Sunteți pe pagina 1din 67

MINSTERULEDUCAIEI

NAIONALE
I CERCETRIITIINIFICE

Nr /

TEMAPROIECTULUI:
____NGRIJIREA PACIENTULUI CU_____

____FRACTURI
OSTEOPOROTICE____

EXAMEN
DE CERTIFICARE A
CALIFICRIIPROFESIONALE
AABSOLVEN ILOR NV MNTUL
UI POSTLICEALNIVEL5

ndrumtor deproiect Prof. Dr. Schmelas Loredana


Candidat Jurcul Maria
Clasa III B
Forma denvmnt ZI
Profil
Domeniu SNTATE I ASISTENPEDAGOGIC
Calificareaprofesional ASISTENT MEDICALGENERALIST
Anulabsolvirii 2016
Cuprins

ARGUMENT..................................................................................................................................4
CAPITOLUL I ANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI OSOS....................................5
CAPITOLUL II DESCRIEREA BOLII......................................................................................8
2.1 DEFINIIE..............................................................................................................................8
2.2 CLASIFICAREA OSTEOPOROZEI....................................................................................9
2.3 ETIOPATOGENIE................................................................................................................13
2.4 PATOGENIE..........................................................................................................................15
2.5 SEMNE I SIMPTOME CLINICE.....................................................................................16
2.6 INVESTIGAII PARACLINICE........................................................................................17
2.7 DIAGNOSTICUL OSTEOPOROZEI.................................................................................20
2.7.1 Diagnosticul pozitiv........................................................................................................22
2.7.2 Diagnosticul diferenial..................................................................................................22
2.8 TRATAMENTUL OSTEOPOROZEI.................................................................................24
2.8.1 Tratamentul curativ........................................................................................................26
2.8.2 Tratamentul medicamentos............................................................................................27
2.9 PROFILAXIA OSTEOPOROZEI.......................................................................................28
CAPITOLUL III NORME DE PROTECTIE ALE MUNCII SI PSI.29
CAPITOLUL IV INGRIJIRI SPECIFICE...............................................................................30
CAZUL I...................................................................................................................................30
CAZUL II.................................................................................................................................40
CAZUL III................................................................................................................................51
CAPITOLUL V CONCLUZII....................................................................................................63
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................65
ARGUMENT

Osteoporoza reprezint un pericol pentru orice persoan poate nu imediat, dar cu


siguran n jurul vrstei de 40 de ani, iar n cazuri nefaste, cu ani nainte.
Aceast boal a atins proporii epidemice n America de Nord i Europa Occidentala, iar
n Regatul Unit o femeie din trei i un brbat din doisprezece risc s fac osteoporoz n timpul
vietii. Cu alte cuvinte, riscul de a avea un old fracturat datorit osteoporozei este mai mare decat
cel al cancerului de sn, ovare i uter luate mpreun, cu o probabilitate de deces de 20 la sut n
primul an.
Osteoporoza poate nsemna lungi perioade de durere, deformari generatoare de
infirmitate din cauza ruperii sau frmirii oaselor, sau chiar posibilitatea unei mori premature.
Datorit longevitii vieii din prezent, si creterii numrului persoanelor ce depaesc
vrsta de 60 de ani (persoane predispuse osteoporozei), numrul celor care sufer de aceast
boal este n ascensiune continu.
Osteologii calculeaz c n anul 2050 n lume vor fi aproximativ 6.250.000 de fracturi de
old (n anul 1990 s-au produs n lume 1.600.000 fracturi de col femural la persoanele n vrsta
de peste 35 de ani). Binenteles, aceast cifr este ngrijortoare i subliniaz de asemenea alturi
de suferina bolnavilor de osteoporoz importana acestei afeciuni.
Organizaia Mondial a Sntii (OMS) consider osteoporoza ca una din bolile majore
ale epocii moderne. OMS apreciaz totodat c n urmatorii 20 de ani numrul cazurilor de
osteoporoz se va dubla, iar fracturile pe care le determin constituie una din problemele majore
de sntate pentru societate, creia autoritile medicale trebuie s i acorde o atenie proritar.
Cu toate c in cele mai multe cazuri osteoporoza afecteaz persoane n vrst tinereea nu
reprezint un factor lepsit de pericol. Exista o form juvenil a acesteia care i afecteaz si pe
copii. La femei osteoporoza poate aprea dupa naterea unui copil, la 20-30 de ani, de asemenea
este uneori generat de medicaia cu steroizi la orice vrsta.
Un risc oarecare nu poate fi evitat la o vrst mai inaintat, dar perspectiva nu este total
lipsit de sperane.
CAPITOLUL I

ANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI OSOS

Scheletul uman este constituit din dou tipuri de os: cortical i trabecular (spongios).
esutul osos are trei mari funcii:
- servete ca suport, protecie i locomoie;
- constituie un rezervor de ioni necesar pentru multiple funcii ale corpului ( Ca, Mg, Na,
carbonat, fosfor etc);
- conine esutul hematopoetic
Oasele sunt organe vii, active ale corpului, n continu schimbare i nnoire, strns
implicate n ntreg metabolismul: adic in modul de funcionare a organismului din punct de
vedere chimic.
Caracteristica cea mai important a osului este rigiditatea:
Daca oasele ar fi fost la fel de flexibile ca alte esuturi, am fi fost o mas fr form.
Daca oasele ar fi avut o structur in totalitate solid, ar fi fost mult prea grele.
Secretul oaselor consta In structura lor, care este diferit de a oricrui alt esut.
Fiecare os este compus dintr-o parte numit cortex i partea trabecular.
Denumirea cortex vine din latin si inseamn scoara i se refer la nveliul dur,
compact ,protector al osului. Reprezint 80 la sut din masa total a osului.
Osul cortical este alctuit dintr-o serie de uniti cilindrice, numite sisteme haversiene,
situate paralel cu suprafaa extern a osului.
Zona trabecular, vine din latinescul trabeculum care inseamn raz sau grind.
Este un eafodaj care susine cortexul, constituind restul de 20 la sut din esutul osos dar in
comparaie cu cortexul ocup mai mult spaiu.

Seciune n os Os trabecular normal


Osul trabecular const n mai multe sisteme fragmentate de lamele haversiene i lacune
acoperite de numeroase linii de ciment, separate prin spaii mari pline cu mduv osoas. Osul
trabecular este mai activ dectcel cortical din punct de vedere metabolic i reacioneaz mai
prompt la diverse mecanisme care regleaz remodelarea esutului osos.
esutul matriceal sau de baz este constituit n principal dintr-o protein numit colagen
care conine celule osoase sau osteocite.Ele controleaz metabolismul osului viu, n continu
schimbare, inclusiv n ceea ce privete coninutul n minerale.
Acesta este constituit n cea mai mare parte din fosfat de calciu, care i confer osului
tria, dar include i sodiu, magneziu i fluor.
Compoziia osului include constitueni organici i minerali, osul fiind alctuit din esut
conjunctiv mineralizat.
Componenta organic major este reprezentat de colagen care constituie 25 la sut din
greutatea osului cortical i 95 la sut din proteinele osului.
Componenta mineral reprezint 75 la sut din greutatea osului cortical uscat.
Celulele esutului osos, care au un rol important n remodelarea osului sunt de trei tipuri:
osteoblaste, osteoclaste i osteocite.

Os normal Os cu osteoporoza
ndeprtarea i nlocuirea esuturilor mbtrnite implic n mod normal, n fiecare
moment, numai 10 la sut din os i aceste procese se produc simultan n diferite locuri activitatea
fiind de patru ori mai intens n zona trabecular dect n cea cortical.
Aceasta se ntmpl datorit faptului c suprafaa celui dinti cu barele i fibrele sale
ncruciate, este mult mai mare.
n timp ce resorbia dureaz numai cteva zile, aspectele de construcie i mineralizare ale
ciclului dureaz luni.
Aceasta nseamn c dac procesul ciclic nu are un ritm foare lent, resorbia o ia naintea
reconstruciei i rezultatul net este o pierdere a masei osoase.
Stimulentelor chimice care contribuie n mod energic la desfuraraea procesului de
resorbie sunt hidroxiprolina reprezint n apa i fosfataza alcalin din snge.

Os normal Osteoporoza
Fiecare ciclu din activitatea osului las un deficit care se va mri mult cnd va exista o
cretere a ritmului general al ciclului osos. Acest lucru se intmpl la menopauz,tulburarea
hormonilor feminini la mijlocul vieii.

CAPITOLUL II

DESCRIEREA BOLII - OSTEOPOROZA

2.1 DEFINIIE
Numele bolii provine din latin i nseamn "os poros", i ne spune c oasele afectate au
guri n structura lor.
Termenul este derivat din latinescul "porous bones" n care oasele sunt poroase, fragile,
sfrmicioase, predispuse s se fractureze la cel mai mic traumatism.
Este o boal scheletic sistemic ce se caracterizeaz printr-o mas osoas scazut cu
deteriorarea microarhitecturii esutului osos, avnd ca urmare creterea fragilitii osoase i
susceptibilitatea la fracturare.
Osetoporoza reprezint una din marile probleme de sntate, mai ales la vrstnici.
n mod normal exist un echilibru ntre formarea de os i resorbia sa. n cazul
osteoporozei acest echilibru este perturbat n favoarea resorbiilor.
Foarte importanta este i calitatea osului nou format, n osteoporoz aparnd un os cu
structura modificat i fragilitate crescut.
Osteoporoza este caracterizat prin reducerea paralel a mineralelor osoase i matricei
osoase astfel ncat osul este n cantitate sczut, dar cu o compoziie normal procentual.
Aadar, este o boal progresiv n care oasele devin n mod gradual mai slabe
determinnd schimbri n postur i facnd individul susceptibil la fracturi osoase.
Osteoporoza nu este nc o condiie curabil dar exist variate metode care pot ncetini
procesul de pierdere osoas.
Necunotina de cauz poate duce la concluzia greit c osteoporoza este cauzat numai
prin deficiena de calciu din alimentaie si prin urmare poate fi remediat prin luarea de
suplimente de calciu; dar aceasta nu-i tocmai corect.
Factorul important aici este modul in care calciul este absorbit i utilizat de ctre
organism, nu n mod necesar cantitatea de calciu consumat.
Osteoporoza este supranumita i houl tcut al calciului pentru c poate slbi oasele
timp de ani de zile fra s fie detectat.
Dei nu figureaz printre primele cauze de deces, osteoporoza este o afeciune de temut.
Dac la nceput se manifest doar prin ncovoierea spatelui, cu timpul pot aprea
complicaii tot mai invalidante, cum este de exemplu fractura de col femural.
Vestea bun este c osteoporoza este o boal tratabil.
Dei apare cu precdere la vrstnici i la femei dup menopauz, osteoporoza poate
afecta ambele sexe la orice vrsta.
Diagnosticul este dificil de pus n fazele incipiente, necesitnd teste de determinare a
densitaii osoase.
Osteoporoza este asimptomatic dac nu este complicat cu o fractur (prin compresie
vertebral sau a pumnului, oldului, coastelor, bazinului, humerusului).
OS OSTEOPOROTIC OS SNTOS

2.2 CLASIFICAREA OSTEOPOROZEI


1.Osteoporoze idiopatice (primare):
Osteoporoza idiopatic tip I (postmenopauz,presenil)
Este ntlnit la femei n vrst de 50-65 de ani, la un interval de 15-20 de ani de la
instalarea menopauzei.
Fracturile vertebrale, cele de radius (Pouteau Colles), i cele costale sunt cele mai
ntlnite manifestri clinice ale acestui tip de osteoporoz.
Sunt fracturi prin zdrobire care antreneaz deformri osoase i dureri intense, locul de
elecie al acestor fracturi este reprezentat de zone osoase, care conin cantiti mari de os
trabecular.
La persoanele cu osteoporoz de tip I, rata pierderii osoase a osului trabecular este de 2-3
ori mai mare dect cea normal, n timp ce rata pierderii la nivelul osului cortical depete
numai cu puin normalul.
n timpul acestei faze accelerate a pierderii osoase au loc perforaii ale plcilor
trabeculare cu slbirea structurii vertebrelor i ci o marcat tendin a acestora la colaps acut.
n cazul osteoporozei de tip I, la majoritatea bolnavilor, turnoveru-ul osos este nalt, cu o
resorbie osoas accentuat i cu o formare osoas compensatorie insuficient.
n ceea ce privete patogenia osteoporozei de tip I exist unele particulariti: majoritatea
factorilor implcai n acest tip de osteoporoz sunt determinai de deficitul de estrogeni,
menopauz, accelerarea pierderii de esut osos, scderea secreiei de hormon paratiroidian,
scderea semnificativ a absorbiei calciului, ceea ce sugereaz pierderea osoas.

Osteoporoza idiopatic de tip II (senil, de involuie)


Este ntlnit la persoanele de peste 70 de ani de ambele sexe, rezultnd dintr-o pierdere
lent de esut osos.
Se manifest mai ales prin fracturi de cil femural, dar i prin fracturi vertebrale, ale
humerusului, ale tibiei proximale i ale bazinului, fracturi vertebrale deseori multiple i realiznd
aspectul de vertebre cuneiforme - pot duce la o accentuat cifoz dorsal.
Subierea trabeculelor i reducerea lent a masei osoase determin o deformare treptat a
corpilor vertebrali, nensoit de durere.
Mecanismele care duc la constituirea osteoporozei de involuie acioneaz lent si se
aplic ambelor sexe si la ntreaga populaie.
Pe msura naintrii n vrst crete proporia celor la care scderea densitii osoase
atinge pragul fracturar.
Principalele mecanisme de involuie sunt reprezentate de scderea capacitii mduvei
osoase de a forma precursori osteoblastici i de hiperparatiroidismul secundar.
Pierderea accentuat de esut osos n perioada postmenopauz explic dece osteoporoza
de involuie i fracturile de col femural sunt dedou ori mai frecvente la persoanele vrstnice
desex feminin dect la brbaii de vrst corespunztoare, dei rata pierderii osoase lente este
similar la cele dou sexe.
Osteoporoza idiopatic a adultului tnr
Este rar ntlnit la ambele sexe, manifestndu-se mai ales prin fracturi vertebrale, dar i
prin fracturi de coaste sau ale oaselor periferice.
Evoluia este uneori blnd, alteori sever, progresiv, refractar la tratamentul clasic al
osteoporozei.
Uneori ea apare la femei tinere n cursul sau dup o sarcin, la unele dintre ele notndu-se
o scdere a fosfatazei alcaline n ser.
Osteoporoza idiopatic juvenil
Mai rar dect osteoporoza adultului tnr.Poate afecta biei i fete n perioada
prepubertar, ntre 8-14 ani.Are o evoluie zgomotoas pentru 2-4 ani, cu dureri osoase i fracturi
dup traumatisme minime; dup care se produce o remisie spontan, urmat de reluarea creteii
esutului osos.
2. Osteoporoze secundare:
Osteoporoza indus de glucocorticoizi
Este ntnlit n sindromul Cushing si dup tratamentul ndelungat cu corticoizi.
Tratamentul cu hormono glucocorticoizi detrmin o pierdere osoas datorit facptului c
rata resorbiei osoase o depete pe cea a formrii osoase.
Dozele suprafiziologice de hormoni glucocorticoizi realizeaz acest dezechilibru prin
dou mecanisme:
- reducerea formrii osoase datorate deprimrii funciilor osteoblatilor
- creterea resorbiei
Sunt afectate n special oasele cu coninut mare de os trabecular (vertebrele i coastele),
rezultnd un mare risc de fractur, dar i riscul de fractur de old este triplat.
Scderea densitii osoase are loc mai ales n primul an al corticoterapiei, dar continu,
ntr-un ritm mai lent, i n perioada urmtoare.
Mecanismele prin acre dozele suprafiziologice de cortizon suprim formarea de os sunt:
Reducerea conversiei unor celule precursoare n osteoblaste;
Reducerea sintezei de ctre osteoblastele mature a principalelor proteine ele matricei
oaselor;
Suprimarea unor factori locali de cretere datorit suprimrii sintezei de prostaglandine,
care au unele aciuni asupra factorilor de cretere propriu-zii.
Efectul hormonilor glucocorticoizi de a mri resorbia osoas se realizeaz prin
urmtoarele mecanisme: a)Reducerea absorbiei intestinale a calciului
b) Reducerea resorbiei calciului, la nivelul tubilor renali cu creterea pierderii sale
urinare;
c) Stimularea secreiei de parathormon, ca rezultat al malabsorbiei calciului i pierderii
urinare
d) Activarea osteoclastelor,secundar semnalelor declanate de excesul de parathormon.
Glucocorticoizii scad i concentraiile serice de hormoni sexuali, n special la brb at i la
femeie dup menopauz.
Urmarea acestor efecte cumulative este o pierdere substanial de os trabecular, evaluat
n unele studii pn la 30% n primele luni ale tratamentului.
Pierderea de os are ca urmare apariia de fracturi la circa o treime din bolnavi dup 5-10
ani de tratament.
Incidena osteoporozei secundare corticoterapiei, nsoit de fracturi ale scheletului axial
i periferic este att de mare nct reprezint o problem medical major.
Aceste fracturi sunt mai frecvente la vrstnici deoarece osteopenia cortizonic se adaug
celei determinate de vrst, de menopauz i de descreterea activitii fizice.
Studii clinice i densiometrice efectuate pe subiecii tratai cu cortizon (Prednison,
30mg/zi) timp ndelungat au demonstrat la 80% dintre ei fie osteoporoz, fie prezena unor
complicaii ale acesteia (fracturi).
Factorii majori care mresc riscul fracturilor n cazul celor tratai cu cortizon sunt:
- Cifra marea dozei cumulate de hormoni glucocorticoizi,
- Vrstele mari
- Perioada postmenopauz
Examenul radiologic al coloanei vertebrale evideniaz uneori trziu o hipertransparen a
corpilor vertebrali.
Studiile densiometrice sunt costisitoare, dar permit un diagnostic prcoce al acestei forme
de osteoporoz secundar.
Diversele fracturi certific diagnosticul tardiv.

2.3 ETIOPATOGENIE
Etiologie
Osteoporoza este considerat sindrom anatomo-radiologico-clinic, determinat de
numeroase cauze.
Clasificarea etiologic a osteoporozei cuprinde urmtoarele forme:
Osteoporoza idiopatic (primar) :
Osteoporoza comun
- tip I (postmenopauz, presenil)
- tip II (senil, de involuie)
Osteoporoza idiopatic a adultului tnr
Osteoporoza idiopatic juvenil

Osteoporoze secundare :
Osteoporoza secundar unor boli endocrine:
- indus de glucocorticoizi:
a) forma spontan
b) forma iatrogen
- osteoporoza din:
a) hipertiroidism
b) hipogonadism
c) acromegalie
d) amenoreea atletelor de performan
Osteoporoza secundar a unor boli digestive:
- sechele dup rezecii gastrice
- sindroame de malabsorbie
- icter obstructiv cronic
- ciroz biliar primitiv
- malnutriie sever

Osteoporoza secundar unor boli metabolice


- diabet zaharat
- hemocromatoz
Osteoporoza de imobilizare
Osteoporoza cosmonauilor
Osteoporoza genetic
Osteoporoza de cauze diverse:
- alcool
- tratament prelungit cu heparin
- metastaze carcinoase n mduva osoas
Osteoporoza idiopatic este tipul idiologic cel mei frecvent reprezentnd peste 75 la sut
din totalitatea cazurilor de osteoporoz.
Osteoporoza idiopatic reprezint n cazul sexului feminin o proporie de 65-80 la sut
din totalitatea cazurilor;n cazul sexului masculin, proporia este de aproximativ 60 la sut.
Dintre diversele tipuri de osteoporoz idiopatic, unele sunt rar ntlnite : osteoporoza idiopatic
a adultului tnr i mai ales osteoporoza idiopatic juvenil.
Osteoporoza comun, cu cele dou subtipuri ale ei, osteoporoza postmenopauz (ntlnit
la femeile n vrst de 45-60 de ani) i osteoporoza senil (osteoporoza vrstnicilor de peste 70
de ani) constituie cea mai frecvent form de osteoporoz, pentru care sunt valabile noiunile
prezentate mai sus i cele ce urmeaz. Factorii de risc principali ai osteoporozei idiopatice sunt
genetici, hormonali, alimentari i exogeni. Cnd acetia lipsesc, trebuie luate n considerare
cauzele unei osteoporoze secundare.
Osteoporoza secundar are cel puin ase forme etiologice; pe prim plan se situeaz
osteoporoza bolilor endocrine, in special osteoporoza cortizonic cum este cea ntlnit n
sindromul Cushing, ca i cea determinat de tratamentul cu hormoni glucocorticoizi.
Osteoporoza secundar este ntlnit la 20 la sut dintre femeile i la 40 la sut dintre
brbaii care se prezint la medic pentru fracturi vertebrale.

2.4 PATOGENIE
Osteoporoza fur substan mineral din oase lsnd guri mari n structura alveolar a
parilor interne,trabeculare. Oasele devin slabe i casante i se pot rupe la cea mai nensemnat
lovitur.
Toate simptomele osteoporozei deriv de la rupturi, care sunt de dou feluri:
leziunea vertebrelor n timpul strivirii, frmiarii, tasrii
fractura propriu-zis(fisur sau ruptur deschis) care apare la restul oaselor care
nu aparin coloanei vertebrale.
Fractura poate fi produs spontan, n timpul accidentului; sau este posibil s se fi rupt mai
nti osul, probabil din cauza oboselii tisulare, aceasta ducnd la cdere.
Atunci cnd substana din oase este redus i aceste sunt slbite de osteoporoz, chiar
dac i pastreaz dimensiunile i forma ele prezint un risccrescut de fracturare n cazul celor
mai mici accidente.
Msura utilizat pentru aprecierea acestei slbiri se numete densitatea mineral a osului
(DMO).
O densitate mineral osoas scazut inseamn oase fragile i cele care pot fi afectate sunt
oasele membrelor, oldul, pelvisul, ira spinrii, clavicula, coastele, minile i picioarele.

Cotul, faa i degetele sunt mai puin susceptibile de fracturi i de obicei scap de efectele
osteoporozei, dar aceasta nseamn c majoritatea oaselor rmn n linia de foc. Cel mai frecvent
sunt afectate vertebrele, oldul i ncheietura minii.
nsi vrsta este un factor evident n predispoziia fracturrii vertebrelor, a oldului,
braului i n deosebi a pelvisului;n timp ce independent de vrst i de DMO sczut, o fractur
anterioar crete probabilitatea altei fracturi.
Dei marea majoritate a fracturilor de old, a ncheieturii pumnului i a vertebrelor se
datoreaz osteoporozei, exist i alte cauze posibile (traumatismele severe, vrsta, tulburrile n
metabolismul osului).

2.5 SEMNE I SIMPTOME CLINICE


Dup cum am precizat mai sus osteoporoza se numete houl tcut al calciului .
Este puin probabil s existe vreun simptom care s poat fi recunoscut nainte ca
tulburrile s dateze de civa ani, iar examenele radiologice nu vor evidenia pierderile de esut
osos dect atunci cnd au atins cel puin 40 la sut. De multe ori asemenea evenimente sunt
primele indicii c ceva nu este n regul; cel mai probabil ele se produc dup vrsta de 60 de ani.
n consecin toate simptomele osteoporozei deriv de la rupturi.
Cel mai evident indiciu al fracturrii vertebrelor este scderea n nlime. Efectele acute
ale vertebrelor fracturate pot fi dureri n zona osului afectat care iradiaz spre fa sau spre o
parte, sau sub forma unei strnsori de cingtoare; sensibilitate la presiune (aceasta nu se simte
chiar la os ci n muchii care intr n contractur pentru a proteja partea vtmat); inflamaie
localizat; limitare sever a micrilor (n special la aplecare i ridicare); colic abdominal;
pierdere a apetitului, stare de vom, febr.
Simptomele imediate ale fracturilor de old pot consta n : durere de old resimit n
funcie de gradul traumatismului sau de pierderea de snge; imposibilitatea de asta n picioare;
piciorul este rsucit spre exterior.
Simpomele fracturii lui Colles constau n durere acut deoarece fractura la articulaia
pumnului poate fi mai dureroas dect cea de old; sensibilitate; inflamaie; limitarea micrilor;
articulaia pumnului are o form neobinuit.
Va fi descris tabloul clinic al celui mai frecvent tip de osteoporoz, osteoporoza
vrstnicului.
Osteoporoza are o perioad subclinic lung; subiecii cu osteoporoz sunt de obicei
asimptomatici sau acuz vagi dureri dorsolombare, care se accentueaz in ortostatism prelungit
sau cu ocazia unor solicitri fizice mai intense, i care se atenueaz prin repaus n decubit dorsal.
Osteoporoza vertebral devine net simptomatic odat cu apariia unei tasri vertebrale,
care este de fapt o fractur de corp vertebral. Tasrile vertebrale se manifest prin rahialgii de
dou tipuri: acute i cronice.
Cel mai des, tasarea vertebral se traduce prin rahialgii acute situate de obicei n regiunea
dorsal inferioar sau n regiunea lombar instalate brusc uneori n urma unei cderi sau, mai
des, dup un mic efort de ridicare, de presiune sau dup o simpl micare a trunchiului. Aceste
dureri sunt adesea deosebit de intense, impunnd repausul la pat timp de cteva zile sau
sptmni, rahialgiile se atenueaz progresiv, putnd dispare complet n 6-8 sptmni.
Rahialgiile cronice, lombare sau prezente n intervalul dintre episoadele de rahialgie
acut sau n absena lor, constituie singura manifestare a tasrilor vertebrale; aceste dureri au
caracterul rahialgiilor banale, de oboseal, i sunt accentuate de portul unor greutai, de statul
prelungit n picioare sau pe scaun, de activitile casnice etc; durerile se amelioreaz prin repaus.
La unii bolnavi, osteoporoza nsoit de tasri vertebrale poate fi complet indolor, ea
fiind identificat cu prilejul unui examen radiologic, efectuat ntmpltor.
n formele avansate de osteoporoz vertebral pot aprea i dureri cervicocapsulare i
toracice de origine static. Unii bolnavi pot prezenta o durere toracic imens dup un
traumatism minim sau dup efortul de tuse, caredetermin o fractur costal.
Bolnavii cu osteoporoz dureroas sunt adesea obosii, slbii, astenici, irascibili; uneori
deprimai, intervenind i o component nevrotic.

2.6 INVESTIGAII PARACLINICE


Diagnosticul de osteoporoz, bnuit clinic, este confirmat de prin urmatoarele explorri
paraclinice :

Examenul radiologic
- radiografia clasic a coloanei vertebrale reprezint examenul cel mai accesibil, chiar
dac ea nu permite un diagnostic precoce al osteoporozei.
- puin sensibil deoarece este necesar o reducere substanial a masei osoase pentru a fi
vizibil pe radiografii;
- evideniaz fracturile.
Osteoporoza se recunoate radiologic printr-o hipertransparen difuz a rahisului,
nsoit detari vertebrale.
Transparena vertebrelor este mrit fiind vizibile numai traseele osoase verticale ale
corpilor vertebrali care au un aspect striat vertical (aspect mai evident pe radiografia de profil).
La unii bolnavi, prin dispariia desenului tramei osoase a corpilor vertebrali, vertebrele par goale,
ca fiind destcl. Liniile opace corespunztoare platourilor vertebrale, dei subiate apar mai
evidente dect la subiectul normal, subliniind ca un lizeru de doliu, imaginea corpilor vertebrali
hipertranspareni. Marginea anterioar a vertebrelor se distinge greu de opacitatea prilor moi.
Tasrile vertebrale, uneori multiple sunt localizate mai ales la nivelul coloanei dorsale
inferioare i coloanei lombare superioare. Tasrile vertebrale sunt de mai multe feluri; uneori
tasarea este predominant anterioar, corpul vertebral dobndind un aspect trapezoid sau
cuneiform; vertebrele cuneiforme, situate n regiunea dorsal determin apariia cifozei n
respectivul segmant al coloanei; alteori tasarea este uniform, corpul vertebral avnd din profil
un aspect dreptunghiular. Alteori, mai ales n regiunea lombar, osteoporoza se traduce prin
deformarea cupuliform a platourilor vertebrale care se deprim sub presiunea transmis de
discuri; se realizeaz aspectul de vertebr concav sau biconcav.
Cum fracturile de corp vertebral nu sunt totdeauna recunoscute de bolnav, n fiecarecaz
este indispensabil examenul radiologic al coloanei dorso-lombare.
Osteoporoza poate fi pus n eviden cu ajutorul radiografiei clasice i n alte zone ale
scheletului. Astfel, la nivelul colului femural se constat o hipertransparen, i un aspect mai lax
al trabeculelor osoase dect cel normal, datorit dispariiei unor sisteme trabeculare. La nivelul
toracelui pot fi puse n eviden fracturi costale vechi sau recente.
naintea apariiei tasrilor vertebrale sau a altor fracturi, examenu radiologic nu are
utilitate pentru diagnosticul osteoporozei; cu alte cuvinte, diagnosticul radiologic al osteoporozei
este un diagnostic tardiv. Radiografiile recunosc pierderea de os numai cnd s-a produs o scdere
cu 25-30% a densitii osoase, deci destul de trziu.
Tomografia computerizat cantitativ a coloanei vertebrale - cea mai sensibil metod
pentru diagnosticul iniial; nu este pentru masuratori repetate datorit costului ridicat i dozei
mari de radiaii. Este extrem de util pentru determinarea densitii osoase. De poate studia zona
central a corpilor vertebrelor lombare 2-4, exprimnd densitatea osoas n grame pe cm3.
examinarea dureaz 5-10 minute, si poate fi aplicat i la nivelul colului femura. Avantajele
principale sunt: distinge foarte bine osul trabecular de osul cortical; distinge foarte bine structura
intraosoas decalciul extraosos care poate crete n mod artificial densitatea osoas, determinat
de celelalte tehnici ( DPA;DEXA). Un progres recent- Scanning QCT 3D- realizeaz o
ameliorare a imaginii i o mai precis cuantificare a densitii osoase.
Absorbiometria unifotonic la nivelul antebraului proximal - puin sensibil n stadiile
precoce. Se fac msurtorile necesare la nivelul radiusului. Iradierea este mic. ntruct este o
diferen n absorbia fotonilor dectre os i de ctre pile moi, este posibil determinarea
coninutului mineral total al osului, care poate fi exprimat n grame pe cm. Metoda nu permite o
difereniere ntre osul cortical i cel trabecular.
Absoriometria monofotonic este bine tolerat de bolnav, are o bun acuratee si prcizie
i necesit puin timp (10 minute). I se reproeaz faptul c nu permite determinarea densitii
osoase la nivelul colului femural i al coloanei vertebrale.
Absorbiometria bifotonic la nivelul coloanei vertebrale i oldului - limitat de
numeroasele artefacte. Permite determinarea coninutului mineral al coloanei vertebrale, al
oldului i al corpului ntreg. Determinarea se face de obicei la nivelul coloanei vertebrale
lombare. Coninutul osos mineral se exprm n grame pe cm2. iradierea este mic.
Absorbiometria bifotonic se poate aplica i la nivelul colului femural constituind astfel
un mijloc de previziune a fracturilor la acest nivel, absorbiometria bifotonic permite i
determinarea coninutului mineral al corpului ntreg. n mod curent DPA este practicat la nivelul
coloanei vertebrale lombare i colului femural, ea nu poate diferenia osul cortical decel
trabecular.
DEXA - dubla absorbiometrie cu raze X - la nivelul coloanei lombare sau a oldului
este asemntoare absorbiometriei bifotonice, darse folosesc raze X i nu iyotopi radioactivi.
Precizia ddensitii osoase la nivelul coloanei vertebrale lombare i la nivelul colului femural
este superioar tehnicii anterioare, se face n timp mai scurt (aproximativ 5 minute pentru fiecare
zon), iar iradierea este foarte mic. DEXA permite i determinarea densitii osoase a corpului
ntreg.
Timpul de efectuare al unui examen DEXA este mai scurt nreuct razele X produc un
fluxde protoni mai nalt dect izotopii radioactivi.
Analiza activitii neutronice - permite msurarea cantitii totale de calciu din
organismul uman prin iradierea corpului cu neutroni i examinarea calciului. Timpul de iradiere
total este de1 minut, dup care subiectul rmne timp de 20 de minute ntr-un monitor
caredetermin radioactivitatea ntregului corp.
Cu ajutorul analizei activitii neutronice nu se pot face msurtori specifice n anumite
zone ceea ce reprezint un inconvenient al metodei, alturi de iradierea destul de mare; din aceste
motive, tehnica nu este de utilizare curent.
Echografia a nceput s fie folosit i pentru studiul densitii osoase. Atenuarea
semnalului ultrasunetelor n timpul trecerii lor prin os, poate fi msurat determinnd reducerea
amplitudinii acestui semnal. Atenuarea benzii largi de ultrasunete poate fi utilizat pentru
aprecierea densitii osoase a calcaneului (clci). n funcie deaparatul utilizat, realizarea acestei
msurtori poate necesita ntre 1 i 10 minute.

2.7 DIAGNOSTICUL OSTEOPOROZEI


n trecut, diagnosticul osteoporozei se fcea cu ochiul liber. Tabloul caracteristic era cel al
unei femei de talie mic, slab, foarte redus de spate i cu aa numitul ghebul btrnei
doamne. Se fcea un control privind pierderea masei osoase : se msura deschiderea braelor pe
orizontal de la vrful degetelor unei mini pn la vrful degetelor celeilalte mini. Dac
aceast lungime msurat reprezint mai mult dect nlimea acelei persoane este probabil ca
vertebrele s fi cedat deoarece oasele devin mai slabe din cauza osteoporozei i se taseaz.
ntotdeauna masa osoas sczut i densitatea mineral sczut se iau n considerare
impreun. Acestea sunt semnele particulare ale osteoporozei i prezic posibilitatea producerii
unei fracturi i toate implicaiile acesteia. Valori szute pot aprea i n osteopenie i
osteomalacie, dar acestea sunt de fapt etape n dezvoltarea osteoporozei.

n ultima jumtate a secolului trecut s-au dezvoltat cteva tehnici pentru msurarea masei
osoase i a DMO (densitatea masei osoase). Toate se bazeaz pe o tehnologie complex iar
precizia lor este de importan vital deoarece cele mai mici modoficri ale masei i densitii
osului reflect mari modificri n rezistena acestuia.
1.Radiografiile
Radiografiile simple arat densitatea redus prin transparena mrit a oaselor.
O radiografie la locul unei fracturi sau poate una toracic ntmpltoare n cazul unei
probleme la acest nivel pot constitui baza unui prim diagnostic n cazul osteoporozei.
Din pcate, osteoporoza se poate detecta pe film abia atunci cnd s-a pierdut 40 la sut
din rezistena mineral a osului.

2.Radiogrametria
Radiogrametria compar limea unui os cu limea prii sale dire, a cortexului exterior,
i de aici cu limea prii interne trabeculare sau poroase. Procesul de osteoporoz afecteaz mai
nti i mai grav aceast parte de os, dar coninutul mineral al osului se gsete n principal n
cortex. O pierdere substanial la nivelul osului compact este pus n eviden dac limea total
a prii corticale este mai mic dect cea a osului trabecular.

2.7.1 Diagnosticul pozitiv


Diagnosticul pozitiv al osteoporozei se refer n principal la diagnosticul osteoporozei
comune tip I (postmenopauz) i tip II (senil).
Diagnosticul tardiv
Este in primul rnd clinic i are loc la o femeie care se gsete la un interval de
aproximativ 15 ani de la instalarea menopauzei sau la o persoan cu vrsta decal puin 70 de ani
de ambele sexe, care prezint o fractur dup un traumatism minim sau chiar n lipsa unui
traumatism, alturi de care mai exist i o scdere n nlime, accentuarea cifozei dorsale, sau
dureri osoase.
n cazul bolnavilor cu osteoporoz senil, cele mai frecvente fracturi sunt cele de col
femural.
n cazul bolnavilor cu osteoporoz postmenopauz, fracturile vertebrale, costale sau de
radius se ntlnesc mai frecvent.
Examenul radiologic confirm fractura i osteoporoza.
Examenuele cu ajutorul crora se apreciaz densitatea osoas confirm , o important
scdere a masei osoase.
Examenele biochimice, i anume: dozarea n snge a calciului, fosfatului, fosfatazei
alcaline, hormonului paratiroidian, vitaminei D,, dozarea n urin a calciului i hidroxipolinei,
sunt de regul normale.
Principalele modificri n aceast direcie sunt cele realizate de markerii biochimici ai
formrii osoase cum ar fi creterea n ser a fosfatazei alcaline, osteocalcinei, etc, i de markerii
biochimici ai resorbiei osoase (creterea excreiei urinare de calciu, hidroxiprolin, etc ).
Pentru indicarea turnover-ului osos al unui bolnav cu osteoporoz poate fi indicat
puncia biopsie osoas din creasta iliac.

2.7.2 Diagnosticul diferenial


Diagnosticul diferenial al osteoporozei comune se face:
Cu celelalte forme de osteoporoz idiopatic
Cu celelalte forme de osteoporoz
Cu celelalte osteopatii rarefiante
1. Diagnosticul diferenial al osteoporozei comune cu celelalte forme de osteoporoza
idiopatic (cea a adultului i cea juvenil) este relativ usor, datorit diferenelor mari n vrsta
pacienilor.
2. Diagnosticul diferenial cu diverse tipuri etiologice de osteoporoz secundar trebuie
facut n faa oricrui bolnav cu osteoporoz, mai ales dac vrsta acestuia (sub 60 de ani) i sexul
(masculin) nu reprezint un argument suficient de puternic n favoarea afirmrii unei osteoporoze
comune.
n unele cazuri diagnosticul de osteoporoza secundara si tipul acesteia este evident, cum
astecazul atletelor amenoreice.
Ostoporoza cortizonic poete fi determinat de corticoterapie ( anamnez) sau se poate
datora Sindromului Cushing ce poate fi demonstrat prin valorile crescute ale cortizonului n
snge i prin simptomele i semnele clinice caracteristice acestui sindrom.
Osteoporoza din hipertiroidie, care nu este rar, trebuie identificat, chiar la bolnavii la
care clinica nu este suficient de sugestiv pentru o hiperfuncie tiroidian (mai ales la vrstnici).
3. Diagnosticul diferenial cu alte osteopatii rarefiante:
O prim problem o pot pune bolnavii cu mielom multiplu sau cu metastaze osoase ale
unor cancere viscerale care consult pentru o fractur vertebral.
n favoarea unei afeciuni maligne, pledeaz:
Stare general alterat cu ianpeten
Pierdere n greutate
Tulburri neurologice determinate de fractura vertebral
Anemie
VSH accelerat
Hipercalcemie
Proteinurie
Identificare clinic i radiologic a tumorii primare
Identificarea unei componente monoclonale prin electroforeze n gel de
agar a proteinelor serice
Biopsia mduvei osoase, ce poate identifica elementele tipice mielonului
(prezena n mduva hematopoetic a unui numr mare de plasmocite cu
aspect atipic)sau, mai rar, celulele maligne corespunztoare unei metastaze
osoase.
Diagnosticul de mielom sau metastaze osoase trebuie luat n considerare mai ales la
bolnavii la care anamneza i vrsta nu constituie argumente solide n favoare diagnosticului de
osteoporoz postmenopauz sau senil.

2.8 TRATAMENTUL OSTEOPOROZEI


n cele ce urmeaz se va prezenta tratamentul osteoporozei n general, insistndu-se
asupra tratamentului osteoporozei comune (osteoporoza idiopatic postmenopauz i senil).
Tratamentul profilactic include prevenirea cderilor, respectiv prevenirea poticnirilor,
luminarea suficient a locuinei, supravegherea medicamentelor (neuroleptice, miorelaxante,
somnifere, tranchilizante), folosirea unui baston pentru sprijin, evitarea unei flexiuni mari a
trunchiului i a purtrii de greuti .a i mai ales prevenirea fragilitii osoase prin:
a) obinerea unei soliditi i a unui titru mineral maximal al scheletului n cursul anilor
creterii;
b) meninerea masei osoase la nivel maxim ct mai mult timp posibil;
c) ncetinirea ritmului de pierdere osoas, ce apare odat cu naintarea n vrst;
d) reducerea sau prevenirea pierderii osoase rapide din perioada postmenopauz.
Obiectivele prevenirii osteoporozei pot fi n mare msur cuantificate: mrirea taliei
medii a scheletului cu 10-20 mm n cursul anilor de cretere, creterea masei osoase maxime cu
5%, diminuarea cu 50% a vitezei pierderii osoase cu vrsta, reducerea cu 50% (n medie), a
accelerrii post-menopauz a acestei pierderi.
Cum 97% din subsanta osoas se constituie naintea vrstei de 20 ani, tinerii au nevoie
de suficient calciu. Un grup cu risc potenial de osteoporoz l constituie fetele tinere a cror
asigurare este deficitar n toat Europa i al cror calciu este sczut, datorit printre altele i
regimurilor de slbire pentru siluet; aceste regimuri scad coninutul n estrogeni al corpului,
reduc aportul de calciu i pot duce la osteoporoz. O atenie deosebit trebuie deci acordat
acestei categori n asigurarea cu suficient calciu. Pentru vrsta de 11-18 ani acesta trebuie s fie
de 800-1200 mg/zi.
Tratamentul profilactic al osteoporozei ar trebui efectuat de ntreaga populaie, dar cum
acest lucru nu este posibil, el va fi aplicat cu prioritate subiecilor la care sunt identificai anumii
factori de risc. Dup Riggs i Melton principalii factorii de risc ai osteoporozei sunt: femeie
caucazian sau asiatic, menopauz precoce sau amenoree prelungit, antecedente
eredocolaterale prezente, statur joas i greutate corporal mic, scdere a aportului de calciu
sau a absobiei sale, inactivitate, consum exagerat de alcool.
O alt metod de a seleciona subiecii, n vederea unui tratament profilactic, este aceea
de a msura prin osteodensiometrie masa osoas n diferite zone, pentru a identifica subiecii cu
mas osoas i deci cu risc crescut de fracturi, metoda este puin fiabil prentru screening,
datorit costului su ridicat.
Christiansen a propus urmtoarele criterii pentru selecionarea femeilor dup menopauz,
la care este necesar tratamentul profilactic (inclusiv tratamentul hormonal de substituie);
greutatea corporal, dozarea fosfatazei alcaline serice i a calciului i hidroxiprolinei ntr-un
eantion de urin raportate la creatin; pe baza acestor criterii, femeile pot fi mprite n 3
grupuri: cu pierdere osoas rapid, medie sau mic.
n tratamentul preventiv al osteoporozei trebuie luat n considerare faptul c la o anumit
vrst (deci riscul de fractur) este determinat de : masa osoas maxim, vrsta la care masa
osoas ncepe s scad i ritmul n care se produce aceast scdere.
Dac unii factori de care depinde masa osoas maxim nu pot fi modificai, cum sunt
rasa, sexul, unii factori ereditari, exist i factori ce pot accentua depunerea de os n timpul
creterii i consolidarii, astfel nct s contribuie la crearea unei mase osoase ct mai mari.
Principalii factori sunt : exerciiul fizic, alimentaia cu un coninut adecvat de calciu i factorii
hormonali; de asemenea pot fi avute n vedere i alte mijloace: vitamina D, calcitonina i
disfonaii.
Exerciiul fizic are o mare importan, lucru dovedit de faptul c atleii au o mas osoas
mai mare dect subiecii sedentari; creterea masei musculare stimuleaz formarea osului.
Adolescenii i adulii trebuie ncurajai s fac exerciii fizice, s practice diferite sporturi:
alergri, ciclism, not; n cazul persoanelor de gen feminin exerciiile fizice nu trebuie s duc la
amenoree, ceea ce ar putea avea consecine negative. Pentru vrstele mai mari se recomand
gimnastica adaptat vrstei i mersul pe jos; plimbrile de 30-60 de minute, efectuate de 3-4 ori
pe sptmn, pot contribui la meninerea masei osoase la persoanele cu vrst ntre 50 i 70 de
ani, mai ales cele de sex feminin.
Aportul adecvat de calciu n alimentaie este necesar n timpul copilriei n vederea
depozitrii acestuia n schelet n timpul creterii i consolidrii.
n timpul adolescenei, aportul alimentar zilnic trebuie s fie de 1100 1200 mg calciu.
n cazul adultului matur i al femeii naintea menopauzei aportul alimentar zilnic de
calciu trebuie s fie de 800 1000 mg.
Barbaii de peste 55 de ani i femeile postmenopauz au nevoie de 1500 mg calciu /zi.
Avnd n vedere c este relativ greu s se realizeze un aport alimentar zilnic de 1500 mg de
calciu i innd seama de faptul c absobia intestinal a calciului este deficitar la vrstnici, la
femeile postmenopauz este justificat un supliment zilnic de calciu de 1000 mg/zi.
Odata instalata osteoporoza nu este posibil refacerea masei osoase.
Totui intervenia precoce poate preveni osteoporoza iar cea tardiv poate opri progresia
bolii.
Dac este prezent o cauz secundar tratamentul specific are scopul ndeprtrii cauzei.

2.8.1 Tratamentul curativ


Tratamentul igienodietetic
Exerciiul fizic este util i n tratamentul osteoporozei comune constituite.
Recomandrile privind exerciiul fizic trebuie adecvate vrstei i capacitii fizice limitate
a pacienilor .
Se recomand mersul pe jos, pe distane iniial mici, cu o cretere progresiv a lor i cu o
intensificare a ritmului.
Poate fi avut n vedere i un prigram de kinetoterapie.
Alimentaia va fi bogat n lapte i derivai, adesea asociat i cu un supliment de calciu.
Alimentaia trebuies fie echilibrat, evitndu-se excesul de proteine care poate include o
cretere a excreiei de calciu.
Malnutriia care poate accentua osteoporoza trebuie evitat.
Adoptarea unor msuri speciale pentru a evitacderile trebuie evut n vedere, ncepnd
cu ndreptarea factorilor de mediu.

2.8.2 Tratamentul medicamentos


Tratamentul medicamentos al osteoporozei propune s influeneze n mod favorabil
procesul de formare i remodelare osoas, oprind pierderea osoas i stimulnd creterea masei
osoase cu mineralizarea osteoidului.
La acest tratament se adaug frecvent i un tratament simptomatic.
Medicamentele folosite n tratarea osteoporozei se mpart n dou clase, n funcie de
mecanismul lor de aciune:
Medicamente antiresorbtive care inhib resorbia osoas: estrogenii, calcitonina,
bifosfonaii;
Medicamente care stimuleaz formarea osoas: fluorura de sodiu i androgenii
anabolozani
n tratamentul osteoporozei se ma folosesc n afar de cele prezentate mai sus, calciul,
diureticele tiazidice, vitamina D.
Fizioterapia
Face parte din tratamentul simptomatic i urmrete dou obiective:
- tratamentul rahialgiei cronice
- ameliorarea funcional, respectiv creterea forei musculare
Tratamentul durerii
Include diverse mijloace:
- masajul, care amelioreaz starea muscular i stimuleaz circulaia prin hiperemizarea
musculaturii i activareaconcomitent a circulaiei limfatice i venoasede ntoarcere;
- electroterapia- acioneaz analgezic i este indicat de preferin n suferinele
segmentale ale coloanei;
- termoterapia- mpachetri cu parafin sau nmol
- hidroterapia- bi calde, cu sare 3%, bi hidroelectricecare au aciune analgezic i de
reglare a tonusului muscular
- mijloace stabilizante ale trunchiului(corsete)
Ameliorarea funcional se obine prin gimnastic medical zilnic, care este cel mai
important factor al tratamentului insuficienei musculare n osteoporoz.
Pentru tratarea durerii sunt la dispoziie mijloace medicamentoase (AINS, miorelaxante,
antidepresive, neuroleptice), mijloace fizioterapice i balneologice.
n faza acut se recomand repausul la pat, combaterea energic a durerii (inclusiv
calcitonina 100 U.I. pe zi, 3-6 sptmni, infiltraii, termoterapie), purtarea unui corset elastic
poate fi de asemenea util.
n faza cronic, este indicat un regim de solicitare intermitent (solicitare 2h, repaus
ore), gimnastic medical, fizioterapie intensiv. Se ncepe totodat n funcie de dureri i
activitatea fizic: plimbri, inot, exerciii izometrice, exerciii de fortificare a musculaturii
abdominale i spinale.

2.9 PROFILAXIA OSTEOPOROZEI


Ca definiie a profilaxiei am putea spune c reprezint nsumarea mijloacelor i
metodelor necesare evitrii producerii bolii i oprirea exinderii sale.
Pentru realizarea acestui lucru este foarte important ca orice persoan s aib acces la
informaiile caracteristice bolii pentru a diminua riscurile declanrii acesteia.
Cea mai bun soluie de a lupta mpotriva acestei maladii o reprezinta prevenia.
De asemenea, foarte important este schimbarea radical a stilului de viaa: un regim
alimentar sntos, bogat in calciu i vitamina D (se recomand calciu tuturor femeilor peste 50
de ani), exerciii fizice (5-10 minute zilnic de srituri cu coarda sunt suficiente pentru ntarirea
sistemului osos), moderaie la alcool i renunarea la fumat, creterea nivelului de educaie
sanitar a populaiei n privina osteoporozei i a factorilor si de risc.
Lipsa micrii i de exerciiu are un efect de fragilizare ndeosebi asupra prii
trabeculare a osului, alterndu-i structura intern.

CAPITOLUL III

NORME DE PROTECTIE ALE MUNCII SI PREVENIREA STINGERII


INCIENDIILOR IN UNITATILE SPITALICESTI

Art. 27 Spitalul Clinic de Ortopedie Traumatologie si TBC Osteoarticular, in calitate de


angajator, are obligatia de a lua toate masurile ce se impun pentru asigurarea securitatii si
sanatatii salariatilor in toate aspectele legate de munca, avand in vedere respectarea urmatoarelor
principii generale:
evitarea riscurilor;
evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
combaterea riscurilor la sursa;
adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea locurilor de munca si
alegerea echipamentelor si metodelor de munca, de productie, in vederea atenuarii, cu
precadere, a muncii monotone si a muncii repetitive, precum si a efectelor acestora
asupra sanatatii;
inlocuirea a ceea ce este periculos, cu ceea ce nu este periculos, sau cu ceea ce este mai
putin periculos;
luarea in considerare a evolutiei tehnicii, adaptarea la progresul tehnic;
adoptarea masurilor de protectie colectiva cu prioritate fata de masurile de protectie
individuala;
planificarea prevenirii;
aducerea la cunostinta salariatilor a instructiunilor corespunzatoare, furnizarea de
instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
Art. 28 (1) Spitalul Clinic de Ortopedie Traumatologie si TBC Osteoarticular asigura prin
efectul legii pe toti salariatii pentru risc de accidente de munca si boli profesionale, in conditiile
legii.
(2) Angajatorul va organiza intruirea periodica a angajatilor sai in domeniul securitatii si sanatatii
in munca.
(3) Modalitatile de instruire se stabilesc de comun acord cu reprezentantii salariatilor.
(4) Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca este obligatorie in urmatoarele situatii:
in cazul noilor angajati;
in cazul salariatilor care isi schimba locul de munca sau felul muncii:
in cazul salariatilor care isi reiau activitate dupa intrerupere mai mare de 6 luni;
in situatie in care intervin modificari in legislatia in domeniu. In toate aceste cazuri, instruirea
se efectueaza inaintea inceperii efective a activitatii.
(5) Locurile de munca trebuie sa fie organizate astfel incat sa garanteze securitatea si sanatatea
salariatilor.
Art.29 In scopul asigurarii implicarii salariatilor la elaborarea si aplicarea dispozitiilor in
domeniul protectiei muncii, se constituie Comitetul de securitate si sanatate in munca care are
atributii specifice potrivit dispozitiilor legale in vigoare si a carei componenta se actualizeaza ori
de cate ori este nevoie.
Art.30 Regulile si masurile privind securitatea si sanatate in munca vor fi elaborate de Comitetul
de securitea si sanatate in munca, cu consultarea reprezentantilor sindicatelor si se vor regasi in
Regulamentul de Organizare si Functionare.

Norme de prevenire i stingere a incendiilor n uniti spitaliceti

-echiparea spaiilor cu mijloace adecvate de prim intervenie stingtoare adecvate spaiului


de lucru (cu pulbere, stingtoare cu CO2), hidrani interiori, hidrani exteriori;

-verificarea periodic a acestor mijloace verificarea stingtoarelor cu firme atestate,


ntreinerea hidranilor exteriori (protejarea lor pe timp de iarn), asigurarea dotrii hidranilor cu
accesorii;

-pstrarea cilor de evacuare libere, evitndu-se depozitarea de materiale sau amenajarea de


spaii prin care se reduce gabaritul cii de evacuare;

- marcarea corespunztoare a cilor de evacuare cu indicatoare standartizate astfel nct traseele


acestora s fie recunoscute cu uurin de ctre toi utilizatorii;
-deschiderea uilor de pe traseul evacurii, de regul, trebuie s se fac n sensul deplasrii
oamenilor spre exterior;

CAPITOLUL IV

INGRIJIRI SPECIFICE

CAZUL I

NUME: M
PRENUME: R
SEXUL: F
VRSTA: 70 ani
DATA NATERII: anul 1943, luna martie, ziua 23
DOMICILIUL: Timisoara
OCUPAIA: pensionar
DATA INTERNRII: anul 2016, luna 07, ziua 18
DATA EXTERNRII: anul 2016, luna 07, ziua 28
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: FRACTUR PERTROHANTERIAN DREAPT
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: OSTEOPOROZ

Motivele internrii:

- durere de old
- impoten funcional total
- poziie vicioas ( coapsa scurtat si rotit n exterior )

Anamneza:
Antecedente heredocolaterale: - neag
Antecedente patologice:
- pe aceeai parte a suferit o hemiparez (2003)
- apendicectomie in copilrie
Antecedente fiziologice:
- prima menstr la vrsta de 12 ani
- menopauz de 25 de ani
- trei sarcini duse la capt
- dou sarcini ntrerupte
Obiceiuri:
- fumtoare, de 45 de ani, un pachet pe zi
- alcool-neag
Condiii de via i munc:
- bune
Istoricul bolii:

Pacienta n vrst de 78 de ani se prezint de urgen la spital acuznd dureri puternice la


nivelul bazinului cu incapacitatea exercitrii funciilor locomotorii, n urma unei czturi
petrecute cu o zi n urm.
Pacienta descrie dureri spontane uoare aprute la efort, sub form de junghiuri, care
cedeaz la repaus. Durerile au aprut n urm cu 15 ani, dar au fost ignorate i puse pe seama
oboselii.

Examenul clinic:

Stare general: alterat


Tegumente i mucoase: normal colorate
Facies: anxios

Stare de nutriie: bun


Aparat respirator:
- murmur vezicular prezent
- vibraii vocale transmise normal
- ampliaii respiratorii normale
Aparat digestiv:
- nedureros la palpare
- abdomen mobil cu respiraia
Aparat cardiovascular:
-T.A.=110/70
NEV PROB SURSA OBIEC INTERVENTI INTER EVALUA
OIA LEMA DEDIFIC TIVE I DELEGATE VENTI RE
FUN ULTATE I
DA- AUTO
MEN NOME
TAL
A

1 2 3 4 5 6 7

1.Nev dificu modificar sa aiba la indicatia masor in decurs


oia de ltate i o buna medicului se functiil de 3 zile
a in a respirator respirati administreaza e vitale bolnavul
respir respir ii e oxigenoterapie ale are o
a si a a si repaos la pat pacient respiratie
avea ului, normala,
o aerisesc 17
buna salonul, res./min,
postu ajut torace
ra bolnavu normal,
l sa se fara raluri.
aseze
intr-o
pozitie
confort
abila

2. alime inapetent combate Administrarea ma bolnavul


Nevoi ntatie a, rea la indicatia asigur respecta
a de a insufi ingestie inapeten medicului ca regimul
bea si cienta de lichide tei, perfuzie cu pacient prescris
a cantit insuficien hidratar 5% glucoza si ul are
manc ativ si te e ser fiziologic un
a calitat corespu pentru regim
iv nzatoare echilibrarea aliment
hidro- ar
electrolitica hipercal
oric si
hipergl
ucidic.

3. consti dificultat normali administrarea urmares se reia


Nevoi patie e in a zarea de purgative la c tranzitul
a de a defeca tranzitul indicatia scaunel intestinal
elimi scaune ui medicului e si
na tari si intestina - frecvent
rare l ciocolax 3 a lor
tb./zi
- ulei de ricin

4. greutate in Limitarea sa nu mai prezinte la indicatia educarea obiectiv


Nevoi miscare miscarilor durere medicului pacientului nerealiz
a de a datorita administrez: pentru a-si at
se durerilor la MOVALIS 2 tb./zi si pastra o datorita
misca mobilizare masaj in zona pozitie durerilo
si a dureroasa cu corecta, ajut r
avea IBUPROFEN GEL pacientul sa- persiste
o si pas-treze nte
buna tonusul mus-
postur chilor prin
a miscari
pasive si
active.

5. Somn dificitar - indepartarea asteniei, o la indicatia ma asigur sa de 2


Nevoi datorita astenie, boselii si medicului aiba o seri
a de a durerilor - a nelinistii administrez odihna pacient
dormi - treziri oboseala DIAZEPAM corespunza- ul se
si a se frecvente - neliniste 1 tb./seara toare fara odihnes
odihni - epuizare epuizare te in
psihica liniste si
nu mai
prezinta
dureri
nocturn
e.

6. greutate in a mobilitatea sa se poata imbraca si - ajut -


Nevoi se imbraca si membrului dezbraca singur pacientul sa
a de se dezbraca inferior se imbrace si
imbrac sa se
a si a dezbrace si ii
se asigur
dezbra intimitatea
ca corespunzato
are.

7. Nevoia pacientul - sa aiba la indicatia medicului masor ii explic temperatura


de a nu prezinta temperatura temperatura pacientului pacientului este in
mentine temperatura in limite necesitatea limite
temperatura crescuta normale de a-si normale
corpului in pastra
limite temperatura
normale in limite
normale

8. Nevoia pacientul pacientul nu prezinta - ma asigur ca igiena


de a fi prezinta nu prezinta leziuni ale pacientul proprie
curat, tegumente o pielii, are o respecta adeguata.
ingrijit si a normal dificultate igiena in reguli de
pastra tegu- colorate referitor la stare buna igiena
mentele propria proprie
curate igiena

9. Nevoia durere risc de pacientul sa administrez la indicatia ma asigur ca -


de a evita accident si nu mai medicului NOVALIS 3 tb./zi pacientul nu
pericolele agitatie de prezinte DIUAZEPAM 1 prezinta risc
complicatii dureri la tb. /zi ROMERGAN de
nelinist
nivelul accidentare
e articulatiilor

10. Nevoia - - - - - bolnavul este o


de a persoana
comunica comunicativa
sociabila,
comunica cu
personalul
medical

11. Nevoia - - - - - bolnavul este o


de a actiona persoana credin-
conform cioasa si
propriilor participa la
credinte si serviciul religios
valori

12. Nevoia dificultate incapabilitatea recapatarea - discut cu familia -


de a fi preo- de a se de a-si termina increderii in si ii explic ca
cupat in realiza problemele propria pacientul are
vederea persoana nevoie de
realizarii sprijinul familiei
si incredere

13. Nevoia - - - - - pacientul are


de a se propriile
recrea sale activitati
recreative

14. cerere de cunostinte sa aiba - ii explic ca bolnavul


Nevoia informatii insuficiente cunos-tinte sanatatea este este
de a asupra suficiente cea mai preocupat
invata boliii si a despre importanta si de starea
sa-si diagnosti- diagnos-tic este bine sa de sanatate
pastreze cului si despre citeasca si si incearca
sanatatea medical satisfacerea sa acumuleze sa se
propriilor cunostinte ingrijeasca
sale nevoi referitoare la
nevoile sale.

Recomandari la externare:

evitarea ortostatismului
efectuarea de exercitii fizice

pastrarea greutatii corporale

regim hipocaloric si hipoglicemic

EXAMENE PARACLINICE:

- Radiografie bazin fa + profil


- Radiografie coloan lombar fa + profil
- Radiografie pulmonar
- Electrocardiogram
n urma examenelor radiologice s-au evideniat urmtoarele:
- tasarea corpurilor vertebrale, aspect biconcav
- rarefierea radiologic a traveelor pe oldul sntos
- fractur de old
Diagnosticul de certitudine al prezenei osteoporozei a fost confirmat n urma rezultatelor de mai sus, specifice acestei boli.

INVESTIGAII DE LABORATOR

Valori normale Valori reale


Hemogobina Femei = 13 2 g% 13,2g%
Brbai = 15 2 g%
Hematii 4,9mil/mm
Femei= 4,2 4,8mil/mm
Brbai =4,5-5,5mil/mm

Viteza de sedimentare a la 1 or = 1 -10 mm la 1 or =13 mm


hematiilor (VSH) la 2 ore = 7 -15 mm la 2 ore =28 mm
Transaminaze 25 U./ml/h 28 U.I.
T.G.O.
20 U. /ml/h 17 U.I
T.G.P.
Bilirubina : - totala 0,6 -1 mg % 0,6 mg %
Fibrinogen 200-400 mg % 488 mg%
Glicemie 80 120 mg % 88 mg%
Uree 20-40 mg % 32 mg%
Creatinina : - n snge 0.6 -1.2 mg % 1 mg%

T. Quick=4 minute
Timp de protrombina T. Quick - 13,2
T. Howell = 130"- 230"
Colesterol 180 280 mg% 279 mg%
Trigliceride 74 172 mg% 152 mg%
Examen urin normal normal

EVOLUIE I TRATAMENT
Pacienta sufer o intervenie chirurgical la dou zile de la internare n vederea ndreptrii poziiei vicioase a bazinului i
reabilitrii osului fracturat.
Tratamentul chirurgical const in aplicarea a trei tije Ender.
n timpul actului chirurgical se ntrete diagnosticul de osteoporoz prin observarea consistenei sczute a osului.

Dup dou sptmni de la operaie, se efectueaz testul DEXA la coloan i la odul sntos, confirm prezena osteoporozei.
Scor T = -2.8 la old
= - 2.9 la coloana lombar
Medicaie
Fosamax tablete, 70 mg/saptmn
Ca = 1000 mg/zi
Vitamina D= 400 U.I./zi

La un an de la externare pacienta se prezint la spital pentru efectuarea unui nou test DEXA, valorile rmnnd aceleai.
Evoluia din punct de vedere chirurgical este favorabil.
CAZUL II

NUME: C
PRENUME: M
SEXUL: F
VRSTA: 63 ani
DATA NATERII: anul 1952, luna august, ziua 22
DOMICILIUL: Resita
OCUPAIA: pensionar
DATA INTERNRII: anul 2016, luna 01, ziua 13, mari
DATA EXTERNRII: anul 2016, luna 01, ziua 16, vineri
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: OSTEOPOROZ
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: OSTEOPOROZ

Motivele internrii

- dureri lombare
- limitare n micare a coloanei lombare
ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:
- prima menstr la 13 ani
- menopauza instalat la 42 ani
- o sarcin dus la termen
- trei sarcini ntrerupte
ANTECEDENTE PATOLOGICE:
- apendicectomie la vrsta de 11 ani
- colecistectomie la vrsta de 48 de ani

OBICEIURI:
- nefumtoare
- alcool- neag
- droguri- neag
CONDIII DE VIA I MUNC:
- bune

ISTORICUL BOLII

Pacienta n vrst de 68 ani se prezint la camera de gard acuznd dureri persistente n


zona coloanei lombare accentuate n urm cu o lun, care cedeaz la repaus.
Nu prezint modificri neurologice ale membrelor inferioare.
Examenul clinic

Stare general: bun


Tegumente i mucoase: normal colorate
Facies: anxios
Stare de nutriie: bun

Aparat respirator:
- murmur vezicular prezent
- vibraii vocale transmise normal
- ampliaii respiratorii uor abolite
- cutia toracic uor cobort spre aripile oaselor coapsei i marginea pelvisului, respiraie
anevoioas
Aparat digestiv:
- abdomen uor destins de volum anterior, nedureros la palpare
- abdomen mobil cu respiraia
Aparat cardiovascular:
- T.A.=120/70
- Zgomote btute regulat
- Cord: n limite normale
NEVOIA PROBLEMA SURSA OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUA
FUNDA- DEDIFICULTATE DELEGATE AUTONOME
MENTALA

1 2 3 4 5 6 7

1.Nevoia de a - - - - masor functiile pacienta ar


respira si a vitale si constat ca buna respi
avea o buna sunt in limite si nu prezi
postura normale modificari

2. Nevoia de a - - - - - -
bea si a
manca

3. Nevoia de a unaoara miscari limitate normalizarea administrarea de ma asigur ca a se reia tran


elimina constipatie tranzitului purgative si clisma avut scaune intestinal
intestinal la indicatie regulate

4. imobilitate dificultat reluarea la indicatia medicului ma asigur -


Nevo postura e de a mobilita urmeaza tratament ca
ia de neadegvata sta in tii fizical-kinetic cu bolnava
a se ortosta- caldura locala pentru participa
misc tism relaxarea musculatu-rii la
a si a timp si scaderea durerii, sedintele
avea indelung masaj mecanic vibrator fizical-
o at , si exercitii pentru kinetice
buna absenta crestrerea mobilitatii si
postu activitati avand ca principiu continui
ra lor fizice refacerea functiei masurare
soldului a functeii
vitale.

5. epuizare oboseala inlatura la indicatia medicului asigur un -


Nevoi datorita durer , rea se continua trata- climat
a de a ilor si dificultat insomni mentul fizical-kinetic si adecvat
dormi insomniei e de a ei si a administrez in salon,
si a se dormi oboselii MEDAZEPAN o ajut sa
odihn 2 tb./zi gaseasca
i o pozitie
cat mai
confortab
ila.

6. Nevoia dificulta greutate inlaturar se - bolnava


de se te in a se in ea dure- continua administrrar incepe
imbraca si imbraca miscare rii si trata- ea sa-si
a se si datorita posibilita mentul tratamentulu recapete
dezbraca dezbraca imobilitat -tea fizical- i conform mobilitat
ii satisfacer kinetic la prescriptiei ea
membrul ii nevoii indicatia membrul
-masor
ui de ase medicului ui
temperatura,
membrul imbraca cu masaj TA si pulsul
ui si vascular
inferior dezbraca al
membrul
ui, masaj
antialgic
in puseu
si
executare
de miscar
i prin
flexie si
extensie
precum si
adminis-
trarea de
medica-
mente
antialgice

7. Nevoia - - - se - -
de a continua
mentine medicatia
temperatu prescrisa
ra si
corpului tratament
in limite fizical-
normale kinetic
1 2 3 4 5 6 7

8. Nevoia de dezinteres refuzul de a reeducarea - ajut pacienta sa-si pacienta are


a fi curat, fata de indeplini pacientei pentru a faca toaleta, sa fie buna igiena
ingrijit si a masurile de regulile de avea o buna curata si ii spun ca continua
proteja tegu- igiena igiena igiena igiena este foaret tratamentul
mentele si importanta
mucoasele

9. Nevoia de iritabilitate, durerea, inlaturarea dure- se administreaza administreaz pacienta pez


a evita miscari pierderea rii, inlaturarea conform prescriptiei medicatia prescrisa diminuarea
pericolele ingreunate, negatica a sentimentului de ANXIAR, 2 tb/zi, si sfatuiesc pacienta durerii si
pierderea propriului corp frustare, CALMEPAN 2 tb/zi; sa-si recapete mobilitate
integritatii de si a functiilor inlaturarea se continua increderea in sine. crescuta
sine,. sale anxietatii tratamentul fizical-
Anxietate kinetic cu frictiuni
pe punctele
dureroase si mers pe
bicicleta

10. singurata aparenta reintegrare se continua continui -


Nevoia te trista si a in tratamentul si tratamen
de a izolare mediul exercitiile cu tul si
comuni de social si perna electrica masor
ca anturaj familial si masaj umed functiikl
si mediu decontracturant e vitale
precedat de pe care
termoterapie le notez
in foaia
de
observat
ie

11. neliniste grija fata indepartar la indicatia incerc sa -


Nevoia fata de de ea medicului o fac sa-
de a semnifica sensul sentiment conduc pacienta si capete
actiona tia vietii si ului de la un consult increder
confor propriei al mortii culpabilita psihologic e in
m existente te prorpia
propriil persoana
or si sa-si
credint reia
e si activitati
valoria le
religioas
e

12. Devaloriz sentimen - se continua vorbesc pacienta


Nevoia are t de tratamen-tul cu nu mai
de a fi incopete medicamentos familia prezinta
preo- nta si cu ANXIAR, , carora le dureri
cupat respinge CALMEPAN m explic accentu
in re de asaj prin tehnica problem ate
vedere catre Cyriax a
a ceilalti pacientei
realizar si ii rog
ii sa
discute
cu ea
pentru a
o sustine
in ceea
ce isi
doreste

13. dezinteres refuzul de participare - - pacientul are


Nevoia de in a participa a la propriile
a se indeplini- la activitati activitati sale activitati
recrea rea recreative- recreative- recreative
activita-
tilor
recreative

EXAMENE PARACLINICE

- Radiografie coloan toraco-lombar fa + profil


- Radiografie pulmonar
- Electrocardiogram

n urma examenelor radiologice s-au evideniat urmtoarele:


- tasarea corpurilor vertebrale, aspect biconcav
- trame osoase ( osteogenez imperfect
- scderea grosimii corticale

Diagnosticul de certitudine al prezenei osteoporozei a fost confirmat n urma rezultatelor de mai sus, specifice acestei boli.
INVESTIGAII DE LABORATOR

Valori normale Valori reale


Hemogobina Femei = 13 2 g% 13,2g%
Brbai = 15 2 g%
Hematii Femei= 4,2 4,8mil/mm 4,9mil/mm
Brbai =4,5-5,5mil/mm

Viteza de sedimentare a la 1 or = 1 -10 mm la 1 or =13 mm


hematiilor (VSH) la 2 ore = 7 -15 mm la 2 ore =28 mm
Transaminaze 25 U./ml/h 28 U.I.
T.G.O.
20 U. /ml/h 17 U.I
T.G.P.
Bilirubina : - totala 0,6 -1 mg % 0,6 mg %
Fibrinogen 200-400 mg % 488 mg%
Glicemie 80 120 mg % 88 mg%
Uree 20-40 mg % 32 mg%
Creatinina : - n snge 0.6 -1.2 mg % 1 mg%

T. Quick=4 minute
Timp de protrombina T. Quick - 13,2
T. Howell = 130"- 230"
Colesterol 180 280 mg% 279 mg%
Trigliceride 74 172 mg% 152 mg%
Examen urin normal normal
EVOLUIE I TRATAMENT

n timpul internrii se efectueaz mai multe investigaii paraclinice:

- DEXA: Scor T = -2.7 i -3.2 ntre vertebrele L1,L4


- Ortez toraco-lombo-sacrat (Corset Hessing)

Medicaie:
Actonel 35 mg o dat pe saptmn
Ca = 1000 mg/zi
Vitamina D= 400 U.I./zi
Tratament BFT
Antialgice

La un an de la externare pacienta se prezint la spital pentru efectuarea unui nou test DEXA, valorile scorului T mediu fiind de
2.6
CAZUL III

NUME: M
PRENUME: T
SEXUL: F
VRSTA: 71 ani
DATA NATERII: anul 1944, luna iunie, ziua 03
DOMICILIUL: Bucureti
OCUPAIA: pensionar
DATA INTERNRII: anul 2015, luna 07, ziua 5
DATA EXTERNRII: anul 2015, luna 07, ziua 12
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: TRAUMATISM PUMN DREPT
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: OSTEOPOROZ

Motivele internrii

- dureri intense
- impoten funcional
ANTECEDENTE PATOLOGICE
- apendicectomie la vrsta de 11 ani
- colecistectomie la vrsta de 48 de ani

OBICEIURI:
- fumtoare de 46 de ani , 10 igri pe zi
- alcool- neag
- droguri- neag

CONDIII DE VIA I MUNC:


- bune
ISTORICUL BOLII

Pacienta n vrst de 71 ani se prezint de urgen la spital acuznd dureri intense la


nivelul minii drepte, n urma unui traumatism suferit cu o or inainte.

Examenul clinic

Stare general: bun


Facies: anxios
Stare de nutriie: bun
Aparat respirator:
- murmur vezicular prezent
- vibraii vocale transmise normal
- ampliaii respiratorii normale;
Aparat digestiv:
- abdomen nedureros la palpare
- abdomen mobil cu respiraia
Aparat cardiovascular:
- T.A.=110/70
- Zgomote btute regulat
- Cord: n limite normale
NEVOIA PROBLEMA SURSA OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALU
FUNDA- DEDIFICULTATE DELEGATE AUTONOME
MENTALA

1 2 3 4 5 6 7

1.Nevoia de scaderea TA modificari scaderea TA la indicatia medicului se - masurarea functiei in decu


a respira si cardiace pana la administreaza vitale 5 zile T
a avea o limite antihipertensiv: - aerisirea salonului, - - incepe
buna fiziologice CAPTOPRIL 2 tb. /zi assezarea bolnavu-lui in scada
postura pozitie confortabila

2. Nevoia pofta deficit metabolic pacientul sa administrearea la indicatia asigur un regim bolnavu
de a bea si a exagerata de aiba aport medicului regim alimentar echilibrat, respecta
manca mancare caloric hipocaloric, hipoglucidic, exercitii fizice si regimul
scazut hipolipidic suprimarea alcolului si prescris
hidratare normala

3. Nevoia constipatie dificultate in a normalizarea administrarea de purgative urmaresc scaunele si se reia


de a elimina defeca scaune tari tranzitului la indicatia frecventa lor tranzitu
si rare intestinal medicului intestin
- ciocolax 3 tb./zi
4. Nevoia greutate in mobilitate scaderea in la indicatia supraveghez pacientul nu
de a se miscare greoaie a greutate si medicului se face efectuarea corecta mai oboseste
misca si a membrului combatarea masaj general, si constanta a foarte repede
avea o inferior, imobilitatii sauna si exercitii exercitiilor fizice
buna execs fizice
postura ponderal

5. Nevoia dificultate durere, inlaturarea la indicatia administrez -


de a dormi in a se insomnii, insomniei, medicului se medicatia
si a se odihni somn agitat combaterea administreaza oral prescrisa
odihni cu treziri durerii ROMERGAN 2
frecvente tb/zi si continua
masajul si sauna
terapeutica

6. Nevoia neindema- dificultatea sa se poata se continua ajut pacientul sa -


de se narea de a de a se imbraca si tratamentul se imbrace si sa
imbraca si se imbraca imbraca si dezbraca prescris de medic se dezbrace,
a se si dezbraca dezbraca singur si fara deoarece din
dezbraca probleme cauza durerii ii
este greu si ii
explic ca trebuie
sa adopte o
pozitie optima,
pentru a-si
satisface aceasta
nevoie singur
7. Nevoia usoara amorteli si indepartarea la indicatia medicului ajut pacientul dupa 24 ore
de a hipotermie furnicaturi hipotermiei administrez sa gaseasca pacientul
mentine ale si revenirea antiinflamatoare: pozitia perezinta
temperatura extremitatilor la KETOPROFEN 2 optima in pat, temperatura
corpului in datorate temperatura tb/zi si masaj cu aeri-sesc normala
limite inflamarii normala a DICLOFENAC gel salonul,
normale articulatiei corpului precum si sticle cu apa asigur confort
calda termic,
supraveghez
si notez in
foaia de
observatie:
temperatura,
TA si puls

8. Nevoia alterarea rosata si indepartarea la indicatia medicului ajut pacientul pacientul nu


de a fi tegumentelor eriteni eritemului si administrez NOVALIS 2 sa schimbe prezinta
curat, si a roselii de tb/zi si aplic unguent cu pozitia, sa se escare si
ingrijit si a mucoaselor pe fata KETOPROFEN ridice pentru eritemul nu
pastra tegu- anterioara a a evita mai este
mentele coapsei aparitia accentuat
curate eventualelor
escare de
decubit sau
plagi
9. Nevoia durere, deplasare diminuarea administrez la indicatia ma asigur ca nu prezinta
de a evita astenie si greoaie si durerii si emdicului pacientul nu se risc de
pericolele risc de teama de a asteniei ROMERGAN 1 tb./zi si deplaseaza in accidente
accidentare nu se conduc pacientul pentru zone in care ar
accidenta efectuarea trataemntulu putea suferii
i cu curenti dinamici accidentrari si
pentru relaxarea supraveghez in
musculaturii membrului continuare
functiile vitale
si le notez in
foaia de
observatii

10. Nevoia comunicare dificultate almarea continua tratamentul discut cu -


de a ineficace de a se durerii si prescris de medic atat familia si le
comunica concentra comunicarea cel medicamentos cat si explic lipsa de
din cauza cu pacientul cel cu curenti dinamici interes in a
durerii comunica si ii
accentuate rog sa accepte
sa-i inteleaga
suferinta

11. Nevoia dificultatea amaraciune, posibilitatea continua tratamentul ajut pacientul -


de a de a actiona incapacitatea practicarii prescris sa se deplaseze
actiona dupa cre- de a-si propriei cu ajutorul
conform dintele si practica religii scaului cu
propriilor valorile sale propria religie rotile in
convingeri si a-si Biserica din
si valori si practica curtea
a-si activitatea spitalului
practica religioasa pentru a
religia participa la
slujbe si a avea
in continuare
incredere in
credinta de care
da dovada

12. Nevoia devalorizare sentiemnt de sa se continua tratamentul, conduc pacientul


de a fi incompetenta obisnuiasca masajul si pacientul la pare
preo-cupat cu starea de gimnastica si se psiholog pentru multumit de
in vederea sanatate recomanda consult a sta de vorbba dicutia cu
realizarii actuala si sa psihologic si ma asigur ca psiholo-guil
se reintegreze isi continua dorind sa
in societate masajele si mai vina si
gimnastica nu mai este
asa de
depresiv

13. Nevoia - - - adimistrez in - pacientul


de a se continuare medicatia este activ si
recrea participa la
activitati
recrea-tive
alaturi de
ceilalti
14. Nevoia cunostinte - pacientul medicul decide vorbesc cu pacientul
de a invata insuficiente doreste sa stie oprirea familia si ii rog prezinta o stare
sa-si cat mai multe tratamentului si sa-i fie alaturi, sa- de sanatate
pastreze despre externarea pacien- l sprhjine si sa-l buna, analize
sanatatea sanatatea si tului, considerand inteleaga, precum bune, si este
diagnosticul ca starea sa de si sa-l ajute in tot externat
sau sanatate i-o ceea ce doreste sa urmand sa
permite si da faca revina la
pacientului control peste 3
informatii luni
referitoare la
diagnos-ticul sau
pentru a-l intelege
mai bine.
EXAMENE PARACLINIC

- Radiografie pumn drept


- Radiografie pulmonar
- Electrocardiogram

n urma examenelor radiologice s-au evideniat urmtoarele:


- Deplasare epifizei distale inferioare a radiusului drept
( Panteau-Colles).
- Scderea grosimii corticale a radiusului
- Trame osoase
- Evidenierea de linii de fractur
Diagnosticul de certitudine al prezenei osteoporozei a fost confirmat n urma rezultatelor de mai sus, specifice acestei boli.
INVESTIGAII DE LABORATOR

Valori normale Valori reale


Hemogobina Femei = 13 2 g% 13,2g%
Brbai = 15 2 g%
Hematii Femei= 4,2 4,8mil/mm 4,9mil/mm
Brbai =4,5-5,5mil/mm

Viteza de sedimentare a la 1 or = 1 -10 mm la 1 or =13 mm


hematiilor (VSH) la 2 ore = 7 -15 mm la 2 ore =28 mm
Transaminaze 25 U./ml/h 28 U.I.
T.G.O.
20 U. /ml/h 17 U.I
T.G.P.
Bilirubina : - totala 0,6 -1 mg % 0,6 mg %
Fibrinogen 200-400 mg % 488 mg%
Glicemie 80 120 mg % 88 mg%
Uree 20-40 mg % 32 mg%
Creatinina : - n snge 0.6 -1.2 mg % 1 mg%

T. Quick=4 minute
Timp de protrombina T. Quick - 13,2
T. Howell = 130"- 230"
Colesterol 180 280 mg% 279 mg%
Trigliceride 74 172 mg% 152 mg%
Examen urin normal normal
EVOLUIE I TRATAMENT

- Reducere ortopedic
- Imobilizare n aparat ghipsat timp de ase sptmni
- Dup scoaterea ghipsului se vor efectua exerciii de recuperare
- DEXA de coloan lombar- scor T= -3.1 ntre vertebrele L1 i L4

Medicaie

Fosamax - 70 U.I. o dat pe sptmn


Ca = 2000 mg/zi
Vitamina D= 400 U.I./zi
Antialgice
Antiinflamatoare

La un an de la externare pacienta se prezint la spital pentru efectuarea unui nou test DEXA, valorile scorului T mediu fiind de
2.6.
Pumnul este consolidat i recuperat funcional.
Procesul nursing n cazurile studiate

Pregtirea preoperatorie
n cazul interveniilor chirurgicale este recomandat s i se ofere pacientului condiii
optime pentru a diminua stress-ul suferit i a se adapta uor schimbrilor de mediu.
Datorit fracturii i a imobolitii cauzate de aceste, bolnavul va fi n repaus la pat. Dar
starea patologic i durerea nu sunt singurele motive ale meninerii pacientului la pat, ci este
i o msur profilactic pn n momentul reparrii chirurgicale a osului lezat.
Prioritare n spital vor fi i nlturarea durerii i pregtirea psihic a pacientului
nvndu-l s se obinuiasc i s accepte starea sa actual i interveniile curative necesatre.
Aceas pregtire psihic va consta n oferirea informaiilor necesare nelegerii bolii i
a motivelor cauzatoare de fractur, apoi prezentarea cu ajutorul unui limbaj accesibil
pacientului vor fi prezentate msurile care urmeaz a fi luate n vederea refacerii ct mai
complete a acestuia.
Asistenta medical va pregti pacientul n vederea efectrii investigaiilor necesare
stabilirii unui diagnostic sau pregtitoare interveniei chirurgicale.
Se va recolta snge pentru analizele de laboratori se va explora i pregti zona pe care
se va executa intervenia chirurgical.
Pacientul va prezenta o igien corespunztoare cu o pregtire preoperatoare corect.
Este imperativ ca bolnavul s nu mnnce nainte de operaie, iar n cazul unei operaii
de urgen se va efectua o clism evacuatoare naintea intrrii n sala de operaii.
Se urmresc funciile vitale ( T.A., pulsul, respiraia).
Se urmrete echilibrul hidroelectrolitic.
Pacientul va fi vizat i examinat de anestezist.
Pregtiri postoperatorii

Dup intervenia chirurgical, pacientul va fi transferat n secia de terapie intensiv


unde i vor fi monitorizate funciile vitale dac este cazul sau direct n salon.

64
CAPITOLUL V

CONCLUZII
Osteoporoza este o boal nevindecabil, de aceea rolul asistentei medicale este foarte
important pentru ca bolnavul s poat fi inut sub observaie periodic.
Asistenta medical prin discuii cu bolnavul arat rolul deosebit al respectrii
regimului de via echilibrat, cu o diet corespunttoare i un control periodic al evoluiei
osteoporozei.
Nursa reprezint legtura dintre pacient i medic, observnd toate modificrile
aprute. Ea va ndeplini toate prescrierile medicului, iar bolnavul urmeaz instruciunile date
de aceasta.
Osteoporoza este o boal cu inciden crescut, dar cu care bolnavul poate tri muli
ani, iar pentru prevenirea complicaiilor este necesar o munc de lmurire cu pacientul avnd
n vedere ce reprezint boala sa si prin ce metode ar putea fi inut n fru.
Planul de ngrijire se va efectua n funcie de nevoile permanente sau schimbtoare ale
pacientului.
Planul de ngrijire poate fi influenat de vrsta pacientului, condiia n care se afl,
capacitatea sa fizic i intelectual etc.
Planul de ngrijire se va face dup nevoile pacientului, avnd ca etalon Modelul
conceptual al Virginiei Henderson.
Precizarea conceptelor cheie ale acestui model:
Individul bolnav sau sstos este vzut ca un tot complex prezentnd 14 nevoi
fundamentale caretrebuiescsatisfcute.
Rolul asistentei intr n aplicare n momentul n care, din diferite motive patologice,
pacientul nu mai poate satisface singur aceste nevoi.
Scopul asistentei medicale este de suplinire a ceea ce pacientul nu poate face singur, referitor
la nevoile care trbuiesc satisfcute

Scopul ngrijirilor este de a pstra sau de a restabili independena individului n


satisfacerea acestor nevoi.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta medical trebuie
s tie c o nevoie fundamental este o necesitate vital a fiinei umane pentru a-i asigura
starea de bine n apsarea fizic i mental.

65
Cele 14 nevoi fundamentale redate de Virginia Henderson sunt:

Nevoia de a respira i a avea o circulaie adecvat;


Nevoia de a se alimenta i hidrata;
Nevoia de a elimina;
Nevoia de a se mica, de a-i pstra o bun postur;
Nevoia de a dormi, a se odihni;
Nevoia de a se mbrca i dezbrca;
Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normale;
Nevoia de a fi curat, a-i proteja tegumentele;
Nevoia de a evita pericolele;
Nevoia de a comunica;
Nevoia de a aciona dup credinele sale referitoare la religie;
Nevoia de a se realiza;
Nevoia de a se recrea;
Nevoia de a nva despre sntatea sa.

66
BIBLIOGRAFIE

\
2. Dragan I.-Osteoporoza, ed. Bogdana;
3. Gomez I.-Totul despre osteoporoza, ed. Polimark ;
4. Mihai Carina-Osteoporoza;
5. Radulescu E.-Osteoporoza: cauze si prevenire;
6.http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php?category=15&article=62&page=0
7.http://www.terapii-naturiste.com/remedii_naturiste/osteoporoza.htm
8.http://www.doctor.info.ro/inlupta cuosteoporoza.html
9.http://www.diperia.ro/articole/osteoporoza/
10.http://www.sanatate.org/boli/osteoporoza.php
11.http://ro.wikipedia.org/wiki/Osteoporoz%C4%83
12.Lucretia Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali (Manual
pentru colegiile si scolile postliceale sanitare)
13.Lucretia Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali. Ghid de
nursing
14.Lucretia Titirca- GHID DE NURSING cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale
15.Lucretia Titirca- Dictionar de Termeni pentru Asistentii Medicali Ed.a 7-a

67