DEPARTAMENTUL DE INGINERIE N ELECTROMECANIC, MEDIU I INFORMATIC INDUSTRIAL

Specializarea: IEAPMM

Referat
Factori de mediu: aerul
(surse de poluare a aerului, tipuri de poluani)

Cadru didactic: Student:

Prof.dr.ing. Mircea DOBRICEANU Bumbac Nicoleta Aurelia

An universitar
2016 - 2017
 Cuprins

Introducere...............................................................................................................1
Capitolul 1 Poluarea aerului...................................................................................3
1.1 Tipuri de poluani................................................................................................3
1.2 Surse de poluare...................................................................................................4
1.3 Influenta poluantilor aerului asupra mediului.....................................................5
1.4 Modul de dispersie al poluantilor aerului............................................................7
Capitolul 2 Studiu de caz .....................................................................................10
2.1 Structura retelei din aglomerarea Craiova.....................................10
2.2 Principalele surse de emisie care afecteaza valorile indicatorilor
monitorizati...................................................................................................11
2.3 Evolutia poluantilor monitorizati in 2015........................................12
Bibliografie.............................................................................................................15
 Introducere

Aerul este un element indispensabil vietii, cantitatea consumata de organismul uman

fiind foarte mare: ntr-o singura inspiratie patrund n pulmonul nostru 0,5 l de aer, ceea ce
nseamna 8 l pe minut, respectiv 14-15 m3 n 24 de ore. n lipsa aerului omul nu poate supravietui
mai mult de cteva minute, ntre organism si aer exista un permanent schimb de gaze la nivelul
pulmonului, suprafata de contact la nivelul alveolelor pulmonare fiind de aproximativ 70 m2.
Aerul formeaza un nvelis gazos care nconjoara Pamntul, avnd o grosime medie
de aproximativ 3.000 km, numit atmosfera.
Principalele zone n care este submpartita atmosfera sunt:
troposfera 0 - 1 1 km altitudine;
stratosfera 11-35 km altitudine;
mezosfera 35 - 80 km altitudine;
termosfera 80 - 400 km altitudine;
exosfera 400 - 3.000 km altitudine.
Aerul este prezent pretutindeni, att la suprafata scoartei terestre, ct si n toate spatiile aflate n
legatura cu atmosfera: n crapaturile si porii solului, n pesteri, n apa, n apa marilor si oceanelor.
Aerul este un amestec de gaze, n compozitia sa normala intrnd: azot, oxigen, bioxid de
carbon, ozon, alte gaze, vapori de apa, pulberi, bacterii. [1]
Aciunea uman asupra atmosferei Pmntului poate lua multe forme i a existat de cnd
oamenii au nceput s utilizeze focul pentru agricultur, nclzire i gtitul alimentelor. n
timpulrevoluiei industriale, poluarea aerului a devenit o problem major.
Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de smog. Smogul este n
general un amestec de monoxid de carbon i compui organici provenii din combustia
incomplet a combustibililor fosili cum ar fi crbunii i de dioxid de sulf de la impuritile din
combustibili. n timp ce smogul reacioneaz cu oxigenul, acizii organici i sulfurici se
condenseaz sub form de picturi, nteind ceaa.
Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput s reduc calitatea aerului deasupra oraelor
mari. Acest smog este cauzat de combustia n motoarele autovehiculelor i ale avioanelor a

1
combustibilului care produce oxizi de azot i elibereaz hidrocarburi din combustibilii neari.
Razele solare fac ca oxizii de azot i hidrocarburile s se combine i s transforme oxigenul
n ozon, un agent chimic care atac cauciucul, rnete plantele i irit plmnii. Hidrocarburile
sunt oxidate n substane care se condenseaz i formeaz o cea vizibil i ptrunztoare.
Majoritatea poluanilor sunt eventual splai de ctre ploaie, zpad sau cea, dar dup
ce au parcurs distane mari, uneori chiar continente. n timp ce poluanii se adun n atmosfer,
oxizii de sulf i de azot sunt transformai n acizi care se combin cu ploaia. Aceast ploaie
acid cade peste lacuri i pduri unde poate duce la moartea petilor sau plantelor i poate s
afecteze ntregi ecosisteme. n cele din urm, lacurile i pdurile contaminate pot ajunge s fie
lipsite de via. Ploile acide pot s afecteze i sntatea uman i obiecte create de oameni.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este nclzirea global, o
cretere a temperaturii Pmntului cauzat de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi
dioxidul de carbon. Odat cu folosirea intensiv a combustibililor fosili n secolul XX,
concentraia de dioxid de carbon din atmosfer a crescut dramatic. Dioxidul de carbon i alte
gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de ser, reduc cldura disipat de Pmnt dar nu
blocheaz radiaiile Soarelui. Din cauza efectului de ser se asteapt ca temperatura global s
creasc cu 1,4 C pn la 5,8 C pn n anul 2100. Chiar dac aceast tendin pare a fi o
schimbare minor, creterea ar face ca Pmntul s fie mai cald dect a fost n ultimii 125.000
ani, schimbnd probabil tiparul climatic, afectnd producia agricol, modificnd distribuia
animalelor i plantelor i crescnd nivelul mrii.
Poluarea aerului poate s afecteze zona superioar a atmosferei, numit stratosfer.
Producia excesiv a compuilor care conin clor cum ar fi clorofluorocarbonaii (CFC) (compui
folosii pn recent n frigidere, aparate de aer condiionat i n fabricarea produselor pe baz
de polistiren) a redus stratul de ozon stratosferic, crend o gaur deasupra Antarcticii care
dureaz mai multe sptmni n fiecare an. Ca rezultat, expunerea direct la razele solare a
afectat viaa acvatic i terestr i amenin sntatea oamenilor din zonele sudice ale planetei.
Conform OMS (2009), circa 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza polurii
aerului, majoritatea n Asia. [2]

2
 Capitolul 1
Poluarea aerului

1.1 Tipuri de poluani

Poluantii aerului sunt substante solide, lichide sau gazoase, naturale sau artificiale ce pot fi
aeropurtate.
Clasificarea poluantilor aerului se poate face dupa:
a) starea de agregare
suspensii (aerosoli) - sunt particule solide sau lichide dispersate n atmosfera. Principala lor
caracteristica consta n faptul ca n functie de marime sau greutate ele au o stabilitate diferita n
aer. Cele mai mari si mai grele se depun repede si se numesc pulberi sedimentabile, iar cele mai
usoare si mai mici persista timp ndelungat si se numesc pulberi n suspensie;
gaze - sub forma de poluanti n stare gazoasa, raspnditi n atmosfera datorita calitatii de a
difuza cu usurinta, fiind purtati uneori la mari distante de locul unde au fost produsi si eliminati
n atmosfera;
b) provenienta
primari - acei poluanti care provin direct din surse de poluare identificate sau
identificabile;
secundari - acei poluanti care sunt produsi n mediu, prin interactiunea dintre doi sau mai multi
poluanti primari sau prin reactia cu constituentii normali ai aerului;
c) actiunea lor specifica asupra organismului
iritanti - sunt cei mai raspnditi n mediu, din aceasta categorie facnd parte pulberile cu un
grad scazut de solubilitate, oxizi de sulf si azot, substante oxidante, amoniac, fluor, clor,
vapori de acid fluorhidric si clorhidric;
asfixianti - sunt monoxidul de carbon, cianurile, acidul cianhidric, hidrogenul sulfurat;
toxici sistemici - sunt metale grele si metaloide ca plumbul, zincul, cadmiul, mercurul.
cancerigeni: - pot fi, n functie de structura chimica:

3
- organici: - hidrocarburi policiclice aromatice, coloranti sintetici (anilina), substante
organice clorurate (pesticide);
- anorganici: - Cr (produce cancer nazal), As (produce cancer hepatic), Cd (produce cancer de
prostata), Ni (produce cancer al cailor respiratorii), substante radioactive (produc cancer
tiroidian);
fibrozonati - sunt suspensii de ciment, pulberi cu bioxid de siliciu si beriliu, pulberi inerte,
cuart;
alergizanti - pot fi de natura:
- minerala (cu continut mare de cuart);
- organica: vegetala (in, cnepa, tutun, cafea, cacao, ricin, soia) sau animala (puf, pene,
fulgi). [1]

1.2 Surse de poluare

Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate n surse naturale si surse artificiale.
a) Surse naturale sunt:
solul care, sub influenta diferentelor de temperatura, a ploilor si a curentilor de aer,
sufera fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de particule foarte fine;
plantele si animalele, care pot elimina n aer diverse elemente ca polen, par, pene, fulgi;
gazele si vaporii naturali, eliminati din sol direct n aerul atmosferic si care se gasesc n
anumite zone caracteristice din punct de vedere geologic;
eruptiile vulcanice, care arunca n aer, n anumite momente, mari cantitati de gaze,
vapori de apa si particule solide;
praful cosmic, rezultat din distrugerea meteoritilor n straturile superioare ale
atmosferei.
b) Sursele artificiale sunt reprezentate de diversele activitati ale omului din care rezulta o serie de
elemente solide, lichide sau gazoase ce pot ajunge n atmosfera. Ele constituie principalele surse
de poluare si sunt fixe si mobile.
surse fixe - produc o poluare limitata, de cele mai multe ori n jurul locului de eliminare n
atmosfera a poluantilor.
Aici se ncadreaza doua grupe mari:

4
- procesele industriale, recunoscute ca fiind cele mai importante surse de poluare a aerului:
chimice, siderurgice, metalurgice, de materiale de constructie;
- procesele de combustie de la ncalzirea locuintelor pna la combustibilul utilizat pentru
producerea de energie; cantitatea poluantilor produsi astfel depinde de calitatea combustibiluluifolosit
si de felul arderii.
surse mobile - produc o poluare diseminata pe o suprafata uneori foarte mare; aici se ncadreaza
mijloacele de transport:
- transporturile rutiere;'
- transporturile navale si aeriene;
- transporturile feroviare.
Dintre toate acestea, autovehiculele sunt cele mai importante surse de poluare a aerului.
Din esapamentele lor se evacueaza mari cantitati de oxid de carbon, oxizi de azot, precum si
cantitati mai reduse de plumb, aldehide, etilena, hidrocarburi aromatice cancerigene, COa.
Motoarele pe benzina produc mai mult CO pe unitate de putere dect cele pe motorina, n
schimb concentratiile de particule evacuate din motoarele Diesel sunt de zece ori mai mari dect
de la motoarele pe benzina.
Acumularea poluarii emise de autovehicule n spatiul aerian al strazilor urbane depinde
nu numai de numarul lor si de modul de functionare, ci si de structura orasului si factorii
meteorologici, care pot favoriza fie mentinerea si concentrarea poluantilor, fie ndepartarea si
diluarea lor n spatii ct mai mari. [1]

1.3 Influenta poluantilor aerului asupra mediului

Efectele agentilor poluanti depind de mai multi factori:
natura elementelor poluante; unii poluanti sunt mult mai activi, mai agresivi sau mai nocivi
dect altii;
concentratia n care se gasesc poluantii prezenti n aer; cu ct nivelul concentratiei este mai
mare, cu att actiunea poluarii aerului este mai puternica;
numarul poluantilor prezenti concomitent n aer; n general, cu ct numarul acestor poluanti
este mai mare, cu att influenta lor este mai nociva;
timpul ct actioneaza; cu ct este mai ndelungat, cu att efectele poluarii sunt mai
puternice.

5
 Influenta asupra radiatiilor solare este una dintre cele mai importante actiuni, n zonele
poluate cu fum si pulberi se produce o reducere importanta a cantitatii de radiatii solare datorita
retinerii lor de catre elementele poluante, n aceste zone vizibilitatea atmosferica este redusa, iar
luminozitatea scazuta. Studiile efectuate n diferite tari arata o reducere a luminozitatii ntre 10 si
50%. Din totalul radiatiilor solare cele mai reduse sunt radiatiile cu lungimea de unda cea mai
mica, adica radiatiile ultraviolete care sunt si cele mai active; lipsa lor produce rahitismul si
favorizeaza raspndirea infectiilor.
Influenta asupra factorilor climatici a fost observata n zonele poluate. Prin retinerea
radiatiilor solare scade si cantitatea de radiatii calorice, ceea ce duce la o ncalzire mai redusa a
atmosferei si a solului, adica temperatura aerului ncalzit direct de soare si indirect de sol scade.
Totodata, diversii poluanti atmosferici constituie nuclee de condensare pentru vaporii de apa
din aer, crescnd nebulozitatea atmosferica, dnd nastere la ceata si la cresterea frecventei
ploilor n zonele poluate. Cercetari efectuate n diverse localitati au aratat o crestere a
zilelornnorate cu pna la 15-20%.
Influenta asupra plantelor si animalelor este uneori foarte puternica si constituie un
semnal de alarma fata de actiunea nociva a poluantilor atmosferici.
Plantele sunt foarte sensibile, n special coniferele, arborii fructiferi, vita de vie si florile (mai
ales trandafirii); lichenii, datorita sensibilitatii lor deosebite, dau primele semne de degradare.
Lezarea plantelor este dependenta de natura poluantilor si de concentratia lor, dar ele sufera
fenomene de distrugere uneori pna la disparitie. Primele simptoame ale intoxicarii cu diferite
noxe sunt: lezarea bobocilor, vrful si marginea frunzelor. Studiile efectuate n jurul
ntreprinderilor chimice arata distrugerea plantelor pna la 10-15 km distanta.
Animalele din zonele poluate resimt efectele poluarii atmosferice: cele mai afectate sunt
animalele domestice, cele mai sensibile sunt insectele (n special albinele si viermii de
matase). Erbivorele sunt animalele cele mai grav lezate datorita inhalarii de poluanti din aer,
dar mai ales ingestiei poluantilor o data cu hrana pe care o consuma. Poluantii cei mai agresivi
pentru animale sunt: fluorul, plumbul, arsenul, cadmiul si oxizii de azot si sulf.
Influenta asupra constructiilor si obiectelor a fost pusa n evidenta n multe dintre
localitatile poluate. Cladirile sufera n mod deosebit influenta poluantilor sub forma
fenomenelor chimice de coroziune care duc la o degradare mult mai rapida dect cea produsa
de factorii meteorologici. Obiectele metalice se oxideaza, se corodeaza si se distrug n timp

6
foarte scurt. Acest fenomen apare mai evident la acoperisuri, automobile si la alte obiecte care
vin permanent n contact cu poluantii atmosferici. Vopselele, lacurile, picturile (mai ales cele
exterioare), tapetele sunt atacate si degradate vizibil.
Influenta asupra conditiilor de viata reprezinta un alt efect al poluarii atmosferice care
creeaza disconfort si mpiedica desfasurarea unei activitati normale, n zonele supuse
poluarii se constata imposibilitatea deschiderii ferestrelor si aerisirii ncaperilor, uscarii
rufelor n curte sau pe balcon, servirii mesei n afara locuintei, plimbarilor n aer liber, jocului
copiilor. [1]

1.4 Modul de dispersie al poluantilor aerului

Din punct de vedere ecologic, pericolul de poluare legat de atmosfera are doua aspecte: unul
direct, legat de compozitia atmosferica daca ea ar suferi alterari pe termen scurt, si altul legat de
rolul de vehicul pe care l poate juca atmosfera n transportul rapid al multor factori nocivi (este
un vector al agentilor poluanti). Modul de dispersie al agentilor poluanti pe calea aerului
depinde de factorii meteorologici si de modul de evacuare prin cosurile ntreprinderilor.
Factorii meteorologici care influenteaza dispersia sunt:
Vntul este cel mai important factor care contribuie la dispersarea poluantilor n
atmosfera. El se manifesta printr-o miscare orizontala a atmosferei care antreneaza poluantii n
masele de aer purtate de vnt. Difuziunea poluantilor n atmosfera este direct proportionala cu
viteza vntului. Vntul uniform si de viteza mica mentine concentratii ridicate de poluanti n
stratul de aer n care au ajuns. Cu ct vntul are o viteza mai mare, cu att volumul de aer
n care se disperseaza agentul poluant este mai mare si concentratiile rezultate vor fi mai
mici. Vntul este deci un factor pozitiv n lupta contra acumularii de agenti poluanti, dar
tot el este vinovat si pentru dispersarea nedorita a agentilor poluanti de pe sol;
Calmul atmosferic este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea
aerului, pentru ca pe masura producerii de poluanti de catre diversele surse, acestia se
acumuleaza n vecinatatea locului de eliminare si concentratia lor creste continuu.
Turbulenta aerului este un fenomen complex ce rezulta din diferentele de temperatura,
miscare si frecare dintre straturile n miscare, a unor portiuni mici ale maselor de aer, care
determina o continua stare de agitatie interna. Turbulenta favorizeaza dispersarea transversala
fata de directia vntului a agentilor poluanti, ea se afla n legatura directa cu regimul

7
vnturilor. O turbulenta puternica se manifesta prin fluctuatii puternice ale vntului la sol
(att n privinta directiei, ct si a vitezei) care amesteca bine aerul, n cazul unei turbulente
medii, caracterizata prin stabilitate verticala neutra, fluctuatiile vntului sunt
mai reduse, iar la turbulenta slaba, cu stabilitate verticala, vntul este slab si constant n
directie si intensitate.
Turbulenta este un factor care favorizeaza difuzia si viteza de formare a amestecurilor de
poluanti-aer. Din punct de vedere al modului cum se produce, turbulenta atmosferica poate fi:
o mecanica, are ca masura principala frecarea maselor de aer de suprafata terestra, ea fiind n
functie de rugozitatea solului; este accentuata de cresterea rugozitatii solului si de viteza
vntului;
o termica sau convectiva, este generata de diferenta de temperatura care poate exista ntre
suprafete si curentul de aer aflat deasupra, fiind datorata repartizarii neuniforme a
temperaturii.Ambele feluri de turbulente sunt prezente concomitent n atmosfera,
n proportii diferite, n functie de conditiile meteorologice:
o turbulenta mecanica cu fluctuatii tipice ale vntului de ordinul
secundelor predomina n noptile cu vnt, nici calde, nici reci. o turbulenta termica cu perioade
tipice de fluctuatie ale vntului de ordinul minutelor predomina n zilele cu soare si vnt slab.
Umiditatea aerului este unul din cele mai schimbatoare elemente meteorologice.
Ea se opune difuziei poluantilor si respectiv micsorari concentratiei lor,
mpiedicnd particulele sa se deplaseze. Umiditatea crescuta duce la formarea de ceata,
care produce concentrarea impuritatilor, n zonele poluate ceata se formeaza frecvent
pentru ca vaporii de apa, condenseaza usor pe particulele suspendate n atmosfera. Ocupnd
straturile inferioare ale atmosferei, ceata provoaca cresterea concentratiei poluantilor,
devenind un factor activ n formarea reactiilor chimice din atmosfera, n general, proportia
crescuta de vapori de apa n atmosfera constituie un factor agravant al poluarii. Abia la aparitia
precipitatiilor este favorizata dizolvarea si spalarea de impuritati din atmosfera si aducerea
acestora pe sol. Cercetarile facute arata ca ploaia realizeaza spalarea atmosferei n principal de
gaze, iar zapada de impuritati solide.
Temperatura este influentata de anotimp, altitudine, forma reliefului, latitudine
geografica. Instabilitatea temperaturii favorizeaza dispersia poluantilor.

8
 Cosurile industriale constituie una dintre sursele cele mai active de poluare a marilor
zone industriale si a zonelor limitrofe acestora, precum si un mijloc de dispersie a
poluantilor aerului. Pentru proiectarea si amplasarea lor s-au stabilit cteva reguli:
o cosul trebuie sa fie de doua ori si jumatate mai nalt dect cladirile din jur sau dect
formele de relief din apropiere, astfel sa se evite turbulenta apreciabila la
cos; o vitezele de iesire a gazelor la cos sa fie mai mari de 20 m/s, astfel ca jetul de gaz sa
scape de zona proprie de turbulenta a cosului; o gazele care ies din cosuri cu diametre sub 2
m si naltimi mai mici de 60 m vor izbi pamntul si atunci concentratiile la sol pot sa
devina excesive; o concentratia maxima la sol a gazelor emise n cosuri, supuse difuziei
atmosferice, apare la o distanta egala cu aproximativ 5-10 naltimi ale cosului;
o cnd gazele emise pe cos sunt supuse numai difuziei atmosferice si turbulenta cauzata de
cladirile nconjuratoare nu este importanta, se pot atinge concentratii la sol de ordinul 0,001....!%
din concentratia gazului la iesirea din cos, daca cosul este bine proiectat;
o concentratiile la sol pot fi reduse prin ridicarea naltimii cosului. [1]

9
 Capitolul 2
Studiu de caz

In cursul anului 2015, supravegherea calitatii aerului in aglomerarea

Craiova s-a realizat, ca i in anii precedenti, prin intermediul sistemului automat de
monitorizare a calitatii aerului inclus in RNMCA, format din 5 statii amplasate conform
criteriilor speciice prevazute in prezent de Legea 204/2011.
Poluantii monitorizati - respectiv S02, N02, NOx, CO, Pb, PM10 i PM2,5,
benzen i ozon(03) -sunt cei reglementati prin directivele europene privind
calitatea aerului inconjurator preluate prin legislatia noastra in Legea 104/2011,
privind valorile limita, de prag i de alerta ale acestora, precum i a metodelor de
masurare i evaluare.

2.1 Structura retelei din aglomerarea Craiova

statia DJ-1- statie urbana de trafic, amplasata pe Calea Bucureti, vis-a-vis
de Piata Mare, locatia respectiva fiind reprezentativa din punct de vedere al
traficului (raza ariei de reprezentativitate max 100m); poluantii monitorizati
sunt S02, NO, N02, NOx, CO, PM10iBTEX;
statia DJ-2- statie de fond urban amplasata in zona Primariei Craiovei, expusa
mai putin traficului i industriei; poluantii monitorizati sunt S02, NO, N02,
NOx, CO, PM2,5 i BTEX;
statia DJ-3- statie mixta- industriala i de trafic, amplasata in zona Billa,
aflata sub influenta ambelor termocentrale i a retelei de trafic intens din vestul
oraului (raza ariei de reprezentativitate este de max 1 km); poluantii monitorizati
sunt S02, NO, N02, NOx, 03, PM10;
statia DJ-4- statie industriala, situata la intrarea in Ialnita, in mediu suburban,
aflata sub influenta termocentralei din zona mai ales; poluantii monitorizati
sunt S02, NO, N02, NOx, 03;
statia DJ-5- statie de fond suburban amplasata in zona pod Jiu spre intrarea in

10
 Breasta, situata la distanta de aproape toate sursele de poluare majore din
aglomerare, afectata uneori de emisiile de la CET Ialnita; poluantii
monitorizati sunt S02, NO, N02, NOx, CO, PM10 i 03- de mentionat ca
acesta din urma se regasete in reteaua europeana specials de monitorizare i
evaluare, alaturi de alte statii din tara.
Pe langa indicatorii de calitate a aerului mentionati, se monitorizeaza i
parametri meteorologici la statiile DJ-2 i respectiv DJ-4: temperatura, directia i
viteza vantului, presiunea atmosferica, radiatia solara, umiditatea relativa i nivelul
precipitatiilor.

2.2 Principalele surse de emisie care afecteaza valorile indicatorilor

monitorizati
> traficul auto i feroviar - produc emisii de poluanti chimici, pulberi i zgomot, cele
mai afectate artere fiind: N. Titulescu, Calea Bucureti i B-dul Decebal;
> arderi in industria de transformare i pentru producerea de energie electrica i
termica, respectiv platformele industriale ale celor 2 termocentrale care emit o serie de
poluanti in atmosfera (oxizi ai sulfului i azotului, monoxid i dioxid de carbon,
compui organici volatili, pulberi), genereaza volume mari de ape uzate industriale
i produc cantitati mari de deeuri (cenua i sterilul). La cele doua locatii ale haldelor
de cenua, cea de la Ialnita i cea de la Valea Manastirii, inca se mai produc uneori
spulberari de praf in conditii de vant uscat;
> alte procese industriale - platforma de sud-est (Electroputere, M.A.T., Reloc,
Ford), zona din NV- Elpreco, Fabrica de bere, incineratorul genereaza in atmosfera
emisii de diveri poluanti i zgomot;
> exploatarea gazelor produce emisii de compui organici volatili;
> procesele de ardere pentru incalzirea casnica influenteaza sensibil
concentratiile poluantilor in timpul iernii, prin contributia lor la nivelul PM10,
PM2,5, oxizilor de azot,monoxidului de carbon;
> antierele deschise, nerespectarea conditiilor prevazute pentru trasportul
materialelor pulverulente i a celor legate de ieirile mijloacelor de transport din

11
amplasamente unde exista surse importante de praf sunt surse de pulberi;
> factori naturali - terenurile agricole din apropiere sunt importante surse de pulberi,
de asemenea;
> surse accidentale - incendii- surse de oxizi, pulberi, compusi organici;
> surse locale necontrolate, ca arderea miritilor, arderi ale materialelor plastice sunt
surse de pulberi oxizi i alti compui organici, unii foarte periculoi;
> zonele inca nesalubrizate sunt la randul lor surse pentru prezenta in
atmosfera a diverilor compui rezultati in urma descompunerii, ca amoniacul.

2.3 Evolutia poluantilor monitorizati in 2015

In urma monitorizarii poluantilor atmosferici in anul 2015 s-au obtinut, la
anumiti indicatori, ca oxizii de azot, dioxidul de sulf i monoxidul de carbon, date
comparabile cu cele din anii precedenti.
Pentru oxizii de azot s-au obtinut date suficiente pentru evaluare la statiile
urbane DJ-1, DJ-2 i respectiv la statia suburbana DJ-5. Nu s-au inregistrat depairi ale
valorii limita orare i nici ale pragului de alerta.

Figura 2.1 Monitorizare NO2

12
 Problema inregistrarii unui numar important de depairi ale VL orare i zilnice
la S02 pare a fi rezolvata, odata cu inceperea utilizarii instalatiilor de
desulfurare de catre termocentralele din zona. S-au inregistrat cate o depaire a VL
orare la DJ-1, DJ-3 i DJ-5, in periada iulie-octombrie, pe fondul unor probleme
tehnice la functionarea instalatiilor de desulfurare, iar in noiembrie i decembrie s-au
inregistrat depairi la aceleai statii i la cea de la DJ-2 (centrul oraului) pe fond de
calm atmosferic i ceata, fara a avea mdificari de emisii la marile instalatii.

Figura 2.2 Monitorizare SO2

Dei pentru pulberile materiale nu exista o captura suficienta de date pentru evaluare,
precizam ca evolutia concentratiilor in cursul lunilor de toamna i iarna ridica in
continuare probleme in perioade caracterizate de calm atmosferic i lipsa precipitatiilor.
Ozonul, poluant secundar a carui formare in atmosfera depinde mult de
conditiile climatice- respectiv radiatia solara i temperaturile ridicate din sezonul
primavara- toamna i de existenta in principal a precursorilor de natura organica i a
oxizilor de azot, a fost monitorizat la statia Billa (DJ-3), la Ialnita (DJ-4) i la Breasta (DJ-5)
i a avut, ca de obicei, un numar notabil de depairi ale valorii tinta pentru sanatatea
umana (peste nr. de depairi precizat de legislatie). [3]

13
 Figura 2.1 Monitorizare O3

Problemele tehnice aparute in functionarea echipamentelor nu a permis obtinerea de medii

anuale concludente in cazul catorva dintre indicatorii monitorizati, respectiv pentru PM10,
PM2.5 si poluantii monitorizati la DJ-4.

14
 Bibliografie

[1] http://www.scritub.com/geografie/ecologie/POLUAREA-AERULUI13418102413.php
[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare
[3]http://www.anpm.ro/documents/19431/2718867/Raport+anual+calitate+aer_Craiova_2015.pd
f/182213ed-9ca0-4418-9566-a9bb61989833

15