Marca

Marca este un semn distinctiv aplicat pe un obiect, pe un produs pentru a il deosebi de altele, ce
diferentiaza produsele si serviciile unei persoane prin garantia unei calitati, determinate si constante
formand un drept exclusiv.
1 Tipuri de marci
-Marca anterioara este marca inregistrata precum si marca depusa pentru a fi inregistrata in
RNM(Registrul national al marcilor) cu conditia ca ulterior , sa fie inregistrata;
-Marca notorie este marca larg cunoscuta in Romania la data depunerii cereriii de inregistrare sau la data
prioritatii revedincate in cerere;
-Marca colectiva este marca care serveste la deosebirea produselor sau serviciilor membrilor unei asociatii
de produsele sau serviciile apartinand altor persoane;
-Marca de certificare este marca ce indica faptul ca produsele sau serviciile sunt certificate de titularul
marcii in ceea ce priveste calitatea, materialul, modul de fabricatie al produselor sau de prestare a
serviciilor.
-Marcile se mai clasifica in :
-Dupa obiect : marci de produse si marci de servicii ce se subclasifica in marci de fabrica si marci de
comert;
-Dupa destinatie : marci de fabrica si marci de comert;
-Dupa numarul semnelor folosite: marci simple si marci combinate;
-Dupa titularul drepturilor de marca: marci individuale si marci colective;
-Dupa natura semnelor folosite: marcile verbale, figurative si sonore;
-Dupa efectul urmarit: marci auditive, vizuale si intelectuale;
-Dupa impunerea lor : marci obligatorii si marci facultative;
-Dupa semnificatia speciala: marci notorii, marci colective si marci de certificare

2 Elemente
- Dreptul de dobandire a marcilor este calificata ca dreptul de ocupatiune si in raport cu celelalte
ocupatiuni protejate este un drept special.
- Sistemul prioritar de folosinta este sistemul in care dreptul la marca se dobandeste de catre primul
care a oferit pe piata produsul sau servicii identificate prin semnul ales de el ca marca.
- Titularul dreptului de folosinta poate constitui un depozit prin prioritatea de folosinta. Depozitul
asigura publicitatea si creeaza o prezumtie de publicitate in favoarea deponentului care are calitatea
unui act public de apropriere(ocupatiune). Depozitarul poate actiona in contrafacere.

3 Elemente caracteristice
- Denatureaza concurenta
- Asigura inregistrarea nejustificata pentru produsele marcate in raport cu cele nemarcate
- Ofera concurentei informatii insuficiente asupra originii si calitatii produselor dar si a serviciilor
oferite;
- Folosinta marcii nu este obligatorie ci facultativa;
- Prin marci consumatorii sunt protejati impotriva fraudei, etc.

4 Conditiile inregistrarii marcilor

- Pentru a fi considerat marca semnul trebuie sa fie susceptibil de reprezentare grafica adica sa poata fi
redat sau produs prin desen;

1
- Pentru a fi considerat marca, rolul legal al semnului este exclusiv de a permite sa se faca distinctie
intre produsele sau serviciile unei intreprinderi de celelalte intreprinderi.
- Semnul pentru a da nastere la drepturi in persoana titularului, trebuie inregistrat in conditiile
prevazute de lege.
- Dreptul asupra marcii este dobandit si protejat prin inregsitrarea acesteia la OSIM;
- Nu vor fi inregistrate marcile constituite exclusiv din forma produsului sau care este impusa de
natura produsului ;
- Semnul sa fie distinctiv;

5 Procedura
- Cererea de inregistrare trebuie sa cuprinda : solicitarea expresa de inregistrare a unei marci, numele
si prenumele, domiciliul solicitantului, forma de constituire a persoanei juridice, o declaratie de
invocare a dreptului de prioritate cu indicarea statului si a datei primului depozit, descrierea marcii
daca este o grafica deosebita sau figurativa,, o declaratie daca marca este tridimensionala, traducerea
marcii daca aceasta este intr-o alba limba decat limba romana, indicarea denumirii produselor sau
serviciilor pentru care inregistrarea marcii este ceruta, semnatura solicitantului. Cererii ii vor fi
anexate urmatoarele documente : reproducerea grafica sau fotografica a marcilor in dimensiuni de
max 8/8mm, documente care sa ateste ca marcile au fost aplicate la produsele sau serviciile
prezentate in expozitie, daca este cazul; documente care sa certifice prioritatea unei cereri anterioare,
regulamentul de folosire a marcii colective sau a marcii de certificare; documente din care sa rezulte
exercitarea legala a activitatii de certificare.
- In termen de 3 luni de la depunerea cererii la OSIM, solicitantul trebuie sa faca dovada platii de
inregistrare si de examinare a cererii;
- Data depozitului national reglementar este data depunerii cererii de inregistrare a marcii la OSIM.
Rolul depozitului regulamentar este de a facilita stabilirea anterioritatiii marcii in raport cu alte marci
identice.
- Exminarea formala sau preliminara a cererii de inregistrare a marcii, in termen de 1 luna de la data
primirii cererii iar daca aceasta indeplineste conditiile, OSIM decide atribuirea datei de depozit si
inscrierea datelor continute in cerere de RNM. Daca OSIM constata anumite lipsuri in cerere, va
notifica acest lucru solicitantului iar acesta va trebui sa implineasca lipsurile in termen de 3 luni cu
sanctiunea respingerii cererii de inregistrare a marcii si restituirea taxei de inregistrare si de
examinare a marcii.
- Examinarea pe fond a cererii de inregistrare a marcii se realizeaza in termen de 6 luni de la data platii
taxei de inregistrare si examinare a cererii. Se vor examina : calitatea solicitantului, indeplinirea
conditiilor privind drepturile de prioritate unioniste sau de expozitie, existenta unui motiv de refuz;
- Inregistrarea si publicarea marcii in BOPI are loc daca se constata ca cererea indeplineste conditiile
de fond si de forma;
- Opozitiile la inregistrarea cererii pot fi formulate in termen de 3 luni de la data publicarii marcii.
Persoanele care pot formula opozitii sunt : titularul unei marci anterioare, titularul unei marci notorii,
titularul unui drept anterior cu privire la imaginea sau la numele patronimic, titularul unui drept de
autor protejat, orice persoana interesata. Cererea se formuleaza in scris, motivat si cu plata unei taxe
si se solutioneaza de o comisie de examinare formata din 3 specialisti desemnati de seful Serviciului
marci.
- Inregistrarea marcii presupune ca OSIM sa elibereze titularului certificatul de inregistrare a marcii, in
termen de 2 luni de la data ramanerii definitve a deciziei de inregistrare;
- Contestatiile impotriva deciziilor OSIM se pot depune in termen de 3 luni de la comunicare si vor fi
solutionate de o comisie de reexaminare din cadrul OSIM iar hotararea va fi comunicata partilor in
termen de 30 de zile de la pronuntare si poate fi atacata cu contestatie la Tribunalul Bucuresti in
termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucuresti.

2
 - Retragerea sau modificarea cererii de inregistrare a marcii poate fi realizata de solicitant in orice
moment. Aceasta cerere este scutita de taxa si trebuie sa cuprinda toate informatiile privitoare la
marca cat si datele de identificare ale solicitantului cat si numarul de inregistrare a marcii;
- Termenul de valabilitate a certificatului de inregistrare a marcii este de 10 ani cu posibilitatea
reinnoirii acestuia, cu plata taxei prevazute de lege iar cererea de reinnoire trebuie facuta cu maxim 3
luni inainte de expirare, cu consecinta respingerii acesteia. Neplata taxei atrage decaderea titularului
din dreptul la marca respectiva.

Drepturile conferite de marci

Marca prezinta urmatoarele caracteristici:

- Este un drept absolut;
- Este un drept temporar, durata inregistrarii marcii poate fi prelungita pe termene succesive si
nelimitate de cate 10 ani;
- Este un drept accesoriu datorita faptului ca acest drept este legat de intreprindere sau fondul de
comert ale titularului;
- Este un drept teritorial.
Dreptul de exploatare exclusiva
-Legea ii ofera posibilitatea titularului marcii de a cere instantei judecatoresti sa interzica tertilor sa
foloseasca, in activitatea lor comerciala, fara consimtamantul lui, semne identice sau asemanatoare cu
marca respectiva;
-Tertilor le este interzis sa foloseasca, fara consimtamantul titularului :
a Un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost
inregistrata;
b Un semn care data fiind identitatea sau asemanarea cu marca ori data fiind identitatea sau asemanarea
produselor sau serviciilor carora li se aplica semnul cu produsele sau serviciile pentru care a fost
inregistrat, ar produce in perceptia publicului, un risc de confuzie, incluzand si riscul de asociere a
marcii cu semnul;
c Un semn identic sau asemanator cu marca pentru produse sau servicii diferite de cele pentru care
marca a fost inregistrata, cand aceasta din urma a dobandit un renume in Romania si daca, din
folosirea numelui, fara motive intemeiate, s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori renumele
marcii sau folosireaa semnului ar cauza titularului marcii un prejudiciu.
Sunt interzise urmatoarele acte : aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, oferirea produselor sau
comercializarea ori detinerea lor in acest scot, utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate. In
cazul in care aceste acte se materializeaza, atunci titularul poate cere despagubiri numai dupa data
publicarii marcii.
Exceptii
-Titularul unei marci inregistrate nu poate cere sa se interzica altor persoane detinerea, obtinerea, oferirea
spre vanzare sau comercializarea produselor care poarta aceasta marca, pentru produsele care au fost
puse in comert de insusi titularul sau cu consimtamantul acestuia. Titularul are dreptul sa se opuna
doar pentru motive temeinice, la comercializarea produselor, mai ales atunci cand starea produselor
este modificata sau alterata dupa punerea lor in comert;

3
-Titularul marcii nu poate cere sa se interzica unui tert sa foloseasca in activitatea sa comerciala numele,
denumirea,adresa sau sediul titularului, indicatii la care se refera specia, calitatea, destinatia, valoarea,
perioada de fabricatie a produsului etc.
Transmiterea dreptului asupra marcii
- Drepturile asupra marcii pot fi transmise prin cesiune, licenta, urmare a executarii silite a debitorului
titular al marcii, efectuata in conditiile legii.
Transmiterea dreptului asupra marcii prin cesiune
- Poate fi cu titlu universal(se transmite dreptul la marca pentru toate produsele sau serviciile pentru
care marca este inregistrata) sau cu titlu particular(se transmite dreptul asupra marcii doar cu privire
la anumite produse sau servicii);
- Cesiunea trebuie facuta in scris si semnata de partile contractante si este supusa inscrierii in RNM si
publicarii in BOPI(si devine opozabila tertilor);
- Daca se transmit numai unele elemente ale patrimoniului titularului in care nu este incorporata
marca, transmiterea nu afecteaza calitatea de titular al dreptului la marca.
- Cererea de inscriere a cesiunii unei marci trebuie sa contina urmatoarele elemente : datele de
identificare ale solicitantului cat si ale noului titular, denumire statului de care apartine cesionarul,
lista cu produsele sau serviciile la care se refera cesiunea marcii, documentele care fac dovada
cesiunii marcii, cat si o copie dupa contractul de cesiune daca acesta exista, certificat pentru
conformitate. Daca cererea de inscriere a cesiunii nu indeplineste conditiile, OSIM acorda
solicitantului cererii un termen de 3 luni pentru remedierea lipsurilor, cu consecinta respingerii
cererii.
Transmiterea dreptului asupra marcii prin licenta
- Titularul marcii, poate ca in baza unui contract de licenta, sa autorizeze tertii sa foloseasca marca
pe intreg teritoriul Romaniei sau pe o parte a teritoriului acesteia, pentru toate sau pentru o parte
din produsele sau serviciile pentru care marca a fost inregistrata.
- Prin licenta se transmite numai dreptul de folosire a marcii, nu si calitatea de titular al marcii;
- Prin licenta, marca poate fi folosita numai pe o parte a teritoriului, spre deosebire de cesiune care
trebuie sa vizeze folosirea marcii pe intreg teritoriul Romaniei;
- Transmiterea dreptului de folosinta se face numai pe baza contractuala;
- Licentele pot fi exclusive sau neesclusive, de exploatare, de folosire si de reclama;
- Licenta este neexclusiva atunci cand dreptul de folosire a marcii este conferit si altor persoane
decat licentiatul sau chiar titularul isi rezerva dreptul de a folosi in continuare marca licentiata;
- Licenta este exclusiva atunci cand dreptul de folosire a marcii este conferit pentru teritoriul,
produsele sau serviciile la care se refera marca, exclusiv unei singure persoane fizica sau juridice;
- Licenta de exploatare da dreptul licentiatului de a aplica marca si de a fabrica produsul la care
aceasta se refera;
- Licenta de folosire da dreptul licentiatului de a aplica sau a atasa marca pe produse livrate de
licentiator;
- Licenta de reclama presupune autorizarea folosirii marcii in scop comercial si publicitar;
- Pe durata contractului de licenta, licentiatul are 2 obligatii principale si anume: sa foloseasca
pentru produsele carora li se aplica marca, numai marca ce face obiectul contractului de licenta; sa
puna mentiunea sub licenta alaturi de marca aplicata pe produsele ce fac obiectul acesteia, conform
contractului; sa respecte durata licentei stabilita in contract, aspectul marcii si natura produselor sau
serviciilor pentru care licenta a fost acordata; sa respecte teritoriul pentru care marca poate fi

4
 folosita; sa respecte calitatea produselor fabricate si a serviciilor furnizate sub marca pentru care s-a
acordat licenta;
- Licentele asupra marcii sunt supuse inscrierii in RNM si publicarii in BOPI;
- Licentiatul poate introduce o actiune in justitie in contrafacerea marcii, pentru care a obtinut licenta
numai daca are consimtamantul expres al titularului marcii, daca licenta este exclusiva, si daca
licentiatul a notificat titularului marcii actele de contrafacere si acesta nu a actionat in termenul
stabilit.
Stingerea drepturilor asupra marcilor
- Se poate realiza prin renuntarea la marca, decaderea titularului din drepturile conferite de marca, anularea
inregistrarii marcii;
- Caducitatea marcii intervine atunci cand inregistrarea acesteia nu este reinnoita la expirarea termenului de
10 ani de valabilitate a inregistrarii;
- Renuntarea la marca poate fi totala sau partiala si presupune ca titulatul sa renunte la o parte sau la toate
produsele sau serviciile pentru care marca a fost inregistrata. Cererea de renuntare se formuleaza in scris
si se adreseaza OSIM de catre titularul marcii. Renuntarea in RNM poate fi inscrisa numai daca anterior,
titularul a notificat persoana care detine o licenta asupra marcii acestuia;
- Decaderea titularului din drepturile oferite de marca apare ca o sanctiune de drept civil aplicata titularului
marcii pentru nefolosirea sau pentru folosirea ei in alte conditii decat cele impuse de lege. Poate fi
solicitata de orice persoana interesata oricand in perioada de protectie a marcii iar cererile de decadere
sunt de competenta Tribunalului Bucuresti si pot fi intemeiate pe urmatoarele motive : atunci cand fara
motive justificate, marca nu a facut obiectul unei folosiri efective pe teritoriul Romaniei intr-o perioada
neintrerupta de 5 ani, pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta a fost inregistrata; cand dupa
data inregistrarii, marca a devenit ca urmare a actiunii sau inactiunii titularului, uzuala in comertul cu un
produs sau serviciu pentru care a fost inregistrata; cand dupa data inregistrarii si urmare a folosirii
marcii de catre titular sau de catre terti cu consimtamantul acestuia, marca a devenit susceptibila de a
induce publicul in eroare, in special cu privire la natura, calitatea sau provenienta geografica a
produselor sau serviciilor pentru care a fost inregistrata; cand marca a fost inregistrata de o persoana
care nu are calitatea de solicitant;
- Dovada folosirii marcii incumba titularului si poate fi facuta prin orice mijloc de proba;
- Hotararea Tribunalului Bucuresti, pronuntata in solutionarea cererii de decadere, poate fi atacata cu apel
la Curtea de Apel Bucuresti, iar hotararea data in solutionarea apelului poate fi atacata cu recurs la ICCJ;
- Hotararea judecatoreasca definitiva este comunicata de catre persoana interesata, iar acesta o publica in
BOPI si face mentiuni corespunzatoare in RNM;
- Cauzele de nulitate ale deciziei OSIM de inregistrare a marcii sunt :
a Inregistrarea marcii s-a facut cu nerespectarea dispozitiilor art 5 alin (1) din Legea nr. 84/1998;
b Inregistrarea marcii s-a facut cu nerespectarea dispozitiilor art. 6;
c Inregistrarea marcii a fost solicitata cu rea-credinta;
d Inregistrarea marcii aduce atingere dreptului la imagine sau numelui patronimic al unei persoane;
e Inregistrarea marcii aduce atingere unor drepturi anterior dobandite cu privire la o
indicatie geografica protejata, un desen sau un model protejat sau altui drept de
proprietate industriala protejat.

Prescriptia dreptului la actiune

-Actiunea in anulare pentru motivul prevazut la alin. 1 lit. C) poate fi introdusa oricand in perioada de
protectie a marcii.

5
 -Actiunea in nulitate este imprescriptibila avand in vedere ca perioada de protectie a marcii este
nelimitata in timp;
-Termenul in care poate fi ceruta anularea inregistrarii marcii pentru motivele prevazute la alin. (1) lit.
a),b),d) si e) este de 5 ani si curge de la data inregistrarii marcii.
Apararea drepturilor asupra marcilor
- Titularul marcii poate solicita instantei de judecata sa dispuna luarea unor masuri asiguratorii atunci cand
se considera ca exista un risc de incalcare de catre terti a drepturilor cu privire la marca. Aceasta masura
de dispune pe calea ordonantei presedintiale si poate implica obligarea partii reclamante la plata unei
cautiuni.
- Infractiunea in contrafacere presupune savarsirea urmatoarelor fapte : contrafacerea unei marci, punerea
in circulatie a unui produs purtand o marca identica sau similara cu o marca inregistrata pentru produse
identice sau similare si care il prejudiciaza pe titularul marcii inregistrate, punerea in circulatie a
produselor care poarta indicatii geografice ce indica sau sugereaza ca produsul in cauza este originar
dintr-o regiune geografica, alta decat locul adevarat de origine, in scopul inducerii in eroare a publicului
cu privire la originea grafica a produsului. Fapta constituie infractiunea de contrafacere in forma calfiicata
daca sunt savarsite de un grup infractional organizat sau daca prezinta un pericol pentru siguranta sau
sanatatea oamenilor.
- Sunt considerate marfuri contrafacute urmatoarele : orice marfa, inclusiv ambalajul sau, care poarta, fara
autorizare o marca identica ori ca nu se deosebest in aspectele sale esentiale de o marca de produs sau
serviciu legal inregistrata pentru acelasi tip de marfa si care incalca drepturile titularului acestei marci;
orice simbol al unei marci de produs sau de serviciu chiar daca este prezentat separat si care se afla in
aceeasi situatie cu marfurile prevazute la lit. a). ; orice ambalaj care poarta marci de produse contrafacute,
prezentate separat;
- Sanctiunea pentru savarsirea uneia dintre faptele ce realizeaza continutul infractiunii de contrafacere este
inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Actiunea penala, in cazul acestei infractiuni, se pune in
miscare din oficiu.

Brevetul de inventie
Drepturile asupra unei inventii sunt recunoscute si aparate pe teritoriul Romaniei prin acordarea unui
brevet de inventie de catre OSIM. Avantajele detinerii unui brevet de inventii presupune urmatoarele

6
 avantaje : constituie temeiul de drept si de fapt pentru recunoasterea si apararea pe teritoriul Romaniei a
drepturilor ce decurg din realizarea respectivei inventii, confera titularului sau un drept exclusiv de
exploatare a inventiei pe intreaga durata de protectie, confera titularului dreptul de a fi despagubit pentru
prejudiciile suferite ca urmare a folosirii ilicite a inventiei, confera titularului sau dreptul de a se adresa
instantei judecatoresti competente pentru solutionarea litigiilor nascute din calitatea sa de titular de brevet
etc.
- Brevetul de inventie apartine categoriei actelor juridice, fiind un act juridic administrativ
unilateral;
- Inventatorul poate fi numai persoana fizica, deoarece numai aceasta este inzestrata cu
capacitate creativa iar titularul dreptului de brevet poate fi orice persoana fizica sau juridica
careia i s-a acordat brevetul de inventie;
- Inventia poate fi realizata de un inventator unic sau realizata prin colaborare de mai multi
inventatori iar fiecare are calitatea de coautor al inventiei;
- Colaborarea mai multor persoane la realizarea inventiei poate fi divizibila daca partea
fiecareia este distincta si indivizibila daca nu se poate face distinctie intre contributiile lor;
- Daca doua sau mai multe persoane au creat aceeasi inventie, independent una de alta, dreptul
la brevet apartine aceleia care a depus o cerere de brevet a carei data de depozit este cea mai
veche. Data depunerii cererii pentru acordarea brevetului la OSIM constituie data depozitului
reglementar iar cererea si documentele ce o insotesc alcatuiesc depozitul reglementar;
- Inventatorul poate fi cetatean roman, strain sau apatrid, cu conditia sa domicilieze pe
teritoriul Romaniei;
- Dreptul de brevet de inventie apartine inventatorului sau succesorului sau in drepturi iar
acordarea brevetului de inventie altor persoane decat inventatorul constituie doar exceptii de
la aceasta regula;
- Inventiile de serviciu sunt inventiile create de un inventator individual sau prin colaborare
atunci cand inventatorul individual sau cel putin un membru al grupului de inventatori este
salariat al unei persoane juridice de drept public sau de drept privat, daca indeplinesc
conditiile : au rezultat din exercitarea atributiilor de serviciu ale inventatorului, s-au obtinut
pe durata contractului individual de munca precum si pe o perioada de maxim 2 ani de la
incetarea acestuia, dupa caz, prin cunoasterea sau utilizarea experientei angajatorului prin
folosirea mijloacelor materiale ale angajatorului, ca urmare a pregatirii si formarii
profesionale dobandite de inventatorul salariat prin grija si pe cheltuiala angajatorului ori prin
utilizarea unor informatii rezultate din activitatea angajatorului sau puse la dispozitie de
acesta.
Clasificarea inventiilor
1) Dupa obiect : produse sau procedee.
Produsul poate fi obiect al unei inventii numai in masura in care constituie solutia unei probleme tehnice.
Ex : dispozitivele, instalatiile, echipamentele, masinile, uneltele, aparatele si altele care se refera la
mijloacele de lucru, circuitele electrice, pneumatice sau hidraulice, substantele chimice;
Procedeul este o succesiune logica de etape, faze sau pasi caracterizati prin ordinea lor de desfasurare,
prin conditii initiale si/sau mijloacele tehnice utilizate si prin produse sau rezultate finale. Ex : obtinerea,
fabricatia, modificarea sau utilizarea unui produs, rezultatele de natura calitativa.

2) Daca sunt sau nu brevetabile :

Inventia brevetabila este o creatie tehnica intr-un domeniu tehnologic care implica o activitate umana
inventiva, un ansamblu de cunostinte sistematice, organizate in scopul obtinerii de solutii la o problema

7
 practica, ce are ca obiect un produs sau un procedeu. Un brevet poate fi acordat pentru orice inventie
avand ca obiect un produs sau un procedeu, in toate domeniile tehnologice, cu conditia ca aceasta sa fie
noua, sa implice o activitate inventiva si sa fie susceptibila de aplicare industriala.
Noutatea este una dintre conditiile de fond pentru brevetabilitatea inventiei si semnifica un lucru care ii
lipseste anterioritatea. O inventie este noua daca este cuprinsa in stadiul tehnicii iar stadiul tehnicii
cuprinde toate cunostintele devenite accesibile publicului pana la data depozitului cererii de brevet,
indiferent de modalitatea utilizata. Posibilitatea realizarii inventiei nu tine de noutatea inventiei ci de
aplicabilitatea ei industriala. Divulgarea constituitiva de anterioritate poate rezulta din dezvaluirea
acesteia mai exact prin aducerea acesteia la cunostinta publica prin diverse modalitati. Determina
anterioritate numai acele dezvaluiri care s-au produs pana la data depozitului cererii de brevet de
inventie (data inregistrarii la OSIM. Divulgarea inventiei nu este luata in considerare daca a intervenit in
intervalul de 6 luni inaintea datei de depozit a cererii de depozit si daca rezulta direct sau indirect
urmare a unui abuz evident in privinta solicitantului sau predecesorului in drepturi al acestuia, daca
solicitantul sau predecesorul in drepturi al acestuia a expus inventia intr-o expozitie internationala
oficiala.
Activitatea inventiva este evocata de Legea nr 64/1991 si de art 47 din Regulament. O inventie este
considerata ca implicand o activitate inventiva daca, pentru o persoana de specialitate, ea nu rezulta din
mod evident din cunostintele cuprinse in stadiul tehnicii. Activitatea inventiva a unei inventii se
apreciaza in raport cu problema tehnica pe care ea o rezolva si cu inventia revendicata luata ca un tot,
prin compararea acesteia cu stadiul tehnicii. Inventia revendicata, luata ca un tot, este considerata ca
fiind cuprinsa in mod evident in stadiul tehnicii daca, plecand de la una sau mai multe caracterstici ale
stadiului tehnicii, utilizarea cunostintelor generale ale persoanei de specialitate in domeniu ar fi permis
acesteia, la data de depozit sau, daca caz, de prioritate a cererii, sa ajunga la inventia revendicata.
Susceptibilitatea de aplicare industriala. Aplicabilitatea industriala cuprinde 3 elemente : obiectul,
aplicarea si rezultatul inventiei. Aplicarea inseamna posibilitatea realizarii sau utilizarii inventiei in
practica. O inventie este considerata ca fiind susceptibila de aplicabilitate industriala daca obiectul sau
poate fi fabricat sau utilizat intr-un domeniu industrial, inclusiv in agricultura. De asemenea, o inventie
este susceptibila de aplicare industriala daca prezinta utilitate tehnica sau este in mod obiectiv
realizabila. Aplicabilitatea industriala a unei inventii se prezuma, cu exceptia situatiilor in care utilizarea
ei tehnica nu transpare si este necesara indicarea in mod explicit. Nu este susceptibila de aplicare
industriala inventia revendicata avand ca obiect un dispozitiv sau un procedeu a carui functionare,
respectiv utilizare este in mod evident contrara legilor fizicii.
Nu sunt considerate inventii descoperirile, teoriile stiintifice si metodele matematice, creatiile estetice,
planurile, principiile si metodele in exercitarea de activitati mentale, in materie de jocuri sau in
domeniul activitatilor economice, si nici in programele pentru calculator, prezentarile de informatii.
Descoperirea stiintifica are semnificatia de recunoasterea de fenomene, proprietati ori legi ale
universului material, necunoscute anterior, dar apte de verificare.
Creatiile estetice sunt excluse de la brevetabilitate fiindca pot fi considerate dupa caz opere artistice sau
desene sau modele. Ex : operele de arta grafica sau plastica. Acestea nu pot fi consideratii inventii
deoarece se refera la un produs care nu prezinta caracteristici tehnice.
Excluderea de la brevetare a soiurilor de plante si a raselor de animale se justifica prin faptul ca acestea
nu sunt considerate creatii intelectuale ci creatii naturale. Excluderea de la brevetare in varianta in care
inventia are ca obiect corpul uman in diferite stadii ale formarii si dezvoltarii sale este intemeiata pe
imprejurarea ca, corpul uman viu nu poate fi considerat produs sau procedeu.
3) In raport cu prioritatea recunoscuta : inventii anterioare(inventia a carui data de depozit este cea mai
veche) si inventii ulterioare sau posterioare(inventia care are o data de depozit mai recenta decat data unei
inventii identice).

8
4) In raport cu posibilitatea divizarii lor: indivizibile (daca nu pot fi desfacute in mai multe inventii unice) si
divizibila ( daca prezentand un caracter inventiv general, este constituita din doua sau mai multe inventii
unice).
5) In functie de posibilitatea inventatorului de a renunta sau nu la ele : inventii carora inventatorului ii este
permis sa renunte si inventii carora inventatorului ii este permis sa renunte decat cu acordul autoritatilor
care le-au atribuit caracterul de secret de stat.
6) In functie de locul unde sunt brevetate : inventii brevetate in Romania si inventii brevetate in strainatate.
Inventiile create de persoane fizice romane in Romania pot fi brevetate in strainatate numai dupa
inregistrarea cererii de brevet la OSIM.
7) In functie de posibilitatea acordarii sau nu a unei licente obligatorii : inventii pentru care poate acorda
licenta obligatorie si inventii pentru care nu se acorda o astfel de licenta. La cererea oricarei persoane
interesate, Tribunalul Bucuresti poate acorda o licenta obligatorie la expirarea unui termen de 4 ani de la
data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la acordarea brvetului, socotindu-se
termenul care expira cel mai tarziu.
Procedura de brevetare
Cererea de brevet reprezinta manifestarea unilaterala de vointa a inventatorului sau a titularului dreptului
de brevet, adresata OSIM, pentru declansarea si desfasurarea procedurilor corespunzatoare in vederea
eliberarii titlului de protectie. Cererea trebuie redactata in limba romana si va cuprinde solicitarea
acordarii brevetului de inventie, datele de identificare ale solicitantului, descrierea inventiei, una sau mai
multe revendicari, desenele la care se face referire in descriere sau revendicari, titlul inventiei, semnatura
si data cat statutul persoanei care formuleaza cererea.

Revendicarea este acea parte din brevet care cuprinde obiectul protectiei solicitate si al carui continut
determina intinderea protectiei solicitate si trebuie sa fie clara, concisa si sa fie sustinuta de descrierea
inventiei. Revendicarile si desenele privind inventia pot fi depuse in termen de 2 luni de la data de
depozit a cererii de brevet, cu plata unei taxe. (* nu simti ca traiesti daca nu platesti cate o taxa din
cand in cand);
Desenele sunt necesare in masura in care contribuie la intelegerea inventiei si a elementelor de
noutate. Sunt considerate desene : schemele si diagramele;
Cererea de brevet de inventie se inscrie in RNCBD. Pana la publicarea datelor din acest registru in
BOPI, acestea nu sunt publice iar divulgarea lor poate atrage raspunderea penala.
Orice persoana care a depus, in conditiile legii, o cerere de brevet la OSIM sau succesorul sau in
drepturi beneficiaza de un drept de prrioritate, cu incepere de la data cererii fata de orice alt depozit,
privind aceeasi inventie, avand o data ulterioara. Publicarea cererii in BOPI se face dupa expirarea
unui termen de 18 luni de la data de depozit si daca a fost recunoscuta o prioritate, de la data acelei
prioritati.
Examinarea unei cereri de brevet poate fi solicitata la data de depozit a cererii de brevet sau dupa caz.
La data la care este deschisa faza nationala ori in termen de 30 de luni de la una dintre cele 2 date
Examinarea cererii de brevet presupune verificarea indeplinirii conditiilor de fond si de forma stipulate
de Legea nr. 64/1991 si nu se poate face din oficiu. Dupa indeplinirea cerintelor legale, OSIM
procedeaza la clasificarea cererii de brevet de inventie, atribuind indici de clasificare;
Dupa examinarea preliminara, cererea poate fi publicata in BOPI, dupa plata taxei de publicare. Se
considera o cerere de de publicare tacita atunci cand desi nu s-a solicitat expres in scris publicarea
cererii, s-a achitat taxa de publicare. Publicarea cererii de brevet este facuta dupa ce s-au scurs cel
putin 4 luni de la data de depozit sau de la data deschiderii fazei nationale iar in cazul unei prioritati
recunoscute de la data prioritatii revendicate;

9
 Pentru fiecare cerere de brevet de inventie OSIM intocmeste si publica un raport de documentare, care
este pus la dispozitia publicului, la sediul sau, incepand cu data publicarii in BOPI a mentiunii
intocmiri acestuia. Examinarea de fond se efectueaza de OSIM in ordinea datei de depozit;
Pe baza raportului de examinare a cererii de brevet de inventie, OSIM hotaraeste prin Comisia de
examinare, acordarea brevetului de inventie sau respingerea cererii de brevet.
OSIM hotaraseste respingerea cererii de brevet de inventie in urmatoarele cazuri :
- Cererea de brevet de inventie este formulata de o persoana fizica sau juridica straine cu sediul
sau domiciliul in afara teritoriului Romaniei;
- La cererea de brevet nu a fost anexata o traducere conforma in limba romana a descrierii,
revendicarilor si desenelor precum si dovada platii taxelor legale atunci cand aceste
documente au fost depuse, pentru motive justificate intr-o limba straina, in termen de 2 luni
de la depunere;
- Inventia este exclusa de la brevetare;
- Inventia nu este dezvaluita suficient de clar si complet;
- Revendicarile nu definesc obiectul protectiei solicitate, nu sunt clare, concice si nu sunt
sustinute de descrierea inventiei;
- S-a solicitat retragerea cererii de brevet de inventie;
- Nu s-a solicitat examinarea cererii de brevet de inventie in vederea acordarii brevetului in
termenele prevazute de lege.
Toate hotararile OSIM privind cererile de brevet de inventie trebuie motivate atat in fapt cat si in drept si
acestea se inscriu in Registrul National al cererilor de brevet de inventie si se comunica solicitantului in
termen de 1 luna de la data luarii hoatararii. Hotararea de acordare a brevetului produce efecte incepand
cu data publicarii mentiunii acesteia in BOPI.
In cazul decesului solicitantului, persoana fizica sau in cazul dizolvarii persoanei juridice solicitante,
procedura de examinare se suspenda pana la comunicarea la OSIM a succesorului in drepturi.
Contestarea si revocarea hotararii de acordare a brevetului de inventie

Hotararea OSIM poate fi contestata in termen de 3 luni de la comunicare iar contestatia se

solutioneaza in termen de 3 luni de la data inregistrarii acestia la OSIM de catre o comisie de
reexaminare din cadrul Departamentului apeluri s OSIM, in prima instanta. Hotararea comisiei se
comunica persoanei care a introdus contestatia in termen de 30 de zile de la pronuntare si poate fi
atacata cu contestatie la Tribunalul Bucuresti in termen de 30 de zile de la comunicare iar
impotriva hotararii pronuntate de Tribunalul Bucuresti se poate declara numai apel la Curtea de
Apel Bucuresti, in termen de drept comun.
Revocarea este o cale procedurala, pusa la dispozitia oricarei persoane interesate, care poate
solicita in scris si motivat ca OSIM sa dispuna revocarea brevetului de inventie. Cererea poate fi
introdusa in termen de 6 luni de la data publicarii mentiunii de acordare a brevetului pentru unul
dintre motive: obiectul brevetului nu este brevetabil, obiectul brevetului nu dezvaluie inventia
suficient de clar si complet astfel incat o persoana de specialitate in domeniu sa o poata realiza,
obiectul brevetului depaseste continutul cererii. Brevetul de inventie poate fi revocat chiar si
partial.
Anularea brevetului de inventie

Anularea brevetului de inventie se poate solicita pentru aceleasi motive ca si pentru revocare dar
si pentru urmatoarele motive : protectia conferita de brevet a fost extinsa, titularul de brevet nu
era indreptatit la acordarea brevetului;

10
 Anularea brevetului are efect retroactiv incepand cu data de depozit;
Cererea de anulare se poate introduce dupa implinirea termenului de 6 luni de la publicarea
mentiunii acordarii brevetului in care poate fi formulata o cerere de revocare, cu exceptia
situatiilor in care motivul de nulitate nu este si motiv de revocare. Aceasta poate fi introdusa pe
toata durata de valabilitate a brevetului de inventie si va fi judecata de Tribunalul Bucuresti.
Hotararea Tribunalului Bucuresti poate fi atacata cu apel la Curtea de Apel Bucuresti, in termen
de 30 de zile de la comunicare, iar hotararea Curtii de Apel Bucuresti poate fi atacata cu recurs la
ICCJ in termen de 30 de zile de la comunicare;
Hotararea de anulare definitva se inregistreaza la OSIM de catre persoana interesata iar
mentiunea hotararii de anulare de publica in BOPI in termen de 60 de zile la inregistrarea
hotararii la OSIM;
Anularea poate fi partiala sau totala iar hotararea de anulare are efect retroactiv, incepand cu data
de depozit a cererii de brevet.
Decaderea din drepturi a titularului brevetului de inventie

Pentru mentinerea in vigoare a brevetului de inventie, titularul datoreaza anual taxa legala iar
neplata taxelor pentru procedurile efectuate de OSIM sau pentru mentinerea in vigoare a
brevetului de inventie este sanctionata cu decaderea titularului din drepturi;
Decaderea din drepturi, in lipsa unei stipulatii legale exprese, este dipusa de catre OSIM, supusa
inregistrarii in RNBI si publicarii in BOPI.
Drepturile ce decurg din realizarea unei inventii

Drepturi morale : dreptul la recunoasterea calitatii de mostenitor, dreptul de a aduce inventia la

cunostinta publica, dreptul la recunoasterea prioritatii stiintifice;
Drepturi patrimoniale : dreptul de exploatare exclusiva a inventiei, dreptul la despagubiri.

Transmieterea drepturilor ce decurg din realizarea unei inventii

Pot fi transmise partial sau integral : dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului, drepturile
ce decurg din brevet. Este netransmisibil dreptul la calitatea de autor al inventiei;
Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenta, exclusiva sau neexclusiva sau prin
succesiune legala ori testamentara;
Prin licenta se poate transmite numai dreptul de a folosi brevetul de inventie. Licenta poate fi
conventionala ( cand transmiterea folosirii intervine ca urmare a acordului de vointa dintre partile
contractante) si judiciara ( cand transmiterea se realizeaza printr-o hotarare judecatoreasca
definitiva. Licenta conventionala poate fi exclusiva sau neexclusiva iar cea judiciara poate fi doar
neexclusiva.
Durata de protectie juridica a brevetului de inventie

Este de 20 de ani cu incepere de la data de depozit;

Durata protectiei juridice poate fi mai mica de 20 de ani daca intervine revocarea hotararii de
acordare a brevetului, anularea acestuia sau decaderea din drepturi a titularului brevetului inaintea
implinirii termenului.
Apararea drepturilor prin mijloace de drept penal

Legea nr 64/1991 incrimineaza 3 infractiuni : insusirea fara drept a calitatii de autor al inventiei,
infractiunea de contrafacere si infractiunea de divulgare a datelor cuprinse in cererile de brevet.

11
Protectia juridica a desenelor sau modelelor
Desenul este o reprezentare grafica a unui obiect, a unei figuri sau a unui peisaj pe o suprafata sau curba,
prin linii, puncte, pete sau simboluri. De asemenea, mai poate fi definit ca un ansamblu de linii si culori
cu efect decorativ nou sau ca o creatie de forma, ce permite individualizarea produselor printr-un element
estetic sau ornamental.
Modelul constituie forma plastica prin care se confera unui produs o fizionomie distincta.
Particularitatile desenului si modelului sunt :
- Se distinge prin noutate;
- Este redat in doua dimensiuni in cazul desenului sau in 3 dimensiuni in cazul modelului;
- Rezulta din combinatia dintre principalele caracteristici,adica linii, contururi,culori, forma,
textura sau ornamentatia produsului in sine.
Asemanarile dintre desen si model sunt :
- Ambele sunt redate in dimensiuni;
- Amandoua reprezinta aspectul nou al unui produs sau al unei parti a acestuia;
- Atat desenul cat si modelul rezulta din combinatia unor caracteristici;
- Ambele au rol ornamental, estetic, de infrumusetare si in acelasi ttimp de a face ca produsul
respectiv sa se distinga de alte produse similare.
Deosebiri intre desen si model :
- Desenul este redat in 2 dimensiuni iar modelul este redat in 3 dimensiuni;
- Numai modelul poate rezulta din combinatia materialului, nu si desenul industrial;
Natura juridica a desenelor sau modelelor

Desenele si modelele nu pot fi considerate opere artsitice deoarece pentru principalele elemente
caracteristice ale acestora nu se pune conditia originalitatii iar individualitatea desenului sau
modelului rezulta din modul in care sunt combinate aceste caracteristici si nicidecum din
originalitate.
Desenele si modelele nu pot fi considerate inventii deoarece inventiile presupun, printre altele o
activitate inventiva , adica pentru o persoana de specialiatte, ele nu rezulta in mod evident din
cunostintele cuprinse in stadiul tehnicii.

Obiectul protectiei juridice

Pentru a se putea bucura de protectie juridica, desenele si modelele trebuie sa indeplineasca niste
conditii : noutatea, caracterul individual, disocierea desenului si modelului de functia utilitara a
produsului la care se aplica.
Conditia noutatii
- Un desen sau un model este considerat nou daca nici un desen sau model identic nu a fost
facut public inaintea datei de depunere a cererii de inregistrare sau daca a fost revendicata a o
prioritate, inaintea datei prioritatii respective. Noutatea presupune coexistenta a trei aspecte :

12
 lipsa identitatii dintre doua desene sau modele succesive, anterioritatea datei de depunere a
cererii de inregistrare sau, daca a fost revendicata o prioritate, a datei prioritatii respective; un
model sau desen identic nu a fost facut public anterior.
- Noutatea in sine presupune si creativitate iar aceasta consta in modul original in care sunt
combinate principalele carcateristici.
- Neindeplinirea conditiei noutatii, indiferent de motiv, determina respingerea sau anularea
cererii de inregistrare a desenului sau modelului.
Conditia caracterului individual
- Este consecinta fireasca a faptului ca desenele si modelele implica o activitate intelectuala
creativa;
- Un desen sau model are caracter individua daca impresia globala pe care o produce asupra
utilizatorului avizat este diferita de cea produsa asupra unui asemenea utilizator de orice
desen sau model facut public inaintea datei de depunere a cererii de inregistrare sau daca a
fost revendicata o prioritate, inaintea datei acestei prioritati.

Titularul drepturilor asupra desenului sau modelului

Creatorul desenului sau modelului poate fi numai o persoana fizica care poate actiona individual
sau in colaborare cu alte persoane fizice;
Titular al certificatului de inregistrare poate fi autorul sau grupul de persoane care au creat
desenul sau modelul ori o alta persoana fizica sau juridica. Potrivit Legii nr 129/1992 pot fi
titulari ai certificatului de inregistrare : autorul desenului sau modelului, succesorul in drepturi al
autorului, unitatea la care autorul este angajat;
Daca doua sau mai multe persoane au creat acelasi desen sau model, independent una de alta,
dreptul la inregistrarea si eliberarea certificatului de inregistrare apartine acelei persoane care a
depus cea dintai cererea de inregistrare la OSIM. In cazul in care a fost recunoscuta o prioritate,
dreptul apartine persoanei a carei cerere are cea mai veche data de prioritate. Daca desenul sau
modelul este rezultatul unui contract de misiune creativa, dreptul la eliberarea certificatului de
inregistrare apartine persoanei care a comandat realizarea desenului sau modelului.
Procedura de obtinere a certificatului de inregistrare a desenelor si a modelelor

Cererea de inregistrare a desenului sau modelului reprezinta manifestarea unilaterala de vointa a

persoanei indreptatite la eliberarea certificatului de inregistrare, adresata la OSIM pentru a
declansa si desfasura procedura in vederea eliberarii acestuia si de a i se recunoaste si proteja
drepturile morale si patrimoniale ce decurg din calitatea de titular al certificatului de inregistrare;
Cererea si documentele trebuiesc depuse la OSIM in limba romana. Reprezentarile grafice trebuie
sa redea complet desenul sau modelul care face obiecu cererii de inregistrare astfel incat
caracteristicile sale estetice sa fie evidentiate. Cererea trebuie datata si semnata.
Cererea de inregistrare si descrierea, insotite de reprezentarile grafice ale desenului sau modelului
depuse la OSIM constituie depozitul national reglementar. Pentru ca OSIM sa inregistreze
cererea, este necesar ca aceasta sa cuprinda solicitarea de inregistrare a desenului sau modelului,
datele de identificare ale solicitantului, reprezentarile grafice intr-un singur exemplar.
Depozitul national reglementar asigura solicitantului un drept de prioritate cu incepere de la data
constituirii acestuia, fata de orice depozit ulterior privind acelasi desen sau model. Acest depozit
produce efecte constituitive.

13
 Examinarea preliminara a cererii de inregistrare presupune stabilirea faptului daca au fost
indeplinite urmatoarele cerinte : sunt indeplinite conditiile de forma ale cererii si a celorlalte
documente anexate acesteia, sunt indeplinite conditiile prescrise pentru reprezentarile grafice,
taxele au fost achitate la termenul si cuantumul stabilit de lege. Dupa aceasta etapa urmeaza etapa
clasificarii cererii de inregistrare iar mai apoi examinarea preliminara se finalizeaza cu publicarea
in BOPI a datelor bibliografice ale cererii de inregistrare ale desenului sau modelului precum si a
reproducerii, fotografiilor si a oricarei reprezentari grafice ale acestuia. Termenul de publicare
este de 6 luni si curge de la data depozitului reglementar.
Opozitiile sunt formulate in scris si pot fi introduse in termen de 2 luni de la data publicarii cererii
de inregistrare in BOPI.
Examinarea de fond se realizeaza de o comisie de examinare formata din presedinte si 2 membri
desemnati de presedintele acesteia, respectiv un examinator, jurist din cadrul Serviciului desene si
modele si examinatorul cererii. Hotararile comisiei se inscriu in RHSDM si trebuiesc motivate in
drept si in fapt. Respingerea cererii intervine daca obiectul cererii nu este un desen; desenul sau
modelul nu are caracter nou si individual; desenul sau modelul este determinat exclusiv de o
functie tehnica; desenul sau modelul contravine ordinii publice sau bunelor moravuri; desenul sau
modelul constituie o utilizare improprie a oricaruia dintre obiectele mentionate in lista cuprinsa in
Conventia de la Paris sau o utilizare abuziva a emblemelor si stemelor, solicitantul nu a achitat
taxele legale in cuantumul si termenele prevazute de lege.
Hotararile privind cererile de inregistrare a desenelor sau modelelor pot fi contestate in termen de
30 de zile de la comunicare, in scris si motivat, la OSIM. Termenul de examinare a contestatiei
este de 3 luni de la data inregistrarii acestia iar hotararea comisiei poate fi atacata cu contestatie la
Tribunalul Bucuresti in termen de 30 de zile de la data comunicarii iar hotararea Tribunalului este
supusa numai apelului.
Drepturile ce se nasc din realizarea unui desen sau model

Drepturi morale :
- dreptul de a cere eliberarea certificatului de inregistrare a desenului sau modelului;
- dreptul de a cere inregistrarea desenului sau modelului;
- dreptul de a se bucura de prioritatea conferita de depozitul national reglementar;
- dreptul de a beneficia de serviciile unui consilier de proprietate industriala;
- dreptul de a face opozitii la OSIM impotriva cererilor de inregistrare care ii aduc atingere
calitatii sale de autor al desenului sau modelului;
- dreptul de a cere reinnoirea certificatului de inregistrare;
- dreptul de a transmite dreptul la eliberarea certificatului de inregistrare a desenului sau
modelului;
- dreptul de a cere anularea certificatului de inregistrare;
- dreptul de a se adresa instantei de judecata in cazul litigiilor privind calittatea de autor al
desenului sau modelului.

Drepturi patrimoniale
- Dreptul la despagubiri;
- Dreptul la obtinerea oricaror avantaje patrimoniale ce decurg din realizarea desenului sau
modelului.
Durata de protectie

Durata de protectie este de 10 ani de la data constituirii depozitului reglementar si poate fi

reinnoita pe 3 perioade succesive de catre 5 ani.

14
Transmiterea drepturilor asupra desenelor sau modelelor

Pot fi transmise urmatoarele drepturi : dreptul la eliberarea certificatului de inregistarare,

drepturile ce decurg din cererea de inregistrare, drepturile nascute din certificatul de inregistrare a
desenului sau modelului.
Transmiterea poate fi totala sau partiala, poate fi realizata pe cale succesorala, prin cesiune sau pe
baza de licenta.
Apararea juridica a drepturilor asupra desenelor sau modelelor

Competenta ii revine tribunalului in a carei circumscriptie teritoriala isi are domiciliul ori sediul
paratul;
Masurile provizorii care se pot solicita sunt : interzicerea incalcarii sau incetarea provizorie,
masuri pentru a asigura conservarea probelor.

Radulescu (Lupea) Theodora

15