Universitatea din Piteti

Facultatea de tiine
Master: kinetoterapia la persoanele cu
dizabiliti

Kinetoprofilaxie i recuperare pe
grupe de vrst

Prof. univ. dr. Georgescu Luminia

Student:
Radu Mihaela

PITE TI

1
 2017

Universitatea din Piteti

Facultatea de tiine
Master: kinetoterapia la persoanele cu
dizabiliti

Studiu de caz privind aplicarea

kinetoprofilaxiei la pacienii cu lordoz

Prof. univ. dr. Georgescu Luminia

Student:
Radu Mihaela

2
 PITE TI
2017

Cuprins

I. Introducere....................................................................................................................... 4

I.1. Kinetoprofilaxia. Generaliti..........................................................................................4

I.2. Importana kinetoprofilaxiei............................................................................................4

II. Kinetoprofilaxia secundar a atitudinii lordotice...............................................................5

II.1. Definiie. Clasificare......................................................................................................5

II.2. Simptomatologie. Factori favorizani.............................................................................5

II.3. Tratament..................................................................................................................... 6

II.4. Obiective. Mijloace.......................................................................................................7

II.5. Anamnez.................................................................................................................... 9

II.6.Program de recuperare................................................................................................10

Concluzii............................................................................................................................... 14

Bibliografie............................................................................................................................ 15

3
 I. Introducere

I.1. Kinetoprofilaxia. Generaliti

Kinetoprofilaxia studiaz procesul de optimizare a strii de sntate i de prevenire a

mbolnvirii organismului uman cu ajutorul exerciiilor fizice.1 Aceasta constituie aplicarea
exerciiilor aerobice pe principiile stiinei antrenamentului medical.2 Ea se aplic omului
sntos, pentru a-l feri de boli sau de apariia sindromului de decondiionare fizic (profilaxie
primar sau de gradul I); omului vrstnic, la care decondiionarea a aprut, pentru a-l feri de
agravarea afeciunii (profilaxie secundar sau de gradul II); omului bolnav, pentru a-l feri de
apariia unor agravri sau complicaii ale acestor boli (profilaxie teriar sau de gradul III).
Kinetoprofilaxia are ca scop ntrirea strii de sntate, mrirea rezistenei naturale a
organismului fa de agenii patogeni din mediul extern, stabilirea unui echilibru psiho-fizic
normal ntre organism si mediu.3

I.2. Importana kinetoprofilaxiei

Pentru a realiza o profilaxie eficient de toate gradele, kinetoterapeutul trebuie s
cunoasc mai nti bazele fiziologice ale efectelor activitii fizice practicate regulat asupra
organismului uman sntos. Ulterior, kinetoterapeuii vor avea capacitatea i cunotintele
necesare pentru a realiza adptarea si individualizarea acestor principii diverselor categorii de
persoane aflate n situaii fiziologice sau patologice speciale. Acoperind o arie extrem de
vast de preocupri i de aplicaii, n cadrul kinetoterapiei s-au dezvoltat i individualizat
ramuri cu o relativ autonomie, care dei au la baz aceleai legi i folosesc exerciiile fizice
ca mijloace proprii, se deosebesc dup: obiectivele specifice i metodologia selecionrii,
sistematizrii, adaptrii, combinrii i dozrii exerciiilor fizice, i dup modul concret prin
care se ntocmesc planurile i programele de tratament. Una din aceste ramuri este
kinetoprofilaxia i este foarte important pentru dezvoltarea motricitii i prevenirea
deficienelor fizice, deoarece copiii se subordoneaz cu uurin adulilor.

1 Crciun , M., 2002

2 Sbenghe., T., 2002

3 Kinetoprofilaxie- curs studii de licen (2010), Lector univ. dr. Balint Tatiana, Ed.
Alma Mater, Bacau

4
 II. Kinetoprofilaxia secundar a
atitudinii lordotice

II.1. Definiie. Clasificare

Regiunea lombar are o curbur fiziologic n plan sagital, care are concavitatea orientat
spre posterior. Aceast curbur fiziologic poart numele de lordoza in literatura. Lordoza
fiziologica este intalnita si la nivelul coloanei cervicale. O accentuare a acestor curburi
sagitale poarta numele de hiperlordoza sau simplu, lordoza. In aceasta situatie din urma,
termenul este folosit cu semnificatia de lordoza patologica insa in practica nu se foloseste
decat cu aceasta semnificatie si astfel nu se produce nici o confuzie. 4

Clasificare

Localizarea lordozelor este variata, dar cel mai des este intalnita in regiunea lombara
sau toraco-lombara si pot intalnii diverse forme clinice:
- Lordoza statica (de obicei profesionala) poate aparea in cazuri patologice si este
deosebit de suparatoare (displezie luxanta a ambelor solduri, coxalgie, etc.). De
asemenea se poate intalni la femeile obinuite sa poarte permanent incaltaminte cu tocuri
inalte, precum si la cifotici sau bolnavii cu pelvisul basculant posterior (sacro-
orizontalizat).
- Lordoza dinamica cu patologie neurologica diversa, distrofica sau ca rezultat al
dezechilibrului dintre flexorii si extensorii trunchiului (exemplu: atoniile abdominale,
rahitism, tumori, tulburari digestive).
- Lordoza fixa care apare in urmatoarele circumstante: la adolescenti (lordoza
dureroasa a adolescentilor, posttraumatic ca rezultat a unei retractii fibroase post-
inflamatorie sau dezechilibrelor sacrococcigiene prin alunecari ale vertebrelor).

II.2. Simptomatologie. Factori favorizani

Lordoza este descoperita la toate persoanele indiferent de varsta si afecteaza mai ales
coloana lombara dar si pe cea cervicala. Aceasta poate fi dureroasa afectand uneori chiar si
miscarea. Curbura lordotica este uneori severa, ceea ce poate duce la compresia nervilor

4 http://www.lordoza.com/Articole-lordoza/Generalitati-despre-lordoza/ce-este-
lordoza.html

5
lombari,la limitarea miscarilor coloanei sau la pierderea integritatii spinale.
Diagnosticul de lordoza se bazeaza pe istoricul pacientului si pe examenul fizic.

Pacientul poate prezenta urmtoarele simptome:

- durere, redoare articular

- reducere a mobilitii

- parestezii

- slabiciune muscular

- durere si spasme musculare ale bratelor si picioarelor

- tulburari sfincteriene si durere in picioare (este recomandat un examen neurologic)

Evaluarea neurologica cuprinde evidentierea durerii, paresteziilor, tremorului, sensibilitatii dar

si functia motorie, spasmele musculare, slabiciunea musculara si disfunctiile vezicale sau
rectale.

Factorii favorizani ai apariiei i apoi a evoluiei deviaiei coloanei vertebrale lombare sunt
urmtorii:

- Ereditatea
- Efortul fizic
- Obezitatea
- Sedentarismul
- Condiiile de munc i stilul de via

II.3. Tratament

Procedura de kinetoterapie reprezinta practic terapia de baza in tratamentul lordozei,

fiind indispensabila. Kinetoterapia are ca si principiu de corectare, redresarea coloanei
vertebrale lombare si a bazinului, prin tonifierea si cresterea musculaturii flexoare a
abdomenului si prin tonifierea fesierilor, concomitent cu relaxarea reflexa a musculaturii
extensoare lombare, a spatelui. Kinetoterapia are deasemenea un important rol in educarea
respiratiei diafragmatice, considerandu-se ca lordoza ar putea fi cauzata si de aceasta
disfunctionalitate a sistemului respirator.

Procedura de electroterapie, sau folosirea curentilor electrici in scop terapeutic,

urmareste reducerea contracturilor musculare, ameliorarea durerilor la nivelul musculaturii
paravertebrale, precum si cresterea fortei musculare.

6
 Procedura de laser terapeutic stimuleaza circulatia, stimuleaza secretia de lichid
sinovial, reduce procesele aderentiale intraarticulare si creste metabolismul celular.

Procedura de masaj terapeutic reprezinta o terapie complementara kinetoterapiei si in

general completeaza eficient programul de recuperare prin tehnicile si manevrele sale
specifice, avand ca principal scop, reducerea durerilor, a contracturilor musculare, cresterea
flexibilitatii, ameliorarea respiratiei precum si obtinerea unei bune stari fizice generale. 5

Tratament igieno-dietetic
Sunt indicate:
- igiena corporal,a mbrcmintei i a locuintei;
- alimentatie bogata in proteine si saruri minerale.
- regim de odihna adecvat (pe pat tare);
- viata in aer liber,cu multa miscare,cura heliomarina,sport (inot, volei,
gimnastica,etc.);
- mentinerea unei pozitii (posturi) corecte a trunchiului;
- corectarea tulburarilor de statica, sustinerea corecta a platfusului.

II.4. Obiective. Mijloace.

Obiectivele kinetoterapiei n lordoze sunt :

1. Ameliorarea posturii prin:

posturi fixe meninute, utilizndu-se perne, suluri, sptarul scaunului, peretele, pentru
corectarea hiperlordozei lombare.
exerciii de corectare postural axate pe contientizarea nclinrii pelvisului pentru
delordozare ;

2. Creterea flexibilitii coloanei (mobilitatea coloanei este limitat mai ales n zona
lordozat) prin :
metoda Klapp, cu poziii lordozante
tehnica Cotrel (cea mai folosit n prezent): decubit ventral, cu membrele inferioare ct
mai ntinse, membrele superioare ntinse pe lng urechi ; se ntinde ntregul corp, apoi
treptat se extind braele, corpulse lordozeaz, membrele inferioare se extind din olduri
(arcuite pe extensie ct mai mare). Apoi, un membru superior se duce napoi spre old, care
se extinde; cellalt membru superior rmne lng ureche (vezi figura 9-7 din anex)

5 http://www.kinetikmed.com/Tratamente-afectiuni/Tratamente-afectiuni-spate-si-
abdomen/tratament-lordoza.html

7
 elongaia Cotrel este o autotraciune cu posibilitatea de a redresa lordoza : decubit
dorsal, se face o traciune cervical, de la care o coard trece pe dup un scripete
ndreptndu-se spre picioare, de care se fixeaz.

3. Creterea forei musculare :

Tonifierea musculaturii abdominale este obligatorie ; se practic de obicei ridicrile de
trunchi cu genunchii flectai, pentru ntrirea drepilor i oblicilor.
Tonifierea fesierilor mari
Tonifierea i reechilibrarea musculaturii paravertebrale este obiectivul principal :
din decubit ventral se execut gradat ridicarea capului, umerilor, membrelor superioare
(pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale),
ridicarea ambelor membre inferioare tonific musculatura lombar ;
ridicarea membrelor ipsilaterale tonific musculatura unilateral paravertebral respectiv

Pentru corectarea lordozei sunt indicate si exercitii de stretching la nivelul muschilor

flexori ai soldului (cu precadere asupra muschiului iliopsoas), dar si la cei ai extensorilor
trunchiului (patratul lombar si erectorul spinal).
De asemenea sunt recomandate si exercitii cu rezistenta pentru marirea fortei musculare la
nivelul muschilor slabiti si alungiti in cazul lordozei, respectiv ai muschiilor abdomenului
(dreptul abdominal, oblicul intern si oblicul extern) si ai extensoriilor soldului (fesierul mare
si muschii posteriori ai coapsei).6
Exercitiile de kinetoterapie efectuate in centrele specializate au si rolul de educare a
respiratiei diafragmatice, avandu-se in vedere faptul ca afectiunea ar putea fi generata si
de o dereglare a functionarii aparatului respirator.

Mijloacele folosite n kinetoterapie sunt:

Exerciii statice:
-contracii izometrice
-stnd n picioare corect
-stnd n genunchi
-std n decubit dorsal sau ventral,
-stnd atrnat
-exerciii la saltea- programul Williams n special

Exerciii dinamice extensia i ntinderea coloanei vertebrale, apoi exerciii pentru

cap, gt, membre, trunchi, care s amplifice extensia trunchiului.

Pentru ngreunri in efectuarea exercitiilor se folosesc bastoane (aezate la spate, sub

axile), mingii medicinale (purtate pe cap sau aruncate cu ambele mini deasupra capului).

6 http://www.kinetomedika.ro/stiri/BLOG_MEDICAL/Lordoza-435.html

8
Exerciiile vor fi ntrerupte de frecvente micri de respiraie i relaxare.
Deosebit de utile sunt exerciiile de redresare pasiv i pasivo-activ, efectuate la
scara fix, la perete i, mai ales, n faa oglinzii.
n cazul atitudinii cifotice, trebuie s nvm pacientul s-i formeze simul poziiei
corecte, prin autocontrol continuu, lucru posibil datorit supleei coloanei vertebrale.7
Se are n vedere poziia defectuoas a capului czut nainte, care trebuie redresat prin
contracia musculaturii cefei, cu corectarea curburii cervicale, meninnd privirea nainte,
paralel cu pmntul.

II.5. Anamnez

Nume: M.
Prenume: C.
Vrst: 20
Gen: Feminin
Domiciliu: Piteti
Profesie: Vnztoare
Diagnostic clinic: Lordoz patologic
Istoricul bolii: Pacienta, n vrst de 20 de ani, cunoscut cu lordoz n antecedente,
debutul bolii fiind acum 2 ani, actual n stadiul avansat al lordozei, cu durere localizat la
nivelul membrelor inferioare, ce apare la mers prelungit, cu episoade parestezice . Pacienta
prezint limitri funcionale temporare, cu o uoar ameliorare a durerii n repaus.
Antecedente personale
Fiziologice: menarha - la 13 ani

Patologice: Rujeola n copilrie

Apendicectomie la vrsta de 16 ani
Gastro-duodenit cronic

Antecedente heredo-colaterale
Mama: Poliartrit reumatoid, std. 2
Tahicardie patologic
Tata: Sinuzit cronic;
Diabet zaharat, tip 2

7 http://www.esanatos.com/anatomie/coloana-vertebrala/Tratamentul-complex-al-
cifozel54432.php

9
Condiii de via i munc
Alimentaia: Nutriie echilibrat, nu neglijeaz masa de diminea
Diet hipocaloric i hoposodat
Consum substane toxice: Nu fumeaz, nu consum alcool sau cafea
Stil de via: Activitate fizic de intensitate moderat
Locuin: Singur
Nivelul socio-economic: satisfctor
Condiii propriu-zise de munc: microclimat favorabil, coloana vertebral este supus
stresului mecanic.

II.6.Program de recuperare

Perioada de nclzire
1. mers cu o carte pe cap;
2. mers fandat cu un baston fixat la nivelul omoplatilor;
3. cu bastonul tinut la spate de la capete, mers cu extensia bratelor si ducerea bastonului
inapoi;
4. din mers, exercitii de extensia bratelor cu arcuire sus si lateral;
5. din pozitia stand sau sezand, exercitii cu bastonul tinut la ambele capete;
6. ducerea bastonului sus, cu arcuirea bratelor si privirea urmareste bastonul (de 10 ori);
7. un brat sus, celalalt lateral, se duce bastonul spre spate;
8. la fel, de partea cealalta ( de 10 ori );
9. ducerea bastonului sus;
10. la fel, de partea cealalta ( de 10 ori );
11. intinderea bratelor, cu ducerea bastonului sus, revenire (de 10 ori );
12. bastonul spijinit pe omoplati ,aplecarea trunchiului inainte la 4050, cu arcuire si capul
sus, dupa care revenire, se executa de 10 ori;
13. din pozitia pe genunchi si sprijin pe palme se executa indoirea coatelor cu coborarea
pieptului si ridicarea capului privirea inainte, intinderea coatelor(de 10 ori);

Perioada propriu-zis

1. Stnd deprtat cu un baston nainte apucat de capete, pacientul realizeaz ducerea

bastonului prin nainte sus n timp ce privirea urmarete micarea i revenire n poziie iniial
( o serie a cte 6 repetri, 20 secunde pauz).

10
2. Stnd deprtat cu o minge medicinal n mini i privirea orientat spre nainte, pacientul
realizeaz ducerea simultan a braelor prin nainte sus cu arcuire n timp ce privirea
urmrete mingea ( o serie a cte 8 repetri, 1 minut pauz).
3. Stnd cu un picior ndoit,sprijinit pe un suport (n treapt) i minile la ceaf, pacientul
realizeaz extensia trunchiului cu inspiraie i revenire cu expiraie (o serie a cte 6 repetri,
pauz 5 secunde).
4. Stnd cu un picior ndoit pe un suport nalt i braele pe langa corp, pacientul realizeaz
extensia trunchiului simultan cu ducerea braelor lateral cu inspiraie i revenire cu expiraie.
Kinetoterapeutul se gseste homolateral de pacient urmrind micrile ( o serie a cte 8
repetri, 1 minut pauz).
5. Stnd cu spatele la scar fixat cu privirea orientat spre nainte, minile privind ipca de la
nivelul umerilor iar kinetoterapeutul homolateral de pacient. Pacientul realizaeaz extensia
trunchiului i gtului cu arcuire, apoi revine n poziia iniial (2 serii a cte 6 repetri, 10
secunde pauz).
6. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul orizontal, pacientul execut ducerea braelor
lateral, alunecnd pe sol, urmat de extensia ampl a capului i gtului, meninnd poziia
final. Kinetoterapeutul se afl homolateral realiznd presiuni ritmice n regiunea dorsal a
spatelui (2 serii a cte 8 repetri, 2 minute pauz).
7. Pacientul se gaseste n decubit ventral, cu minile la ceaf i membrele inferioare ntinse,
privirea orientat spre nainte, iar kinetoterapeutul homolateral de acesta.El realizeaz
extensia trunchiului din coloana cu arcuire apoi revenire n poziie iniial ( 2 serii a cte 6
repetri, 1 minut pauz).
8. Pacientul n decubit ventral, cu minile prinse la spate i membrele inferioare ntinse,
privirea orientat spre nainte, iar kinetoterapetul homolateral de acesta. El execut extensia
simultan a trunchiului i capul cu ntinderea perfect a braelor, revenire n poziie iniial (2
serii a cte 6 repetri, 1 minut pauz).
9. Pacientul n decubit ventral cu trunchiul n afara suprafeei de sprijin i membrele
inferioare ntinse. Acesta realizeaz ducerea braelor lateral cu arcuire n timp ce corpul i
gtul se menin n extensie. Kienetoterapeutul se afl homolateral de pacient i opune
rezisten la nivelul membrelor inferioare (2 serii a cte 8 repetri, 2 minute pauz).
10. Pacientul n decubit ventral, cu trunchiul n afara sprafeei de sprijin, innd n mini o
minge i membrele inferioare ntinse. Acesta realizeaz extensia trunchiului cu ducerea
simultan a braelor prin nainte sus cu arcuire. Kinetoterapeutul se afl homolateral de
pacient i opune rezistent la nivelul membrelor inferioare (2 serii a cte 8 repetrii, 2minute
pauz).
11. Pacientul n decubit dorsal cu membrele superioare i inferioare ntinse, cu privirea
orientat spre nainte, kinetoterapeutul homolateral de acesta. Acesta apuc cu minile

11
 gleznele i realizeaz flexia ampl a trunchiului i picioarelor cu balansare nainte i napoi (2
serii a cte 6 repetri, 1 minut pauz).
12. Pacientul n decubit dorsal cu o minge medical plasat sub regiunea dorsal, genunchii
ndoii cu tlpile pe sol, braele ntinse pe lang cap, iar kinetoterapeutul homolateral de
pacient. Acesta realizeaz extensia capului i a gtului cu rularea mingii pe sol nainte i
napoi cu sau far ajutorul braelor n timp ce kinetoterapeutul urmrete micarea ( 2 serii a
cte 8 repetri, 1 minut pauz).
13. Pacientul n decubit dorsal pe o banc de gimnastic cu genunchii ndoii i braele
ntinse sus, apucat de marginea bncii, acesta execut trare prin traciune n brae i
impulsul picioarelor ( 2 serii a cte 6 repetri, 1 minut pauz).
14. Pacientul n decubit dorsal cu o minge medicinal inut pe sol deasupra capului, cu
braele ndoite sau ntinse; acesta realizeaz ridicarea trunchiului la vertical pstrnd spatele
drept, n timp ce kinetoterapeutul se afl homolateral i urmrete micrile (2 serii a cte 8
repetrii, 1 minut pauz).
15. Pacientul n decubit dorsal pe o banc de gimnastic cu capul i gtul n afara suprafeei
de sprijin, braele ntinse sus, acesta execut extensia coloanei vertebrale prin scoaterea
treptat a trunchiului n afara suprafeei de sprijin ( 2 serii a cte 6 repetri, 1 minut pauz).
16. Pacientul n decubit ventral cu braele ntinse sus, execut extensia ampl a trunchiului
cu arcuire, liber sau cu ajutor din partea kinetoterapeutului ( o serie a cte 8 repetri, 1 minut
pauz).
17. Stnd cu faa la scara fix, privirea orientat spre nainte, minile prin ipca de la nivelul
bazinului, cu un membru inferior nainte iar celalalt napoi; pacientul realizeaz flexia
trunchiului nsoit de extensia membrului inferior poziionat nainte iar celalalt napoi cu
inspiratie i revenire cu expiraie ( 2 serii a cte 8 repetri, 2 minute pauz).
18. Pe genunchi deprtat, extensia alternativ a picioarelor ntinse napoi n sprijin pe vrf,
simultan cu ducerea braelor oblic sus i extensia ampl a trunchiului ( o serie a cte 8
repetri, 1 minut pauz).
19. Pe genunchi deprtat, spatele la scara fix, picioarele sprijinite, pacientul execut flexia a
trunchiului cu mpingerea bazinului napoi i ducerea braelor lateral cu arcuire ( 2 serii a cte
8 repetri, 2 minute pauz).

Perioada de revenire

1. Mers pe toat talpa, cu trunchiul drept i minile la ceaf, cu arcuirea coatelor napoi
la fiecare pas.
2. Mers pe vrfuri cu minile la ceaf.

12
 3. Mers pe vrfuri cu rotarea braelor napoi.
4. Mers cu un baston la spate, susinut cu braele ndoite la nivelul coatelor, cu ducerea
alternativ a genunchilor ndoii la piept i arcuire.
5. Mers nainte cu un baston la spate inut cu minile de capete, la nivelul umerilor sau a
omoplailor: ndoirea trunchilui spre stnga i spre dreapta alternativ.
6. Mers pe vrfuri, ducerea braelor prin nainte sus, innd n mini o minge medicinal.
7. Mers fandat cu braele ntinse lateral cu extensia ampl a trunchiului i arcuire la
fiecare pas.
8. Mers prin sala de gimnastic cu minile pe solduri, ducerea genunchilor la piept.
9. Mers cu minile prinse la spate cinci pai, ridicarea membrelor inferioare ntinse spre
nainte.
10. Mers cinci pai, ridicarea braelor prin lateral sus cu inspiraie i revenire n poziia
iniial cu expiraie.

Concluzii

Cu ajutorul programului de recuperare s-a putut corecta poziia vicioasa i s-a

nsuit reflexul de postur corect a pacientului

13
 A fost crescut mobilitatea coloanei vertebrale datorit participrii active la

programul de reeducare funcional

Musculatura paravertebral s-a tonifiat, la fel i musculatura abdominal i a

pectoralilor, cu accent pe muchii extensori ai coloanei

A fost redus durerea de la nivelul musculaturii lombare n urma aplicrii

programului individualizat
Datorit programului de recuperare, procesul evolutiv al lordozei a fost ncetinit
Au fost reduse episoadele parestezice de la nivelul membrelor inferioare datorit

aplicrii kinetoterapiei ca metod de tratament

Toate obiectivele programului de recuperare au fost atinse datorit implicrii n

programul de reabilitare, att a pacientului , ct i a kinetoterapeutului.

Bibliografie

Surse de specialitate

Crciun , M., 2002

Sbenghe., T., 2002
Kinetoprofilaxie- curs studii de licen (2010), Lector univ. dr. Balint Tatiana, Ed. Alma
Mater, Bacau
Surse web

14
 http://www.lordoza.com/Articole-lordoza/Generalitati-despre-lordoza/ce-este-
lordoza.html
http://www.kinetikmed.com/Tratamente-afectiuni/Tratamente-afectiuni-spate-si-
abdomen/tratament-lordoza.html
http://www.esanatos.com/anatomie/coloana-vertebrala/Tratamentul-complex-al-
cifozel54432.php

15