LICEUL TEHNOLOGIC Aurel Rainu FIENI

PROIECT
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALA NIVEL IV

Filiera:Tehnologica

Domeniul:Electronica automatizari

Profil:Tehnic

Specializare:Tehnician in automatizari

Indrumator : Candidat:

Prof.Raduta Cristinel Manea Albert Gabriel

Clasa a XII-a E

Iunie 2017
 TEMA PROIECTULUI :
METODE PENTRU MASURAREA PUTERII ELECTRICE
IN CURENT ALTERNATIV

Cuprins
Cap 1 Argument

Cap 2 Continut propriu zis

2.1 Generalitati

2.2 Masurarea tensiunii in curent alternativ

2.3 Masurarea puterii n circuite monofazate de curent alternativ.....

2.4 Masurarea puterii electrice in c.c .

2.5 Metoda amperimetrului si a voltmetrului

2.6 Masurarea puterii cu wattmetru.

Sanatatea si securitatea in munca .

Bibliografie .

Anexe ....
 Cap. 1 Argument

Tema proiectului meu Masurarea puterii electrice in curent alternativface

parte din domeniul pregatiri mele profesionale.In ceii patru ani de studiu am
obordat intreaga gama de module de pregatire in domeniul insa cel mai mult m-a
atras modulul care are o larga aplicabilitate in domeniul electrici.

In cadrul elaborari proiectului meu ar trebui sa-mi extind aria de cunostinte

studiind, fapt ce imi permite o pregatire profesionala mai buna.
Lucrarea cuprinde mai multe capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei am
studiat materialul bibliografic indicat, precum i alte surse bibliografice, cum ar fi site-urile de
internet.Tema aleasa este structurata in capitole abordate separat ca parti distincte.Contributia
personala privind elaborarea proiectului consta in selectarea informatiilor tehnice/practice si
teoretice specifice specializari.

n acest fel am corelat cunotinele teoretice i practice dobndite n timpul studiilor liceale
cu cele ntlnite cu documentaia tehnic de specialitate parcurs n perioada de elaborare a
lucrarii de atestat.

Aceast lucrare reprezint rolul muncii mele i totodata o provocare pentru studiul i practica
viitoare n domeniul aflat ntre tiin i art al electronicii.

Folosind o descriere i o sistematizare a materialului mai apropiat de cunotinele marii

majoriti a personalului tehnico-didactic, sper c am reuit s-i creez posibilitatea de a ajunge
mai uor i mai repede la cunoaterea construciei i funcionrii sistemelor de comand i s
fie n acelai timp n msur s nlture cele mai frecvente defeciuni ale acestora.

Proiectul mai poate fi de asemenea de real folos i personalului tehnic, precum i tuturor
acelora care manifest dorina de a se documenta in aceast ramur a tehnicii.

Am ales acesta tema deoarece este foarte important modul de utilizare a echipamentelor
electronice.

Acest proiect m-a mobilizat in domeniul perfectionarii profesionale:

am inteles importanta legilor electrotehnicii

mi-am format competenta de a analiza constructia si functionarea echipamentelor
electronice
mi-am format deprinderi privind despistarea defectelor
m-am desprins cu activitatea de documentare din carti si de cautare prin internet

1
 Cap. 2 Continut propriu-zis

2.1 Generalitati
Importanta practica a masurarilor electrice in tehnica moderna nu mai necesita sublinieri . Atat
schimburile de energie, cat si schimburile de informatie se fac cel mai frecvent pe suportul
marimilor electromagnetice, a caror masurare precisa conditioneaza desfasurarea normala a
proceselor implicate.

Prin masurari electrice se intelege masurarea marimilor electromagnetice, prin orice mijloace,
electromecanice, electrotermice, electrooptice, electronice etc.

Masurarea puterii constituie una din putinele masurari electrice care poate fi efectuata in
intregul spectru de frecventa al marimilor electromagnetice din curent continuu pana la
frecventele de racordare cu spectrul radiatiilor inflarosii. Puterea masurata este fie puterea
absorvita de aparatul de masurat de la un generator fie puterea transmisa pe un circuit de la un
generator la o sarcina, ambele exterioare aparatului. In primul caz masurarea se face cu un
wattmetru de absortie iar in al doilea caz cu un wattmetru de trecere.

1. Masurarea puterii absorbite masurarea puterii absorbite se executa in cazurile in care este
necesar sa se determine puterea pe care o poate debita un generator, sau un alt sistem de generare
si/sau de transmitere a puterii, pe o sarcina specificata. Masurarea puterii absorbite in
audiofrecventase efectueaza cu aparatele specializate numite wattmeter de iesire.

2. Masurarea puterii transmise pentru masurarea puterii transmise este necesara multiplicarea
tensiunii si a curentului urmata de medierea produsului obtinut.

3. Masurarea energiei oricare din aparatele de masurat puterea activa poate fi utilizat pentru
masurarea energiei (active), daca se integreaza in timp marimea de iesire a aparatului. Contoarele
electromecanice utilizate in prezent sunt bazate pe multiplicatorul cu inductie . Contoarele
electronice s-au oprit la multiplicatorul cu modulatie in amplitudine si durata care le asigura o
preciziesuperioara tuturor contoarelor electromecanice cunoscute.

2
 2.2Masurarea puterii n circuite monofazate de curent alternativ

Presupunnd un dipol electric avnd aplicata la borne tensiunea u si fiind parcurs de

curentul I, puterea instantanee la borne este data de relatia:

p=ui

Puterea instantanee este primita sau cedata, dupa cum sensurile tensiunii la borne u si
curentul i, se asociaza dupa regula de la receptoare sau generatoare.

Puterea activa consumata de un receptor sau debitata de un generator se defineste ca

valoarea medie a puterii instantanee luata pe o perioada.

Puterea aparenta S este produsul valorilor efective ale tensiunii si curentului:

S=UI

Puterea reactiva:

Q=UI sin

In circuitele de ca. monofazat, puterea activa se masoara cu ajutorul wattmetrelor

electrodinamice sau feromagnetice are bobina fixa legata n serie in circuitul de masurare si
dimensionata astfel meat sa permita trecerea curentului 1 absorbit de receptor; bobina mobila
este montata n serie cu o rezistenta aditionala, la bornele ci aplicndu-se tensiunea U (Fig.2.)

Fig.2.

Deviatia a a wattmetrului este proportionala cu puterea activa data de tensiunea aplicata

circuitului de tensiune si curentul ce parcurge bobina de curent a wattmetrului.

Pentru ca indicatia wattmetrului sa fie obtinuta n sensul normal al scarii sale, cnd P>0,
trebuie respectata polaritatea bornelor aparatului. In acest scop, nceputurile bobinelor de curent

3
si de tensiune sunt marcate cu un semn distinctiv (asterix, sageata, litera, etc).

Indicatia wattmetrului depinznd de unghiul de defazaj prin factorul de putere cos <p,
rezulta ca pentru valori ale unghiului (p cuprinse ntre -90" si +90, deviatia este n sensul normal
al scarii. Deviatia devine negativa pentru unghiuri ce depasesc 90 indiferent n ce sens,
ceea ce se ntmpla la alimentarea circuitelor wattmetrului cu surse diferite (ex: la utilizarea lor
n circuitele trifazate); pentru a se obtine deviatia n sensul normal a scarii se inverseaza
polaritatea la unul din circuitele wattmetrului (se schimba cu 180 faza curentului fie n bobina
de curent fie n bobina de tensiune), citirea respectiva lundu-se cu semnul minus.

Determinarea puterii masurate de wattmetru se face pe baza relatiei: P=C w*w, unde Cw
este constanta wattmetrului, iar w este numarul de diviziuni citite n momentul masurarii.

Constanta wattmetrului se determina pe baza valorilor nominale ale curentului, tensiunii

si factorului de putere, de obicei egal cu unitatea, valori pentru care deviatia V a trebuie sa
rezulte egala cu deviatia maxima.

Circuitele de curent si de tensiune ale wattmetrului sunt dimensionate pentru anumite

valori nominale ale curentului si tensiunii. Extinderea domeniului de masurare a bobinei de
tensiune se realizeaza pna la tensiuni de 600V prin montarea n circuitul de tensiune al
wattmetrului a unor rezistente aditionale. Pentru tensiuni mai mari de 600V, se utilizeaza
transformatoare de masura de tensiune. Circuitele de curent ale wattmetrelor sunt dimensionate,
n general pentru curenti pna la 5A.

Pentru curenti mai mari de 5A, extinderea domeniului de masura a circuitului de curent
se realizeaza prin transformatoare de masura de curent.

Datorita dependentei deviatiei wattmetrului de factorul de putere cos <p, se poate

ntmpla, n cazul unei folosiri neatente n montajele de laborator, ca circuitele de curent si de
tensiune s fie suprancarcate si totusi deviatia sa nu depaseasca valoarea sa maxima

De aceea, se recomanda sa se foloseasca n acelasi montaj cu wattmetrul, un ampermetru

si un voltmetru pentru urmarirea n permanenta a marimilor din circuit: curent si tensiune, care
nu trebuie sa depaseasca limita superioara a intervalului de masurare al circuitelor wattmetrului.

Masurarea puterii active n circuitele monofazate se realizeaza cu ajutorul wattmetrului

legat n montaj amonte si n montaj aval .Se masoara puterea activa P consumata de receptorul Z,
utilizndu-se urmatoarele notatii:

Pw - indicatia wattmetrului;

I - valoarea efectiva a curentului indicat de ampermetru;

U - valoarea efectiva a tensiunii masurate de voltmetru;

Rv - rezistenta interna a voltmetrului;

4
 RA - rezistenta interna a ampermetrului;

Rw - rezistenta circuitului de tensiune a wattmetrului;

rw - rezistenta bobinei de curent a Wattmetrului.

Scheme de lucru si aparate folosite

Montajul 1: pentru masurarea puterii n c.c. cu ampermetru si voltmetrul

A-ampermetru 5A;

V-voltmetru,

R- rezistenta

K-ntrerupator cu doua pozitii

Montajul 2:

pentru masurarea puterii active n circuite monofazate de ca.

A - ampermetru 5A;

5
V - voltmetru - 300V;

W - wattmetru - Ia=5A; U60V;

Ra - rezistenta aditionala;

B - bobina cu miez de fier;

K1 - ntrerupator cu 2 pozitii;

K2 - ntrerupator cu I pozitii;

K - ntrerupator de tablou.

e msurare, n funcie de modul de legare a voltmetrului fa de ampermetru i anume:

- varianta amonte: figura 2 -voltmetrul se leag naintea ampermetrului

- varianta aval : figura 3- voltmetrul se leag dup ampermetru

a) b)

Fig.2

6
 a) b)

Fig.3
n varianta amonte tensiunea U msurat de voltmetru este suma dintre tensiunea la
bornele receptorului (UR) i cderea de tensiune pe rezistena intern a ampermetrului( UA=rAI)

In varianta aval intensitatea curentului electric,masurat de ampermetru (I), este suma

dintre intensitatea (IR) a curentului de sarcin, ce strbate receptorul i intensitatea (I V = U / RV) a
curentului ce strbate voltmetrul.

Cele dou aparate, ampermetrul i voltmetrul, n timpul msurrii, consum putere. Din
acest motiv, indiferent de montajul utilizat, se introduce o eroare de metod. Pentru a avea o
msurare corect se introduc corecii, care depind de montajul ntrebuinat.

Pentru montajul amonte : PR = URIR = (U-UA)I = (U-rAI)I = UI-rAI2

U U2
PR U R I R U I I V UI U UI
RV RV
Pentru montajul aval :

Erorile sistematice prezint importan numai n cazul n care ordinul de mrime al

puterilor msurate este comparabil cu cel al puterilor consumate de aparatele de msurat. Dac
ordinele de mrime difer i eroarea sistematic este foarte mic, ea poate fi neglijat.
Cnd R >> r A (rA fiind rezistena ampermetrului) se va folosi varianta amonte. Cnd R <<
Rv (Rv fiind rezistena voltmetrului) se va folosi varianta aval.

7
 K

2.6 Masurarea puterii cu wattmetru

Wattmetrul electrodinamic sau ferodinamic este cel mai utilizat aparat pentru msurarea direct a
puterii electrice. R

Aparatul este alctuit din dou bobine : una fix i alta mobil. Bobina fix (de curent) se
leag n serie n circuit, fiind parcurs de acelai curent ca i receptorul I 1=I. Bobina mobil (de
tensiune) se leag, mpreun cu o rezisten R ad adiional, n paralel n circuit,fiind alimentat cu

U
I2
r Rad
V
aceiai tensiune ca i cea de la bornle circuitului .

b
Electrodinamic sau ferodinamic este proporional cu puterea electric i, ca urmare, acestea
Rad
se pot grada direct in wai.Aparatele se pot utiliza ca wattmetre, cu scar uniform.

Schema si montajul, utilizate pentru msurarea puterii cu wattmetrul electrodinamic sau

ferodinamic, sunt cele din figura 5.n cazul montajului din figura se poate alege varianta amonte
(K pe poziia a) sau aval (K pe poziia b).

K1

Fig.5
Deoarece la wattmetre exist pericolul de suprancrcare chiara dac indicaia aparatului este
sub limita de msurare (valorile I sau U pot depi valorile nominale chiar dac produsul IU este
n limite nominale), la utilizarea wattmetrului este necesar s se monteze un ampermetru n serie
i un voltmetru n paralel cu ajutorul crora s se poat urmri ncrcarea wattmetrului.

8
 Montarea wattmetrului in circuit. Pentru a obine o indicaie corect, n sensul c acul
indicator s se deplaseze de la stnga la dreapta, este necesar s se respecte o anumit ordine
de legare a celor dou bobine. n acest scop, wattmetrele sunt prevzute cu cte o born
marcat printr-o stelu reprezentnd nceputurile bobinelor de curent i de tensiune,care se
vor lega ntotdeauna spre surs.
Wattmetre cu mai multe domenii de msurare.Sunt prevzute cu mai multe domenii
pentru intensitatea curentului electric i mai multe domenii pentru tensiune (Exemplu
I1=0,5A;V2=300V figura 6)

Fig 6

Pentru a putea determina puterea msurat de wattmetru, este necesar s se cunoasc,

constanta Kw a wattmetrului, corespunztor domeniilor alese pentru intensitatea curentului i
pentru tensiune. Constanta Kw reprezint puterea corespunztoare unei diviziuni a scrii gradate

In Un V
Kw div
max
i se calculeaz cu relaia : unde In este domeniul de msurare ales pentru
intensitatea curentului, Un este domeniul de msurare ales pentru tensiune, max este numrul
maxim de diviziuni ale scrii gardate.

Puterea msurat de wattmetru n cazul n care acul indicator arat diviziuni, va fi : P =

Kw [w].

9
 Sanatatea si securitatea in munca
Protecia muncii este o problem de stat, urmrind mbuntirea continu a condiiilor
de munc i nlturarea cauzelor care pun n pericol viaa i sntatea oamenilor muncii n
procesul de producie. Protecia muncii are un rol nsemnat n organizarea produciei,
creterea productivitii muncii i ntrirea disciplinei n producie.

Organizarea proteciei muncii este reglementat prin acte normative, ntre care: Legea nr.
5/ 1965, Decretul 971/ 1965, HCM 304/ 1975, Normele departamentale de protecia a muncii
n telecomunicaii, cu Ordinul MTTc 1809/ 1979.

INSPECIA MUNCII ARE URMTOARELE ATRIBUII SPECIFICE N DOMENIUL

SECURITII I SNTII N MUNC I AL SUPRAVEGHERII PIEEI:

a) controleaz, coordoneaz i ndrum metodologic aplicarea prevederilor referitoare la

securitatea i sntatea n munc, ce decurg din legislaia naional, european i din conveniile
Organizaiei Internaionale a Muncii;
b) cerceteaz evenimentele conform competenelor, avizeaz cercetarea, stabilete sau confirm
caracterul accidentelor, colaboreaz cu instituiile implicate n ceea ce privete evidena i
raportarea accidentelor de munc i bolilor profesionale;
c) controleaz activitatea de instruire, informare i consultare a salariailor i furnizeaz
informaii n vederea mbuntirii acesteia;
d) autorizeaz din punctul de vedere al securitii i sntii n munc funcionarea persoanelor
fizice i juridice i retrage sau poate propune retragerea autorizrii, n condiiile legii;
e) analizeaz activitatea serviciilor externe de prevenire i protecie i propune, dup caz,
comisiei de abilitare a serviciilor externe de prevenire i protecie i de avizare a documentaiilor
cu caracter tehnic de informare i instruire n domeniul securitii i
sntii n munc din cadrul inspectoratelor teritoriale de munc retragerea abilitrii;
f) elibereaz avize i autorizaii conform competenelor stabilite prin actele normative aplicabile;
g) dispune sistarea activitii sau oprirea din funciune a echipamentelor de munc, n cazul n
care se constat o stare de pericol grav i iminent de accidentare sau de mbolnvire profesional,
i sesizeaz, dup caz, organele de urmrire penal;
h) dispune angajatorului efectuarea de msurtori, determinri i expertize pentru prevenirea

10
unor evenimente sau pentru stabilirea cauzelor evenimentelor produse, precum i verificarea,
prin organisme abilitate, a ncadrrii nivelului noxelor profesionale n limite
admisibile la locurile de munc, cheltuielile fiind suportate de ctre angajator;
i) controleaz respectarea prevederilor legale referitoare la introducerea pe pia a produselor
pentru care desfoar aciuni de supraveghere a pieei, conform competenelor;
j) restricioneaz, prin msurile legale stabilite de legislaia n vigoare, comercializarea
produselor neconforme i dispune msuri de eliminare a neconformitilor constatate;
k) preleveaz probe i efectueaz testri n vederea identificrii produselor care prezint
suspiciuni de neconformitate;
l) colaboreaz cu autoritile vamale i alte organisme responsabile cu controalele la frontiere n
vederea schimbului de informaii cu privire la produsele ce prezint riscuri n utilizare;
m) colaboreaz cu autoritile competente naionale i din cadrul Uniunii Europene n toate
problemele de supraveghere a pieei, inclusiv n ceea ce privete notificarea clauzei de
salvgardare n cazul produselor neconforme.

Bibliografie

11
-Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1976

- POP, EUGEN, .a., Msurri electrice, Editura Facla,

-www.wikipedia.org

Anexe

12
13