CUIBAR DIANA MADALINA

GRUPA 1435

Diferente culturale in gesturile mainilor si capului.

Atunci cand sa pleci in vacanta intr-o tara a carei limba iti este necunoscuta. Nu prea ai
avut cand sa iti iei un dictionar pentru a intelege limba respectiva sau un ghid de expresii uzuale ,
astfel incat tot ce poti face este sa gesticulezi asa cum stii mai bine. Cand mergi la un restaurant
din acea tara, incerci sa indici care din felurile de mancare iti sunt pe plac , dand din cap sau
aratandu-i chelnerului semnul cu degetul mare indreptat in sus , dar ti se raspunde cu o privire
ofensata sau ti se pun pe masa niste bucate pe care nici nu-ti trecea prin cap sa le comanzi.
Nimeni nu te priveste in ochi, iar un trecator de pe strada pare mai mult decat jignit de tentativele
tale de a-i arata pe harta locul in care vrei sa ajungi. De ce ti se intampla toate lucrurile astea ?

Avem tot timpul obisnuinta de a crede ca limbajul nonverbal este universal, dar lucrurile
nu stau deloc asa. Fiecare cultura are o proprie interpretare a limbajului corpului , gesturilor ,
pozitiilor trupului , tonalitatilor vocale sau contactului vizual.
In exemplul de mai sus , bietul calator se astepta ca clatinarea capului in sus si in jos sa sugereze
acordul sau afirmatia , dar in unele tari, acest gest inseamna tocmai contrariul. In Orientul
Mijlociu , miscarea capului in jos semnifica aprobarea , iar inaltarea lui este un semn de
dezacord. In Japonia , atunci cand cineva isi penduleaza capul in sus si in jos, respectivul iti
semnalizeaza ca te asculta cu toata atentia.
Gestul mainii cu policarul indreptat in sus (OK) este un lucru vulgar in Iran.
Semnul OK facut cu degetul mare si cel aratator , sugerand un cerc , se refera la bani in unele tari
, iar in altele reprezinta un semnal extrem de ofensator, fiind interpretat ca o referire la o parte
intima al corpului.
Atunci cand indici ceva folosind degetul sau chiar bratul care nu trebuie , risti sa jignesti pe
cineva , iar , daca in unele regiuni un contactul vizual este un semn de respect , in altele stima
fata de cineva este validata cand iti feresti ochii de cei ai celuilalt.

Lista echivocurilor limbajului nonverbal poate continua la nesfarsit In unele tari, gestul de
a da mana cu cineva este considerat drept vulgar , asa cum este vazuta ca lipsita de delicatete
folosirea mainii stangi pentru a inmana un obict in Orientul Mijlociu, intrucat aceasta mana este
rezervata igienei personale. In timp ce la noi , ragaitul urmat unei mese bogate este o dovada de
mojicie , in India , un grohait sanatos este un semn de apreciere a persoanei care a gatit
mancarea.
In unele parti ale globului , oamenii apreciaza o pozitie relaxata pe parcursul unui dialog , pe
cand in Orientul Mijlociu , o discutie politicoasa poate avea loc doar fata in fata.
In Romania si in alte tari latine , afectiunea sau pretuirea se exprima prin imbratisari calduroase,
in vreme ce in occident si SUA , un astfel de gest poate avea conotatii sexuale.
Daca te nimeresti vreodata prin Asia , abtine-te sa mangai un copil pe cap , intrucat o astfel
de atingere se crede ca ar afecta sufletul copilului.

Expresiile faciale pot fi singura forma de limbaj nonverbal avand darul universalitatii.
Charles Darwin a fost cel dintai care a sugerat ca oamenii din toata lumea isi exprima emotiile la
fel prin intermediul fetei , o ipoteza confirmata de studiile stiintifice din anii 1960. Cu acest
prilej, cercetatorii au identificat 6 expresii faciale cu mesaje universale : mania , dezgustul ,
frica , fericirea , tristetea si surpriza. In anii din urma , oamenii de stiinta au descoperit ca
expresiile faciale de dispret si jena pot avea , de asemeni, calitatea de fi intelese identic in toate
tarile.

Indiferent in ce parte a lumii te-ai afla , chiar daca nu te exprimi prin viu grai , nu trebuie sa
uiti ca trupul tau are mereu cate ceva de spus !