UNIVERSITATEA ECOLOGIC BUCURE TI

TULBURAREA DE
PANIC

Student:

BULIGA(MARICA) ALINA

Anul III - IFR

1
CUPRINS

I. DEFINIIE......................................................................3
II. GENERALITI............................................................................................ 3
III. CAUZE.............................................................................................................. 3
IV. FACTORI DE RISC....................................................................................... 5
V. SIMPTOME..................................................................................................... 5
VI.MECANISM FIZIOPATOLOGIC..............................................................6
VII.CONSULT DE SPECIALITATE...7
VIII. CADRE MEDICALE RECOMANDATE..........................................7
IX. TRATAMENT.............................................................................................. 8
X. PROFILAXIE................................................................................................. 12
XI. BIBLIOGRAFIE.......................................................................................... 14

2
 I. DEFINIIE

Tulburarea de panic este caracterizat de apariia spontan, indiferent de

situatie, a atacului de panic. Atacul de panic este un acces brusc de frica intensa
sau anxietate (stare afectiva caracterizata prin neliniste psihomotorie, teama
nedeslusita, fara obiect) care cauzeaza simptome ingrijoratoare, dar care nu
ameninta viata: batai accentuate ale inimii, dificultatea respiratiei, sentimente de
pierdere a controlului sau de moarte iminenta.
Aceste episoade, pot dura cteva minute sau cteva ore, pot s apar din cnd
n cnd sau frecvent. De multe ori cauza sau elementul declanator al acestor
atacuri este necunoscut.

II. GENERALITI

Organismul are un sistem de raspuns la fric, care pregateste individul pentru a

face fata unei situatii sau pentru a se feri de pericol. Atacul de panica survine
atunci cand acest sistem reactioneaza exagerat sau cand nu este necesar. In timpul
atacului de panica, sistemul nervos reactioneaza ca atunci cand se are de a face cu
o situatie amenintatoare de viata. Acest raspuns cauzeaza simptome fizice si
sentimente ingrijoratoare.
Tulburarile legate de panica se diagnosticheaza atunci cand o persoana are
atacuri de panica repetate, este ingrijorata de eventualitatea unuia nou si evita
locuri care ii pot cauza un atac. Exista posibilitatea ca un om sa aiba atacuri de
panica fara sa dezvolte o tulburare legata de panica, aceste atacuri aparand cu
tulburari de anxietate.
Tulburarea de panic este una din formele anxietii clinice, care apare cam la
2-5% din oameni i debuteaz de regul dup vrsta de 20 de ani. Vorbim de
panic atunci cnd o persoan are episoade recurente de fric
(anxietate/nelinite/agitaie) foarte intense, care apar brusc i neateptat, ca din
senin.
Aceste episoade, numite atacuri de panic, pot dura cteva minute sau cteva
zeci de minute, dar de regul ating intensitatea maxim n primele 10
minute.Atacurile de panic pot aprea din cnd n cnd sau, dimpotriv, foarte
frecvent i de multe ori nu pot fi prezise (adic elementul declanator i este
necunoscut persoanei n cauz).
De exemplu, se poate ntmpla ca persoana s urce pe scri cteva etaje i dintr-
o dat s se simt copleit de o senzaie de ru, s ameeasc i s i se par c

3
inima i va ceda. Sau aceleai senzaii pot aprea la volanul unei maini, fr ca
persoana s fi depus n prealabil un efort fizic.

III. CAUZE

Cauza exacta a tulburarilor legate de panic nu este cunoscut. Se crede c este

rezultatul unui dezechilibru intre substantele chimice ale creierului
(neurotransmitatori).
De asemenea, poate fi transmisa de la o generatie la alta (genetic). Copii cu
parinti cu astfel de tulburari au sanse de 8 ori mai mari decat altii sa dezvolte boala.
Un risc crescut il au si cei care au parinti cu depresie sau tulburari bipolare.
Tensiunea nervoasa (de exemplu pierderea unei relatii) poate declansa simptome
ale tulburarilor de panica.
Exista posibilitatea ca un om sa aiba atacuri de panica fara sa dezvolte o
tulburare legata de panica. Atacurile de panica pot fi determinate de:
- ingestia unei cantitati mari de alcool sau intreruperea brusca a consumului de
alcool
- ingestia unor cantitati mari de bauturi cofeinizate
- fumatul excesiv (creste mult cantitatea de nicotina din sange)
- folosirea unor medicamente (ca cele pentru tratamentul astmului si bolilor de
inima) sau intreruperea brusca a unui tratament medicamentos (pentru anxietate si
insomnie)
- folosirea drogurilor, cocaina sau marihuana
- un nivel mare al stresului timp indelungat (stres cronic)
- o nastere in trecutul apropiat
- o operatie cu anestezie generala
Atacurile de panica se pot asocia sau pot fi cauzate de o anumita conditie
medicala:
- disfunctii tiroidiene (hipertiroidism - exces de hormoni tiroidieni)
- afectiuni cardiace, prolapsul de valva mitrala (valva mitrala prezinta un defect
care ii deterioreaza functionarea normala)
- tulburari neurologice (epilepsie)
- astm bronsic (stare patologica in care exista o nevoie intensa de aer, evacuarea
acestuia din plamani facandu-se cu greutate)
- afectiuni pulmonare (bronhopneumonia obstructiva cronica)
- intreruperea medicatiei pentru bolile cardiace
- depresia
- anxietate, stres post-traumatic sau tulburare obsesiv-compulsiva.
Cauze sociale sau de mediu
Tulburarea de panic se dezvolt pe fondul percepiei senzaiilor corporale ca fiind
periculoase. Acest fapt deriv din experiene de via aversive (de exemplu o boal
4
pe care individul a avut-o la un moment dat), prin observaie vicariant (de
exemplu persoane familiare/semnificative manifest distres vizavi de senzaiile
corporale), prin nvare indirect (de exemplu hiperprotecia parental vizavi de
ameninrile fizice) sau prin evenimente de via (de exemplu o natere n trecutul
apropiat). Odat ce individul a nvat c senzaiile corporale pot fi periculoase,
atacul de panic poate s apar pe fondul unei boli, a unei perioade mai stresante
sau pur i simplu din senin.

Cauze psihologice i biologice

n cadrul tulburrii de panic, factorii biologici sunt considerai a
fi predispoziii care cresc posibilitatea activrii sistemului nervos vegetativ prin
asocierea acestora cu factorii psihologici. Cauzele psihologice, reprezentate de
factorii cognitivi, iau forma interpretrilor catastrofice a senzaiilor somatice.
Aceste interpretri favorizeaz intensificarea senzaiilor care, la rndul lor, sunt
interpretate catastrofic, ntreinndu-se astfel un cerc vicios ntre factorii biologici
i cei psihologici.

IV. FACTORI DE RISC

Printre factorii de risc se numara:

- antecedente familiale de tulburari cauzate de panica. Persoanele care are un
membru al familiei cu astfel de tulburari au sanse de 8 ori mai mari decat altii sa
dezvolte boala. Un risc crescut il au si cei care au parinti cu depresie sau tulburari
bipolare.
- consumul de bauturi alcoolice, droguri, fumatul, cafeina si bauturile cafeinizate
- anumite medicamente ce declanseaza atacuri de panica, ca cele pentru
tratamentul astmului si bolilor cardiace
- prolapsul de valva mitrala
- atacuri de panica neasteptate in antecedente
- episod major de depresie
- femeie la menopauza.

V. SIMPTOME

Principalul simptom al atacurilor de panica este sentimentul coplesitor de

frica si anxietate alaturi de alte reactii fizice.
Simptomele apar brusc, surprinzator si intensitatea maxima dureaza in jur de
10 minute.

5
 In timp ce majoritatea simptomelor dispar in 30 minute, altele au nevoie de o
ora sa dispara complet.
Exista posibilitatea ca o persoana sa aiba atacurile de panica unul dupa altul pe
o perioada mai lunga de timp si sa para un atac continuu. Daca simptomele sunt
continue si nu dispar intr-o ora exista posibilitatea sa nu fie un atac de panica si
atunci trebuie consultat imediat medicul specialist.
Atacurile de panica pot debuta in urma unui eveniment stresant sau fara cauza
aparenta. Pot fi asociate cu medicatii (ca cele pentru bolile cardiace) sau cu
anumite conditii medicale (hipertiroidism):
- respiratii rapide (hiperventilatie), dispnee (dificultati de respiratie) sau senzatie de
sufocare
- batai rapide, puternice sau neregulate ale inimii
- angina pectorala (durere in piept)
- transpiratie
- greata sau epigastralgii (dureri de stomac)
- vertij (ameteala), tremor, nesiguranta
- acufene (tiuituri in urechi)
- frisoane sau valuri de caldura
- frica de moarte si pierderea controlului
- senzatie de detasare de propria persoana sau de realitate.
Atacurile de panica pot incepe fara o cauza sau pot fi legate de anumite situatii,
cum ar fi un restaurant aglomerat sau pe stadion. Cateodata doar gandul la o
situatie anume poate cauza anxietate severa. Oamenii care au frecvente atacuri de
panica invata sa evite situatiile de care le este frica ca vor declansa un atac sau cele
din care nu pot scapa usor daca intervine un atac. Daca tiparul de evitare si
anxietate este sever, se poate transforma in agorafobie (fobie de spatii deschise).
Simptomele atacului de panica pot fi similare cu cele ale infarctului miocardic. Din
acest motiv, multi oameni cauta tratament medical de urgenta. Daca cineva are
angina pectorala (dureri in piept) sau alte simptome de infarct miocardic, trebuie
dus imediat la serviciul de urgenta pentru tratamentul specific.
Atacurile de panica nu sunt obisnuite la copii sau adolescenti. Copiii care au
tulburari legate de panica sau atacuri de panica au si alte simptome in afara celor
prezentate mai sus. Lor le poate fi frica de lucruri comune, de exemplu insecte sau
se ingrijoreaza din cauza unor monstrii sau atunci cand merg la culcare singuri.
Acesti copii pot refuza sa mearga la scoala sau devin foarte suparati cand se
despart de parinti.
Tulburarile legate de panica constau in episoade de atacuri de panica. Nu
oricine care are atacuri de panica dezvolta o tulburare. O persoana este
diagnosticata cu tulburare daca are cel putin doua atacuri pe neasteptate plus frica
sau ingrijorarea ca poate avea si altele evitand situatiile care le-ar putea declansa.

6
 VI. MECANISM FIZIOPATOLOGIC

Se poate diagnostica tulburarea legata de panica dupa cateva atacuri neasteptate

si frica continua ca ar putea avea si altele. Primul atac de panica apare fara
avertizare in timpul unei activitati normale (mersul pe strada, mersul la
cumparaturi). Senzatia este deconfuzie, ca ceva cumplit se va intampla. Apare
nevoia de a parasi locul si de retragere intr-o zona sigura (masina, casa). Alaturi de
acestea apar simptome fizice: dificultatea respiratiei, batai puternice ale inimii,
dureri in piept. Intensitatea maxima a simptomelor dureaza cam 10 minute. Din
acest motiv, multi oameni cauta tratament medical de urgenta.
Atacurile de panica pot fi declansate de o anumita actiune (se utilizeaza prea
multa cofeina), situatie (mare aglomeratie) sau fara cauza aparenta. Persoanele care
au trecut printr-un atac de panica dezvolta frica de a mai trece prin aceasta
experienta (anxietate anticipativa) si evita activitatile sociale (agorafobia).
Aproximativ jumatate din persoanele care au tulburari legate de panica au
agorafobie. Izolarea interfereaza cu serviciul si cu relatiile interpersonale, in
special cu rude si prieteni apropiati.
Alte caracteristici comune tulburarilor legate de panica sunt:
- folosirea de droguri sau alcool (pentru inhibarea fricii si creerii unui fals
sentiment de curajde a fece fata situatiilor dificile)
- depresie
- fobii (frici nejustificate)
- tulburari legate de anxietate (stres posttraumatic)
- relatii dificile cu persoane cu pozitii sociale, datorita anxietatii intense
Primul atac de panica survine in timpul unei activitati de rutina si, pentru multe
persoane, coincide cu o perioada a vietii lor incarcata de stres (o boala ce ameninta
viata, un accident, terminarea unei relatii, separarea de familie). Cateodata primul
atac de panica apare dupa nastere.
Este posibil ca primul atac sa survina ca o reactie la droguri, nicotina sau
cafeina. Dar, odata ce s-a rezolvat problema ce a determinat atacul, acestea pot
reveni.
Expertii considera ca circumstante stresante pot da nastere la un ciclu de atacuri de
panica la oamenii cu predispozitie la tulburari legate de panica.
Atacurile de panica recurente pot fi de la usoare la severe si pot continua ani de
zile, in special cand este asociata siagorafobia. Pot exista perioade lungi de timp
fara atacuri, dar si perioade cu atacuri frecvente. Tulburarile legate de panica pot
urma toata viata, dar simptomele se pot controla cu tratament. Majoritatea
oamenilor cu aceasta problema se recupereaza cu tratament si duc o viata normala.
Poate recidiva in cazul in care tratamentul este intrerupt prea devreme.

7
 VII. CONSULT DE SPECIALITATE

VIII.

Se face atunci cand:

- atacuri de frica intensa sau anxietate survin fara motiv
- survine un atac de panica sau ingrijorarea ca va apare un viitor atac de panica,
ingrijorare care interfera cu activitatile zilnice
- apar simptome ocazionale fara o cauza anume (ca si dificultatile de respiratie sau
dureri precordiale).

VIII. CADRE MEDICALE RECOMANDATE

Urmatorii medici pot diagnostica atacul de panica si pot colabora pentru tratarea
lui si a tulburarilor cauzate de panica:
- medicul specialist in medicina de urgenta
- medicul de familie
- medicul generalist
Tratamentul pentru atacul de panica poate fi stabilit si de:
- medicul psihiatru
- psiholog
- asistent social cu pregatire speciala in tulburari cauzate de panica
- consilier
Sanatorii, spitale, clinici, agentii familiale au programe de tratament pentru
persoane cu tulburari cauzate de panica.

IX. TRATAMENT

Tratament generalitati

Tulburarile cauzate de panica pot fi controlate medicamentos (antidepresive) si

prin consiliere (terapia comportamentala). Tratamentul eficace reduce numarul si
frecventa atacurilor de panica, scade anxietatea si imbunatateste calitatea vietii.
Daca atacurile de panica au un factor cauzal anume (reactie medicamentoasa) nu
este neaparat necesar tratament, acestea oprindu-se dupa inlaturarea cauzei (oprirea
8
medicatiei cu ajutorul medicului). Cateodata atacurile de panica pot continua si
dupa inlaturarea factorului cauzal si pot determina tulburari cauzate de panica.

Tratament initial
Depinde de severitatea atacurilor de panica, de frica si anxietatea la gandul
unui nou atac, de prezenta agorafobiei alaturi de tulburarile cauzate de panica.
In general, tratamentul initial include:
1. Consiliere:
- terapie comportamentala, care se concentreaza pe modificarea tiparului de
gandire si comportament (este cea mai eficienta terapie pentru tulburarile cauzate
de panica)
- terapie de demascare, un tip deterapie comportamentala, ce se bazeaza pe
confruntarea cu obiectul sau situatia care cauzeaza frica. Este eficienta in tratarea
agorafobiei sau anxietatii legate de un anumit loc sau situatie.
2. Tratament medicamentos
Cele mai utilizate medicamente folosite in tratamentul tulburarilor cauzate de
panica sunt:
- inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei: Fluoxetina (Prozac), Sestralin,
Paroxetina. Daca aceste medicamente sunt ineficiente sau nu pot fi administrate
din cauza efectelor secundare se pot incerca alte antidepresive.
- antidrepresive cu efecte neurotransmitatoare combinate, cum ar fi Venlafaxin
- benzodiazepine: Alprazolam (Xanax), Diazepam (Valium), Lorazepam,
Clonazepam sunt prescrise singure sau combinate cu un antidepresiv.
Benzodiazepinele sunt folosite pentru combaterea rapida si pe termen scurt a
simptomelor si pot face parte din tratamentul de intretinere singure sau combinate
cu antidepresive.
Antidepresive mai putin utilizate in tratamentul tulburarilor cauzate de panica
sunt: antidepresive triciclice precumImipramina, Disipramina sau Clomipramina si
inhibitori ai monoaminoxidazei, precum Izocarboxazid.
Dupa inceperea medicatiei simptomele incep sa se amelioreze dupa cateva
saptamani. Daca aceasta ameliorarea nu este observata in 6-8 saptamani, se poate
incerca o doza mai mare de medicament.

3.Tratament de intretinere
Consta in continuarea sau schimbarea masurilor luate initial, consiliere si
medicatie. In timpul tratamentului initial, o medicatie de scurta durata precum
benzodiazepinele pot fi prescrise pentru rezolvarea simptomelor imediate.
Medicatia de scurta durata cel mai probabil se va opri atunci cand intervine
medicatia de lunga duratasi starea generala se imbunatateste.
Se va monitoriza in continuare pacientul pentru a se descoperi daca au aparut alte
probleme asociate cu tulburarile cauzate de panica (depresie, probleme cu droguri
sau alcool). Aceste situatii vor necesita tratament.
9
 O parte importanta a tratamentului de intretinere o reprezinta administrarea
medicamentelor conform prescrierii. Adesea oamenii care se simt mai bine dupa o
perioada de timp renunta la tratament nemaivazandu-i utilitatea. Odata cu oprirea
medicatiei simptomele revin, deci este importanta continuarea planului de
tratament. Atacurile de panica recurente pot fi de la usoare la severe si pot continua
ani, mai ales cand este prezenta si agorafobia. Pot exista perioade lungi fara atacuri
de panica sau momente cand ele sunt frecvente. Chiar dupa oprirea tratamentului,
atacurile parand a fi sub control, ele pot reveni. Este important ca o persoana sa
identifice semnele prevestitoare si factorii ce declanseaza atacurile de panica si sa
caute tratament cat mai devreme.

4. Tratament in cazul agravarii bolii

Daca atacurile devin severe si continua sa revina, este necesara spitalizarea
pana pot fi controlate. De asemenea, poate fi necesara o scurta internare in spital
daca atacul de panica se suprapune peste alta problema medicala, precum
agorafobia si depresia, pentru ca aceasta combinatie este dificil de tratat.
Daca medicatia nu ajuta, doctorul poate prescrie alte medicamente sau o
combinatie de mai multe medicamente. Consilierea poate fi adaugata la tratament.
Aceasta include terapia comportamentala care se concentreaza pe modificarea
tiparului de gandire si comportament sau terapia de demascare, care este un tip de
terapie comportamentala ce se bazeaza pe confruntarea cu obiectul sau situatia care
cauzeaza frica. Daca consilierea nu functioneaza, este nevoie de una mai intensa,
mai frecventa sau de alt tip de consiliere. Iar daca consilierea este singurul
tratament, se adauga medicatie.

De retinut!
Medicamentele folosite pentru tratarea tulburarilor cauzate de panica pot
preveni atacurile de panica, dar nu inlatura frica de un posibil nou atac. Consilierea
este cea mai buna pentru inlaturarea fricii. Frica in sine poate cauza un nou atac de
panica.
Dureaza cateva saptamani sau poate chiar mai mult, pentru ca medicatia sa
devina pe deplin eficienta. Poate fi nevoie de incercarea mai multor tratamente
pana la gasirea aceluia potrivit.
Cei care sufera de tulburari cauzate de panica au risc de suicid daca sufera si de
depresie sau de alta tulburare de personalitate sau de dispozitie. Acestea au un
impact semnificativ asupra relatiilor sociale si asupra calitatii vietii. Diagnosticul si
tratamentul acestor conditii care apar alaturi de tulburarile cauzate de panica sunt
esentiale.

5.Tratament ambulator (la domiciliu)

10
 Pacientul poate sa reduca numarul atacurilor de panica in cazul tulburarilor
cauzate de panica si poate reduce severitatea simptomelor cand chiar se produce un
atac prin:
- reducerea anxietatii prin activitati de scadere a tensiunii nervoase si prin scaderea
nivelului de stres din viata zilnica
- efectuarea de exercitii de relaxare care implica 10-20 minute de respiratii
profunde si exercitii de relaxare musculara efectuate in fiecare zi
- exercitii fizice care imbunatatesc respiratia si rata cardiaca de cateva ori pe
saptamana
- restrictii la alcool si cofeina (sau eliminarea lor)
- inscrierea la terapie de grup, precum sunt cele organizate de asociatii de
specialitate
- o alimentatie echilibrata care include alimente proaspete, hranitoare si evitarea
celor cu continut mare in zahar si grasime.

6. Ajutorul pentru membrii familiei

Cand o persoana are un atac de panica, intreaga familie sufera. Ceilalti membrii
se simt frustrati, obositi (pentru ca preiau unele responsabilitati) sau izolati din
punct de vedere social pentru ca persoana bolnava restrictioneaza activitatile
familiei. Terapia familiala, un tip de consiliere care implica intreaga familie, poate
ajuta toti membrii familiei.

7. Tratament medicamentos
Medicatia pentru tulburarile cauzate de panica este folosita pentru tinerea sub
control a simptomelor atacului de panica, reducerea numarului acestora si a
severitatii, redecerea anxietatii si fricii asociate cu aparitia unui atac nou.
Medicamentele sunt eficiente atunci cand se asociaza consilierea si tratamentul
ambulator (exercitii de relaxare).
Medicamente folosite:
- inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei
- benzodiazepine
Medicamente folosite pentru tratarea tulburarilor cauzate de panica:
- antidrepresive cu efecte neurotransmitatoare combinate
- antidepresive triciclice
- inhibitori de monoaninoxidaza
Asociatiiile specializate recomanda ca pacientii sa fie tinuti sub observatie daca
apar cazuri de crestere a anxietatii, atacuri de panica, agitatie, iritabilitate,
11
insomnie, impulsivitate, ostilitate si manie. Copiii trebuie urmariti mai atent pentru
aceste manifestari, dat fiind faptul ca ei nu-si pot controla manifestarile la fel de
bine ca si adultii si de aceea au un risc mai crescut de suicid. Antidepresivele sunt
recomandate, dar sub supravegherea medicului si in caz ca apar reactii
ingrijoratoare trebuie contactat un medic.

De retinut!
Tulburarile cauzate de panica sunt tratate atat medicamentos cat si prin
consiliere cum ar fi terapia cognitiv-comportamentala, care se bazeaza pe
modificarea unor comportamente si moduri de gandire. Cand aceste doua terapii
sunt combinate, atacurile de panica survin mai rar decat daca s-ar folosi doar o
singura terapie. Dupa inceperea tratamentului, simptomele ar trebui sa se reduca in
decurs de cateva saptamani. Daca nu se observa ameliorari in 6-8 saptamani, atunci
trebuie crescute dozele sau schimbat madicamentul. Majoritatea medicamentelor
folosite se vor administra continuu pentru mai mult de un an si doar dupa aceea se
pot reduce dozele gradat pe parcursul catorva saptamani. Daca dupa intreruperea
tratamentului, reapar simptomele, se va relua tratamentul pentru inca cateva luni.
Unii pacienti pot ramane sub medicatie o perioada mai lunga de timp pentru a
putea controla simptomele. De asemenea, se va evalua prezenta unei stari asociate
care poate dauna tratamentului, cum ar fi depresia sau abuzul de substante nocive.
Nu exista in momentul actual nici un fel de tratament chirurgical.

8. Alte tratamente
- consilierea:
Terapia cognitiv-comportamentala este cea mai eficienta in tratamentul atacurilor
de panica.
- terapia de expunere , un tip de terapie cognitiv -comportamentala
- terapia familiala, ajuta pe cei apropiati sa inteleaga ce inseamna atacurile de
panica si sa mentina relatii bune. Materiale ajutatoare ca si casete video, carti si
materiale audio ajuta in lupta impotriva atacurilor de panica si anxietatii
- grupurile de suport sunt de obicei locuri bune in care se impartasesc informatii,
idei de rezolvare a problemelor si emotii in relatie cu atacurile de panica. Exista si
forumuri de discutie, realizate on-line pe internet.
- exercitii de relaxare. Pot fi folositoare pentru reducerea anxietatii si a stresului.
Acestea includ:
- exercitii de respiratie
- relaxare musculara progresiva, care reduce tensiunea musculara prin relaxarea
grupelor individuale de muschi
- masaj, la nivelul umerilor si a gatului
- aromaterapie, care foloseste uleiuri aromatizate (uleiuri esentiale) din plante si
care promoveaza relaxarea
- yoga, tai chi, si qi-gong sunt forme de exercitii de meditare. Acestea necesita de
12
obicei instruiri speciale.
- activitatile de relaxare psihica, ajuta la relaxarea mintii si sunt de obicei
combinate cu cele de relaxare musculara. Acestea includ:
- antrenamente autogene sunt folosite pentru a aduce corpul intr-o stare normala
dupa un stres
- hipnoza pregateste creierul pentru sugestii care inlatura stresul sau schimba
modul de reactie la situatiile stresante
- meditatia implica o respiratie regulata cu frecventa redusa si dureaza 15-20
minute
- imagini artistice ghidate (vizualizare): Prin puterea imaginatiei se ajunge la
relaxare si reducerea tensiunii nervoase cauzate de stres. Corpul raspunde la
imaginile proiectate in minte. Se folosesc exercitii simple pentru relaxare si
reinvigorare.
- terapia prin muzica, relaxeaza corpul, imbunatateste starea de spirit si schimba
mersul zilei.
- terapia prin umor a devenit tot mai acceptata ca mod de reducere a stresului si
pentru stimularea sistemului imunitar al organismului.

X PROFILAXIE

Tulburarile cauzate de panica nu pot fi prevenite, dar se pot preveni si se pot

reduce ca numar atacurile de panica cu un tratament adecvat. Simpla evitare a unor
situatii sau locuri nu garanteaza ca un atac de panica nu poate aparea in noi
circumstante. De fapt, evitarea situatiilor si locurilor unde s-a petrecut un atac de
panica creste anxietatea.
Este posibila reducerea severitatii unui atac viitor prin:
- urmarea unui tratament pentru reducerea anxietatii
- limitarea factorilor declansatori precum cofeina, alcool
-continuarea tratamentului medicamentos si a consilierii (terapia demascarii)
-prin contactarea medicului daca simptomele se inrautatesc.

13
 XI. BIBLIOGRAFIE

1. DSM IV
2. DSM V
3. www.paxonline.ro

14