Situatia internationala privind conflictul dintre Statele Unite ale

Americii si Afganistan
Situatia internationala privind conflictul dintre Statele Unite ale
Americii si Afganistan

(2001-prezent)

Murariu Andrei Sebastian[1]

Rezumat

Situatia internationala dintre Statele Unite ale Americii si Afganistan este un

conflict de actualitate si de durata in acelasi timp. Conflictul a inceput din
octombrie 2001 si dureaza chiar si pana in momentul de fata, avand astfel la
activ 12 ani de conflict militar.

Momentul cheie care a declansat razboiul a fost caderea turnurilor gemene ,

World Trade Center din 11 septembrie 2001. Din acest punct se incepe o
lupta acerba contra terorismului, mai ales in statele Iraq si Afganistan. Se
duce o politica de eradicare a gruparilor terosiste precum Al Qaeda,
condusa de Osama bin Laden si care este responsabila pentru dezastrul
cauzat la 11 septembrie 2001, curmand viata a aproximativ 3000 de
persoane si ranind inca 6000 de persoane.

Cuvinte cheie : Statele Unite ale Americii, Afganistan, terorism, Al

Qaeda, Blackwater, subiecte de drept international

Conflictul dintre militar de mari proportii dintre Statele Unite ale Americii si
Afganistan par sa aiba declansatorul in data de 11 septembrie 2001, cand
doua avioane au lovit turnurile gemene World Trade Center, inalte de 110
etaje. Avioanele, care erau conduse de membri ai gruparii teroriste Al
Quaida.

Al Quida transcris de asemenea ca al-Qaidah, al-Qaeda, al-

Qaida sau al-Quaida si tradus ca Baza sau Fundatia, este o grupare
terorista ce a fost fondata in anul 1988 si definitivata in 1989, avand ca scop
principal, sprijinirea activatilor extremiste islamice.

Fondatorul, liderul, si principalul finantator al acestei

organizatii teroriste este Osama Bin Landen, gruparea fiind intai axata pe
respingerea fortelor sovietice din Afganistan.

F.B.I a definit terorismul ca fiind utilizarea in afara legii a fortei si a violentei

impotriva persoanelor sau proprietatii, in scopul de a intimida sau a obliga
un guvern, populatie civila sau alt segment de acest fel, pentru a obtine
unele avantaje politice sau sociale.[2]Legat de actiunea terorismului, o
afirmatie de nuanta si care contureaza bine lupta dificila impotriva
terorismului este ca pricipalul pericol impotriva ordinii mondiale, nu consta
doar in armarea nucleara puternica a unor state ci in fenomenul terorismului.
Deoarece, securitatea impotriva terorismului nu poate fi vazuta tocmai prin
numarul de tancuri si rachete, terorismul vizeaza populatia ca mijloc de
presiune asupra populatiei si este foarte greu de depistat; serviciile secrete
au aici un rol determinant. De exemplu, gruparea terorista Hamas, conform
declaratiilor date de membrii acestei grupari, are la dispozitie in permanenta
un numar de 5-20 membri care sunt dispusi in orice clipa sa comita un suicid
terorist, cu motivatia de a ajunge la Allah.
Al Quida, fiind o grupare terorista de asemenea, este foarte bine cunoscut
faptul ca membrii sunt foarte devotati iar suicidul terorist este prezent si in
aceasta grupare.

Gruparea a cunoscut o popularizare mondiala dupa incidentul de pe 11

septembrie 2001, cand doua avioane pilotate de doi teroristi, au lovit cele
doua turnuri World Trade Center, cauzand aproximativ 3000 de morti si inca
6000 de persoane ranite grav.

Pe 11 septembrie 2001, ministrul taliban Wakli Ahmed Muttawakil a spus

denuntati-l pe cel care este in spatele acestui atac terorist. Urmatoarea zi,
presedintele Americii pe atunci, George W. Bush a spus ca aceste actiuni
sunt mai mult decat un act de terorism, sunt practic declaratii de razboi.

Abdul Samal Zaeef a afirmat apoi pe 13 septembrie, ca talibanii iau in calcul

extradarea lui Osama bin Landen daca se aduc probe solide ca acesta se afla
in spatele atacului. Mai tarziu, in 2004, se va afla adevarul, in sensul ca
insusi Osama bin Landen recunoaste ca el a planificat atacul de pe 11
septembrie 2001.

S-a crezut in politica de militarizare a Statelor Unite ale Americii, s-a crezut in
forta uriasa pe care o are acest stat, in faptul ca investeste in armata mai
mult decat investesc statele in top 5 la un loc.

Trupele americane si in special cele britanice au dat startul, pe 7 octombrie,

unui razboi de lunga durata si foarte dureros in Afganistan.

S-a inceput prin bombardarea cu rachete in Kabul si Kandahar, in jurul orei 5

George W. Bush a confirmat atacul din Afganistan. Principala tinta a
atacurilor vor fi amplsamentele teroristilor si zonelor de antrenament al
acestora. Facand apel la umanitate, s-a afirmat ca medicamente si mancare
vor sosi pentru femeile, barbatii si copiii nevinovati in acest conflict.

Legat de aspectul oamenilor nevinovatii, trebuie precizat ca mii de persoane

mor in Afganistan si Iraq pentru ca se afla in mijlocul acestui conflict. Nu este
vina lor ca se afla intr-un teatru de operatii, nu au ales sa fie acolo. Drept
exemplu, pe 7 aprilie 2009, comandatul roman Vasile Unguras a decedat in
urma unui atac cu I.E.D (Dispozitiv, explozibil improvizat). Fortele romane, nu
au dreptul de ataca in Afganistan, decat ca riposta impotriva unui atac
iminent. Scopul fortelor romane este de a mentine pacea, fata de cel al
americanilor care impun pacea. Revenind la exemplu, convoiul roman, nu a
facut nimic altceva decat sa asigure perimetrul, sa cheme Medevac-ul
(elicopterul destinat ingrijirlor medicale pentru soldatii raniti) si sa anunte
statul american despre ambuscada. La cateva minute dupa incident,
americanii au aparut cu un commando care au inaintat catre satul in care se
presupunea ca atacatorii s-au retras. Avand in dotare, mitraliere de 12.0 mm
(cel mai mare calibru, cu gloante care explodeaza la impact), au ciuruit
satul respectiv, demoland efectiv cladirile. Dupa, manevra, s-au gasit mai
multe cadavre, printre care femei si copii. E drept, ca in Afganistan, pentru
plantarea unui astfel de dispozitiv, se plateste cu 5 dolari, pe cand in
agricultura se plateste cu 50 de centi ora, daca nu si mai putin. Exemplul de
mai sus este relevant pentru victimele din Afganistan, femei, copii, barbati
nevinovati care nu au facut nimic altceva decat sa stea la ei in tara.
Observam aici o incalcare a suveranitatii unui stat, problema des intalnita
in dreptul international public, mai ales in cazul conflictelor militare.
Suveranitatea este dreptul exclusiv de a exercita autoritatea suprema
politica asupra unei regiuni geografice, unui grup de oameni sau asupra lor
insasi.

Legat de investitii financiare pentru conflict.

Cifrele financiare sunt absolut ametitoare pentru acest conflict. In cei 12 ani
de conflict, Statele Unite ale Americii au investit aproximativ 400 de miliarde
de dolari. Spre exemplu, in 2011, in conflictul din Afganistan s-au investit 110
miliarde, fata de 44 de miliarde in Iraq. Banii investiti pe cele doua fronturi
de catre statul american, i-au facut pe acestia sa se retraga pana la urma de
pe un front, parasind Iraq-ul. In Iraq, SUA a investit 750 de miliarde din 2003
pana in prezent, fata de 400 de miliarde cat costa razboiul din Afganistan.
Astfel, pentru cele doua fronturi pe care SUA a luptat si lupta, au fost necesar
circa 1.300 de miliarde de dolari.

Costul unui soldat in Afganistan se ridica de la 500.000 de dolari in 2009/an,

la 700.000 de dolari in 2013/an. Pe de alta parte, liderii afgani s-au imbogatit
seminificativ prin actiuni de coruptie si prin succese de delapidare a
fondurilor alocate de coalitia NATO pentru reconstructie. Hamid Karzai a fost
reales in 2009 ca presedinte al Afganistanului prin alegeri care au fost vizibil
fraudate. La momentul actual, guvernul din Kabul, extrem de corupt nu mai
beneficiaza de increderea populatiei afgane.

Merita tot in acest context mentionat, ca alaturi de la armata americana,

lucreaza si organisme sau subiecte de drept international nerecunoscute.
Spre exemplu, Blackwater este o companie privata de paza, infiintata de
Erick Prince si care are contributii serioase in domeniul militar american; este
recunoscuta a fi cea mai puternica armata privata din lume. Statele Unite ale
Americii, au investit serioasa in aceasta companie, mai ales in perioada lui
George W. Bush, cand in Iraq, soldatii din Blackwater[3] ajunsesera sa fie
aproape egali ca numar, cu soldatii americani. Sunt recunoscuti pentru
agresivitatea lor, pentru neumarate victime pe care le-au impuscat fara
niciun motiv. Scandalul de la care au fost mediatizati a fost din Piata Nisour
din Bagdad, pe 16 septembrie 2007 au ucis in jur de 20 de civili fara absolut
niciun motiv, nu a existat nici cea mai mica amenintare.
Legat de acest aspect, am putea vorbi acum despre cum guverneaza dreptul
international armatele private. De mentionat, ca in cazul incidentului de mai
sus mentionat, soldatii respectivi nu au fost trasi la raspundere, in mare
parte din cauza acoperirilor facute de statul american. La urma urmei, cine
ar fi extradat niste soldati americani in Iraq pentru a fi judecati (sau mai
clar zis omorati) ? Iar dreptul international nu reglementeaza armatele
private ca subiecte de drept international.
Se afirma tot mai des in presa americana ca razboiul din Afganistan nu poate
fi castigat militar. Ce-i drept, nu e un razboi tocmai fata in fata cu adversarul.
Teroristii sunt grupati cate 3-5 care provoaca victime prin ied-uri, stau mereu
ascunsi si fug. De aceea armata americana sufera cu toata tehnica de care
beneficiaza. Se insista tot mai mult pe retragerea trupelor americane din
Afganinstan, pe premisa ca ar fi cea mai buna solutie atat din punct de
vedere economic cat si din punct de vedere international, in domeniul pacii.
Personalul de specialitate si experrti americani, afirma cu tarie ca
Afganistanul nu are nicio pozitie strategica benefica pentru SUA. Cu toate
acestea, o miscare de retragere din Afganistan prea brusca ar parea ca
America este slabita si ar incuraja teroristii la contraatac.

La momentul actual, SUA are in Afganistan 68.000 de soldati, urmati de

Marea Britanie cu 9.000 si Germania cu 4.400 de soldati. Romania are in
Afganistan 1.600 de soldati romani.

Concluzie

Din materialul redactat in mod sumar, se observa conflictul militar dintre

Statele Unite ale Americii si fortele teroriste din Afganistan. Se vede
cum suveranitatea statului Afganistan este violata atat de gruparile
teroriste, din cauza guvernului slab si istovit de puteri, dar si de armata
americana care are un cuvant greu de spus in guvernarea statului.

Dreptul international are putine de spus in conflictul militar de pe teritoriul

Afganistanului. In niciun caz, nu se poate apela la institutii precum Curtea
Internationala de Justitie sau la Tribunalul de Arbitraj pentru rezolvarea
diferendelor. Nu se poate de asemenea nici negocia sau media acest conflict
intre America si rebelii care isi manifesta inclinatiile teroriste din motive
religioase, economice sau rasa.

Observam de asemenea, prezenta unui organism interesant din punct de

vedere al dreptului international si anume armata privata Blackwater.
Armata privata pe care SUA o recunoaste si o finanteaza puternic.

Bibliografie

1.Precis de Criminologie Clinica, Calin Scripcaru, Editura Litera, Iasi, 2009

2.Blackwater ascensiunea celei mai puternice armate private din lume,
Jeremy Schahill, Editura Litera, Bucuresti 2009

Format electronic
3.http://en.wikipedia.org/wiki/War_in_Afghanistan_(2001%E2%80%93present)
#Origins_of_Afghanistan.27s_civil_war accesat 23.02.2014
4. http://www.scribd.com/doc/46760151/Subiectele-Dreptului-International-
Public accesat 23.02.2014
5. http://www.revista22.ro/zece-ani-de-razboi-n-afganistan-10542.html
accesat 23.02.2014
6. http://www.youtube.com/watch?v=_lfCbF2hDkI Never ending War in
Afghanistan (documentar)

[1] Murariu Andrei Sebastian, student la Universitatea Mihail Kogalniceanu

din Iasi, Romania; contact : seby455@gmail.com
[2] Calin Scripcaru, Precis de Criminiologie Clinica, Editura Libris, Iasi, 2009,
pag 129
[3] Jeremy Schahill, Blackwater ascensiunea celei mai puternice armate
private din lumie, Editura Litera, Bucuresti 2009

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_din_Coreea

http://www.qreferat.com/referate/stiinte-politice/Razboiul-din-Coreea337.php

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/08/09/un-conflict-
aproape-uitat-razboiul-din-coreea-1950-1953/