Sunteți pe pagina 1din 8

Domnia lui Augustus reprezint, prin instaurarea unei noi forme de stat, a celei

monarhice, o plac turnant n istoria Romei. Augustus a ales pentru sine


termenul de princeps, astfel nct primele trei secole ale imperiului au primit din
antichitate numele de principat. Rod al violentei crize a societii romane din sec.
I, principatul constituie transformarea statului dintr-un organ al aristocraiei
romane (din capital i Italia) ntr-un organ al clasei proprietarilor de sclavi din
ntregul imperiu. Timp de aproape dou sute de ani, n perioada aa-numitei pax
romana, nscris ntre domniile mprailor Augustus i Antoninus Pius, statul
roman atinge apogeul expansiunii sale teritoriale, al puterii i al nfloririi
civilizaiei sale.

Lunga perioada a razboaielor civile, care durasera peste sase decenii, era
incheiata. Vazut de romani ca un restaurator al pacii, Caius Octavianus, fostul
triumvir, a cumulat pas cu pas, toate demnitatile importante ale statului.Intre 31
si 27 el s-a angajat in reorganizarea statului roman. Dup ce la 13 ianuarie 27
Octavian anun oficial n Senat hotrrea de a renuna la puterile excepionale
deinute, la 16 ianuarie Senatul a trecut la o prima definire a puterilor lui: a fost
declarat princeps senatus(primul dintre senatori), i s-a confirmat o putere
militara(imperium proconsular) pe zece ani si conducerea unui anumit numar de
provincii considerate nepacificate; in plus,trei zile mai tarziu Octavianus a primit
titlul sacral de Augustus si alte onoruri simbolice.Anul 27 este considerat data
tradiional a nceputului principatului.
Puterea lui a sporit si mai mult in anul
24 cand a obtinut si privilegiul de nu mai fi legat de legi, iar
In anul 23, Augustus a renuntat la functia de consul pe care a indeplinit-o din 31,
a obtinut o largire a imperium-ului si totalitatea puterilor tribuniciare( tribunicia
potestas), respectiv fundamentul militar si civil al intaietatii sale. In 23 erau
asadar puse bazele constituionale ale principatului: alte caracteristici esentiale
ale noului regim se vor inchega mai tarziu( de ex: din 12 preia si titlul de pontifex
maximus, un an mai tarziu i se acord puterea consular pe via, titlul de
parinte al patriei-in 2).Teoretic Augustus s-a ferit sa desfiinteze forma de
conducere republicana a Romei, pastrand cu prudenta, vechile magistraturi si
senatul.Dar magistratii si comitiile nu mai avea decat rolul de a aproba hotararile
imparatului.
Octavianus a pastrat senatul, care avea 600 de membrii, dar rolul sau s-a redus,
ocupandu-se de chestiuni de mai mica importanta. Numarul senatorilor proveniti
din provincii a crescut. Senator nu putea ajunge decat cineva care avea venituri
de un milion de sesterti, iar cavaler cel care avea cel putin 400 000 de sesterti.
Prin aceasta masura, Augustus a reusit s obtina consensul dintre elita senatoriala
si cea ecvestra, pe care si Cicero sperase sa il vada implinit, pentru instaurarea
pacii sociale, asa-numita concordia ordinum.Prin urmare, in administratie vor fi
folositi atat cei din ordinul senatorial, cat si cei din ordinul acevstru.Va fi
organizat un consiliu al principelui, ai carui membrii erau recrutati din randurile
ordinului ecevstru.Acesta cuprindea mai multi prefecti: ai pretoriului(al garzii
imperiale), al annonei(al aprovizionarii Romei), al politiei Romei (prefectus
vigilium) si orasului Roma-guvernatorul acesteia. Un cavalera se ocupa de
problemele financiare. Armata a capatat o importanta din ce in ce mai mare,
fiind organizata in 25 de legiuni (ulterior, numarul lor a crescut) stationate in
diferite puncte ale imperiului.
Ordinea augustana s-a bazat pe respectul formal fata de traditiile institutionale
republicane si pe deosebirea dintre principat si regat, puterea suprema a fost
obtinuta prin cumulul diferitelor functii de conducere cu prerogative juridice bine
specificate si nu putea fi gestionata in mod arbitrar; in plus, nu putea fi
transmisa pe cale ereditara. Augustus, care nu avea mostenitori masculini, i-a
identificat repede pe posibilii succesori, pe care incetul cu incetul i-a
infiat( indeosebi pe Marcellus si pe nepoti, Caius si Lucius). Dar a trait mai mult
decat ei de aceea a fost nevoit in anul 5 sa-l infieze pe generalul Tiberius si sa-i
atribuie recunoasterea institutionala, precum potestas tribunicia si imperium
proconsulare maius.

Pregatirea consensului. Temeinicia politica a regimului lui Augustus era


determinata de adeziunea poporului fata de programul sau de pace, bazat pe o
vasta activitate ideologico-proagandistica, ai carei sustinatori au fost pacea
civila(pax Augusta), recuperarea si refacerea istoriei glorioase a Romei, noua
ordine morala(legislatia matrimoniala) si religia traditionala. Aceste mesaje erau
raspandite pe toate canalele de comunicare(epigrafice, monede, obiecte de arta
si monumente) si culturale.
Personalitate complexa, care imbina prudenta si luciditatea deciziilor politice cu
ambitia nemasurata, inzestrat cu o vointa de fier, spirit practic, ordonat si
disciplinat. Augustus a fost ajutat, cat a fost imparat, de colaboratori fideli, fara
de care sprijinirea culturii romane si infrumusetarea arhitecturala a Romei nu ar
fi fost posibile.Acestia au fost Marius Vipsanius Agrippa, cel care a initiat
refacerea arhitecturii Romei si a condus armatele victorioase ale imparatului, si
Caius Maecenas, care a incurajat si sustinut marile talente ale vremii.
Anii domniei lui Augustus rmn i epoca de aur a culturii latine. Ideologia
augustan proclam superioritatea Romei, contiina misiunii ei divine, renvierea
religiei i moralei strmoeti ; este
ntreprins o vast aciune de nfrumuseare a oraelor (n primul rnd Roma), se
construiesc noi temple, teatre, amfiteatre, terme etc. Plenitudinea dezvoltrii
sale cunoate n aceast perioad literatura, care se bucur de patronajul
mpratului nsui sau al altor personaliti de vaz, precum Maecena. Vergiliu
(Eneida) i Horaiu (Satire i O d e) n poezie, Titus Livius {Ab urbe condita) n
proz contureaz imaginea ideal a vechii Rome, exalt virtuile strmoeti sau
bucuria unei viei panice, austere, topind ntr-o splendid unitate mitul, istoria i
actualitatea. Dreptul, filologia, filozofia, arhitectura (Vitruviu), geografia (Strabon)
i gsesc acum reprezentani de prestigiu.
In timpul lui Octavianus, Roma a fost recladita din temelii. Sub supravegherea lui
Agrippa s-au construit Forul lui Augustus, avand in centru Templul lui Mars
Ultor(Marte Razbunatorul), Panteonul. Cultura si arhitectura aveau rolul de a
evidentia maretia imparatului si a statului.
Reformele administrative. Augustus a reformat sistemul de servicii(corpurile
de politie, aprovizionarea cu hrana, incasarea taxelor, recensamintele periodice
ale intregii populatii etc.), adminstrarea orasului Roma(avandu-l in frunte pe
prefectul urban),a Italiei(impartita in unsprezece regiuni) si a
provinciilor(impartite in imperiale, unde nu fusese adsa pacea si direct
dependente de principe, si publice, supuse controlului Senatului. Egiptul a fost
considerat proprietate personala a lui Augustus si a fost supus unei administratii
deosebite). Personalul administrativ facea parte nu numai din aristocratia
senatoriala, ci si din patura ecvestra si a libertilor imperiali.
La nivel local, provinciilor li se impunea sa plateasca tribut, Italia era un teritoriu
scutit de aceasta obligatie, inca din anul 146. Organizarea in provincii era si ea
menita sa asigure controlul eficient al imparatului.Senatul trimitea in provincii
cate un proconsul, fara armata, iar imparatul isi alegea, dintre senatori, un
legatus Augusti, pe care sa-l numeasca in fruntea provinciilor considerate
importante. In provinciile de interes secundar, imparatul putea trimite un
procurator Augusti, din ordinul ecevstru. Prin organizarea sa, imperiul era o
federatie de cetati, in conditiile in care, in provincii, orasul si teritoriul din jur
reprezentau baza organizarii social-politice.Orasele obtineau mai intai, drepturi
restranse, deoarece li se atribuia dreptul latin, prin organizarea ca municipii. Apoi
urmau sa devina colonii, primeau dreptul roman, se bucurau de autonomie, iar
locuitorii lor aveau cetatenie.
Armata si politica externa.Dupa victoria din razboaiele civile, Augustus a
micsorat la 28 numarul legiunilor. Augustus a alcatuit o garda personala a
principelui(garda pretoriana), comandata de doi prefecti ecvestri.Concedierea
veteranilor a necesitat intemeierea unor colonii si instituirea unei case speciale,
cu un buget militar(6 p.Chr.).
In ciuda mediocritatii talentului militar al lui Octavianus, Roma a continuat sa-si
extinda cuceririle in timpul domniei primului ei imparat. Politica externa s-a bazat
pe un ansamblu echilibrat de initiative care incepeau cu calmarea insulelor de
razmerita, continua cu activitatile diplomatice si mergea pana la incercarile
expansioniste.
2619 Supunerea triburilor iberice din NV Spaniei. Peninsula Iberic se afl
acum n ntregime sub stpnire roman.
25 Galatia este transformat n provincie roman.
1513 Ocuparea inuturilor dintre Alpi i cursul superior al Dunrii, organizate n
vremea lui Claudius ca provincia Raetia et Vindelicia.
129 Cucerirea regiunii dintre Alpii rsriteni i Dunrea Mijlocie (viitoarea
Pannonie) i alipirea ei provinciei Illyricum.
2 Augustus creeaz garda pretorian ca sprijin militar al mpratului la Roma.
69 Puternic rscoal antiroman a triburilor din Pannonia i Dalmaia.
817 Relegat la Tomis din ordinul lui Augustus, poetul Ovidiu i triete ultimii
ani ai vieii printre gei i greci, perioad n care scrie Tristele i Scrisori din Pont.
9. Rscoal antiroman a triburilor germanice. P. Quinc- tilius Varus este nfrnt n
marea btlie din Pdurea Teutoburg de ctre principele cherusc Arminius.
14. Censul nregistreaz 4 937 000 ceteni romani, din care c. 4 milioane n
Italia.
Economia si societatea. Noul echilibru a garantat o revigorare generala a vietii
civile si a economiei; la periferia imperiului a inceput o dezvoltare care in decurs
de aproximativ un secol a dus la concurenta dintre productia si comertul
provinciilor cu cele ale Romei. Reorganizarea politica si administrativa a statului
a produs, pe de o parte, o ierarhizare mai precisa a societatii, prin separarea
neta dintre ordinul senatorial si cel ecvestru, iar pe de alta parte posibilitati mai
mari de avansare la toate nivelele, datorita ocaziilor tot mai numeroase de
imbogatire si a noii structurari a functiilor administrative.
Dupa moarte, Octavian a fost zeificat, astfel a inceput oficial, in statul roman,
cultul imparatului. De altfel, in toate provinciile va incepe practicarea unui cult al
imparatului si al Romei prin care se intarea autoritatea imperiala.

1468 Dinastia iulio-claudic.


Organizarea statului roman va fi pastrata mai multe secole, cu putine schimbari.
La nivel cebtral, tronul nu era ereditar, dar a fost impusa practica prin care
succesorii la tron erau desemnati de imparati, din timpul vietii, din cadrul
propriilor familii.
Instituionalizarea noului regim politic, cristalizarea nucleului administraiei
centrale a princepsului, n care liberii familiei imperiale dein un rol important.
Pentru provincii, n care se intensific procesul de romanizare, ncepe o perioad
de prosperitate. Literatura, intrat n aa-numita perioad de argint", i
pierde mreia i i creeaz un nou stil, cruia i snt caracteristice teatralitatea,
gustul pentru ornamentul excesiv, pentru formularea scantateietoare i
imprevizibil. Operele autorilor reprezentativi (Seneca filosofie i tragedie,
Persius satira, Lucanus epopeea istoric) aduc o nnoire estetic prin
interesul pentru conflictul pasiunilor i aprofundarea psihologic.
1437. Domnia lui Tiberius.mama sa, Livia Drusilla s-a casatorit, in 38, pentru a
doua oara cu Augustus. Fiu vitreg al lui Augustus, Tiberius a beneficiat nainte de
ocuparea tronului de o strlucit educaie, a acumulat o bogat experien pe
cmpul de lupt i n administrarea statului. Tribun militar in expeditia lui
Augustus impotriva cantabrilor(26), Tiberius a condus apoi,impreuna cu fratele
sau Nero Claudius Drusu, o serie de alte expeditii victorioase impotriva triburilor
germanice, a rhaetilor si vindelicilor(15), dintre Alpi si cursul superior al Dunarii,
iar intre 12 si 9 a cucerit regiunea dintre Alpii rasariteni si Dunarea Mijlocie, pe
care a alipit-o provinciei Illyricum.Dupa ce fratele sau a murit, Tiberius a preluat
singur comanda trupelor romane de la Ri si a intreprins o serie de campanii
militare in regiunea germana dintre Elba si Rin.
Cazut in dizgartie, intre 6 a.Chr. si 2 p.Chr. s-a retras la Rhodos, dar moartea
mostenitorilor demnitati l-a obligat pe Augustus sa-l adopte impreuna cu Agrippa
Postumus. Numit din nou comandant al fortelor romane de pe Rin, in aceasta
calitate, Tberius a inteprins intre anii 4 si 6, o serie de campanii militare
impotriva neamurile germanice care amenintau statul. Intre anii 6 si 9 a luptat in
Pannonia si in Dalmatia impotriva triburilor de acolo, care declansasera o
puternica rascoala antiromana.
La moartea lui Augustus, principatul i-a revenit lui Tiberius, in timp ce Agrippa
Postumus era asasinat.
Spirit energic i cumptat, el a continuat politica lui Augustus de ntrire a
autoritii principelui, a mbuntit starea finanelor statului i administraia
provinciilor.In conducerea principatului, s-a condus dupa principii conservatoare,
guvernand cu sprijinul senatului. -Principele a consolidat frontierele fara a cauta
sa le extinda.
15. Constituirea provinciei romane Moesia.
16. Tiberius renun definitiv la o politic ofensiv n Germania, retrgnd trupele
pe linia Rinului, care rmne pentru patru secole grania imperiului cu lumea
germanic liber.
17. Transformarea regatelor clientelare Cappadocia i Commagene din Asia Mic
n provincii romane.
1724. Rscoal antiroman n Africa de N, condus de numidul Tacfarinas.
29 sau 30. Data crucificrii la Ierusalim, din ordinul prefectului roman al Iudeii,
Pontius Pilatus, a lui Iisus din Nazareth. Discipolii lui pun, dup moartea sa,
bazele unei noi religii n Iudeea, de unde se rspndete treptat n ntregul
imperiu. Datorit monoteismului intransigent, a moralei sale distincte, a
completei respingeri a panteonului tradiional roman i a cultului imperial, a
izolaionismului su, cretinismul devine o religie ilicit, ai crei adepi erau
tolerai sau persecutai de autoriti.
prefectului pretoriului, Seianus, in grja caruia a lasat de fapt guvernarea,
retragandu-se la Capri(27). Imparatul a intrat in conflict cu aristocratia
senatoriala, a carei opozitie fata de unele actiuni ale sale il deranja din ce in ce
mai mult. De aceea, s-a folosit cu abilitate de legea cu privire la crima de
lezmaiestate, pe care a interpretat-o in folosul sau, multi membrii ai opozitiei
senatoriale cazand victime proceselor ce le-au fost intentate. Astfel, a putut
continua politica predecesorului sau de intrarire a puterii principelui, in
detrimentul altor institutii ale statului

3741. Domnia lui Caligula. Fiu al lui Germanicus si al Agrippinei, a capatat


porecla de Caligula dupa incaltamintea militara(caliga) pe care obisnuia sa o
poarte. La inceput a guvernat cu moderatie, dar curand, din cauza unei boli si
sub influenta prefectului Macro s-a dedat la o politic despotic, de inspiraie
orientalo-elenistic, marcat de arbitrariul, extravaganele i cruzimile
mpratului, de risipa tezaurului i msuri fiscale opresive. Informatiile cu privire
la presupusa sa nebunie provin de altfel din surse ale anturajului senatorial care-i
erau potrivnice.
A incercat cu orice pret sa obtina simpatia poporului opunandu-se aristocratiei si
Senatului. A dat ordin sa fie condamnate la moarte multe dintre rudele sale si a
vrut sa se casatoreasca cu sora sa Drusilla, incheind cu ea o casatorie dupa
obiceiul egiptean, care readucea fastul despotilor orientali. In 39-40 s-a indreptat
spre Germania, ajungand fara rezultate durabile pana la Canalul Manecii.
41 ianuarie 24 Caligula este asasinat n palatul su din Roma de o conspiraie a
pretorienilor. Claudius, fratele generalului Germanicus, este proclamat mprat
de garda pretorian i recunoscut, dup unele ezitri, de ctre Senat. Fiu al
fratelui lui Tiberius, Drussus Maior si al Antoniei Minor, a dus pana la 50 de ani o
viata izolata, dedicata studiului.Deoarece era infirm-avea dificultati de mers si de
vorbire, Claudius a preferat sa traiasca retras si sa studieze inceputurile istoriei
Romei si istoria punilor si a etruscilor.
Popular la inceputul domniei, deoarece s-a obligat sa conduca impreuna cu
Senatul, si-a incalcat cuvantul, introducand despotismul.-Pentru a reduce si mai
mult influenta aristocratei senatoriale, in timpul domniei sale, Claudius s-a
sprijinit pe clasa cavalerilor si a acordat cetatenia romana categoriilor sociale
mai inalte din provincii.A dat ordin sa se construiasca portul Ostia si apeductul
care ii poarta numele, unul dintre cele mai importante din vechea Roma, lung de
69 km. Administratia provinciala a functionat si ea eficient.
43 Inceputul cuceririi Britanniei. SE Angliei este transformat n provincie roman.
43 Licia, regiune muntoas din SE Asiei Mici este transformat n provincie
roman, creia i este anexat i inutul nvecinat, Pamfilia.
44 Iudeea i Samaria redevin provincie roman la moartea regelui clientelar Irod
Agrippa.
46. Regatul clientelar al Traciei este transformat n provincie roman. ntreaga
Peninsul Balcanic, din Pelopones pn la Dunre, devine o nentrerupt
posesiune roman.
Mult timp dominat de libertii Polibyus, Narcissus si Pallas si de cea de-a treia
sotie,Messalina, a carei ucidere a poruncit-o(48) , s-a casatorit cu Agrippina, pe
al carei fiu, Nero l-a adoptat. La
54 octombrie 13. Moartea lui Claudius, otrvit de Agrippina, soia sa. Nero, fiul
Agrippinei, este proclamat mprat, graie sprijinului grzii pretoriene.
Ajuns la tron foarte tanar, in primii ani Nero a fost puternic influentat de
prefectul pretoriului Afranius Burrus si de Seneca, perceptorul sau. Acestia i-au
dirijat politica de concilere cu senatul.
Neglijent in problemele administrarii statului-ceea ce a declansat o puternica
criza, Nero nu s-a dat in laturi de la nimic pentru a-si spori puterea.In 55 a ajuns
in conflict cu mama sa, care spera sa conduca prin intermediul lui; sustinut de
Seneca si Burrus, a exilat-o si in 59 a poruncit sa fie asasinata. In 62 Burrus a
murit, iar Seneca s-a retras de la curte, locul sau fiind luat de noul prefect al
pretoriului, Sofronius Tigellinus. Nero a instaurat un regim despotic asemanator
monarhiilor orientale. Aristocratia senatoriala care indraznea sa i se opuna a
cazut victima proceselor si persecutiilor declansate de imparat.
In acelasi an,Nero a repudiat-o pe Octavia si a pus sa fie asasinata si s-a
casatorit cu Popeea Sabina.Dupa ce Popeea a murit in anul 65, poate de mana lui
Nero, acesta s-a casatorit in anul urmator cu Statilia Messalina.
61 Rscoal antiroman a populaiei autohtone din Britannia, condus de regina
icenilor, Boudicca, provocat de jaful i brutalitatea administraiei imperiale.
63 Regatul clientelar Pont este transformat n posesiune roman i alipit
provinciei Galatia.
64 iulie 18/19 Izbucnete un uria incendiu care, n 9 zile, distruge dou treimi
din Roma.S-a raspandit zvonul ca principele insusi ar fi provocat incendiul pentru
a face loc marelui sau palat in constructie, Domus Aurea. Pentru a curma
zvonurile care-l nvinuiau c ar fi provocat incendiul, Nero declaneaz prima
persecuie mpotriva cretinilor si mai multor secte religioase, pe seama crora
este pus aceast calamitate.
Guvernarea excentrica si despotica a lui Nero, cheltuielile pentru mentinerea
curtii sale fastuoase si pasiunea sa histrionica pentru arta dramatica si pentru
jocuri i-au atras dusmania celei mai mari parti a nobilimii senatoriale.O
65 Conspiraie a lui C. Calpurnius Piso mpotriva lui Nero. Filosoful Seneca, poetul
Lucanus, senatorul Caius Petronius, prezumtivul autor al Satiriconului, snt
obligai s se sinucid. A fost apoi randul inaltei ierarhii militare, pe ale carei
succese se bazase pana atunci stabilitatea imperiului.
66 Pace de compromis ntre Imperiul Roman i Regatul Part. Armenia se
recunoate stat vasal Romei, condus ns de o dinastie part. Tiridates I este
ncoronat rege al Armeniei n forumul din Roma de ctre Nero.
66 La Caesarea izbucnete o violent rscoal antiroman a iudeilor. T. Flavius
Vespasianus este numit n 67 comandant suprem al forelor romane din Orient.
In anul 68 situatia s-a agravat pentru imparat. Nimeni nu-l mai sprijinea, chiar si
pretorienii erau impotriva lui.In timp ce Nero se intorcea la Roma dupa o
calatorie in Grecia, in
68 martie. C. Iulius Vindex, guvernatorul Galliei Lugdunensis, se revolt mpotriva
lui Nero. Lui i se raliaz guvernatorul Hispaniei Tarraconensis, S. Sulpicius Galba.
68 iunie 8. Galba este recunoscut la Roma ca mprat de ctre Senat. Cand si
pretorienii s-au revoltat, Nero a decis sa fuga din Roma.
iunie 9. Decretat hostis publicus i condamnat la moarte de ctre Senat Nero s-a
sinucis cu ajutorul libertului sau Hepafroditus, n apropiere de Roma. Sfritul
dinastiei iulio-claudice.
6869. Anul celor patru mprai. Prima criz a principatului.
69 ianuarie 1. Aulus Vitellius este proclamat mprat de ctre legiunile Germaniei
Inferior. Consul din 48, apoi proconsul al Africii, Vitellius fusese numit de Galba in
68 la comanda legiunilor din Germania.Galba isi vazuse confirmata propria
putere de catre senat, ale carui interese nu le-a putu concilia cu acelea ale
militarilor. La
ianuarie 15. Galba este ucis n for de ctre pretorienii rzvrtii. M. Salvius Otho
este proclamat mprat de ctre garda pretorian.
69 aprilie 14 n N Italiei, la Bedriacum, are loc btlia decisiv dintre armatele lui
Otho i cele ale lui Vitellius. nfrnt, Otho se sinucide dou zile mai trziu.
69 (primvara) 70 (toamna). Rscoal antiroman a triburilor celtice i
germanice din regiunea Rinului Inferior, condus de batavul Iulius Civilis, sprijinit
de galii treveri i lingoni.
69 iulie 1. Vespasian, comandantul legiunilor din Iudeea, care ii recunoscuse mai
intai pe Galba si, mai apoi pe Otho, cand acesta din urma s-a sinucis-este
proclamat mprat la Alexandria, de trupele din Orient.
octombrie 24. Btlia de la Cremona (n apropiere de
Bedriacum) ; victoria lui Antonius Primus, care comanda in numele lui Vespasian
legiunile de la Dunare, asupra forelor lui Vitellius.Vespasian este recunoscut
imparat de catre Senat.
6996 Epoca Flaviilor reprezint, dup tulburrile aduse de rzboiul civil din anii
6869, o perioad de stabilitate, reconstrucie i prosperitate.

6979. Domnia lui Vespasianus, primul mprat de origine nesenatorial.


Nascut in anul 9, intr-o familie din ordinul ecvestru, Vespasianus a facut cariera
sub Claudius.In 63 a fost numit proconsul al Africii si in 67 a primit comanda
extraordinara sa inabuse rascoala iudeilor.
Personalitate energic i lucid,Vespasianus a dovedit calitati de bun
organizator.El s-a preocupat de restabilirea ordinii in imperiu.Administrator
talentat, politica sa a fost axata pe problema consolidarii finantelor imperiale si a
disciplinei in armata. De asemenea,in calitate de censor a completat Senatul cu
elemente provenite din rindul aristocraiei municipale din Italia i din provinciile
occidentale ale imperiului.A acordat cetenia roman oraelor din Spania si tot
el a reorganizat armata, s-a preocupat de redresarea finantelor,a refacut flota
dunareana si chiar a creat o flota in Marea Neagra, intarind, astfel, granita de la
Dunarea Inferioara.
In momentul in care Vespasian a pornit in mars spre Italia, unde a obtinut
coroana imperiala, el a lasat la comanda razboiului din Iudeea pe fiul sau
Titus.Tribun militar in Germania si Britannia, acesta il insotise pe tatal sau in
Iudeea, incepand din anul 67. In
70 august Titus, cucerete la captul unui ndelungat asediu Ierusalimul.
Ultimele fortree ocupate de rsculai, Herodeium, Machaerus i Masada, snt
ocupate n anii 7273.
70 Armenia de la vest de Eufrat (Armenia Minor) este alipit provinciei
Cappadocia.
74 Ocuparea regiunii dintre Rin, Main i Neckar (cunos- cut sub numele de
decumates agri) i alipirea ei la Germania Superior.
7884. Cn. Iulius Agricola, guvernator al Britanniei, extinde stpnirea roman
pn n podiul Scoiei.
In timpul domniei lui Vespasianus au fost ridicate impresionante constructii si au
fost reconstruite numeroase edificii monumentale din Roma. Capitoliul, care a
suferit distrugeri in timpul razboiului civil din anul 69, a fost refacut.
7981 Domnia lui Titus. General talentat, practic coregent al imperiului
alturi de tatl su, Titus a urcat pe tron, la moartea tatalui sau fara nici o
dificultate. El se impune ca un om de stat ponderat i echilibrat(Suetonius l-a
numit deliciu al speciei umane). -Titus a dus o politica a realizarilor de mari
opere edilitare, terminand, printre altele, constructia Colosseum-ului
79 august 2426 O puternic erupie a Vezuviului acoper sub un strat de lav
i cenu trei orae din Campania : Pompei, Herculaneum i Stabiae ; victimele
snt estimate la cea 15 000 (ntre care i C. Plinius Secundus, autorul
monumentalei Naturalis Historia Istoria natural, lucrare enciclopedic n 37
de cri).
8196 Domiian,cel de-al doilea fiu al lui Vespasian, i-a urmat la tron fratelui
sau Titus in 81. Domnia lui Domitian-adept al unei puteri imperiale sporite, se
nscrie n tradiia autocratic inaugurat de Caligula i Nero. Imparatul s-a
sprijinit pe armata si a nemultumit senatul prin accentuarea pe care a imprimat-
o aspectelor absolutiste ale principatului-revendicand titlul de Dominus et
Deus,si impotriva lui au puse la cale mai multe conjuratii. Dar bilanul
administraiei sale interne este ns n general pozitiv: a reformat administratia
provinciilor contoland mai strans activitatea guvernatorilor locali.
In politica externa a dorit in special sa consolideze granitele existente, iar
msurile militare pe care le-a iniiat vor facilita politica ofensiv a imperiului
urmata de Traian n regiunile carpato-dunrene. -Desi in anul
83 a obtinut victorii asupra unor triburi germanice de pe Rin, motiv pentru care a
adoptat titlul de Germanicus, imparatul a trebuit sa faca fata
85 iarna Invazie a dacilor, aliai cu sarmaii i bastarnii, la sudul Dunrii, n
provincia Moesia. Pentru a putea organiza mai bine atacul impotriva dacilor,
86 Intervenie personal a mpratului Domiian pe frontul din Moesia, mprit
cu aceast ocazie n dou provincii de rang consular Moesia Superior i Moesia
Inferior (n componena creia intr i teritoriul Dobrogei de astazi).
87106 Domnia lui Decebal, n timpul cruia statul dac atinge apogeul puterii
sale. Timp de dou decenii, confruntarea cu Dacia va constitui principala
problem a politicii externe romane.-Drept represalii, Domitian a trimis o armata
romana la nord de Dunare, dar in anul
87 Generalul roman Cornelius Fuscus a fost nfrnt i ucis de Decebal, la Tapae. In
anul 88 Tettius Iulianus obine tot la Tapae o important victorie asupra lui
Decebal, dar ncheie o pace de compromis cu regele dac, deoarece romanii
fusesera infranti, in Pannonia, de triburile quazilor si marcomanilor. Regele dac-
care devenea rege client al Romei, obtinea o serie de avantaje: subsidii anuale,
mesteri in construirea cetatilor si instructori militari.
Confruntat cu opozitia crescanda a Senatului fata de politica sa autoritara. La
96 septembrie 18 Domiian cade victim unei conjuraii de palat, urzita de
catre prefectii pretoriului si chiar de sotia sa, Domitia Longina.El este ucis de
libertul Parthenius, care era comandantul garzii palatului imperial.