PREJUDECATI, STEREOTIPURI

SI DISCRIMINARI

Atunci cand s-a discutat despre atitudini si schimbarea atitudinilor atentia a fost concentrata
asupra raportarii individului la o serie de obiecte, fenomene si procese sociale (atitudini
sociale) sau subiecti sociali considerati individual (atitudini interpersonale). Datorita
importantei deosebite pe care o au in viata cotidiana atitudinile fata de grupurile sociale
(atitudinile intergrupuri), psihologia sociala le studiaza intr-un domeniu aparte. Astfel, studiile
asupra stereotipurilor, prejudecatilor si discriminarii pot fi, intr-un anume sens, considerate o
continuare a discutiei despre atitudini.
Clasica distinctie intre elementele cognitive, afective si comportamentale ale atitudinilor se
regaseste si atunci cand ne indreptam atentia spre reactiile individului confruntat cu grupuri
sociale sau indivizi apartinand acestora. In acest sens, stereotipul se refera la dimensiunea
cognitiva sau raportarea preponderent cognitiva la un grup sau reprezentanti ai acestuia
prejudecata - la dimensiunea afectiva, iar raportarea preponderent afectiva si discriminarea - la
componenta comportamentala sau la consecintele comportamentale determinate de
stereotipuri si prejudecati .
Definitiile sociologice ale conceptului au tendinta de a stipula faptul ca prejudecata in-calca
anumite norme sociale, precum rationalitatea, dreptatea sau toleranta. Suprageneralizarea,
ideile preconcepute, refuzul de a tine seama de diferentele individuale si gandirea stereotipa
toate acestea violeaza gandirea rationala.

1.PREJUDECATI

In sensul cel mai frecvent utilizat : rationament oprit inainte de a se putea da o justificare
rationala si considerat de obicei eronat.
In uzul curent, prejudecata este o opinie preconceputa sau o atitudine partinitoare
impotriva sau in favoarea unei persoane sau a unui lucru, bazata pe o credinta impusa de

1
mediu si care poate rezista informarii. Desi nu trebuie uitat ca partinirile pot fi la fel de bine
pozitive ca si negative, termenul desemneaza de cele mai multe ori o atitudine negativa sau
nefavorabila la adresa unui grup sau a membrilor sai individuali.
Prejudecatile afecteaza toate domeniile : filosofic, religios, politic, rasial, alimentar etc.
Originea lor este complexa. De exemplu, prejudecatile alimentare tin de raritatea unor
alimente : in Africa, autohtonii mananca lacuste, care europenilor le produc greata. Alte tipuri
de prejudecati, precum cele rasiale se explica, in parte, prin mobiluri economice, prin
necesitatea de a-si descarca agresivitatea pe un tap ispasitor, prin complexe psihologice
(precum dorinta de a creste in proprii ochi) etc.
Prejudecata se caracterizeaza prin stereotipuri care nu sunt verificate in realitate, ci mai
degraba au de-a face cu propriile sentimente si atitudini ale posesorului. In clasica sa lucrare
The Nature of Prejudice (1954), Gordon Allport defineste prejudecata ca fiind : o
aversiune bazata pe o generalizare incorecta si inflexibila . Ea poate fi resimtita sau
exprimata. Poate fi indreptata impotriva unui grup in ansamblu sau impotriva unui membru
individual al acelui grup". Unii oameni sunt mai inclinati decat altii sa-si formeze prejudecati:
teoriile psihanalitice descriu un tip de personalitate autoritara care are o probabilitale mai
ridicata de a poseda acel gen de atitudini inflexible asociate cu prejudecata .
G. Murphy si R. Likert au aratat ca prejudecatile sunt in general grupate. Ostilitatea
impotriva minoritatilor este un fapt ce tine de indivizi conformisti, in aparenta echilibrati dar
care, in realitate, sunt anxiosi si lupta contra angoasei lor prin a fi conservatori. Primite sub
influenta mediului (prin invatare, prin identificarea cu membrii din anturaj), prejudecatile
sunt mai tarziu rationalizate. Ele sunt nefaste intrucat constituie un obstacol in calea
comunicarii si predispun oamenii la conflict.
In masura in care consecinta ultima a prejudecatii consta in punerea individului sau grupului
intr-un dezavantaj nemeritat, prejudecata este in mod inerent nedreapta. Totodata, ea
presupune intoleranta si chiar pangarirea demnitatii umane. Zygmunt Bauman, in Thinking
Sociologically (1990) sugereaza ca: prejudecata da nastere unui standard moral dublu. Ceea
ce membrii in-group-ului merita de drept, va fi considerat un act de gratie si de
bunavointa,daca este facut pentru cei din out-group. El continua apoi insistand ca, ,,fapt
extrem de important, propria atrocitate impotriva membrilor out-group-ului nu pare a intra in
conflict cu constiinta morala. Actiuni identice primesc denumiri diferite, incarcate pe rand de

2
lauda sau blam, in functie de partea care si le-a asumat. Actul de eliberare al unei persoane
este totodata actul de terorism al alteia.
Prejudecata este atat o consecinta, cat si o consolidare a existentei in-group-urilor si aut-
group-urilor, care intruchipeaza distinctia dintre ,,ei" si ,,noi". Atitudinile in-group-ului si out-
group-ului sunt intrinsec corelate, sentimentul de in-group dand nastere sentimentului de
out-group, si invers. Aproape s-ar putea sustine ca o parte isi dobandeste identitatea prin opo-
zitie fata de cealalta parte. In acest sens, pentru a-si asigura coeziunea si securitatea
emotionala, in-group-ul are nevoie de out-group pe care, in caz ca nu exista deja, l-ar
putea chiar inventa.
Un exemplu clasic, dar ingrijorator din punct de vedcre etic, privind crearea experimentala
a unui in-group si a unui ont-group este descris de Muzafer Sherif si Carolyn Sherif in
lucrarea An Outline of Social Psychology (1956). Autorii au organizat activitatea unei tabere
de baieti astfel incat doua cluburi create special trebuiau sa concureze unul cu celalalt in
vederea unor recompense. Curand, membrii fiecaruia dintre cluburi au dezvoltat sentimente
de ostilitate si stereotipuri la adresa membrilor celuilalt in ciuda faptului ca, initial,fiecare
avea un numar egal de prieteni in cele doua cluburi. Autorii conchid ca aceste stereotipuri au
fost mai degraba create decat invatate.
Prejudecata a devenit un termen foarte raspandit in psihologia sociala a anilor '20-30, in
parte datorita interesului pentru dezvoltarea teoriei atitudinii (si a noilor tehnici de scalare a
atitudinilor, precum scala distantei sociale a lui Bogardus); in parte datorita preocuparii privind
marea ostilitate exprimata in Statele Unite fata de minoritatile etnice si ascensiunea
antisemitismului in Europa; si, in sfarsit, in parte datorita interesului general pentru grupurile
minoritare.

Prejudecatile in viata de zi cu zi
Toti barbatii inseala, este in natura lor... Femeile sunt un dezastru la volan... Barbatii
sunt porci... Locul femeilor este la cratita? Barbatii nu trebuie sa se aranjeze, daca se
aranjeaza au inclinatii spre homosexualitate... Femeile nu se pricep la lucrurile care au
legatura cu tehnica...

3
 Fraze pe care le auzim atat de des, incat au devenit clisee... Le-am auzit de atatea ori incat
deja nu ne mai indoim de realitatea lor. Incetul cu incetul au ajuns adevaruri universal-
valabile.
Oare de unde provin mentalitatile acestea, majoritatea sexiste de care ne ciocnim zi de zi?
Probabil din tendinta noastra, a tuturor de a generaliza. Inca de cand cunoastem un om, il
incadram intr-o anumita categorie: x ani, zodia x, salariul x, grupul de prieteni x, facultatea x
si slujba x. Toate astea ne spun cate ceva despre el, ne ajuta sa ne formam o parere
schematica despre omul respectiv si, in baza acestei pareri, il incadram intr-o anumita
categorie. Noi, oamenii, avem nevoie de certitudini. O categorisire ne ofera o anumita
certitudine asupra omului respectiv. Uneori nu gasim timpul necesar pentru a ne face
propriile pareri si ne folosim de niste idei preexistente. Nu avem timp sa ii cunoastem pe toti
cei care ne inconjoara si doar anumitor persoane le acordam timpul necesar pentru a ajunge
sa ii cunoastem in profunzime.
Asa cum in matematica sunt folosite axiomele pentru a ne putea explica ceea ce nu
putem demostra si in viata avem nevoie de aceste prejudecati pentru a reusi mai usor sa
ne explicam in ce categorie trebuie incadrate anumite persoane. Le utilizam nu atat pentru
ca le credem, ci pentru ca ne este mai comod sa folosim niste mentalitati preexistente,
decat sa analizam noi insine.
Sa va dau un exemplu pentru a vedea cat de usor este sa caracterizezi o persoana
conform acestor mentalitati. O cunosti pe X, verisoara unei amice de-ale tale. Are 26 de
ani si nu este inca casatorita. Clar! Este probabil foarte pretentioasa, independenta,
egoista, incapabila sa aiba o relatie, probabil ca nu o sa se casatoreasca niciodata.
Lucreaza in domeniul informaticii. Probabil ca nu se pricepe deloc la calculatoare, avand
in vedere ca este fata, dar este tocilara si s-a descurcat ea cumva. Este Scorpion. Bun!
Este razbunatoare si se gandeste doar la sex. Are un salariu suficient de mare. Bineinteles
asta inseamna ca s-a folosit de farmecele personale pentru a-i acorda seful marire de
salariu. Daca mai are si masina ei persoanala, e clar. Conduce dezastruos, probabil ca nu
depaseste 30 km/h. Retine ce masina are ca sa te feresti de ea pe strada.
Cu toate acestea, exceptii exista suficiente pentru a ne face sa ne indoim de aceste
reguli. Sunt multe femei care intr-adevar se pricep la calculatoare si la programare,
suficienti barbati care se imbraca bine si de a caror orientare sexuala nu avem de ce ne

4
indoi si foarte multe cupluri in care ambii parteneri raman fideli. Totusi noi continuam sa
credem cu sfintenie in aceste reguli.
Intr-unele cazuri, ne folosim de prejudecati pentru a ne razbuna si pentru a ne scuza in
fata altora anumite esecuri ale noastre. Daca Sorana arata mai bine ca tine si are o slujba
mai bine platita, de ce sa nu razi de faptul ca "are 29 de ani si este inca singura"? Iar daca
fostul iubit te-a inselat nu este cel mai usor sa spui ca "asa sunt toti barbatii, niste porci",
decat sa cauti adevaratul motiv pentru care a facut asta? Atunci cand esti invidioasa pe
Stefania care a obtinut o marire de salariu, deoarece seful este multumit de rezultatele
muncii ei, nu-i asa ca te face sa te simti mai bine gandul ca a fost avansata nu in baza
meritelor proprii, ci datorita farmecelor personale?
Aceste prejudecati exista si putine persoane pot spune ca nu au nici un fel de
prejudecati. Chiar daca in ultimii ani, anumite prejudecati au fost daramate de evolutia si
emanciparea societatii, s-au format intre timp altele. Chiar daca ne deranjeaza, trebuie sa
ne gandim ca si noi le avem pe ale noastre si ca si noi participam la formarea lor. De
fiecare data cand te revolta o prejudecata care iti este aplicata tie, gandeste-te ca si tu poti
contribui la disparitia prejudecatilor, pur si simplu renuntand tu la ele. Daca tu nu vei mai
apela la aceste mentalitati bine-cunoscute, acesta va fi un mare pas inainte catre
schimbarea lor.

2.STEREOTIPURI

Etimologia cuvantului stereotip : limba Greaca => stereos=solid,rigid ; typos=semn,urma.

A fost folosit in ultima parte a secolului XVIII ca termen ethnic pentru forma de tiparire a unei
reproduceri papier mache, conceptual a fost dezvoltat de jurnalistul nord-american Walter
Lippmanin cartea sa : Public Opinion (1922) desemnand cliseele din mintea noastra ,
limitate si fixe, in general rezistente la schimbare.
Astazi termenul de stereotip desemneaza rezultatul unui proces de selectare si de
schematizare , generalizand la un ansamblu de indivizi aceleasi opinii simplificate la extrem,
uneori pana la caricatura. Rigiditatea stereotipului- caracterul sau pietrificat il deosebeste de
prejudecata, cu care imparte, de altfel, un rol de justificare in luarile de pozitie a caror baza
este de cele mai adesea afectiva.

5
 Stereotipurile reprezint seturi de trsturi atribuite membrilor unui grup social. ns,
acestea nu reprezint doar o colecie de trsturi considerate ca fiind caracteristice pentru
membrii grupului, ci cuprinde i o explicaie care leag acele atribute, o schem care
permite nelegerea reunirii acestora ntr-o structur cognitiv comun (Yzerbyt, Rocher,
Schadron, 1997). Stereotipurile pot fi pozitive, atunci cnd reunesc n structura lor
trsturi valorizate pozitiv la nivel social, sau negative, dac reunesc anumite
caracteristici valorizate negativ. n general, indivizii dezvolt mai puternic stereotipuri
negative referitoare la alte grupuri dect la cele din care el face parte.
O caracteristic important a stereotipurilor o reprezint marea stabilitate n timp, fiind
destul de rezistente la schimbare, chiar i atunci cnd realitatea furnizeaz dovezi
contrare coninutului lor.
Ellemers i van Knippenberg (1997) arat c trsturile pe care le conine stereotipul
sunt activate n mod diferit, n funcie de contextul social n care se afl persoana. ntr-o
anumit situaie sunt utilizate doar acele elemente ale stereotipului care se potrivesc cel
mai bine situaiei specifice i pe care individul le selecteaz n mod adaptativ.
Stereotipurile sunt colective din punct de vedere al originii (Bourhis, Turner, Gagnon,
1997), dei sunt mprtite de fiecare individ n parte. Ele tind s devin credine
mprtite normativ, consistente cu valorile i ideologiile grupului de care aparine
persoana.
Stereotipurile tind s se dezvolte mai rapid atunci cnd inta este mai larg rspndit n
societate (Stangor, 1995) sau este mai vizibil la nivel social. Astfel, se vor dezvolta i
rspndi mai mult stereotipurile referitoare la grupurile mai numeroase de persoane, cum
ar fi minoriti etnice sau rasiale, omerii, care cuprind un numr suficient de mare
membrii sau la persoanele fr locuin, care sunt vizibile social.
Stereotipul este ca o tampil, care multiplic de mai multe ori o imagine dup un
singur ablon. Walter Lippmann, n cartea sa din 1920 Opinia Public, a folosit termenul
pentru a descrie felul n care oamenii isi pun semenii n diverse categorii le pun
tampile dup anumite caracteristici ale acestora.
A crea stereotipuri este o funcie natural a creierului nostru, prin care simplificm
realitatea complex, pentru ca mintea i corpul nostru sa dezvolte rspunsuri automate la
stimuli similari.

6
 Tajfel (1981) identific dou tipuri de funcii pe care le ndeplinesc stereotipurile
funcii individuale i colective. La nivel individual stereotipurile ajut la procesarea
informaiei sociale, mai ales n condiii de ambiguitate sau de stres. n aceste cazuri ele
reprezint scurtturi care favorizeaz procesarea rapid a informaiilor noi. Un
domeniu n care stereotipurile sunt utilizate pentru simplificarea sarcinii l reprezint
selecia persoanelor pentru furnizarea de servicii sociale. n acest caz funcionarii
apeleaz la stereotipurile existente n societate pentru simplificarea muncii realizarea
seleciei clienilor (Lipsky, 1980). Grupurile asupra crora exist au o imagine stereotip
negativ n societate vor fi mai vulnerabile, deci, fa de discriminare n ceea ce accesul
la aceste servicii.
Funcia colectiv a stereotipurilor este legat de nevoia grupului de a gsi o justificare
pentru relaiile dintre grupuri n societate i pentru locul pe care l ocup propriul grup n
structura social. Stereotipurile vor descrie propriul grup n termeni pozitivi, n timp ce
va exista tendina ca celelalte grupuri s fie descrise n termeni negativi.
Stereotipia, n relaiile sociale, are o funcie util : prin clasificarea indivizilor le putem
anticipa comportamentul i planifica reaciile.
Insa a crea stereotipuri poate fi periculos. Stereotipurile culturale conduc la
prejudeci, la opinii negative despre ceilalti. Stereotipurile i prejudecile sunt obstacole
majore in comunicare i, mai mult dect att, sunt cauzele unor aciuni i emoii negative.
Prejudecile care sunt bazate pe ultrasimplificarea oricrei rase de oameni ntr-un
stereotip ngust i negativ, pot avea consecine tragice precum discriminarea, violena i,
n cazuri extreme, genocidul.
Deseori oamenii au stereotipuri legate de:
- Vrsta: toi adolescenii iubesc rockul i nu respect pe cei mai n vrst
- Sex: brbaii doresc un singur lucru de la femei
- Ras: toi chinezii arat la fel
- Religie: toi cei care sunt de religie islamic sunt teroriti
- Vocaie: toi avocaii sunt lacomi
- Naionalitate: toate persoanele de etnie roma sunt murdare
- Locuri: toi oamenii care triesc n oraul X sunt lenei
- Lucruri: toate ceasurile elveiene sunt perfecte.

7
 Stereotipurile au patru caracteristici principale :
- Sunt mult mai simple dect realitatea
- Se obin mai degrab de la mediatori culturali, dect prin proprie experien
- Sunt false prin insasi natura lor
- Atunci cnd sunt dobndite n copilrie sunt foarte greu de schimbat i rmn cu
ncpnare n mintea noastr, colorand percepiile i comportamentele noastre.

STEREOTIPUL SI PREJUDECATA-ELEMETE ALE SCHEMEI DE GRUP

Unul din conceptele utilizate in psihologia sociala cognitiva este cel de schema. Se disting
mai multe categorii de scheme cognitive, printre care se regasesc si schemele de grup. Astfel,
stereotipurile si prejudecatile sunt elemente ale unei scheme de grup: stereotipul reprezinta
continutul declarativ al unei scheme de grup, in timp ce prejudecata este engrama afectiva
care se presupune ca este atasata de stereotip si care se activeaza impreuna cu continutul
cognitiv al acestuia.
Relatiile intre cele componente ale schemei de grup nu sunt simple. Deocamdata, datele
acumulate nu sunt suficiente pentru a clarifica intru totul modul in care aceste componente se
influenteaza reciproc.

3. DISCRIMINARI

Discriminarea reprezinta orice situatie in care un grup sau o persoana este tratata
nefavorabil, in baza unui prejudiciu, de obicei in cazul membrilor unei diferite societati, grup
sau categorie, precum : etnie, sex, orientare sexuala, religie, statut socio-economic, varsta sau
persoane cu handicap.
Cele mai multe natiuni practica discriminarea impotriva strainilor sau a altor minoritati din
interiorul granitelor.
Discriminarea poate fi religioasa, asa cum protestantii discrimineaza biserica catolica si
viceversa, precum a musulmanilor impotriva evreilor (si viceversa).
Se mai poate vorbi de discriminare rasiala sau sexuala, in multe tari femeile avand destul
de putine drepturi in comparatie cu barbatii.

8
 Legile din oricare tara ar trebui sa fie mijloace prin care sa se combata discriminarea, insa
adesea, aceste legi, in mod activ sau tacit, incurajeaza existenta discriminarilor.
Discriminarea este perceputa in
contin999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
99999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
99999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
99999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
99999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
99999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
99999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
99999999999999999999pentru toti, fara distinctie de rasa, sex, limba sau religie.
Cel mai mare obstacol in protectia internationala a drepturilor omului este faptul ca cele
mai multe natiuni nu accepta nici o interferenta in afacerile lor interne, inclusiv in problema
discriminarii impotriva propriilor cetateni. Intr-un anume grad, aceste dificultati au fost
depasite de corpuri regionale precum Comisia Europeana a Drepturilor Omului si de
Comisia Inter-Americana a Drepturilor Omului.
Comportamentul de discriminare (in fapt rezultatul proceselor cognitive stareotipurile
si al celor afective prejudecatile) se poate prezenta sub cel putin trei ipostaze : sub forma
unui raspuns verbal, nonverbal sau fiziologic.

Discriminari intre sexe

De-a lungul istoriei, femeile au fost victimele discriminarii sexuale prin insasi
normele legale. Dreptul de a vota, de exemplu, a fost interzis majoritatii femeilor
pana in secolul al XX-lea, chiar si cand acest drept a fost extins pentru a include toti
barbatii, indiferent de pozitia lor sociala. Inainte de secolul al XIX-lea, femeile
casatorite din Marea Britanie nu puteau sa detina o proprietate independent de sotii
lor, si de abia in anul 1919 legea a interzis desconsiderarea femeilor in privinta
profesiilor si a functiilor publice.
Aceasta schimbare a legii a facut prea putin sau nimic in ceea ce priveste prevenirea
tratamentelor nefavorabile fata de femei, tratamente venite din partea persoanelor cu
putere de decizie, care erau majoritatea barbati. In fata unui asemenea context, au aparut

9
numeroase miscari feministe in anii 70, care au condus la adoptarea unui set de legi in
Marea Britanie, cum ar fi Actul de Remunerare Egala (1970), care a intrat in vigoare in
1975, sau Actele Discriminarii Sexuale (1975 si 1986). Acestea au avut menirea sa ofere
femeilor drepturi imuabile de a fi tratate egal. Si barbatilor le-a fost consacrat legislativ
dreptul de a fi tratati egal.
Discriminari intre sexe in Romania
Razboiul dintre sexe a fost castigat de barbati, este parerea majoritatii romanilor
intervievati, care considera ca situatia masculilor e superioara celei a femelelor. Aceasta
parere, in exprimarea careia nu au existat diferente intre etnii, este preponderenta in
rindul persoanelor tinere, cu studii superioare si rezidente in spatiul urban. Doua cincimi
din populatie sint insa de parere ca sexele sint egale. Profilul acestora arata complet
diferit: virstnici, rurali, cu maximum opt ani de scoala si casatoriti. Numarul celor care
cred ca femeile o duc mai bine nu e semnificativ. In aceasta categorie intra burlacii si cei
cu nivel de instructie scazut. In ceea ce priveste egalitatea dintre sexe, trei din cinci
romani o vad ca fiind echivalenta cu egalitatea in drepturi. 48% dintre cei intervievati
nu considera ca asa ceva exista in mod real in Romania, iar o treime ii contrazic.
Principala discriminare vinovata de inegalitate este cea existenta in cimpul muncii:
femeile lucreaza mai mult acasa, afirma sus si tare majoritatea populatiei. Opinia are
numerosi partizani in rindul femeilor trecute de 30 de ani si in cel al divortatilor. Dincolo
de activitatea la domiciliu, alte motive enumerate de respondenti ar fi ca femeile nu pot
practica anumite profesii(40%), exista diferente biologice intre barbati si femei(35%)
ori ca morala crestina face diferenta intre sexe (24%).
Traditionalismul e si mai rigid cind vine vorba de rolurile asumate de sexe in cuplu.
Intre 60 si 70% dintre cei intervievati sint de acord cu propozitii cum ca barbatul este
capul familiei sau este mai mult datoria barbatilor sa aduca bani in casa, dar si ca
femeile trebuie sa se ocupe de treburile casei. Cele mai traditionaliste regiuni sint
Oltenia si Crisana Maramures.

10
 STEREOTIPURI LE, PREJUDECATILE SI DISCRIMINAREA POT FI POZITIVE

Atunci cand auzim de obicei utilizandu-se cuvintele ,,stereotip", prejudecata;

,,discriminare", de cele mai multe ori conotatia lor este negativa. Altfel spus, suntem inclinati
sa credem ca aceste cuvinte se refera in esenta la lucruri rele imagini negative fata de un
anume grup, o judecata nefavorabila despre un grup, un comportament cu consecinte negative
pentru cineva. Aceasta uzanta negativista in cotidian a determinat ca si termenii stiintifici
respectivi sa fie utilizati in negativ, chiar de catre unii psihologi sociali. Este adevarat si faptul
ca majoritatea cercetarilor clasice opereaza cu o acceptiune implicit sau explicit negativa a
celor trei concepte.
Insa cercetarile mai recente tin cont de faptul ca stereotipul, prejudecata discriminarea pot fi
atat negative, cat si pozitive. Mai mult decat atat, de cele mai multe ori, acestea sunt
complementare: a discrimina negativ membrii outgrupului presupune in acelasi timp o
discriminare pozitiva a celor ingrup.

11