Sunteți pe pagina 1din 2

Hidrogenul, o alternativa energetica

Vom incerca sa prezint o noua modalitate de stocare si producere a energiei, anume hidrogenul.E drept
ca acesta poate fi considerat atat o modalitate de stocare cat si o sursa de energie datorita faptului ca
exista imense bazine de hidrogen sulfurat inca neexploatate care ar putea indulci un pic tranzitia de la
combustibilii "gata preparati" de mama natura la unii pe care sa ni-i putem fabrica singuri, ce-i drept
tot cu sapaturi si cu riscul detonarii unor zacaminte considerate adevarate bombe, precum cel din
Marea Neagra.
Insa hidrogenul poate fi obtinut fara riscurile aferente depozitelor de hidrogen sulfurat direct din apa
prin electroliza acesteia.H2O inseamna hidrogen si oxigen... Simplu si fara poluare.Hidrogenul astfel
obtinut poate fi utilizat pentru consum direct in motoarele actuale cu mici modificari sau poate genera
electricitate cu ajutorul pilelor de combustie.Avantajul ar fi ca in urma arderii sale rezulta doar vapori
de apa.Dezavantajele pe care le prezinta sunt stocarea sa in forma bruta in rezervoare sau celule
scumpe, atunci cand nu se foloseste obtinerea on-demand.
Daca vorbim insa de stocarea hidrogenului sub forma de apa, atunci obtinerea acestuia prin electroliza
este cat se poate de banala.Mai interesanta este obtinerea lui on-demand in cantitati suficiente la un
randament bun pentru sustinerea macar a unui motor de cilindree mica, aditivarea unuia de cilindree
mai mare sau utilizarea prin ardere directa in aplicatii de incalzire sau aparate de sudura.
Prin electroliza apei rezulta un amestec de hidrogen cu oxigen cunoscut si sub numele de HHO,
hidroxigen, hydroxy sau gaz brown. Acesta poate fi folosit in mod direct pentru alimentarea unui
motor clasic, deoarece contine deja oxigenul necesar arderii.Dar se poate amesteca de asemenea in
diverse rapoarte cu combustibili fosili si aer. Nu afecteaza motorul, ba chiar ajuta la o functionare mai
buna prin eliminarea depunerilor si o ardere completa, mai curata.
Dintr-un litru de apa se obtin cam 1800 litri de amestec gazos hidrogen-oxigen. Masurarea acestuia in
LPM(litri pe minut) este una empirica deoarece ignora micile variatii de temperatura sau presiune.Este
insa un mod destul de rapid de evaluare a randamentului obtinut.Cele mai bune generatoare de gaz din
comert obtin in general 1LPM cu 150Wh energie electrica.Unii producatori de astfel de sisteme
folosesc ca unitate de masura LPH(litri pe ora) ca strategie de marketing pentru ca numarul de litri sa
para mai impresionant.Atentie asadar atunci cand faceti comparatii.
In motoarele clasice cu ardere interna HHO merge lejer in amestec de 20:1, iar in cazul hidrogenului
de calitate superioara se ajunge chiar la amestecuri de 80:1 fara probleme.In cazul acesta un debit de
100LPM ar fi suficient pentru toata plaja de turatii a unui motor de 1400cmc, iar un relanti s-ar putea
obtine cu mult mai putin.Se poate estima astfel un "consum" de apa intre 1 si 3 litri pe ora.Am pus
intre ghilimele "consum" deoarece prin arderea hidrogenului si recombinarea lui cu oxigenul, rezulta
apa pe teava de esapament; care se poate recupera si recircula in mare parte, exceptand cea care se
pierde prin evaporare.
Consumul de apa si randamentul difera insa din mai multe motive.Se recomanda de exemplu folosirea
electrozilor din inox de calitate superioara 316L care contine si molibden, in locul clasicului 304L din
care se fac chiuvetele de bucatarie si care contine doar un amestec de nichel-crom.Cu aceeasi cantitate
de energie se produce mai mult gaz si totodata gazul produs este de calitate superioara.Exista diverse
metode de asezare a elecrozilor: placi in serie si/sau paralel, tevi concentrice, dry cell(doar placi si
garnituri), joe cell(cilindre concentrice), moe-joe cell(sfere concentrice), shell(scoica), DallasGoldBug
twister(cupe de inox rotite), G cell(tabla inox rulata), double helix(tabla inox spirala). Acesta este doar
un cuprins citat din memorie, dar fiecare metoda are pagini intregi de documentatie si pe langa acestea
maiexista inca multe alte metode, care mai de care mai reala sau falsa, mai scumpa sau mai ieftina,
mai greu sau mai usor de pus in practica.
Pentru a putea vedea propria colectie de "jucarii" construite de-a lungul timpului puteti intra aici.

Sa lamurim acum si problema acelora care isi pun intrebari in legatura cu chimia reactiei...Este vorba
de H2O adica apa.Molecula de apa se sparge si rezulta atomii de hidrogen si oxigen; acestia se
recombina, obtinandu-se H2 si O2.La "arderea" hidrogenului are loc fenomenul invers.Atomii de
hidrogen se despart si se recombina cu cei de oxigen, rezultand apa in urma reactiei.Mai apare insa o
diferenta in calitatea gazului; aceasta deoarece exist doi izomeri de spin ai moleculei de hidrogen care
difer prin spinii relativi ai nucleului.In forma de ortohidrogen, spinii celor doi protoni sunt paraleli si
formeaz un triplet; in forma de parahidrogen, spinii sunt antiparaleli si formeaz un singlet. La
temperatura si presiune standard, hidrogenul gazos contine 25% parahidrogen si 75% ortohidrogen
(starea normala a hidrogenului).
Proportiile in care se gasesc orto si parahidrogenul depind de temperatura, dar forma orto este excitata
si are o energie mai mare, deci este instabila si nu poate fi purificata.De aceea am tot pus accentul pe
productie on-demand si consum imediat.In anii '50, Simon Ruskin, un cercetator american in domeniul
propulsiei rachetelor, a realizat ca parahidrogenul poate fi convertit in ortohidrogen(cu stare energetica
mai inalta) prin rezonanta sau stimulare magnetica.Prin aceste procedee nivelul energetic al atomului,
si implicit reactivitatea generala a combustibilului, creste foarte mult determinand cresterea eficientei
combustiei.Pentru acest lucru, lui Ruskin i-a fost acordat patentul US 328868 pentru descoperirea sa.
In 1952, dr. Felix Block de la Universitatea Stanford si dr. Eduard Purcell de la Universitatea Harvard
le-a fost acordat Premiul Nobel pentru lucrarile lor privind rezonanta magnetica.Din acest motiv s-a tot
incercat ca si metoda empirica utilizarea de magneti pentru a imbunatati proprietatile combustibililor
clasici, adica a hidrocarburilor care contin si atomi de hidrogen in componenta lor.
Lasand la o parte eficienta unor astfel de metode cel mult discutabile, ideea obtinerii unui hidrogen de
calitate prin electroliza si rezonanta ramane valabila. Calitatea este data atat de componenta
electrozilor cat si de atingerea rezonantei cu ajutorul unui PWM calibrat pe celula respectiva.Pe langa
aceasta, in reactia chimica mai intervine si electrolitul.Acesta ajuta la o mai buna circulatie a
curentului electric prin apa.Ati mai auzit probabil ca pentru asta se pot folosi substante banale, precum
otetul, sarea sau bicarbonatul; acestea nu au rezultate prea bune...Sarea este chiar periculoasa pentru ca
se descompune si genereaza clor gazos(un gaz foarte toxic).In schimb se poate folosi cu rezultate mult
mai bune NaOH sau KOH.Eu am folosit NaOH adica soda caustica deoarece la noi se poate gasi asa
ceva in orice magazin cu produse chimice.
NaOH se comporta bine si nu ataca peretii din polietilena sau plexiglas din care am construit carcasa
celulelor.
Cei interesati de mai multe detalii privind constructia unui generator de hidrogen pot gasi detalii aici.

In final vreau sa fac o mentiune pentru cei care au mai auzit pe la televizor sau pe internet despre
masini care merg cu apa, pentru ca povestea e asemanatoare cu cea a masinilor electrice care se
presupune ca sunt ecologice si economisesc combustibil, dar merg de fapt cu baterii care sunt
construite cu un consum enorm de energie si multa poluare si care trebuie inlocuite de cateva ori pe
durata de viata a masinii.Cam la fel si in cazul nostru...Adica e destul de simplu sa faci o masina sa
mearga cu apa, dar mai greu este sa o faci sa mearga DOAR cu apa, adica fara electrozi scumpi sau
membrane care se consuma la electroliza apei, fara baterii scumpe care sa asigure curentul electric
necesar electrolizei si fara aditivi chimici pentru obtinerea carora se consuma o mare cantitate de
energie.