TURISMUL RURAL

Profesor Coordonator:Ana-Maria Lazar

Student:Gheorghita Ana-Maria

Grupa/Specializarea:8LF131/IMAPA
 TURISMUL RURAL

Turismul rural este considerat a fi deosebit de potrivit ca studiu de caz din cauza
legaturilor puternice care exist ntre turismul rural i mediul rural. ntr-adevr, natura mediului
rural este n mare msur cea care da viata turismului rural. Fara un mediu rural atractiv in care
sa aiba loc activitatile de turism, afacerile turismului rural nu ar avea un produs viabil pentru a fi
vandut clientilor.

De-a lungul timpului, turismul rural a fost identificat cu un aparat care are rolul de a
veghea siguranta si integritatea resurselor mediului rural, de a intensifica economia rurala si de a
mentine modul de viata rural. Se poate argumenta si ca industria turismului a devenit in aceasta
perioada o importanta componenta a multor comunitati rurale, inlocuind efectiv agricultura in
acest rol. Cert este faptul ca in foarte multe parti ale lumii turismul a devenit din punct de vedere
economic mai puternic decat agricultura.

Resursele economice ale turismului rural sunt:

Cladirile
Echipamentele
Materiile prime
Infrastrucctura
Forta de munca
Aptitudini si cunoastere
Si asa mai departe. Aceste lucruri sunt utilizate de industrie ca inputuri in asamblarea
produselor ei.

Valoarea acestor resurse este in mod general recunoscuta deoarece costul asociat cu ele
(in mare parte) se reflecta in pretul final al produselor finite si al serviciilor de pe piata. Acest
lucru inseamna ca utilizarea acestor resurse trebuie s fie pltit i, ca atare, ele devin costuri
explicite pentru ntreprinderile specifice din domeniul turismului rural. Desigur, multe dintre
aceste resurse economice sunt de asemenea componente ale capitalului si depozitului mediului
rural, putand fi folosite de cei care fac afaceri din turismul rural. De exemplu, o cladire in care sa
se afle un muzeu agricol poate fi transformata dintr-o cladire neintrebuintata (care constituie
parte a stocului mediului rural). De indata ce cladirea a fost transformata intr-un muzeu devine
parte a capitalului economic si o buna baza a industriei turismului rural.

Comunitatile rurale in turism

 Dezvoltarea turismului poate introduce o lume total diferita comunitatilor rurale si are
potentialul de a le influenta in mod dramatic stilul lor de viata.

Mai multe studii au investigat aspecte variate ale modului in care dezvoltarea turismului
poate afecta viata localnicilor, totusi influenta turismului asupra solidaritatii comunitatii rurale nu
a reprezentat un punct de maxim interes. n plus, literatura cu impact social referitor la turism
are o orientare puternic ctre rile mai puin dezvoltate, iar aplicabilitatea acesteia n zonele
rurale din rile dezvoltate poate fi destul de limitata. Astfel, multe dintre informatiile analizate
mai jos provin din studii comunitare i din sociologia rural, nu din literatura turistic.

Studii privind Potentiale Impacte asupra Solidaritatii Comunitatii (Smith, 1977) a

indicat ca turismul este una dintre formele de dezvoltare care incurajeaza contactul dintre oameni
ce provin din medii diferite. Locatarii nu doar ca pot realiza ca ei si mediul lor de viata sunt
obiective de atractie (MacCannel 1973), dar pot de asemenea sa cunoasca stiluri de viata noi, pe
care nu ar fi avut sansa le cunoasca daca nu se dezvolta turismul (Young 1973). Dei o mare
parte din studii (de exemplu, Smith i Eadington 1992, Cohen 1984) asociate cu impactul
turismului asupra comunitilor locale au fost ndreptate spre situaii din rile mai pu in
dezvoltate, generalizarea acestor constatri n turismul rural din rile dezvoltate este
problematic.
Un posibil impact al turismului rural asupra solidaritii comunit ii este asociat cu
potenialul conflict de interese n ceea ce privete dezvoltarea turismului (Lankford 1994).
Dac forele de dezvoltare a turismului rural provin din afara comunit ii, poate aparea rezistenta
si fractionalizarea. Deoarece locatarii au perceput c deciziile de dezvoltare a turismului erau
extra-locale, Canan i Hennessy (1989) au sugerat c dezvoltarea turismului pe Molokai, Hawaii,
ar distruge coerena i modul lor de via. Dei mai multe studii au artat c atitudinea favorabil
fa de iniierea dezvoltrii turismului depinde parial de ocupaia cuiva (Milman i Pizam 1988,
Ross 1992), nu s-a gsit o astfel de ipotez ntr-un studiu de dezvoltare n Flagstaff, Arizona
(Schroeder 1990).

Studiile privind impactul turismului in tarile mai putin dezvoltate sugereaza ca aparitia
nedorita a unei noi culturi intr-o comunitate locala poate influenta solidaritatea. Deoarece
dezvoltarea turismului aduce turitii ntr-o comunitate local, exist posibilitatea ca o cultur s
fuzioneze cu o alta (Vincent 1987). Dac comunitatea local i pierde propria cultur (adic
limb, valori), atunci locuitorii i pot pierde identitatea partajat ntre ei (Andronicou 1979).

Legturile personale i solidaritatea comunitii sunt explorate n legtur cu dezvoltarea

turismului rural. Unele legturi personale pot supravieui i se pot intensifica, n timp ce altele
pot slbi i poate disprea. Cu toate acestea, se ateapt ca solidaritatea comunit ii s fie
influenat de dezvoltarea turismului

Factori de success in dezvoltarea turismului rural

 Sprijinul si implicarea Administratiei Locale
Administraia local este deosebit de important pentru dezvoltarea i promovarea
turismului. Importana funcionarilor administraiei locale este regasita n mai multe
domenii: (1) finanarea dezvoltrii i promovrii turismului; (2) crearea i ntre inerea
infrastructurii necesare turismului (de exemplu, drumuri, aeroporturi, ci ferate, lansri de
nave, servicii de alimentare cu ap i energie fiabile); (3) zonarea i ntre inerea
comunitii astfel nct s par curat i atrgtoare pentru turiti; i (4) educaia i
sprijinul profesional pentru angajaii din turism i oamenii de afaceri i alte persoane
care lucreaz n industria turismului.

Fonduri suficente pentru dezvoltarea turismului

Administraiile locale si sursele private, cum ar fi bncile, au limitat de multe ori resursele
investite in turism. Nevoia de infrastructur public, banii pentru atraciile turistice i promovarea
turismului face ca finanarea public pentru turism s fie foarte important. Eforturile de a asigura
finanarea extern pot fi rentabile deoarece oamenii de afaceri, administra ia local i
organizaiile non-profit pot asigura anumite resurse.

n anii 1980, multe guverne de stat au fcut fonduri accesibile comunit ilor locale pentru
dezvoltarea turismului. De asemenea, guvernele de stat au ajutat la promovarea
comunitilor rurale ca destinaii turistice.
Mai multe comuniti cu success in turism au obinut finanare de la stat pentru
dezvoltarea si promovarea acestuia.
Situatia finantarii publice pentru dezvoltarea turismului rural s-a agravat si s-a imbunatatit in mod
simultan.

Planificare strategica
Buna planificare a dezvoltarii si promovarii turismului poate ajuta evolutie si la sprijinul
afacerilor locale legate de turism. Planificarea dezvoltarii turismului ar trebui sa fie integrata in
strategia economica generala a comunitatii.

Coordonare si cooperare intre oamenii de afaceri si conducerea locala

Pentru ca turismul sa se poate dezvolta armonios, colaborarea intre conducerea locala si
oamenii de afaceri este cruciala.
n comunitile cu mai puin success in dezvoltarea turismului, liderii locali s-au plns c
s-au saturat de voluntariat, deoarece ntreprinderile locale nu profitat de activatile lor. In
acelasi timp, oamenii de afaceri din aceste comunitati s-au plans ca au primit putin ajutor
si putina cooperare de la conducerea locala si ca Guvernul local a ignorat nevoile
turismului.

Coordonare si cooperare dintre antreprenorii turismului rural

Turismul cere ca diferite tipuri de persoane sa lucreze impreuna deoarece, prin natura sa,
turismul a legat relatii intre diferite tipuri de afaceri cum ar fi magazine, hoteluri,
 restaurante si atractii turistice. Asadar, buna colaborare dintre antreprenori este perceputa
ca find cheia succesului pentru dezvoltarea turismului rural.

Informare si asistenta tehnica pentru promovarea turismului

Cele mai populare mijloace de informare ar fi pliantele, crearea unor site-uri web. Aceste
tipuri de informare sunt deosebit de importante in turismul rural deoarece comunitatile
mici de obicei nu isi pot permite angajarea unui expert care sa se ocupe de imaginea
locala.

Turismul rural in Europa

Turismul este o activitate importanta in Uniunea Europeana. Acesta comprima o mare

varietate de produse si sunt multe parti interesate incluse. Turismul are mare potential in ceea ce
priveste contribuitia sa in atingerea multor obiective majore ale UE, cum ar fi dezvoltarea
durabila, cresterea economica, ocuparea fortei de munca, coeziunea economica si sociala.
Dezvoltarea durabil a turismului rspunde nevoilor turitilor i regiunilor gazd,
protejarea i extinderea posibilitilor pentru viitor. Turismul poate aduce att avantaje, ct i
dezavantaje n zon. Poate stimula dezvoltarea altor activiti economice, cum ar fi agricultura,
localurile, producia de alimente i meteuguri i s contribuie la creterea veniturilor.

Turismul rural i ecoturismul joac un rol semnificativ n dezvoltarea economic a

acelor zone sau regiuni ca atracii turistice. Cele mai importante contribuii pozitive se refer la
veniturile statului generate de cheltuielile turistice i exportul / importul de bunuri
complementare pentru rile beneficiare i stimularea investiiilor n diferite sectoare, astfel nct
efectul multiplicator al turismului s contribuie la prosperitatea economic a rii.

Turismul rural a pornit de la ideea de a strnge mpreun activitile tradi ionale legate
de ospitalitate i odihn i de la urmtoarea premis de baz: agricultura are loc ntr-un mediu
natural i nepoluat, ncadrat n resursele naturale de nutriie organic, tendin care s-a impanzit
att de sever pieele europene ale alimentelor n ultimii ani i, n cele din urm, ntr - o zon
potenial bogat n tradiii i obiceiuri strmoeti, care, cel puin pentru turitii strini, prevede
doza necesar de necunoscut pentru a atrage i a convinge decizia de petrecere a timpului liber.

Ecoturismul este o form de turism unde principala motivaie a turitilor este

observarea i aprecierea naturii i a tradiiilor locale legate de natur i trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:

Conservarea si protejarea mediului inconjurator

Folosirea resurselor umane locale
 Caracter educational
Respect pentru natura
Un impact cat mai mic asupra mediului si a socio-culturii locale.

Unii experti din turism prefera sa vorbeasca despre dezvoltarea durabila a turismului
mai mult decat despre conceptul de turism durabil, primul lucru referindu-se la toate aspectele
dezvoltarii iar al doilea facand referire doar la unele aspecte si componente ale turismului-cum
ar fi deplasarea cu avionul pe distante lungi, fapt ce nu poate fi durabil in conditiile tehnologice
actuale.

Prioritatile pentru o dezvoltare durabila cu privire la conceptul de ecoturism inseamna:

Promovarea ecoturismului si dezvoltarea acestuia in armonie cu natura

Promovarea traditiilor si valorilor ce respecta natura
Promovarea ecoturismului ca o unealta ce va genera venituri pentru comunitate
Incurajarea tour-operatorilor sa foloseasca resurse locale
Dezvoltarea si mentinerea unor servicii de calitate in ecoturism.

Locul turismului durabil este dat de rolul acestei activit i. Turismul este una dintre
industriile care trebuie s fie implicate n dezvoltarea durabil ca o industrie a resurselor, n
funcie de potenialul natural i uman,de patrimoniul cultural al unei societi. Este esenial ca
turismul s fie activ n problemele de dezvoltare durabil i s coopereze cu alte industrii n
furnizarea de resurse de calitate pentru toate activitile turistice. Turismul a devenit unul dintre
fenomenele din epoca contemporan i este un vector important n dezvoltarea comunitilor
locale, demonstrnd impactul su pe mai multe niveluri, exercitnd o influen pozitiv asupra
multor medii socio-economice, avnd n vedere aspectele negative, in special cele asupra naturii.
Deci, n acest sens, trebuie s se asigure dezvoltarea durabil a turismului care are rolul de
echilibru conservarea patrimoniului natural, socio-cultural i satisfacerea cerinelor turitilor i
populaiei locale n comunitatea gazd.
n ultimele decenii, turismul a devenit cea mai mare industrie din lume n ceea ce
privete ocuparea forei de munc i ponderea produselor globale. Industria turistic a fost foarte
dinamic i a crescut rapid n ultimele trei decenii. Acest sector a creat pn acum oportunit i n
zone caracterizate de atracii naturale, habitate de via slbatic i de slbticie.

Dezvoltarea durabil i derivatele acesteia, dei atrgtoare intuitiv, adoptate pe scar

larg de organizaii internaionale i de multe guverne i consacrate n legislaie, sunt concepte
care au fost mult criticate din cauza lipsei de precizie i a dificult ilor ntmpinate n
implementarea lor.

Nevoia de a conserva resursele naturale, patrimoniul cultural i echilibrul social al

destinaiilor turistice a fost neleas de toat lumea, att la nivel interna ional, ct i la nivel
naional. Organizaiile internaionale i instituiile europene au abordat problema i susin
eforturile depuse n acest sens de autoritile regionale i locale, industria naional i cea
turistic. De mare importan este i faptul c politicile naionale pentru dezvoltarea turismului
durabil i iniiativele autoritilor locale i regionale din zilele noastre au un sprijin din partea
publicului i pot fi ntrite de aciunea fiecrui turist. n plus, profesionitii din domeniul
turismului, fie n hoteluri, fie n sectorul transporturilor, au recunoscut c activitatea lor afecteaz
mediul i infrastructura necesar din mai multe puncte de vedere i, prin urmare, este n interesul
lor de a crete dezvoltarea turismului durabil.

Pentru a proteja cu adevarat mediul turistii ar trebui sa respecte urmatoarele cerinte:

Sa se arate ingaduitori daca intampina anumite disconforturi, acest lucru inseamna ca se

folosesc doar resursele existente, fara a apela prea mult la tehnologie;
Sa fie de accord cu folosirea transportului in comun deoarece transportul cu propria
masina este una din sursele majore ale negativismului implicarii in mediul inconjurator;
Sa se relaxeze si sa isi ofere timp suficent , caci cunoasterea unei noi culturi dureaza;
Sa arate interes si respect pentru traditiile locale si, in general, pentru mediul de viata al
locatarilor;
Sa fie activi in protejarea mediului inconjurator pentru a minimaliza efectele negative ale
activitatilor recreationale;
Sa nu ramana indifferent la problemele existente;
Sa reduca numarul calatoriilor prin cresterea zilelor petrecute intr-un loc in fiecare
vacanta, datorita traficului si poluarii generate de transport;
Sa promoveze produsele locale care dau valoare regiunii respective;

Zonele rurale pstreaz n continuare valori tradiionale i spirituale neatinse, n special

in viaa etnografic, socio-economic i mediul nconjurtor, permind astfel dezvoltarea
turismului rural, cu un mare viitor, aflat ntr-o relaie direct cu alte forme de turism.

n mai multe ri europene, turismul rural este un sector relativ important al industriei
turismului. Turismul rural poate fi definit ca cel puin o excursie de agrement peste noapte ntr-
un loc situat ntr-o zon rural sau ntr-o zon n afara oraelor i a centrelor turistice, cu scopul
de a participa n special la alte activiti dect cele urbane (cum ar fi cumprturile). Clientela
pentru turismul rural este de cele mai multe ori cea mai mare parte intern, dei se inten ioneaz
o mulime de eforturi pentru mbuntirea internaionalizrii turismului rural.

Turismul rural este o form de turism care are loc n zonele rurale i implic
exploatarea resurselor turistice naturale i antropice din mediul rural i desfurarea activitilor
sociale i economice care genereaz beneficii pentru comunitile locale.
 Turismul rural in Romania

n Romnia, spaiul rural este un element foarte important, mai ales dac se consider
c mai mult de 90% din suprafaa actual a rii are un caracter i o utilizare rural. Legat de
acest mediu rural, 47,3% din populaia rii triete aici (aproximativ 10 milioane de locuitori),
calitatea vieii lor fiind direct legat i determinat de poten ialul economic i de rezultatele din
agricultur i alte activiti primare.

Dup evenimentele din decembrie 1998, agricultura romneasc a experimentat

reforme structurale i instituionale care au redus semnificativ nivelul de produc ie i
competitivitate. n acelai timp, declinul major - sau aa-numitele restructurri - ale sectoarelor
industriale s-au reflectat pe creterea ratei omajului n zonele urbane.
Ca o consecin a acestei "sincopii de adaptare la economia de pia" generalizat la
nivel naional (Merce, 2004), migraia populaiei din zonele urbane n zonele rurale (din 1997)
devine o micare napoi n vechime n sperana supravieuitoare, ducand la creterea presiunii
sociale i economice asupra unor regiuni.
Astfel, n faa unor probleme att de importante n domenii sociale i economice,
populaia romneasc - i mai ales decidenii - a avut i trebuie s ia n considerare foarte serios
ansa spaiului rural i a suprafeei ca fiind una dintre cele mai importante baze pentru
dezvoltarea ntregii ri.

Cu toate acestea, n perspectiva mileniului al treilea, agricultura i silvicultura nu mai

sunt de ateptat s fie predominante n economiile Europei de Est, iar ponderea relativ a acestor
activiti n ceea ce privete contribuia la cifrele naionale ale produselor va continua probabil s
scad. Ca o consecin direct, dac activitile turistice rurale trebuie s reprezinte o ans
pentru dezvoltarea rural i a ntregii ri, acestea trebuie s abordeze toate aspectele socio-
economice din mediul rural, activitile alternative fiind eseniale pentru echilibrul social al
zonelor rurale.

Conform potenialului rii romneti, turismul rural considerat un instrument-cheie

ntr-un sistem de dezvoltare rural mai complex i mai ambiios ar putea contribui substan ial la
mbuntirea calitii vieii, n msura n care:

Activitile de turism rural au un impact semnificativ care depete mediul rural.

Economia rural este interdependent de economia naional i ncepe s interacioneze
pentru a se conforma unui sistem de relaii economice ntre orae, suburbii, mediul rural,
oraele mici i sate.

Agricultura i producia de alimente se afl n prezent n urma unui proces extrem de

stresant de reform economic i de admitere n competiia pe piaa european.
 Agricultura reprezint o cot mic i n scdere a ocuprii forei de munc din mediul
rural i a veniturilor.

Activitile turistice din regiune pot oferi o modalitate de venit alternativ pentru
comunitile agricole, fie direct prin diversificarea lor, spre exemplu, oferind vizitatorilor
case de vacan sau de vacan; Sau indirect, prin administrarea de mediu pentru a crea i
a menine tipul de ar pe care vizitatorii doresc s se bucure.

Oamenii din zonele rurale din Romnia, ca i n alte pri ale Europei, ncep s realizeze
c turismul rural nu este doar o preocupare pentru operatorii de turism. De exemplu,
persoanele care se afl ntr-o scurt pauz n mediul rural nu cumpr pur i simplu
servicii de la furnizorii de cazare, ci dintr-un numr mare de surse de sortiment (servicii
de agrement, mbrcminte, meserii i suveniruri, mese i buturi etc.). Toate acestea ar
putea s nu apar ntr-un raport statistic al turismului rural, dar ele sunt totui acolo

n afar de locuri de munc i de venituri suplimentare, turismul rural ofer o gam larg
de beneficii sociale i culturale valoroase populaiei n ansamblu: de la plcerea de a se
bucura de mangaiere i de relaxare, de peisaj, de aer proaspt ... la avantajele purtate pur
i simplu de mers pe jos; Contientizarea necesitii de a pstra toate aspectele legate de
mediu prin studiul vieii slbatice, meninerea sentimentului de identitate naional,
regional sau local etc.
Adugarea de valoare produselor agricole, datorit includerii lor ca parte a ofertei
principale i / sau complementare de turism rural (de exemplu, ca mese sau bunuri de
cumprare) reprezint o ans important pentru creterea calitii vieii n zonele rurale.

Activitile de turism rural sunt capabile s valorifice i s susin tradiiile foarte

autentice ale poporului romn "de aur".

Vizitatorii internaionali se bucur de buctria romneasc, de oamenii prietenosi i de

preurile sczute in comparative cu rile lor de origine. Cei mai multi dintre ei (mai mult de
54%) s-au declarat a fi mulumii de serviciile primite, ncadrarea ateptrilor privind
diversitatea i calitatea aprovizionrii, dar au si recunoscut ca exista anse clare de mbunt ire.
Un procent foarte mare din aceti turiti (peste 78%) se plnge de calitatea sczut a
infrastructurii, iar un alt procent semnificativ (32%) ar dori s aib un confort mai bun.