Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Fenomene de Transfer Sem II
Curs Fenomene de Transfer Sem II
CURS NR 1.
Transferul de cldur
Transferul de caldura reprezinta schimbului de energie termica ntre dou corpuri, dou
pri ale aceluiai corp sau ntre dou fluide intre care exist o diferen de temperatur.
Cldura este schimbul de energie intre doua sisteme sisteme fizico-chimice sau intre doua parti
ale aceluiasi sistem ntr-o transformare n care nu se efectueaz lucru mecanic.
Temperatura este parametru ce caracterizeaz din punct de vedere calitativ schimbul de
cldur i este expresia intesitatii proceselor care determina energiei interna a sistemului
respectiv. Transferul de cldur are loc cu respectarea celor dou principii termodinamicii:
- principiul I al termodinamicii, care exprima legea conservrii energiei
- principiul al II lea care arat sensul n care are loc schimbul de cldur, adica de la corpul
mai cald la cel mai rece
3) proiectrii instalaiilor: suprafaa unui utilaj se calculeaz dup fluxul termic care strbate
utilajul respectiv
3) alegerea materialului pentru diverse elemente componente astfel ca temperatura sa nu
depaseasca limitele admisibile pentru materialele respective.
Schimbul de cldur poate avea loc prin 3 moduri:
-conducie
- convecie
- radiaie
Conducia i radiatia au loc exclusiv datorita unei diferente de temperatura. Convecia este un
proces mai complex deoarece presupune i trasfer de mas. Transferul de masa se defineste ca
procesul spontan , ireversibil de substanta intre doua regiuni cu concentratii diferite. Sensul
transferului de masa este intotdeauna dinspre zona cu concentratie mai ridicata spre zona cu
concentratie mai mica. Procesele de transfer de caldura si de masa se pot desfasura separat sau
impreuna.
1
Mrimi de baz
1) Cmp de temperatur: totalitatea valorilor de temperatur t, la un moment dat , in
intreg spatiul. Intr-un punct oarecare din spatiu M(x, y, z), temperatur ca parametru scalar,
depinde de pozitie si timp.
t=f(x, y, z, )
0C/m
n
t+t
ln
ln t t
t gradt lim
Dl n 0
l n n
t-t
5) Fluxul unitar de caldura q, (fluxul termic unitar) cantitatea de cldur transferat unitatea
de suprafa izoterma S, in unitatea de timp .
2
Dou sisteme sunt analoage atunci cnd sunt descrise de ecuaii similare, care au conditii la
limita similare. Ecuaiile ce descriu functionarea unui sistem pot deveni ecuaia celuilalt
sistem prin simpla schimbare a simbolilor variabilelor. Se poate face analogia ntre legea lui
Ohm din electrotehnica, ce exprima legatura dintre curentul continuu I, diferenta de potential
U si rezistenta electrica R , are o forma analoga in transferul de caldura, prin relatia dintre
fluxul termic unitar q, diferenta de temperatura t si o marime denumita rezistenta termica R,
adica:
U t
I qs
R Rt
Cele doua relatii caracterizeaz procesele care se desfoar n curent continuu i fluxul termic
ce caracterizeaz schimbul de cldur :
t- variaia de temperatura in 0C ,
Rt- rezistena termic a instalaiei [m 0C /W]
Analogia electric a schimbului de cldur permite vizualizarea proceselor care au loc n
transferul de cldur prin realizarea unor circuite electrice echivalente. Fiecrui circuit termic i
se poate asocia un circuit electric echivalent.
Inversul rezistentei termice se numeste conductanta termica.
Conducia este schimbul de cldur care are loc ntre dou corpuri, dou pri ale aceluiai
corp, dou fluide ntre care exist contact fizic direct, sub influenta unei diferente de
temperatura.
Transferul de caldura prin conductie in corpurile solide, lichide, gazoase, se desfasoara diferit,
astfel:
- la corpurile solide nemetalice (dielectrice) conductia termica se realizeaza prin vibratia
termica a retelei cristaline;
- la corpurile solide metalice si semiconductoare, se realizeaza prin intermediul electronilor
liberi;
- la corpurile lichide si gazoase, conductia termica se datoreaza la doua procese:ciocnirile
elastice, din aproape in aproape intre molecule sau atomi, pozitia reciproca a acestora ramanand
aceeasi in spatiu, si deplasarea electronilor liberi.
Relatia de baza a transferului de caldura prin conductie este legea lui Fourier:
dt
Q A
dx
W
3
Conductivitatea termica reprezinta cantitatea de cldur schimbat printr-un m 2 de
suprafaa izoterma, pe directie normala, in unitatea de timp, sub un gradient de temperatur de
1 0C/m
Q
S
dt [W / m 0C ]
dx
t = 0 (1 t) W/m0C
4
3
T 2
t= 0 273 W/m0C
,
Q= S(tp-tf)= S t W
qs t p t f =
Q
S
t W/m2
5
tf , tp - temperatura fluidului (la o distanta suficient de mare de suprafata), respectiv a suprafetei
peretelui, in 0C ( fluxul de caldura este pozitiv, in sensul descresterii temperaturii)
t diferenta de temperatura intre fluid si perete, ( tf - tp ), in 0C
Radiaia este procesul prin care caldura este transferata de la un corp cu temperatura mai
ridicata la un corp cu temperatura mai scazuta, corpuri fiind separate in spatiu. Schimbul de
caldura prin radiatie se realizeaza de la distanta, fara contact fizic intre corpuri. Un corp poate
absorbi radiaia emis de un alt corp, poate reflecta aceasta energie, dar la rndul lui poate s
emit radiaie. Transmiterea cldurii are loc sub form de unde electromagnetice(ale cror
lungime de und este de 1-100nm) n domeniul infrarou care la contactul cu corpul se
transfer n cldur.
Legea: Stefan- Boltzmann
Q= 0 ST4 W
in care:
- 0 - coeficientul de radiaie al corpului absolut negru, 0=5,76*108 W/m2k4
- T temperatura absoluta a corpului, [ K]
- S- aria suprafetei de schimb de cldur, [m2 ]
Q = 0 S1 (T14 - T24 ) W
Corpurile reale, numite corpuri cenusii, emit sau absorb fluxuri de energie radianta inferioare
corpului negru. Coeficientul de radiatie pentru aceste corpuri se calculeaza cu realatia:
= 0
unde 1, este o marime adimensionala, denumita factor de emisie al corpului cenusiu.
Transferul de caldura intre doua corpuri reale cu geometrii oarecare se exprima prin relatia:
Transferul de cldur este un proces complex care loc simultan prin convecie,
conducie i radiaie. n calculele tehnice nu se ia n consideratie radiaia dac temperatura
corpului nu depete 200-3000C
6
CURS NR 2
.
Transferul de cldur prin conducie prin perei plan paraleli
Se considera un perete plan cu fete paralele, alcatuit dintr-un material omogen, de grosime
si conductivitatea termica = const. Fetele peretelui au temperaturile tp1 si tp2 constante si
suprafata de schimb de caldura S. Daca se admit conditiile: tp1tp2; S( pentru a putea
neglija efectele de capat ale peretelui concretizate in neuniformitati ale campului de
temperatura), rezulta ca suprafetele izoterme sunt reprezentate de suprafete plane paralele cu
fetele peretelui si ca propagarea caldurii se face in directia normala pe suprafata peretelui.
Se calculeaza:
- fluxul de caldura Q
- fluxul termic unitar q
- distributia temperaturii in perete t=t(x)
- rezistenta termica a peretelui
qs
tp1 S
dt
tp2
=ct
x dx
Fluxul termic ce trece prin conducie unidirectionala n perete este dat de legea lui Fourier:
dt
Q S
dx
W
Q dt
q s q s dx dt
S dx
x = 0, t=tp1
7
x = , t=tp2
tp 2
q s dx dt q S t p1 t p 2
0 t p1
qs=/(tp1-tp2) W/m2
Q qs S t p1 t p 2 S W
q t Rt
m2.0C/W
qs
qsx = tp1-t(x) t(x) = tp1 -- x
x t p1 t p 2
qs=(tp1 - tp2); qs= (tp1 - tp2) t(x)=tp1 -
t p1 t p 2
t ( x) t p1 x 0C
Relatia temperaturii arata ca distributia temperaturii in peretele plan este liniara cu
distanta.
In cazul in care conductivitatea termica este dependenta de temperatura, se admite o
variatie a acesteia de forma:
=0(1+t), - variaz cu temperatura
t p2 t p2
dt dt dt
qs dx 0 dt tdt
qs=-0(1+t) dx qs=-0 dx - 0t dx 0 t p1
o
t p1
t 2p1 t 2p 2 t t p2
q s 0 t p1 t p 2 0 0 t p1 t p 2 1 p1
2 2
0 t p1 t p 2 m
qs 1 t p1 t p 2 t p1 t p 2
2
8
t p1 t ( x ) t p1 t p 2
x
t p1 t p 2 2
m 0 1 1
2 2
Valoarea medie a lui ntre dou temperaturi se poate calcula n dou moduri:
- se calculeaz temperatura medie i se citete valoarea lui la aceast temperatura
- se citete valoarea lui la prima temperatur, apoi la cea de-a doua temperatur i se
face media lor.
- mn
qs
tf1
t1 =qsRs1= qs
2
t
tp1 tp = qsRsp = qs
tp2
S t2 = qsRs2 = qs
tf2
Fluxul termic care se transmite prin convectie de la fluidul cald la perete este egal cu
fluidul termic care trece prin conductie prin perete i este egal cu fluxul termic care trece
prin convectie de la perete la fluidul rece, deoarece n perete nu se acumuleaz cldur.
qs = 1(tf1 - tp1) = (tp1-tp2) = 2(tp2-tf2)
1
tf1-tp1 = qs 1
tp1-tp2 = qs
1
tp2-tf2 = qs
2
9
t f1 t f 2
1
1
1 1
tf1-tf2 = qs ( 1 + + 2 ) qs=
2 W/m2 Ks=
1
1
1 1 W/m2.0C
1 2
1
1
2 1 rezistente termice la transfer prin convecie;
,
t
t t
1 t
q= Rt
; Rsp= ; q = t = 1 ; Rt conv = ; qs=
1 1
Rt=Rs1+Rsp+Rs2 = 1 + + 2
10
1 1
tp2 = tf1 - qs( Rs1+ Rsp )= tf1 - q ( 1
s + ) = tf2 + qs Rs2 = tf2 + qs 2
CURS NR 3.
r dr
tp1
L=1m
dt
d
tp2
r1
=ct r2
d1
d2
Se considera un perete cilindric tubular cu r1, r2- raza interioar i raza exterioar, lungimea l
mult mai mare decat cele doua raze, alcatuit dintr-un material omogen cu = const.
Temperatura suprafetei interioare a peretelui este tp1 , iar a celei exterioare tp2, tp1 , tp2,
Suprafeele izoterme sunt suprafee cilindrice concentrice a cror mrime variaz cu raza.
Se presupune c l r pentru a se neglija efectele de capt ale peretelui care ar nsemna
neuniformiti ale cmpului de temperatur.
dt
Q s [W]
dx
Deoarece S depinde de raz, fluxul termic unitar se raporteaz la lungime(este
Q
aceeai). ql
l
W/m
dt dt
Q q l l S 2rl W
dr dr
dt
Suprafata de schimb de caldura, S=2rl; ql= - (2r) dr
11
r=r1(d=d1); t=tp1
r=r2(d=d2); t=tp2
tp2 r
ql 2 dr ql r2 ql d2
- dt 2 r t p1 t p 2 2 ln r 2 ln d
t p1 r1 1 1
r1/r2=(d1/2)/(d2/2)
2 t p1 t p 2 t p1 t p 2
ql
ln 2
d 1
ln 2
d W/m
d1 2 d1
2 t p1 t p 2
l
Q=qll= ln
d2 W
d1
1 d
Rlcond ln 2 m0C/W
2 d1
d 2 d1
perete plan, cu grosimea =r2-r1=
2
12
Fluxul unitar liniar este:
Q
ql= l
=d(tf - tp) W/m
Conform principiului conservarii energiei, fluxul termic care trece de la fluidul cald
prin convecie la peretele cilindric este egal cu fluxul termic care trece prin conducie in
peretele cilindric i este egal cu fluxul termic care trece de la peretele cilindric ctre fluidul
rece( n perete nu se acumuleaz cldur).
2 t p1 t p 2
ql = d1 1 (tf1 - tp1) = ln 2
d = d2 2 (tp2 - tf2)
d1
ql
tf1 - tp1 = d
1 1
d2
ql ln
tp1 - tp2 = d1
2
ql
tp2 - tf2 = d
2 2
13
d2
1 ln 1
tf1 - tf2 = ql ( d + d1 + d 2 2 )
1 1
2
t f1 t f 2
ql
1
1 d
ln 2
1 W/m
d1 1 2 d1 d 2 2
1
Kl
1 1 d 1 [m 0C /W]
ln 2
d11 2 d1 d 2 2
1 1 d 1
Rlt=Rl1 + Rlp + Rl2= d d 2 ln d d d
2
1 1 1 2 2R
Rl1 lp Rl2
Rlt= 1/ Kl tf1 tp1 tp2 tf2
Q
Q= l (tf1 - tf2)/ Rlt ; Q=Kt l (tf1 - tf2) [W] ; ql= l =Kl(tf1-tf2) [W/m]
Temperatura tr a unei suprafete cilindrice cu raza r din interiorul unui tub cilindric (r 1
r r2 ) se calculeaza cu formula generala:
tr t t,
= 0 t0 - temperatura cunoscuta intr-un punct de referinta:
t
ql t ql .Rt tr=t0 ql Rl, 0-x , unde Rl,, 0-x este rezistenta termica la
Rt
transferul de caldura intre suprafetele cilindrice izoterme cu temperaturile t0 si tr :
d2
ql 1 ln
tp1= tf1 - qlRl1 = tf1 - = tf2 + ql(Rlp+ Rl2) = tf2 + ql ( d1 + d ) ;
d1 1 2 2
2
d
1 ln 2 1
tp2 = tf1 - ql ( Rl1+ Rlp )= tf1 ql ( d + d1 ) = tf2 + ql Rl2 = tf2 + ql d
1 1 2 2
2
CURS NR 4.
Se considera un perete sferic (sfera goala in interior), cu raza interioara r1 si raza exterioara
r2, din material omogen cu conductivitatea termica constanta. Temperatura suprafetei
interioare este tp1, iar a celei exterioare tp2 . Se admite: tp1tp2 . Suprafetele izoterme sunt
sfere concentrice , gradientul de temperatura fiind dt/dr .
14
tp1
t
t(r)
dt
tp2
d2
dr
d1
tf2
tf1
2 Q
tp1tp2; r1 r2;
Ecuatia diferentiala a conductiei unidirectionale prin peretele sferic(legea lui Fourier)
este:
Q S
dt
dr
4r 2
dt
dr
; [W]
unde:
S= 4r 2 este suprafata sferica de schimb de caldura.
15
Transferul de cldur ntre dou fluide prin intermediul unui peret
sferic solid
Pe langa dimensiunile geometrice d1 si d2, si temperaturile tp1 , tp2 , se cunosc temperaturile
fluidelor, tf1 tf2 , si a coeficientii 1 si 2, de schimb de caldura prin convectie:
S1=d12
Cldura care trece prin convecie de la fluidul cald la peretele sferic este egal cu
cldura ce trece prin conducie n peretele sferic i este egal cu cldura ce trece prin
convecie de la peretele sferic la fluidul rece( n perete nu se acumuleaz cldur).
2d 2 d1 t p1 t p 2
Q d12 1 t f 1 t p1 d 22 2 t p 2 t f 2
d 2 d1
1
t f 1 t p1 Q
d12 1
d 2 d1
t p1 t p 2 Q
2d1 d 2
1
t p2 t f 2 Q
d 22 2
1 d d 1
t f 1 t f 2 Q 2 1 2
d1 1 2d1d 2 d 2 2
2
tf1 tf 2 W
Q
1 1
d 2d1 2
d1 1 2d1d 2 d 2 2
2
Q=Ksf(tf1-tf2)
Marimea inversa coeficientului global de transmitere a caldurii este rezistenta termica totala
la transferul caldurii prin peretele sferic , masurata in [ 0C /W] ;
1 1 1 1 1
Rsf = 1/Ksf = d 2 + 2
d1 d 2
+ d 2
1 1 2 2
y2 S 1m 2
2 1 2 3
y1 2 qs
2
oel 1 2 3
z
beton
RS 21 RS 22
Rs RS 1 RS 2 RS 3 RS 1 RS 3
RS 21 RS 22
RS1 beton
RS 2 otel beton
RS 3 beton
( y1 y 2 ) z 1m 2
1
zona1 q S t1 ; RS1 1
1 1
1
zona 2(neomogena) q S q S1 q S 2 y1 z t 2 2 y 2 z t 2
2 2
q S 1 y1 2 y 2 z t 2
2 2
1 2
RS 21 1 2
1 y1 z 1 y1 z RS 22
2 y2 z 2 y2 z
2
2
RS 21 RS 22 2 ( y y 2 ) 2
RS 2 1
RS 21 RS 22 (1 y1 2 y 2 ) z y1 2 y 2
1
deoarece : z ( y1 y 2 ) 1m 2 z
y1 y 2
1
zona3 : (omogena) q S t 3 ; R S 3 3
3 1
( y y 2 ) 2 3
RS R S 1 RS 2 RS 3 1 1
1 1 y1 2 y 2 1
17
Calculul izolaiilor termice
qS ql
tf tf
ti tp ti tp
t e t e
i i
t iz te t0 t iz te t0
p iz sp p iz sp
p iz Sp di p
de iz
d iz Sp
d sp
a) b)
Transferul de caldura printr-un perete plan a , si un perete cilindric b
Se considera un perete plan izolat termic cu doua straturi (strat de izolatie de baza si strat
protector), care desparte un fluid cald cu temperatura tf de mediul ambiant cu temperatura to.
tf= temperatura fluidului cald;
to= temperatura mediului ambiant (aer)
18
qS= pierderea specific de cldur
Fluxul termic unitar care se pierde prin suprafata de schimb de caldura este:
t t f to t f to W
qS ; 2
RS RSi RSp RSiz RSsp RSe 1 p iz sp 1 m
i p iz sp e
t t f to
Q qS S S S W
RS RSt
Pentru peretele cilindric:
t t f to W
ql
Rt Rli Rlp Rliz Rlsp Rle m
t f to
ql
1 1 d 1 d 1 d 1
ln e ln iz ln p
d i i 2 p d i 2iz d e 2 p d iz d sp e
RSi ,Rli= rezistena termic la transmiterea cldurii prin convecie de la fluidul cald ctre
perete
RSp ,Rlp= rezistena termic la transmiterea cldurii prin conducie n perete
RSiz ,Rliz= rezistena termic la transmiterea cldurii prin strat izolator
RSsp ,Rlsp= rezistena termic la transmiterea cldurii prin conductie n strat protector
RSe ,Rle= rezistena termic la transmiterea cldurii prin convecie de la stratul protector
ctre mediul nconjurtor
t t f to
Q ql l l l[W ]
Rl Rl
Observatii:
- la instalatiile cu pereti metalici, rezistentele termice, RSsp ,Rlsp, se pot neglija
- daca fluidul din instalatie este abur, are valori ridicate si rezistentele termice,
RSi , Rli se pot neglija
- daca stratul protector este executat dintr-un invelis metalic, rezistentele termice, RSs 0
, Rlsp 0
t x t o t
t t x t o q Ro x
q
Rt
t i t f q Ri t o q ( Re Rsp Riz R p )
t p t f q ( Ri R p ) t o q ( Re Rsp Riz )
t iz t f q ( Ri R p Riz ) t o q ( Re Rsp )
t e t f q ( Ri R p Riz Rsp ) t o q Re
- ql i qs sunt valori recomandate care se iau din tabele, valori care au fost obtinute
printr-un calcul tehnico-economic, care a optimizat costul caldurii pierdute si investitia in
izolatia termica.
CURS NR 5.
Transferul de caldura prin convectie este influentat de patru categorii de factori: natura
miscarii, regimul de curgere, proprietatile fizice ale fluidului, si forma si dimensiunile
suprafetei de schimb de caldura.
Natura miscarii depinde de cauza care o genereaza si anume:
- diferenta de densitate a fluidului produsa de diferenta de temperatura intre diverse
puncte ale acestuia: miscarea este denumita miscare libera, iar transferul de caldura
intre un perete si un fluid, avand acest tip de miscare se numeste convectie
libera(naturala);
- efectul unei actiuni mecanice exterioare(pompa, ventilator, etc), care pot produce
deplasarea fluidului; miscarea poarta numele de miscare fortata, iar transferul de
caldura intre un perete si un fluid, avand acest tip de miscare, se numeste convectie
fortata.
Miscarile libera si fortata pot exista separat sau simultan. Cand viteza miscarii fortate este
mare, se poate neglija efectul miscarii libere.
Regimul de curgere este caracterizat prin valoarea criteriului Reynolds. In functie de
valoarea lui Re , se deosebesc urmatoarele categorii de procese de transfer de caldura prin
convectie:
- convectie in regim laminar, cand 0<Re<2320
- convectie in regim de tranzitie , cand 2320<Re< 4000(10000)
- convectie in regim turbulent, cand 4000(10000)<Re
Proprietatile fizice ale fluidului influenteaza schimbul de caldura prin convectie, fluidele
diferentiindu-se intre ele ca agenti termici. Transferul prin convectie este influentat de
21
conductivitatea termica , caldura specifica cp, difuzivitatea termica a , densitatea ,
vascozitatea dinamica , proprietati dependente de temperatura, si uneori de presiune.
Forma si dimensiunile suprafetei de schimb de caldura au un efect esential asupra
procesului de convectie. Geometria suprafetei de schimb de caldura plana, cilindrica,
singulara sau in fascicul, nervurata, etc, si orientarea acesteia fata de directia de curgere
afecteaza caracteristicile stratului limita si creaza conditii specifice de curgere si de transfer
de caldura.
Clasificarea proceselor de convectie. Drept criterii succesive de clasificare s-au adoptat:
schimbarea sau absenta schimbarii starii de agregare a fluidului in procesul de convectie,
natura miscarii, regimul de curgere, caracteristicile geometrice ale spatiului in care se
desfasoara transferul de caldura.
La transmiterea cldurii prin convecie calculul coeficientului nu se poate face analitic cu
legea lui Fourier, datorita imposibilitatii cunoasterii complete a stratului limita si a
gradientului temperaturii dt/dx, pe suprafata de contact dintre perete si fluid. Pentru
calculele practice se foloseste legea lui Newton, care permite determinarea fluxului de
caldura Q schimbat prin convectie intre un perete si un fluid:
depinde de foarte muli factori.
Q S t ; [W ]
f (Re, Pr, Gr , c p , , , , pozitia _ sup rafetei, d , l ,...)
Pentru calculul lui se folosesc relaii criteriale, care permit determinarea lui cu
precizie, la fel ca i n calculul analitic.
1. Criteriul Reynolds exprim raportul dintre forele de inerie i forele de
vscozitate.
d w
Re 2.
Criteriul Prandtl caracterizeaz proprietile fizice ale fluidului i se definete ca
raportul dintre difuzivitatea molecular a impulsului i difuzivitatea molecular a cldurii.
c p
Pr
3. Criteriul Pclet se definete ca fluxul transmis prin convecie raportat la fluxul
termic transmis prin conducie la aceeai diferen de temperatur.
wd
Pe Re Pr
a
a difuzivitatea _ caldurii
m2
a ,
cp s
4. Criteriul Nusselt reprezint raportul dintre gradientul de temperatur la suprafaa
peretelui i un gradient de referin a temperaturii.
d
Nu
5. Criteriul Stanton este raportul dintre fluxul transmis prin convecie i fluxul
transmis de fluid.
22
Nu
St
Re Pr
St
w cp
6. Criteriul Grasshof caracterizeaz transferul de cldur la curgerea laminar i
arat influena forelor ascensionale n convecia liber.
g d 3 t
Gr
2
= coeficientul de dilataie termic care este n funcie de natura fluidului i de
temperatur
g = acceleraia gravitaional
d = diametrul de curgere
= vscozitatea cinematic
7. Criteriul Biot caracterizeaz procesul de transmitere a cldurii prin conducie
ntr-un regim tranzitoriu i este definit ca fiind raportul dintre rezistena termic intern la
conducie i rezistena termic extern la convecie.
d
Bi
p
8. Criteriul Fourier caracterizeaz conducia tranzitorie, caracterizeaz influena
timpului ntr-un proces de transmitere a cldurii.
a
Fo ;
d2
Coeficientul se calculeaza din ecuatiile empirice criteriale obtinute prin corelarea datelor
experimentale cu ajutorul analizei dimensionale.
Nu c (Gr Pr) nm
n-depinde de natura suprafetei, pozitia ei, forma geometrica, dimensiunile de curgere(tabele)
Indicele m - arata ca proprietatile fizice ale fluidului se determina la temperatura medie
tm= 0,5(tf + tp)
Lungimea caracteristica din criteriile Nu si Gr depinde de geometria peretelui: pentru o
placa sau un cilindru vertical este inaltimea L a placii sau cilindrului, pentru un cilindru
orizontal este diametrul d al cilindrului.
Pentru curgerea intermediar Nusselt se determin din grafic:
23
d
Pr
0 ,3
Nu
Nu Pr 0, 43
Pr
p
103 Re
Pentru curgerea turbulent:
0 , 25
Pr
Nu 0,021 l Re Pr 0 ,8 0 , 43
(Re latia _ lui _ Miheuv)
Pr
p
d w
Re
c p
Pr
l = coeficient ce depinde de geometria de curgere
L L
l f ; dac >50, atunci, l=1
d d
Pr = criteriul Prandtl la temperatura medie a fluidului respectiv
Prp = criteriul Prandtl a aceluiai fluid dar la temperatura peretelui
t p t m 2 5o C
CURS NR 6.
t t
t
t min
1 t1''
1 t min t min
t1'' 2 t 2''
t max t max 1
t1''
2 t max 2
'' t 2''
t 2
condensare(1)-fierbere(2) condensare-nclzire rcire-vaporizare
24
t
t
t max
1 t min 1 t min ''
t max t ''
1 2 t1
2
t 2'' t 2''
rcire-nclzire n curent
rcire-nclzire n contracurent
paralel
t t
Rcire
1
Rcire '' t 2''
2
t 1 2
'' t1''
t 2
2 2
t 2''
circulaie mixt
circulaie mixt
t
Scheme de circulaie a fluidelor n schimbtoare de cldur: t1'
a) b)
t
t1' t min
t1 '' t 2''
t max
t 1 t med
t med t1'' t
t2 t 2'' max
1
1 2
2 1
2
a) echicurent b) contracurent c) curent ncruciat d) curent mixt
25
Calculul diferenei medii de temperatur:
Q K A t med
1
k
1 1
1 2
t t t min
1) dac 1 max 2 t med max max 4%
t min 2
t
dac t 1,5 1%
max
min
t
2) dac 1 t 1,8 t med 0,4 t max 0,6 t min max 4%
max
min
t max t t min
2 t med max
3) dac t min t
ln max
t min
1 t t min
t med max 2 t max t min 0,8%
3 2
4) n cazul curgerii mixte: Q t med ,cc K A f ( cc=contracurent)
f=f(P, R, schema de curgere)
t 2'' t 2' t1' t1''
P 1; R 1
t1'' t1' t 2'' t 2'
SCHIMBTOARE DE CLDUR
26
- schimbtoare de construcie special.
1. Schimbtoare cu manta
27
plat sau bombat. Se folosesc pentru nclziri sau rciri uoare. Se folosesc numai pentru
nclzirea sau racirea lichidelor care nu las depuneri.
Coeficientul de schimb de caldura este mai mare la serpentine dacat in cazul tevilor drepte.
La serpentinele cu lungime mare, in cazul condensarii vaporilor in interiorul serpentinei, in
partea inferioara a serpentinei se poate acumula condensat, ceea ce duce la inrautatirea
schimbului de caldura. De asemenea, la serpentinele lungi, pierderile de presiune sunt mari
si evacuarea gazelor necondensabile este mai dificila. In aceste cazuri, serpentinele se impart
in sectiuni dispuse fie una deasupra alteia, fie in forma de cercuri concentrice. Din cauza
rezistentei hidraulice mari a serpentinei, viteza purtatorului de caldura se ia in mod normal
mai mica decat la tevile drepte, fara a depasi 1m/s. Cand in interiorul serpentinei circula
vapori sub presiunea de 50N/cm2,se recomanda ca raportul intre lungimea serpentinei si
diametru sa nu depaseasca 225.
Numarul de spire din serpentina este dat de raportul intre lungimea totala L si lungimea l a
unei spire:
n=L/l
28
Inaltimea totala a serpentinei H este :
H = nh + de
h= pasul spirei
de = diametrul exterior al tevii din care este construita serpentina. Coeficientul global de
transmitere a caldurii K are valori intre 300 si 2000 W/m2 0C, in functie de natura
amestecului, materialul serpentinei, prezenta agitarii.
Se utilizeaza pentru transferul de caldura la fluxuri mici. Sunt construite din tevi cu diametru
sub 75 mm, introduse in alte tevi cu diamteru mai mare, de aceea se mai numeste si
schimbator de caldura tip teava in teava. Un schimbator de caldura poate fi realizat din
asamblarea mai multor elemente, de obicei asezate unulsub altul. Pentru usurinta curatirii
legarea se realizeaza cu elemente demontabile (coturi duble). Daca este necesara o suprafata
de schimb de caldura mai mare, se pot instala mai multe elemente in paralel, legate la
alimentare si evacuareprin conducte colectoare. La incalzirea unui lichid pe seama caldurii
cedate de aburul saturant care se condenseaza, lichidul este indicat sa circule de jos in sus
prin interiorul tevii, iar aburul ( si condensatul), de sus in jos in spatiul inelar dintre cele
doua conducte( circulatie in contracurent), condensatul evacuandu-se la partea inferioara
prin intermediul unui separator de condensat.
Diametrul celor doua tevi coaxiale se alege astfel incat sa se imprime ambelor fluide viteza
dorita pentru realizarea transferului de caldura in conditii optime.
4.Schimbtoare multitubulare
29
1- tevi
2- placa tubulara
3- manta
4- capace
5- racorduri alimentare- evacuare(prin
tevi)
6- racorduri alimentare- evacuare (printre
tevi)
Sunt cele mai raspandite si in acelasi timp cele mai reprezentative aparate de schimb de
caldura. Ele sunt intrebuintate in cazurile in care este necesara o suprafata de schimb de
caldura relativ mare si in scopuri multiple: preincalzitor, racitor, condensator de suprafata,
recuperator de caldura.
Sunt construite din tevi 1, fixate la capete in orificiile realizate in doua placi tubulare 2.
Spatiul exterior tevilor este inchis de o manta 3 de care sunt sudate cele doua placi tubulare
2 . Spatiul din interiorul tevilor este inchis la cele doua capete ale tevilor prin doua capace 4,
formand la fiecare capat cate o camera colectoare. Unul din fliudelecare partica latransferul
de caldura circulaprin interiorul tevilor si cele doua camere colectoare, ceea ce impune ca pe
fiecare capac sa existe un racord de admisie sau evacuarea flidului 5. Cel de-al doilea fluid
circulaprin spatiul dintre tevi, manta si placile tubulare. Pe manta,in apropierea fiecarei placi
tubulare sunt montate racordurile 6 pentru admisia si evacuarea fluidului care circula in acest
spatiu. Cand unul dintre fluide este in faza de vapori care se condenseaza,in mod normal
acesta circula in spatiul dintre tevi si este necesar ca pe manta sa fie montat si un racord de
aerisire pentru evacuarea periodica a gazelor necondensabile. Racordul de evacuare a
condensatului trebuie sa fie in legatura cu un separator de condens care sa permita evacuarea
lichidului si sa retina faza de vapori.
Fixarea tevilor in placa tubulara se poate realiza in mai multe moduri.
Moduri de fixare a evilor n placa tubular
30
Cele mai uzuale moduri de fixare sunt prin mandrinare si prin sudura.
Dispunerea evilor n placa schimbtorului de cldur multitubular se realizeaz pe
hexagoane sau cercuri.
In ambele variante in centrul placii tubulare sa fie o teava inconjurata de sase tevi fixate pe
primul hexagon sau cerc, apoi de (2x6) tevi pe al doilea hexagon sau cerc, de 6n tevi pe al
n-lea hexagon sau cerc. Numrul total n de evi din m hexagoane sau cercuri este suma
unei progresii aritmetice cu raia 6, la care se adauga 1, care reprezinta teava centrala:
n=3m(m+1)+1
m= numrul de cercuri sau de hexagoane
Diametrul interior D al mantalei schimbatorului de caldura se calculeaz astfel:
D=2mp+4de
m= numrul de hexagoane sau cercuri
p= pasul evilor (distana dintre centrele a dou evi). Se alege n funcie de
modul de fixare a evilor pe plac:
31
p=1,25de , n cazul sudurii
p=1,3 1,5de , la mandrinare
de=diametrul exterior al evilor ce formeaz fasciculul.
Numarul de tevi necesar pentru un schimbator de caldura se deduce din suprafata de
transfer de caldura A, diametrul mediu a tevii dm , si lungimea l a tevii:
A
n
dm l
Lungimea tevilor, se ia constructiv, de obicei, intre 2-5 m, in functie de marimea
schimbatorului de caldura. Ca regula, este indicat sa circule prin tevi fluidul mai cald, cu
debitul mai mic, cu vascozitatea mai mica, cu presiunea mai mare, lichidul coroziv, cel care
depune crusta. Este indicat sa circule printre tevi, fluidul cu vascozitatea mai mare, debit mai
mare, mai rece, gazele, vaporii.
Diametrele tevilor se aleg in asa fel incat viteza din ele sa fie cat mai mare. Pentru lichide
se admite min. 0,1-0,3 m/s si max. 2 m/s. Tipurile de tevi cele mai folosite sunt de
diametrul nominal 25, 40, 50 mm. Pentru lichide vascoase si gaze se pot lua si diametre mai
mari.
Grosimea placilor tubulare se determina prin calcul de rezistenta. Este indicat sa fie cel putin
egala cu diametru exterior al tevilor si mai mare de 25 mm.
Grosimea mantalei se determina prin calcul de rezistenta, tinand seama de diametrul si
presiunea din spatiul dintre tevi si se ia cu 3 mm mai groasa pentru a se tine seama de
coroziune.
CURS NR 7.
32
Pentru marirea vitezei de circulatie a fluidului care se deplaseaza in spatiul dintre tevi, in
acest spatiu se fixeaza sicane care dirijeaza circulatia fluidului. Sicanele pot fi
transversale sau longitudinale. In cazul sicanelor transversale fluidul circula
perpendicular pe fasciculul de tevi. In cazul sicanelor longitudinale fluidul circula paralel
cu fasciculul de tevi, insa efectuand mai multe treceri in lungul tevilor, numarul
deplasarilor depinzand de numarul sicanelor montate in lungul tevilor. Sicanele
transversale sunt discuri cu segmente taiate, iar cele longitudinale sunt placi
dreptunghiulare de lungime egala si grosime diferita.
Fixarea rigida a tevilor in placile tubulare ale schimbatorului de caldura este de obicei
sigura numai daca diferenta de temperatura intre manta si fasciculul de tevi nu depaseste
20 0C. Daca diferenta de temperatura intre manta si tevi este mai mare, tevile se pot
incovoia, se pot deforma. Se pot construi schimbatoare de caldura cu manta prevazuta cu
o placa tubulare montata liber fata de manta, obligand fluidul care circula prin tevi sa
aiba doua sau un numar par de treceri , fie prevazand pe manta o lentila care poate prelua
dilatatia,fie avand tevile montate intr-o singura placa tubulara, tevile fiind indoite in U.
33
La schimbatoarele cu pereti despartitori se realizeaza mai multe treceri, ceea ce
inseamna ca acelasi debit trece printr-un numar mai mic de tevi.
Acest lucru duce la: - cresterea vitezei;
- cresterea Re;
- cresterea Nu, ;
- cresterea k;
Cresterea lui k va determina micsorarea suprafetei de schimb de caldura.
34
1- placa; 2- garnitura (din cauciuc siliconic); 3- sistem de fixare; K= 5000 W/m2 oC
35
- transfer de caldura intens datorita grosimii mici a peliculei de lichid (max. 5mm) si a
turbulentei provocate de ondulatiile placii (se poate ajunge la coeficienti de transfer de
caldura intre 2000-5000 W/m2 0C;
- rezistenta hidraulica relativ mica la curgerea fluidelor;
- se curata usor, atat pe cale chimica cu ajutorul solutiilor de spalare cat si pe cale mecanica;
- spatiul mic dintre placi permite viteze mari de circulatie si coeficienti globali K de schimb
de caldura mari.
Schimbtoare de construcie special
Schimbtoarele cu fascicul multitubular i spirale se folosesc n industria spirtului. Se
mpart n dou grupe:
- schimbtoare care utilizeaz doi ageni termici ce preiau cldura de condensare a
aburului (se numesc deflegmatoare)
- schimbtoare n care agentul termic se condenseaz i respectiv rcete
(condensatoare)
Schimbtor de cldur mixt- multitubular cu serpentin n jurul evilor (deflegmator):
Sunt utilizate in special ca anexe ale instalatiilor de rectificare din industria spirtului .
Constructia mixta este determinata de scopul tehnologic, fie pentru a se utiliza doi
agenti de transfer de caldura care sa preia caldura de la vaporii care se condenseaza,
aparatul fiind in acest caz un deflegmator , fie pentru a realiza transferul de caldura in
doua etape(condensare + racire), in acest caz aparatul numindu-se in mod curent
condensator.
36
Schimbatorul de caldura mixt cu tevi tubulare si serpentina, folosit ca deflegmator cu
doi agenti de schimb de calfura pentru preluarea caldurii de condensare a vaporilor.
Unul din agenti circula prin serpentina si in cazul industriei spirtului este de obicei
plamada fermentata care se introduce in coloana de distilare. Cel de-al doilea agenty
termic circula prin tevi si este de obicei apa. Serpentina inconjoara fasciculul
multitubular si impreuna sunt introduse in interiorul mantalei. In saptiul dintre tevi sin
exteriorul serpentinei in manta, circula vaporii care se condenseaza. Cele doua
elemente de transfer termic functioneaza in paralel. Ambele elemente, fasciculul
multitubular si serpentina, sub aspectul agentului termic care preia prin transfer
energia termica, functioneaza independent,in timp ce vaporii(agentultermic care
cedeaza caldura de condensare) are aceeasi parametri pentru cele doua elemente de
schimb de caldura.
1- fascicol multitubular
2- serpentin
3- intrare abur
4- evacuare condens rcit
5- intrare ap rece
6- ieire ap cald
37
Cele dou suprafee de schimb de cldur sunt aezate n serie. Aburul circul prin
spaiul dintre evile fascicolului multitubular, iar condensul rezultat intr n interiorul
serpentinei i se rcete. Apa rece circul n exteriorul serpentinei i rcete condensul dup
care intr n interiorul evilor i se nclzete. Fasciculul multitubular este destinat
condensarii vaporilor, iar serpentina pentru racirea condensatului. Condensarea vaporilor are
loc in spatiul dintre tevi si manta,apoi racirea are loc in interiorul serpentinei.Apa rece care
preia caldura circula tot in serie, prima data in vasul in care se gaseste serpentina, dupa care
isi continua miscarea in interiorul tevilor fasciculului multiutbular montat deasupra vasului
cu serpentina.
38
elemente prin care se realizeaza transferul de caldura concomitent: suprafata laterala a
arborelui si cilindrului exterior(care sunt suprafete cilindrice), in miscare de rotatie, cea de-a
doua statica, si suprafata spiralei.
Aparatul este utilizat pentru aducerea lichidului de alimentare, aproape instantaneu la o
temperaura de 85- 90 0C si mentinerea la aceasta temperatura 3-6 min. Sursa de caldura este
aburul saturant cu presiunea de 20-30 N/cm2. Coefientul global de transmitere a caldurii este
3000-6300 W/m2C.
Schimbtoare de cldur cu spiral- este unul dintre cele mai eficiente schimbtoare de
cldur K= 3500- 5000 W/m2 oC
Un astfel de schimbtor este construit din dou table din oel- inox, unite ntre la un
capt printr-un perete despritor i ndoite n form de spiral. La ambele capete
schimbtorul este nchis de ctre un capac pe care se gsesc montate pe arcuri concentrice
piese de distanare ce menin distana constant dintre cele dou table.
Avantaj: este un schimbtor extrem de compact, ocup o suprafa mic, are 80 m 2
suprafa de schimb de cldur pe m3 de schimbtor.
Un m3 din acest schimbtor echivaleaz cu 150 m2 schimbtor multitubular.
Avantajele folosirii lui:
- seciunea de curgere a celor dou fluide este constant, deci viteza este constant, pierderile
de presiune sunt extrem de mici iar eroziunea schimbtorului este redus;
- nu au loc depuneri, ceea ce permite o igeinizare uoar a schimbtorului de cldur;
- viteze foarte mari de circulaie: pentru lichide 3 m/s i pentru aburi 20 m/s.
CURS NR 8.
Schimbtoarele de cldur cu aripioare se folosesc n cazul n care coeficienii de schimb de
cldur ai celor doi ageni termici sunt foarte diferii (ex: abur care condenseaza i aer
nconjurtor care se incalzeste). Aripioarele se monteaz de partea agentului termic care are
coeficientul mai mic (aerul n acest caz). Aripioarele pot fi transversale sau longitudinale
si pot fi obtinute prin turnare sau sudura la suprafata exterioara a tevilor. Ele trebuie sa fie
confectionate din materiale cu conductivitate termica ridicata. O importanta deosebita o are
si pozitia aripioarelor fata de circulatia aerului. Circulatia trebuie sa fie astfel dirijata incat
aerul sa patrunda cat mai adanc intre aripioare pentru a acoperi intreaga suparafata.
EVAPORAREA
40
este mai mare si in consecinta presiunea hidrostatica pe care o exercita aceasta coloana este
mai mare. Diferenta de temperatura dintre temperatura de fierbere la presiunea
totala(presiunea din evaporator + presiunea hidrostatica) si temperatura de fierbere la
presiunea din vas determina cresterea temperaturii de fierbere datorita presiunii hidrostatice
a coloanei de lichid(crestere de temperatura hidrostatica).
t h t p h t p.corp
tp+h= temperatura de fierbere la presiunea din corpul de evaporare + presiunea creat de
coloana de lichid
tp.corp= temperatura de fierbere la presiunea din corpul de evaporare
Vscozitatea soluiilor
Sisteme de evaporare:
a) cu simplu efect sau evaporare simpla. La evaporarea cu simplu efect cldura cedat de
aburul primar se folosete o singur dat. Vaporii secundari (rezultai din produs) se
ndeprteaz din instalaie prin purjare n atmosfer sau sunt trecui la condensare.
b)cu efect multiplu. Aburul primar se folosete numai n primul efect. Aburul secundar
rezultat din primul efect se va folosi ca agent termic n efectul doi, aburul secundar rezultat
din al doilea efect se folosete n urmtorul efect ca agent termic .a.m.d.
Bilanul de materiale pentru evaporarea simpl:
41
So=Sf+W bilanul general
S o sui suf S f
bilan parial
Bilantul de materiale se scrie sub forma a doua ecuatii: una de bilant total(masa intrata este
egala cu masa iesita) si a doua de bilant partial, referitoare la un component.
So= debitul iniial de soluie, kg/h
Sf= debitul final de soluie concentrat, kg/h
W= apa total evaporat, kg/h
sui= concentraia produsului iniial in substana uscata sau in componentul urmarit, %
suf= concentraia produsului final in substana uscata sau in componentul urmarit, %
sui sui s
Sf So ; So S o W W S o 1 ui
s uf suf suf
CURS NR 9.
Bilanul caloric:
W, i
Q4
Q1
So, co, to
Wo,
Wo, io
Q2
Q5
Sf, cf, t1
Q3
Wo= aburul primar folosit pentru realizarea operatiei de concentrare
co , cf= cldura specific medie a soluiei la nceputul i la sfritul concentrrii, J/kg.grad
to , t1=temperatura de intrare i ieire a soluiei din evaporator
io, i= entalpia aburului primar, respectiv a aburului secundar
io= entalpia condensului din aburul primar, kJ/kg
Q1= cldura adus de soluia care intr la concentrare
Q2= cldura adus de agentul de nclzire (abur primar)
Q3= cldura care iese din instalaie cu soluia concentrat
Q4= cldura care iese din instalaie cu aburul secundar
Q5= cldura care iese din instalaie cu condensul provenit din aburul primar
Q1+Q2 = Q3+Q4+Q5
Q = cldura transmis n instalaie
Q = Q2 - Q5 = Q3+Q4 - Q1
42
S o co to Wo io// S f c f t1 W i Wo io/
S f So W
S o co to Wo io// So c f t1 W c f t1 W i Wo io/
Wo (io// io/ ) S o (c f t1 co to ) W (i // c f t1 )
(c f t1 co t o ) (i // c f t1 )
Wo S o W Debitul de abur primar necesar pentru
io// io/ io// io/
concentrarea soluiei
i c f t1
//
Se consider: co t o c f t1 Wo W
io// io/
Dac soluia iniial se aduce la temperatura de fierbere atunci:
c f t1 i /
i // i / r
r= cldura de condensare, J/kg
io// io/ ro
r
Wo W
ro
r ro Wo W
43
Pierderile de cldur se estimeaz la 0,25- 3% din cldura care se transmite n
instalaie. Aceste pierderi determin o cretere a consumului de abur primar din instalaie.
La evaporarea cu simplu efect consumul de abur primar este de 1,06- 1,2 kg abur
primar / kg ap evaporat. De asemenea pentru condensarea vaporilor secundari rezultai se
folosete o cantitate mare de ap de rcire. Pentru micorarea consumului de utiliti (abur
primar, abur de rcire) se folosesc sistemele de evaporare cu efect multiplu. ntr-un astfel de
sistem vaporii de ap secundari rezultai ntr-un corp de evaporare devin agent termic pentru
corpul urmtor. Vaporii secundari rezultai la ultimul corp de evaporare se trimit la
condensator, deci nu ntreaga cantitate de ap evaporat ajunge la condensator.
Avantajele evaporrii cu efect multiplu:
- ntr-o instalaie cu n efecte, consumul de abur primar/ kg ap evaporat este 1/n.
- consumul de ap de rcire este mult mai mic deoarece la condensator ajung numai vaporii
secundari de la ultimul efect.
Parametrii evaporrii ntr-o instalaie cu efect multiplu:
Dac to= temperatura aburului primar atunci temperatura de fierbere a soluiei n
primul corp, t1, trebuie s fie mai mic dect to: to>t1. Vaporii secundari rezultai n primul
corp de evaporare cu temperatura t1 sunt agent de nclzire pentru efectul doi, deci: t1>t2,
.a.m.d.
to>t1>t2>>tn
ntre presiunile din corpurile de evaporare exist aceea relaie:
po>p1>p2>>pn
Diferena tota de temperatur din instalaia de evaporare:
tt=to-tn unde tn= temperatura din ultimul corp de evaporare
to= temperatura aburului primar
Diferena util de temperatur (cea care determin transferul de cldur):
tu= tt - ( te+ th+ tp)
unde: te= creterea ebulioscopic de temperatir datorat prezenei substanelor dizolvate
th= cteterea temperaturii de fierbere datorit presiunii coloanei hidrostatice de
lichid n care are loc fieberea
tp= creterea temperaturii datorit pierderilor de presiune dintre corpuri (scpri la
nivelul conductelor de legtur dintre corpuri)
Bilanul de materiale:
Debitul de ap evaporat total: W
n
W1+W2++Wn= Wi W
1
I efect S1=So-W1
II efect S2=S2-W2=So-W1-W2
44
n 1
dac Sf=Sn S n 1 S n Wn
Sn=Sn-1 - Wn
Bilanul caloric (efect multiplu, curent paralel):
W1 i1// W2 i2//
So co to
Wo io//
W1 i1/
Wo io/
S1 c1 t1
S2 c2 t2
I efect So co to+Woio//=S1c1t1+W1i1//+Woio/
S1=So-W1
io// io/ c t c t
W1 Wo // S o o// o 1 1
i1 c1t1 i1 c1t1
io// io/
notm 1 coeficient de evaporare
io// c1t1
c o t o c1t1
1 coeficient de autoevaporare
i1// c 1 t1
W1 1Wo 1 S o
Dac c1 c o iar i1/ ca t1 (ca= capacitatea caloric medie a apei)
i i
// /
c (t t )
W1 W o //
o
S o o// o 1
o
i c a t1
1 i1 c a t1
io// io/ c (t t )
W1 Wo // / S o o // o / 1
i1 i1 i1 i1
io// io/
1
i1// i1/
t o t1
1 co
i1// i1/
II efecte S1 c1 t1+W1i1//=S2c2t2+W2i2//+W1i1/
S1 i S2 se expliciteaz din ecuaia de bilan material
45
i1// i1/ c c (t t )
W2 W1 ( S o a W1 ) o // 1 / 2
i 2 i2
// /
co i 2 i2
c
W2 2W1 2 S o a W1
co
...............................................
c n 1
Wn nWn 1 n S o a
co
W i
i 1
r
n n 1
rn
c o (t n 1 t n )
n
rn
= piedere de cldur, %
(1 n 1 )rn 1
n
rn
46
ap 14
abur
13
5 6 7
4 2
8 9 10 11
3
1
2
condensat
condensat
12
47
ap
4
abur
2 3
8
7 1
5 6
TIPURI DE EVAPORATOARE
Evaporatoarele se clasific dup mai multe criterii. Dup poziia suprafeei de schimb
de cldur avem:
- evaporatoare cu suprafaa de schimb de cldur n interior;
- evaporatoare cu suprafaa de schimb de cldur n exterior.
corpul de evaporare
fascicul de evi
eav de circulaie
camer de vapori
separator de picturi
49
ajunge la concentraia dorit. Vaporii degajai din soluie se ridic n camera de vapori
situat deasupra fascicolului multitubular i cu diametru mai mare dect acesta. Amestecul
de vapori i picturi de soluie antrenate lovete separatorul de picturi, picturile se rentorc
n soluie iar vaporii ajung la condensator.
Se folosesc n industria zahrului i a glucozei.
K=600- 1500 W/(m2 oC)
Evaporatoarele cu suprafaa de schimb separat au o nlime mult mai mic
dect evaporatoarele clasice, i necesit un spaiu mai restrns pentru amplasare. Ele pot fi
de dou tipuri:
- dup poziia suprafeei:
- cu suprafaa de schimb de cldur vertival;
- cu suprafaa de schimb de cldur nclinat.
- dup modul de circulaie a soluiei:
- cu circulaie natural (fr pompe);
- cu circulaie forat.
Evaporator cu suprafaa de schimb de cldur vertical i circulaie natural:
5 1- suprafaa de schimb de
3
cldur
2 2- separator de picturi
3- conduct de legtur ntre
abur schimbtor i separator
4- conducta de evacuare lichid
1 din separator
condensat
5- separator de picturi
alimentare
4
concentrat
2
Abur
secundar Abur
3
4 Alimentare
Concentrat
50
Soluia supus concentrrii se nclzete n schimbtorul 1, dup care datorit forei
ascensionale creat de bulele de vapori intr n conducta 3 aezat perpendicular sau
tangenial la vasul n care are loc separarea picturilor.
Atunci cnd conducta este perpendicular, separarea lichidului de vapori se realizeaz
datorit schimbrii direciei de circulaie.
Cnd conducta este tangenial, separarea are loc pe baza forei centrifuge care
imprim amestecului o micare elicoidal n interiorul separatorului. Din camera de vapori
3, aburul secundar este trimis la condensare, iar soluia dac nu are concentraia
corespunztoare este trimis prin conducta 4 din nou la nclzire. Dac are concentraia
dorit se nchid ventilele de comunicare cu conducta 4 i soluia concentrat este evacuat.
Evaporator cu circulaie forat:
n cazul circulaiei forate suprafaa de schimb de cldur este aezat orizontal, iar
circulaia lichidului n schimbtor este asigurat de ctre o pomp.
Evaporatoarele n pelicul:
Concentrarea soluiilor n acest evaporator se realizeaz ntr-un timp foarte scurt de
cteva secunde printr-un strat de lichid de forma unei pelicule de civa milimetri.
Dup sensul de curgere a peliculei evaporatoarele pot fi:
- cu pelicul ascendent;
- cu pelicul descendent.
Dup modul de realizare a peliculei pot fi:
- cu pelicul realizat datorit curgerii naturale;
- cu pelicul realizat mecanic.
Evaporatoarele cu pelicul ascendent sunt mai puin folosite, deoarece exist
posibilitatea ca suprafaa de schimb de cldur s rmn neacoperit de lichid i s se
degradeze.
51
1- placa de susinere a evilor
2, 3- plci montate n capacul evaporatorului
pentru distribuia lichidului
3
Placa 3 are orificiile mai mici dect diametrul evilor, dar cu centrul n centrul evilor.
Cea de-a doua plac are orificiile situate n aceeai poziie, cu centrul geometric n
triunghiului format din centrele a trei evi. Lichidul este introdus n partea superioar sub
presiune, ajunge pe prima plac unde se formeaz o pelicul ce curge pe cea de-a doua plac.
Orificiul celei de-a doua plci determin grosimea plcii. ntre cele dou plci lichidul sufer
detente consecutive care determin degajarea unei cantiti de vapori. La partea superioar
exist racord pentru evacuarea vaporilor i a gazelor necondensabile.
Evaporatoare cu pelicul descendent realizat mecanic(Luwa):
Abur secundar
3
4
Alimentare
1
Abur
2
Condensat
Concentrat
Evaporatorul este format dintr-un corp cilindric de nlime mare i diametru mic. n
exterior pe 2/3 din suprafaa sa este montat mantaua de nclzire secionat n dou pri.
Deasupra suprafeei de nclzire se gsete o parte cilindric cu diametrul mai mare dect
aceasta n care este camera unde se degaj vaporii i unde se va realiza separarea picturilor.
Central evaporatorul este prevzut cu un ax pe care se rotesc mai multe palete. Distana
52
dintre palete i peretele interior al evaporatorului determin grosimea peliculei. Paletele se
prelungesc i n camera de vapori, determinnd prin micarea lor separarea picturilor.
Concentrarea ntr-un astfel de evaporator dureaz 1- 2 secunde.
K=2000- 3000 W/(m2 oC)
rotor
talere
carcasa
Este format dintr-un rotor pe care sunt montate un numr de talere cu perei dubli.
Aburul alimentat n interiorul talerelor pe care le nclzete. Soluia este alimentat pe
suprafaa inferioar a talerelor i este distribuit sub form de pelicul datorit forei
centrifuge care se realizeaz la nvrtirea rotorului. Acceleraia realizat este 200g.
Amestecul soluie concentrat vapori este lovit sub influena forei centrifuge de peretele
interior al evaporatorului. n acest fel vaporii se separ de soluie. Vaporii secundari se
ndeprteaz pe racordul din dreapta, iar soluia concentrat prin partea superioar.
Concentrarea are loc n 20- 30 secunde.
K=5000 W/(m2 oC)
Curs nr 11.
CONDENSAREA
Trecerea unui fluid din stare de vapori n stare lichid se numete condensare.
53
n acest proces vaporii saturai cedeaz cldura lor de vaporizare unui agent de rcire
(ap sau aer rece). Captarea i condensarea vaporilor ce se degaj dintr-o instalaie de
evaporare se face n urmtoarele scopuri:
1) Recuperarea n stare lichid a substanelor ce prezint interes, care au trecut n stare de
vapori n operaia anterioar (de ex: captarea aromelor ce se degaj n timpul operaiei de
concentrare sau uscare).
2) Realizarea unei depresiuni n instalaia de evaporare pentru ca acestea s se efectueze
la o temperatur mai sczut. Depresiunea se produce datorit trecerii de la volumul mare al
vaporilor saturai la volumul redus al lichidului condensat (de ex: la 100 oC densitatea
vaporilor saturai de ap este 0,597 kg/m3 iar a apei 958 kg/m3, de unde rezult c la
temperatura de 100oC volumul specific al vaporilor saturai de ap este de 1,66 m 3/kg iar cel
al apei de 0,00104 m3/kg, adic de 1666 ori mai mare). Deoarece odat cu vaporii din
instalaie sunt antrenate i gazele necondensabile acestea sunt evacuate cu ajutorul pompelor
de vid sau al ejectoarelor.
3) Recuperarea cantitii de cldur pe care o cedeaz vaporii pentru prenclzirea unui
fluid ce urmeaz a intra n procesul tehnologic.
4) Evitarea degajrilor de vapori n spaiul ncperilor de lucru, ceea ce ar conduce la un
microclimat nesntos (cald i umed) la umezirea materialelor, la ruginirea utilajelor, la
condensri pe tavane i perei care ar duce la degradarea lor.
Tipuri de condensatoare:
Condensatoarele se clasific dup urmtoarele criterii:
I. Dup modul de realizare a schimbului termic:
- de amestec (cu schimb termic direct);
- de suprafa (cu schimb termic indirect).
54
II. Dup modul de evacuare a condensului rezultat:
- barometrice, la care evacuarea se realizeaz printr-o coloan barometric;
- semibarometrice condensatoare cu pomp de evacuare.
III. Dup modul de evacuare a gazelor necondensabile:
- cu evacuare comun a condensului i a gazelor;
- cu evacuare separat a gazelor cu ajutorul unei pompe de vid sau ejector.
CONDENSATOARE DE AMESTEC
n aceste condensatoare vaporii rezultai la evaporarea soluiilor sunt amestecai cu
apa de rcire n care se condenseaz. n condensatoarele de amestec presiunea este inferioar
presiunii atmosferice, dar este egal cu presiunea din corpul de evaporare de unde se aduc
vaporii secundari. Pentru meninerea presiunii constante n condensator, acesta se monteaz
la o nlime de aproximativ 10 m, evacuarea condensatului i a apei folosit la rcire
realizndu-se printr-o conduct numit coloan barometric. nchiderea etan a
condensatorului fa de atmosfer se realizeaz prin apa din coloana barometric; n acest
scop coloana este introdus cu captul inferior pe o lungime de 0,5 m ntr-un bazin de ap n
care se colecteaz apa ce se scurge din condensator. n acest bazin este obligatorie
meninerea unui nivel constant de lichid cu ajutorul preaplinului, astfel nct s nu se
produc ieirea coloanei barometrice din ap i din admisia aerului n condensator.
Condensatoarele de amestec pot funciona cu eliminarea condensatului mpreun cu apa de
rcire prin coloana barometric (fig. a-e) sau prin coloana de nlime mic, cu ajutorul unei
pompe (fig. f).
55
a) 7 1- corp condensator
8
2- conduct barometric
3- talere inelare
5 4- icane
1 5- grtar
6- racord vapori
4
7- racord gaze necondensabile
3 6
8- racord ap rcire
9- rezervor acumulare
2 10- preaplin
Vapori+gaze
10
Condensat
Gaze necondensabile
9 Fluid de rcire
Preaplinul de evacuare a apei din rezervor i coloana barometric trebuie astfel alese,
nct seciunea de trecere apei s asigure scurgerea acesteia, meninnd coloana plin cu ap
pn aproape de captul superior. Depirea nivelului apei peste captul superior ar putea
conduce la fenomenul de inundare a condensatorului. n acest caz se poate nchide racordul
6, iar admisia aburului secundar este oprit, ceea ce conduce la creterea presiunii n corpul
de evaporare.
Condensatorul cu talere perforate (fig. b) are construcie asemntoare cu a
condensatorului cu icane, cu deosebirea c n interior se monteaz alternnd numai talerele
perforate 3 de forma unor sectoare de cerc. Pe poiunea liber, talerul are o bordur (prag), a
crui nlime asigur meninerea unui strat de ap necesar barbotrii i condensrii aburului.
Surplusul de ap de pe taler curge, o parte prin orificii, iar alt parte deverseaz peste
bordur, ajungnd pe talerele inferioare i de aici se scurge pe conicitatea condensatorului n
coloana barometric.
b) 7 c) 12 8
8
7
11 1
1
6 6
2 2
10 10
9 9
56
Condensatorul cu injectoare (fig. c) se utilizeaz n operaiile n care cantitatea de vapori
secundari este redus, ns debitul de gaze necondensabile este mare. Se impune n acest caz
evacuarea total a acestor gaze care n situaia meninerii lor n evaporator ar duce la
creterea presiunii, deci i a temperaturii de evaporare. n acest caz pe corpul cilindric 1 al
condensatorului se monteaz un ejector- injector astfel nct s aspire vaporii prin racordul
11. n injector se aduce fluid motor prin racordul 12. Prin mrirea energiei vaporilor
secundari, acetia sunt alimentai sub talerul inferior n condensator unde, ntlnind apa rece
ce circul n contracurent, sunt condensai. Injectorul poate fi montat i n interiorul
condensatorului (fig. d).
d) 11 12 8 e) 8 14 6 f)
7 8 3
7 16
1 1 8
1
13
13
2
10 10 15
9 9
Condensatorul cu jet (fig. e). La acest tip de condensator prin coloana barometric
se evacueaz n amestec apa provenit din condensarea vaporilor i cea folosit la rcire
precul i gazele necondensabile. n interiorul condensatorului se monteaz un perete
cilindric 13 sudat la partea superioar de capac, liber la partea inferioar. Conductele de ap
ptrund n interiorul corpului cilindric. La conducta superioar se monteaz un dispozitiv de
pulverizare a apei 14, iar pe conducta inferioar se afl mai multe orificii pentru mprtierea
uniform a apei de rcire. Vaporii (mpreun cu gazele necondensabile provenite din
evaporator) sunt alimentai prin racordurile 6 n partea inelar a condensatorului, ocolesc n
curent descendent peretele cilindric, apoi se ridic prin ploaia de ap, unde vaporii de ap
sunt total condensai. Gazele necondensabile sunt antrenate de ploaia creat i evacuate
odat cu acestea prin conducta barometric.
Condensatorul de nivel inferior (fig, f) funcioneaz cu pomp pentru evacuarea
condensatului prin racurdul 8 i placa cu duze 16. Gazele necondensabile sunt evacuate prin
racordul 7, dup ce mai nti au fost separate de eventualele picturi de ap, prin icanarea
circulaiei, cu ajutorul peretelui despritor 13.
57
CONDENSATOARE DE SUPRAFA
Sunt identice din punct de vedere constructiv cu schimbtoarele de cldur cu schimb
de cldur indirect (prin intermediul unei suprafee de schimb de cldur, pe care vaporii
condenseaz fie sub form de pelicul, fie sub form de picturi). Pot fi de mai multe tipuri:
1. Condensatoare multitubulare verticale (fig. g) care se construiesc n cele mai
multe cazuri cu o singur trecere, apa circulnd prin evile 1 de jos n sus, iar vaporii prin
spaiul 2 dintre evi, de sus n jos, pentru a permite evacuarea imediat a condensatului.
Gazele necondensabile sunt evacuate continuu pe la partea superioar 3 a spaiului dintre
evi. Astfel de condensatoare se folosesc la condensarea vaporilor de spirt n instalaiile de
distilare.
fig. g fig. h
58
5. Condensatorul mixt (fig. k) este construit dintr-o parte multitubular 1 montat
deasupra compartimentului de condensare de evi serpentin 2. Spaiul dintre evi comunic
cu mantatua cilindric inferioar 3. Vaporii care pot conine gaze necondensabile se
alementeaz prin racordul 4, strbat spaiul intertubular i se condenseaz, apoi condensul
intr n serpentin, pentru a se rci. Condensul este eliminat prin racordul 5. Lichidul de
rcire este pompat prin racordul 6, strbate n flux ascendent serpentina, i apoi intr uor
nclzit n spaiul din evi unde primete cldura de condensare de la vapori. Lichidul cald se
evacueaz pe la partea superioar prin racordul 7. Gazele necondensabile (sau vaporii mai
uor volatili) se evacueaz prin racordul 8 aflat pe mantaua prii multitubulare.
fig. k
NECESAR AP DE RCIRE
Q i Qe Q p [J]
Q p 0
Q1 Q2 Q3 Q4
Q1 = cldura adus de vaporii secundari, [J]
Q2 = cldura adus de apa de rcire, [J]
Q3 = cldura scoas cu condensul, [J]
Q4 = cldura scoas cu apa de rcire, [J]
a) Condensatorul barometric
temperatura condensului= temperatura evacuare ap
Q1 M v i //
Q2 M a c ti M v (i // c t f )
M v i M a c ti (M v M a ) c t f M a
//
Q3 M v c t f c t f c ti
Q4 M a c t f
59
b) Condensatorul de suprafa
tcondens=tvaporilor
M v i // M a c t i M v i / M a c t f , [J]
M v (i // i / )
Ma
c(t f t i )
Mv r
Ma
c(t f t i )
DIMENSIUNEA COLOANEI BAROMETRICE
pa H f pc ho g , [N/m2] pa pc
ho ,[m]
Dac Hf 0 g
h1 0,5m
h2 0,5m
H ho h1 h2 ho 1, [m]
USCAREA
60
apa adsorbit aceast ap este legat prin legturi Van der Walls i acest tip de ap se
ndeprteaz cu efect termic mai mare deoarece la realizarea legturilor se degaj
cldur.
apa legat osmotic la care efectul de legare este 0, este cea care se ndeprteaz cel
mai uor (din capilare).
apa legat mecanic este egal cu diferena dintre apa total din produs i celelalte
tipuri de ap legate n produs. n cazul unor materiale granulare structurile poroase din
granule permit legarea de ap. Acest tip de ap se ndepteaz uor.
Parametrii aerului:
Umiditatea:
- absolut: este greutatea vaporilor dintr-un m3 de gaz umed
- relativ (gradul de saturaie al aerului): reprezint greutatea vaporilor dintr-un m 3 de
gaz umed raportat la greutatea maxim posibil la temperatur i presiune total.
p vap
p sat
p sat
0 p vap p sat max 1
p sat
Pvap= presiunea de vapori a lichidului din gaz
psat= presiunea vaporilor saturani la temperatura dat
Densitatea aerului la p=760 torr i t=273 K
kg
0 1,293
m3
Masa molar:
kg
M a 22,4 1,293 28,97 29
kmol
Coninutul de umiditate (x)
mv kg _ vapori _ apa
x ,
ma kg _ aer _ uscat
mv= masa de vapori
ma= masa de aer
Aplicnd legile gazelor perfecte:
m maer mv
V R T
p V R T
61
m
p v Vv v R T
Mv
p V ma R T
a a M a
pv Vv M v
mv
R T x mv pv Vv M v R T pv M v
m p a Va M a m a R T p a Va M a p a M a
a R T
M v 18,016
p a p pv ( presiunea _ totala presiunea _ de _ vapori)
M a 28,97
18,016 pv
x
28,97 p pv
Aer umed saturat: pv=ps
p s kg _ vapori _ apa
x 0,622 ,
p p s kg _ aer _ uscat
Entalpia gazului umed:
I c gaz t x i
i= entalpia vaporilor de ap
x= coninutul de umiditate
c= cldura specific a gazului
t= temperatura gazului
Punctul de rou este temperatura la care gazul cu un coninut constant de
umiditate i la o stare dat devine saturat prin rcire.
Temperatura termometrului umed este temperatura la care gazul rcindu-se la
entalpie constant devine saturat.
Diagrama I - x de stare a aerului umed leag toi parametrii: coninutul de
umiditate x, entalpia specific I, temperatura.
BILANUL DE MATERIALE
Gi, Gf= debitul de mas al produsului iniial, respectiv final
We= debitul de mas de ap eliminat
ui, uf = umiditatea produsului iniial, respectiv final, %
62
Gi We Gf We Gi G f
100 ui 100 ui
100 u 100 u
u u
100 u W G G G 1 W G
f i
W G i f
100 u f
Necesarul de aer pentru uscare:
L= debitul masic de aer necesar antrenrii umiditii, [kg/s]
xi, xf= umezeala aerului la intrare, respectiv ieirea din instalaie, [kg/kg aer uscat]
Bilan total:
Gi L L xi G f L L x f
We
We G i G f L ( x f x i ) L
x f xi
Bilan caloric:
- cldura adus de materialul uscat:
cf= cldura specific a materialului supus uscrii
- cldura adus de umiditatea de eliminat: We c a t i
ca= cldura specific a apei
ti= temperatura iniial
- cldura adus de construcia usctorului: Gm c m t im
tim= temperatura iniial a materialelor
- cldura adus de aerul necesar uscrii: L I o (entalpia aerului iniial din atmosfer)
63