Sunteți pe pagina 1din 11

Proiect

Managementul relaiilor cu clienii

Factorii interni care influeneaz politica de preuri a firmei SC


STOP MARKET SRL

Administrare Afacerilor
Anul III
Basiul Stanislav

Piteti

2017
FACTORII INTERNI CARE INFLUENEAZ POLITICA DE
PREURI A FIRMEI SC STOP MARKET SRL

I. PREUL - INTRUMENT DE MARKETING

Preul este efectiv folosit ca instrument de marketing. Preul a depit deja semnifica ia sa strict
economica, adugnd-se valente psihologice, sociale, spirografice, demografice. Astfel toate activit ile
de piaa au preul lor, inclusiv, deciziile eronate.

Preul ca element al mixtului de marketing, nu reprezint factorul de baz prin care productorul
se adapteaz sau se impune pieei; acest rol revenindu-i produsului, ns prin pre el poate valorifica
condiiile oferite de pia pentru ai ncheia eficient activitatea.

Preul, n condiiile economiei de pia, apare adesea ca un factor exterior, necontrolabil, cu o


evoluie greu de anticipat. Conform teoriei clasice, a preurilor, numai consumatorul va determina ce
cantitate dintr-un produs se va vinde pentru un anumit pre. Fiecare pia, i mai ales cea a bunurilor de
larg consum, este difereniat i segmentat. Aceast difereniere este provocat de diferite interese i
gusturi, de prestigiu, venit, situaie familial, vrst, tradiie, atitudine psihologic etc. Deci, n cadrul unei
categorii de produse, sunt obinute un numr de articole care satisfac aceleai nevoi, dar exist detalii care
le difereniaz prin care consumatorul poate deosebi i identifica produsul, iar pe de alt parte se poate
crea o pia proprie practicndu-se preturi diferite pentru fiecare din variantele produsului.

1. Costurile ntreprinderii si preturile pieei

Costurile sunt cheltuielile efectuate pentru producerea si vnzarea unui anumit produs sau
serviciu.

Preul este rezultatul procesului de evaluare a bunurilor si serviciilor, existente pe o pia a data, n
scopul satisfacerii intereselor participanilor la procesul de schimb.

Preturile pot fi:

preturi impuse (total sau parial), cnd statutul are o poziie dominanta si intervine efectiv pe pia a,
prin masuri mai degrab administrative dect economice;
preturi concureniale, cnd ofertanii reuesc sa-si impun propriile interese, ca urmare a pozi iei
pe care o au pe piaa, la un moment dat;
preturi libere, cnd statutul nu intervine n nici un sens n procesul de evaluare;
preturi echilibrate, cnd interesele consumatorilor si ale ofertanilor sunt satisfcute n msura
aproximativ egala.

Pentru ca strategia de pre sa-si ating obiective, preturile trebuie sa satisfac 3 condiii:
condiia de realizare a bunurilor/serviciilor, respectiv sa permit schimbul ntre ofertan i si
cumprtori, n scopul consumului/utilizrii;
condiia de acoperire a costurilor, adic sa permit ofertanilor sa-si recupereze cheltuielile
efectuate pentru producerea, distribuia si promovarea bunurilor/serviciilor;
condiia de eficienta, respectiv sa permit obinerea de profit, ceea ce constituie o condi ie sine
qua non pentru meninerea si dezvoltarea activitii ofertanilor.

Prin ndeplinirea acestor condiii, preul poate fi utilizat ca instrument efectiv pe piaa, n scopul
realizrii funciilor sale. Funciile preturilor bunurilor/serviciilor sunt urmtoarele:

de stimulare a ofertanilor;
de asigurare a consumului final;
de msurare a activitii economice;
de eliminare a risipei n alocarea si ntrebuinarea resurselor;
de protejare a resurselor limitate;
de eliminare a dezechilibrelor ntre producie si consum;
de armonizare a intereselor divergente inerente ale participanilor la procesul schimbului.

2. Strategia de pre

Obiectivul fundamental al strategiei de pre a ntreprinderii este obinerea reabilitaii, respectiv


asigurarea recuperrii costurilor si realizarea de profit. Strategia de pre este modalitatea n care acest
obiectiv poate fi atins. ns, un astfel de obiectiv poate fi ndeplinit n mai multe moduri, strategia de pre
adoptata presupunnd compararea unor modaliti alternative si alegerea variantei optime pentru firma n
cauza.

O prima problema care se cere soluionata este aceea a stabilirii orizontului de timp al strategiei de
pre.

Strategia de pre este un instrument multidimensional, care depinde att de factori endogeni, ct si
de factori exogeni. n rndul factorilor endogeni care influeneaz strategia de pre se numr: obiectivele
generale ale firmei, si, n primul rnd, nivelul cotei de piaa care se inten ioneaz a se atinge; costurile
specifice produselor sau serviciilor furnizate; situaia reabilitaii firmei, la un moment dat, specificitatea
produselor sau serviciilor. n rndul factorilor exogeni care influeneaz strategia de pre se menioneaz:
percepia preturilor de ctre consumatori; reacia concurentei, cadrul legal n domeniu; tendin ele
macroeconomice ale inflaiei, veniturilor reale ale cumprtorilor, indicilor preturilor.

Exista 2 strategii:

a) strategia preului;
b) strategia preului de penetrare pe piaa.

Strategia preului nalt este menita sa valorifice existenta unor categorii de consumatori care sunt
dispui sa plteasc preturi mai ridicate dect ali cumprtori pentru produse sau servicii care i
intereseaz n mod deosebit. Aceasta strategie prezinta avantaje certe:
Valorifica unicitatea unor produse sau servicii a cror atractivitate pentru consumatori face ca
cererea sa fie puin elastica, iar preul perceput ca avnd o mica nsemntate.
Poate produce la segmentarea pieei n funcie de criterii strict economice si controlabile, respectiv
veniturile consumatorilor si puterea lor de cumprare. Segmentul cel mai important este cel al
consumatorilor care, pe curba sensibilitii la pre, se plaseaz pe ramura rigida, adic insensibil la
pre si cu reacie pozitiva fata de caracterul distinct si exclusiv al produsului sau serviciului.
Ulterior, recurgnd la scderea preului iniial, devine posibila si atragerea segmentelor de pia a
care sunt sensibile la pre.
Firma poate sa reduc preul iniial cu multa uurina, daca reacia pieei este nefavorabila,
deoarece a pornit de la preul ridicat. Acest avantaj este notoriu, ntruct s-a dovedit ca este mult
mai dificil de mrit un pre iniial, care s-a dovedit prea mic pentru acoperirea costurilor si,
eventual, obinerea de profit.
Preturile mai ridicate nc de la nceputul prezentei pe piaa a unui produs sau serviciu genereaz,
evident, mai multe venituri, si, implicit, profit, comparativ cu practicarea unor preturi mai sczute.
Preturile iniiale ridicate pot fi folosite pentru echilibrarea cu eforturile de investi ii ale
ntreprinderii n capacitai de producie.

Strategia preului ridicat se recomanda firmelor interesate n lansarea pe pia a a unor produse noi
sau modernizate, atunci cnd este imperios necesar recuperarea ct mai rapida a cheltuielilor de
cercetare /dezvoltare si a celor promoionale - categorii de cheltuieli care sunt, de regula , foarte mari. Pe
de alta parte, s-a dovedit ca strategia preului nalt este oportuna pe pie ele al cror poten ial nu este
suficient de mare pentru a-i motiva pe marii concureni sa vina pe astfel de piee.

Strategia preului de penetrare pe piaa, la rndul ei, se caracterizeaz prin stabilirea unui pre
iniial relativ sczut, n scopul ptrunderii rapide n segmentele vizate ale pieei produsului sau serviciului.
Aceasta strategie nu tine seama n mod explicit de ciclul de viat al produsului. Adoptarea acestei variante
strategiei de pre se recomanda ndeosebi, n urmtoarele situaii:

Cnd cererea produsului sau serviciului n cauza prezinta o mare sensibilitate n funcie de pre.
Cnd pot fi obinute reduceri substaniale ale consumatorilor unitate de produc ie si, n general, a
costurilor de marketing, printr-o producie de masa.
Cnd costul sau serviciul se lovete de o puternica si pgubitoare competiie pe pia a, firma n
cauza fiind angajata pe piaa respectiva cu investiii la care nu poate renun a nainte de recuperarea
lor, fie si pariala (situaie generata de comiterea unor erori n stabilirea strategiei si a cotei de
piaa).
Cnd puterea de absorbie a pieei (n genere, puterea de cumprare a populaiei si consumatorilor
de tip colectiv) este redusa, adic marcata de fenomene negative care nu permit practicarea
strategiei preului nalt (este vorba, ndeobte, de diverse fenomene care genereaz tulburarea
macro mediului firmei, cum sunt inflaia, omajul, instabilitatea politica, crizele sociale etc.).
Pentru stabilirea strategiei de pre adecvate pentru un anumit produs sau serviciu este necesar sa se
aib n vedere ca strategia de pre este influenata de curba de viat a produsului.

Particulariti mai importante sunt:


n faza introducerii pe piaa a produsului sau serviciului n cauza este relativ uor de decelat intre
strategia preului nalt si strategia preului de penetrare pe piaa, prin simpla luare n considerare a
obiectivelor firmei n ceea ce privete recuperarea investiiilor si a anticiprii reac iilor
concurenilor. Practicarea unor strategii de pre intermediare, n faza introducerii pe pia a a
produsului/serviciului, nu este recomandata sub nici o forma, deoarece nu numai ca acestea nu pot
furniza avantaje, dar ar induce toate dezavantajele ambelor strategii fundamentale de pre (pre
nalt, sau pre de penetrare).
n faza de cretere a produsului sau serviciului, pe piaa, opiunea pentru o strategie fundamentala
sau alta de pre este determinata de doua aspecte: numrul de competitori existeni (inclusiv cotele
lor de piaa) si necesitatea de a se menine o stabilitate relativa a preului.
n faza de maturitate a produsului sau serviciului, n general, ritmurile vnzrilor intra ntr-un
evident declin. Elasticitatea ridicata a cererii si presiunea concurentei, n astfel de situaii,
determina cote procentuale tot mai sczute ale profitului. Vnztorii nu au prea multe solu ii la
ndemna, n asemenea cazuri, ci neputnd-si permite nici sa mreasc preul, deoarece ar risca sa
piard din cota de piaa, nici sa reduc preul, ntruct ar intra n veritabile conflicte de pia a cu
firme competitoare.
n faza de declin a clicului de viat a produsului sau serviciului, cnd, de regula acesta devine
nerentabil, este limpede ca preul va fi micorat. Produsul respectiv va fi men inut pe pia a numai
pentru eventuala completare a gamei sortimentale, sau n ateptarea lansrii pe pia a a unui produs
sau serviciu nlocuitor. Scderea preului, n aceasta faza a ciclului de vtmai poate avea si
menirea de atragere a unor consumatori n magazine, cu sperana ca acetia vor cumpra alte
produse ale firmei , care sunt rentabile.

Dup cum se constata, variantele fundamentale ale strategiei de pre a unei firme nu sunt deloc
sofisticate, ceea ce este mult mai dificila fiind fundamentarea variantei stabilite, si n continuare, a
politicii si tacticii preturilor propriu-zise.

3. Politica preturilor

A) O componenta importanta a politicii preturilor o reprezint rabaturile, care se concretizeaz n


reduceri calculatele preturile de baza. Principalele forme n care se aplica rabaturile sunt urmtoarele:

Rabaturi oferite intermediarilor, care se acorda acestora pentru distribuie si vnzare, respectiv
pentru realizarea mrfurilor si serviciilor n procesul schimbului.
Rabaturi pentru cantitile cumprate, care se acorda direct sau progresiv proporional cu acestea.
Rabaturi pentru momentul si cuantumul achitrii facturilor care se aplica n strnsa relaie cu
politica de facilitai de plata stabilita de productori. Aceste rabaturi se acorda n multiple forme,
ncepnd cu cele aferente facturilor achitate n avans, n totalitate sau parial si pn la rabaturile
tot mai mici oferite potrivit momentului achitrii facturilor.
Rabaturi pentru activiti promoionale, care sunt reducerile practicate de productori an favoarea
distribuitorilor, cu condiia ca acetia sa suporte o parte din cheltuielile de promovare a produselor
sau serviciilor.

B) O alta componenta a acestei arii problematice o constituie aspectele concrete ale politicii
preturilor n funcie de poziia geografica a clienilor. Politica preturilor are n vedere toate aspectele
logisticii mrfurilor, accentul principal fiind pus pe modalit ile de acoperire a cheltuielilor de transport.
Pe piaa pot fi practicate doua mari categorii de preturi:

Preturi de livrare uniforme, care sunt aplicate tuturor cumprtorilor indiferent de poziia lor
geografica fata de productor. Aceste preturi sunt aferente, de regula, mrfurilor pentru care
cheltuielile de transport sunt relativ mici, comparativ cu valoarea de ansamblu a bunurilor .
Preturi de livrare zonale, difereniate de productori potrivit zonelor geografice n care activiza pe
piaa. n astfel de situaii, productorii practica preturi de livrare progresive, cele mai mari fiind
cele stabilite pentru zonele mai ndeprtate.

C) n politica preturilor se face, de asemenea, distincie ntre politica preului unic si a preturilor
variabile.

Preul unic este stabilit de productori sau de distribuitori, fiind practicat la acelai nivel pentru
categorii asemntoare de clieni, care cumpra, dup caz, cantiti similare, n condiiile
existentei, ntotdeauna a unor condiii identice de plata. Preul unic este expresia ncrederii
clientului n vnztor , ceea ce conduce la importante economii de timp. Pre ul unic este foarte
potrivit pentru comerul prin autoservire, comerul prin posta si vnzarea prin automate
comerciale;
La rndul lor, preturile variabile sunt practicate pe baza unor negocieri astfel nct cantiti
similare de produse sunt vndute unor clieni asemntori, dar la niveluri diferite de pre
Practicarea unor preturi flexibile da posibilitate vnztorului sa aduc noi clien i n aria lor de
activitate de piaa, concesiile de pre fcute fiind un mijloc eficace al luptei de concurenta.

D) Politica preturilor si practicarea unor preturi n funcie de gama de produse sau servicii.
Productorii care ofer o gama sortimentala diversificata sunt interesai ca sa fie stimulata vnzarea
tuturor componentelor gamei, iar preturile difereniate urmresc sublinierea acestei complementarit i. La
rndul lor, detailitii sunt foarte interesai n gruparea si alinierea produselor n game relativ complexe,
deoarece pot sa-si optimizeze aprovizionrile si vnzrile, consumatorii finali beneficiind si ei de
simplificarea procesului decizional de cumprare.

E) Politica preturilor se refera si la deciziile tactice privind politica revnzrilor si men inerea unui
nivel constant al preului final. Aceasta politica este aplicata de productorii care au nevoie sa controleze
preturile practicate de diferitele verigi ale lanului de distribuie. Cnd intra-un program complex de
marketing, se stabilesc obiective detaliate inclusiv pentru politica promoionala (de exemplu, mesajele
publicitare specifica explicit nivelul preului final), masurile de meninere constanta a preului sunt
decisive pentru succesul de ansamblu al programului, eventualele defeciuni putnd compromite toate
resursele de marketing mobilizate. Aceasta politica este mai puin agreata de detaili ti, deoarece
sensibilitatea cererii la pre se resimte mai puternic la acest nivel, comparativ cu productorii , care sunt
avantajai.

F) Politica preturilor pune uneori accent deosebit pe reducerea temporara a preului unor produse,
n toate sau intra-un numr limitat de puncte de vnzare, cu scopul de a atrage mai muli consumatori care
sa cumpere inclusiv mrfuri cu preturi care nu au fost reduse. Pe ansamblu, vnzrile fizice vor spori, iar
masa profitului va fi mai mare.
G) Politica garaniilor fata de declinul preului este o alta practica a pie ei, prin care se urmre te
aplatizarea fluctuaiilor sezoniere ale cererii pentru unele produse sau servicii. Aceasta alternativa a
politicii preturilor consta n compensaii acordate de productori distribuitorilor, n perioade de timp strict
determinate, pentru echilibrarea reducerilor de preturi practicate de acetia din urma.

H) Preturile orientate dup competiie reprezint o alta componenta a politicii preturilor , care are
menirea de a alia strategia de pre a unei firme la realitatea concuren iala existenta pe o pia a data.
Variante ale politicii preturilor:

Alinierea la preturile firmelor concurente, ceea ce presupune practicarea unor niveluri de pre
aproape identice, pentru produse sau servicii asemntoare. Pentru a recurge la o astfel de politica
a preului este absolut necesar ca produsul sau serviciul n cauza sa fie foarte bine diferen iat fata
de produsele similare ale concurentei. trebuie sa existe diferene evidente de stil, concep ie si
prioriti ale produselor, care sa fie percepute ca atare de consumatori, precum si un procent ridicat
de fidelitate a acestora pentru marca sau sortimentul respectiv.
Politica preului sub nivelul concurentei, aplicata atunci cnd vnzrile sunt n cantiti mari , iar
marjele de rabat relativ sczute. Este cazul vnzrii prin mari magazine si prin magazine care vnd
mrfuri cu preturi reduse. Pentru aplicarea unor preturi sub nivelul concurentei se renun a la unele
servicii (cum ar fi vnzarea n rate), sau facilitai, acordate fie distribuitorilor ,fie consumatorilor
finali. Astfel de preturi sunt caracteristice produselor cu o mare sensibilitate la pre , si sunt folosite
de productori mai mici care intenioneaz sa concureze pe marii productori, sau pentru a
ptrunde pe noi piee;
Politica preului peste nivelul concurentei, sau al pieei, n general, se practica pentru produse
unicat si foarte distincte de altele similare, sau atunci cnd vnztorul se bucura de o mare
reputaie, recunoscuta de cumprtori. Este cazul vnzrii prin magazine strict specializate, de
mare notorietate, din cele mai diverse domenii: articole de moda, magazine de bijuterii, mobila,
unele magazine alimentare etc.

I) Politica preturilor mai cuprinde si practicarea unor preturi psihologice, care vizeaz ndeosebi
latura emoionala a proceselor decizionale ale consumatorilor. Printre formele cele mai utilizate ale
politicii preului psihologic se numr:

Preul impar, de tipul preturilor cu terminaia 9, care se bucura de o mare popularitate n rndul
proiectanilor de preturi. Astfel de preturi este necesar sa fie plecate, ns, pe baze loiale fata de
cumprtori, care nu trebuie sa fie indui n eroare cu privire la preul real pltit, prin exacerbarea
unor reacii comportamentale de tip emoional;
Preul tradiional, pe care productorul nu dorete sa-l schimbe, cum sunt, n unele tari, preturile
unei ceti de ceai sau cafea etc.
Preul de prestigiu care este un pre ntotdeauna mai ridicat dect valoarea propriu-zisa a mrfii
sau serviciului , si care se practica tocmai pentru a pune in evidenta caracterul distinct al
produsului sau al punctului de vnzare. n astfel de situaii consumatorii cumpra nu numai
produsul sau serviciul respectiv, ci si prestigiul conferit prin efectuarea cumprturii.
Sensibilitatea cererii la astfel de preturi este foarte redusa, iar scderea preului nu determina
creterea vnzrilor.
J) n sfrit , mai ales n practica ultimelor decenii , s-a impus aten iei si politica preturilor
ofertelor speciale. Aceste preturi sunt, de fapt, reduceri de preturi aplicate asupra unor loturi de mrfuri
care urmeaz a fi soldate. Reducerile de pre sunt foarte severe n aceste situaii si sunt justificate pe plan
economic de recuperarea n perioade de timp anterioare, a tuturor cheltuielilor de producie, distribu ie si
promovare. Pentru a recurge la reduceri de preturi pentru ofertele speciale, firmele n cauza trebuie sa
furnizeze argumente explicative solide, prevzute, n tarile cu legislaie adecvata, n mod expres. Este
vorba de schimbarea profilului magazinelor, nchiderea unor linii de producie, scoaterea din fabrica ie.
Este strict interzisa aplicarea unor astfel de reduceri ca instrument concurenial, sau ca element de
presiune exercitata asupra deciziilor consumatorilor.

II. FACTORII INTERNI CARE INFLUENEAZ POLITICA DE


PREURI A FIRMEI SC STOP MARKET SRL

Scurt istoric al firmei S.C. STOP MARKET S.R.L

S.C. STOP MARKET S.R.L. s-a nfiinat n anul 2008 si se ocupa cu comercializarea produselor
pentru pardoseli. Activitatea principala a firmei este importul de la cele mai renumite firme productoare
de PVC, Linoleum, Mocheta, Parchet, si materiale aferente (amorse, sapa, adeziv, etc.). Gama noastr de
produse este cea mai variata, fata de ofertele a celorlali importatori actuali pe piaa romneasc.

Locul preului n cadrul mixtului de marketing

Alturi de produs, distribuie i promovare, preul este una din cele patru componente ale mixtului
de marketing. Importanta acestuia variaz de la un caz la altul.

Preul reprezint un factor determinant al alegerilor cumprtorilor n tarile cu economie slab


dezvoltate, n cazul n care acetia au venituri reduse i atunci cnd produsele sunt relativ omogene.

n funcie de autonomia ntreprinderii n luarea deciziilor privind acest element al mixtului de


marketing se disting dou categorii de preturi:

- preturi administrate, preturi stabilite de ntreprindere;


- preturi determinate preturi de pia sau de ali factori externi;
Indiferent de importanta acordat preului, este necesar asigurarea compatibilit ii politicii de
pre cu celelalte componente ale mixtului de marketing.
Nivelul preului trebuie stabilit astfel nct:
- s sprijine cercetarea, dezvoltarea i lansarea noilor produse;
- s permit finanarea companiilor publicitare i promoionale;
- s faciliteze realizarea distribuiei, oferind marje comerciale adaptate ateptrilor
intermediarilor;
- s se poat segmenta piaa n funcie de sensibilitatea cumprtorilor la pre;
- s permit poziionarea corect a preului;
Preul este singurul element al mixtului de marketing care aduce venituri; toate celelalte
elemente reprezint costuri. Preul este, de asemenea, unul dintre elementele cele mai flexibile ale
mixtului de marketing. Spre deosebire de produs si canalele de distribu ie, preul poate fi modificat
rapid. n acelai timp, muli specialiti n marketing se confrunt cu problema principal care este:
preul i concurena prin preturi.

Obiectivele politicii de pre ale S.C. STOP MARKET S.R.L

Obiectivul principal a S.C. STOP MARKET S.R.L este maximizarea volumului vnzrilor.
Firma crede c acest fapt va duce la scderea costurilor pe unitatea de produs i la cre terea pe termen
lung a profiturilor. Preturile stabilite de S.C. STOP MARKET S.R.L. sunt mici i se bazeaz pe ideea
c piaa este sensibil la modificarea preurilor.
Stabilirea unui nivel sczut al preului este favorizat de existenta urmtoarelor condiii:
1. piaa este foarte sensibil la pre iar un pre mic stimuleaz extinderea pieei;
2. costurile de producie i de distribuie scad pe msura ce experiena de producie creste;
3. un pre mic descurajeaz concurena actual i potenial;

Stabilizarea preturilor produselor

n sensul cel mai restrns, preul reprezint cantitatea de bani pentru un produs sau serviciu. In
sens mai larg, preul este suma tuturor valorilor pe care consumatorii le ofer n schimbul avantajului
de a avea sau de a utiliza produsul sau serviciul.
n trecut, preturile erau stabilite, de obicei, de cumprtori i vnztori prin negociere direct.
Vnztorii cereau un pre mai mare dect se ateptau s primeasc iar cumprtorii ofereau mai puin
dect erau dispui s plteasc. Prin negociere, ei ajungeau la un pre acceptabil. Cumprtori
individuali plteau preturi diferite pentru aceleai produse, n funcie de nevoile i capacitatea lor de
negociere. Astzi marea majoritate a vnztorilor stabilesc un pre pentru toi cumprtorii.
Din punct de vedere istoric, preul a fost cel mai important factor care a influenat alegerile
fcute de cumprtor. Aceast idee este nc valabil pentru tarile mai srace, pentru persoanele cu
venituri mici sau cnd este vorba de bunuri de strict necesitate.

FACTORII LUAI N CONSIDERARE LA STABILIREA PREULUI

Deciziile referitoare la pre sunt influenate att de factori interni ct i de factori externi, care
in de mediul n care acioneaz societatea.
Factorii interni care influeneaz stabilirea preului includ:
obiectivele de marketing ale societii;
strategia de marketing;
costurile i organizarea.
Figura 2.2
Influenta factorilor interni i externi n deciziile de stabilire a preului

Factori externi:
Factori interni:

Obiectivele
Obiectivele de de marketing Decizii de Natura pieei i a cererii
marketing stabilire
naintea stabilirii preului societatea trebuie s elaboreze Concurena
strategia de produs.
Strategia de Dac piaa int i poziia n acadrul acesteia
preului au
fost alese cu atenie, strategia de marketing, inclusiv cea de pre, Ali factori de mediu va
marketing
veni de la sine.
Costurile
n acelai timp, firma i poate propune s ating i alte (economia,
obiective. Cu ct o firm i
Organizare act de sta- stabilire a define te mai clar obiectivele, cu comercianii, att i
este
preului mai u or s stabileasc i pre ul.
S.C. STOP STOP MARKET S.R.L. a stabilit preturi joase statul)
pentru a prentmpina intrarea pe pia a concurenei dar la unele
produse stabilete preturile n funcie i de concurent pentru a stabiliza pia a S.C. STOP STOP MARKET
S.R.L. dorete s-i menin fidelitatea i sprijinul detailitilor. Preturile pot fi temporar reduse pentru a
atrage consumatorii spre un anumit produs sau pentru a atrage mai muli clieni la un magazin. Societatea
practic preturi diferite n cadrul gamei de produse pentru a influenta pozitiv vnzarea altor produse din
cadrul ei. Preul joac un rol foarte important n atingerea obiectivelor firmei la diferite niveluri.

Strategia de marketing
Preul este numai unul din instrumentele de marketing pe care o firm le utilizeaz pentru a- i atinge
obiectivele propuse. Deciziile referitoare la pre trebuie coordonate cu deciziile referitoare la produs,
distribuie i promovare pentru a elabora un program de marketing consistent si eficient.

Consideraii de natur organizatoric


n cadrul societii S.C. STOP STOP MARKET S.R.L. preturile sunt stabilite de conducere i nu de
compartimentul de desfacere.

Factorii externi care influeneaz deciziile de pre sunt: natura pieei i a cererii, concurena i alte
elemente conjuncturale.
Bibliografie
http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/9.htm

http://cis01.central.ucv.ro/csv/curs/marketing/c7.html

http://www.eam.ase.ro/Media/Default/Admitere%20Master/2_204-209.pdf