Sunteți pe pagina 1din 8
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI Facultatea de Administratie gi Afaceri “Constituirea si evolutia Uniunii Europene. Istoria si etapele integrarii europene” Prezentare: Conf. univ. dr. dr. abilitat Cristina Raluca POPESCU BUCURESTI OBIECTIVE ¢ Asigurarea cadrului teoretic necesar pentru a putea defini si intelege cum anume s-a ajuns la constituirea Uniu Europene si, mai apoi, cum a evoluat aceasta. ¢ Asigurarea cadrului teoretic necesar pentru a putea defini si intelege care este istoria si care sunt etapele integrarii europene. v < ¥ v . ¥ . CONCEPTE CHEIE = Uniunea Europeana, * Planul Marshall, = Sarpele Monetar, * Sistemul Monetar European, = Zona Euro, = Moneda Euro, = Euroland, » Uniunea Economica si Monetara IDEI PRINCIPALE Ideea de unificare europeana dateaza inca din timpul Greciei antice, punctata find intr-o reflectie a lui Aristotel. Ideea de Uniune Europeand tsi gaseste ,reperul zero”, apartinand secolului XX, in anii razboinici patruzeci. in ani saptezeci vorbim deja despre ,Uniunea Economica si Monetara" (UEM), Prin Acordul Bale si ,Sarpele Monetar" (1972) statele agreeaz& s& reduca fluctuarea cursurilor. »Sistem Monetar European" (SME) intra in vigoare in martie 1979, cu scopul intaririi legaturilor monetare Piata Europeana Unica este functionala de la 1 ianuarie 1993. De la 1 ianuarie 1999, moneda statelor participante (la zona Euro) avea sa fie euro. Uniunea Economica si Monetara este pe deplin operationala de la 1 ianuarie 2002. Momente, intervale, evenimente + Ideea de unificare europeana dateaza inca din timpul Greciei antice, punctata fiind intr-o reflectie a lui Aristotel. Nu moneda ar fi fost atunci catalizatorul intelectual in acest sens, desi, ceva mai tarziu, Imperiul Roman parea a fi realizai primul precedent demn de luai in seama de conceptul de uniune monetara regionala. Uniunea monetara european antic se intindea pe jumatatea de sud a Europei, incluzdnd insa ceva din nordul Africii si Orientul Apropiat. + Europa unita, dar si democratica in acelasi timp apartine vremurilor si experientei de dupa ultimul rAzboi mondial. In a doua jumatate a secolului XX economia lumii lua un alt avant, iar odata cu ea constiinta internationalizarii limitate la regionalizare, democratia revenea, la randul ei, ca necesitate si replica a conflictelor ce generasera ce! putin doua razboaie mondiale. Initiativa Comunitatii si apoi Uniunii Europene nu isi putea permite s ignore nici economicul, dar nici politicul + Fondatorii Comunitatii Europene au infeles, incd in urma cu aproximativ cinci decenii, cA o piata comuna desavarsita va necesita o politic’ economica si monetara comuné. 1. Anii patruzeci: Planul Marshall + Ideea de Uniune European isi giseste ,reperul zero", apartinand secolului XX, in anil razboinici patruzeci. \deea de uniune, in Europa, cocheta inca cu razboiul si cu dictatul Sfarsitul rézboiului surprindea toate {rile Europei - invinse sau invingatoare - in aceeasi situatie, adic distruse. + Procesul unificarii Europei, in structura actuala, incepea la putin timp dupa acelasi razboi. Contributii erau aduse de Monnet, Schuman, sau chiar de marele patriot Churchill. Adenauer si de Gaulle completau aceste pozifii, stabilind tratatul de prietenie franco-german. + Planul Marshall (1947), pe langa a fi ramas in istorie drept simbolul reconstrucfiei europene postbelice, are o contributie importanta si la viitoarea Uniune. Urma sa fie sprijinit si de OCDE (16 aprilie, 1948), Consiliul Europei (mai, 1949) urma sa fie apoi prima organizatie politica a Europei (10 membri), prelungire a politicilor de cooperare din anii precedenti. Primele rezultate concretizate in stabilitate si crearea de institutii apar astfel chiar la finele aceluiasi deceniu (razboinic) patruzeci. 2. Anii cincizeci: CECO, EURATOM si Tratatele de la Roma Anil cincizeci surprind economille nationale europene in cregtere rapid, urmare a planulul Marshall. Pe de alta parte ins& se reintareau, inc de aici, pozifile de lideri — polticl si economici — ale Franfei si Germaniei, vizavi de rezervele Maril Britanil Comunitatea Europeana a Carbunelui gi Otelului (CECO/18 aprilie, Paris, 1951) avea 88 cuprinda sase {ari: Franta, Germania, Belgia, Italia Luxemburg si Olanda, reunite prin ‘Tratatul de la Paris. Coordonarea economica incepea astfel cu dou sectoare industriale, ‘Apar insa gi se manifesta si inegalitati tn repartizarea beneficillor. Decizille nu se luau cu Uunanimitate, iar unele {ari erau, fireste, mai puternice decat celelalte. Comunitatea Europeand de Aparare ap3rea adata cu NATO si cu acelasi scop defensiy, redus la Europa Occidentala. Urma Tratatul de la Roma, semnat in 25 martie 1957, modificat si completat in fanuarre, anul urmater. Acesta proiecta, in succesiune: (i) uniunea vamala; (i) liberalizarea circulatiel persoanelor, servicillor $i capitalurilor; (ii) apropierea legisiatilor nationale apropriate piefel dar prevedea prea putin in ceea ce priveste dezvoltarea monetara, Tratatul 'si declara drept Obiectiv *piata comund europeans”, cu scopul cresteri prosperittii economice, contribuind la ,0 uniune inca gi mai stransé cu si inire popoarele Europei’. Se adaugé astfel Comunitatii Europene a Carbunelui si Ofelului alte doua Comunitati: cea @ Energiei Atomice Europene (EURATOM) si Comunitatea Economica Europeand propriu-zis’. Aceasta, formata din gase {8ri, avea sa fie, in sfargit,o institutie cu proiecte de integrare pe termen lung, Era din start incurajata si de beneficile CECO. Toate acestea aveau sa fuzioneze ulterior, in 1967. Comunitatea Economica Europeana devenea, de fapt, Comunitajile Europene. Sunt create, in urmatorul rand, institut ca: Fondul Social European (FSE), Fondul de Dezvoltare Europeand, sau Banca Europeana de Investiti, cu functii sectoriale, in sfargit, bine stabilite 7 3. Anii saizeci: AELS, OCDE, CE, PAC si aderarea Marii Britanii In anii saizeci, succesele continua, dar cresterea economicd incepe sa dea primele semne de obosealai din epoca postbelicas Marea Britanie incepe sa realizeze ca integrarea este 0 realitate aducatoare de benefici. Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS/EFTA) se infiinta, ca o contrapondere a Comunitatii Europene, la 3 mai 1960, la Stockholm, cu: Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elvetia si Marea Britanic. Scopul economic este inlaturarea barierelor contra liberului comert intere tai Asociatia avea sa fie dominaté de Marea Britanic, care, de o parte isi cauta materializarea rezervelor faté de conceptia in care evolua Comunitaiea, de cealalté, pe termene mai scurte si mai concretizate, avea de beneficiat, ca definand tarife vamale mai reduse. in cadrul Asociatiei, spre exemplu, Austria avea cele mai inalte tarife vamale. Celelalte ri, aidoma Marii Britanii, impartageau acesteia rezervele fat de CE. Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE, 14 decembrie 1960 si rezultand din fostul OECE) era notata si ea ca o inifiativa americana, care ajuta relatilor dintre farile europene. in 1969, la Haga, sefii de state si guverne lanseazé o initiativa ambitioasd, in vederea construirii Uniunii Monetare (UEM). 4. Anii saptezeci: Sarpele Monetar si Sistemul Monetar European in ani saptezeci vorbim deja despre ,,Uniunea Economica si Monetara" (UEM), cel putin la nivelul unei filozofii din ce in ce mai insusite. Prin Acordul Bale si ,Sarpele Monetar" (1972) statele agreeaza sa reduc fluctuarea cursurilor la o marjé de + 2,25%, in urma crizei monetare internationale. Era un test al capacité{ii cdstigate de coordonare a politicilor. Concomitent, statele realizeaza din nou (fata de o experient precedent in ani treizeci) avantajele flotarii cursului, in special pe partea unei autonomil a politicii monetare, flexibilitatii pietei si politicli financiare, prioritatilor in politica national, in general Sistem Monetar European” (SME) intra in vigoare in martie 1979, cu scopul intaririi legiturilor monetare. Inc& din anii saptezeci era clara dorinta de integrare european. Europa era printre cele mai deschise zone ale lumii, din punct de vedere economic si politic. Lumea politic se schimba, devenea acum, vizibil, cu totul alta decat imediat dupa razboi. 5. Anii optzeci: Piata Europeana Unica Piata Europeana Unica, functionala de la 1 ianuarie 1993, este conceptual presupusa a avea trei efecte: a) Efectul de realocare - o mai eficienta folosire a factorilor de productie; ») Efectul de acumulare - cresterea productivitatii factorilor, a investitilor si, in consecinfa, a inovatillor: ¢) Efectul de localizare - posibilitati de specializare nationala, de ramura ele. in complementar, Piata Unica elimina: a) taxele vamale si restricfille cantitative la comertul inter-frontalier; b) controlul de rutina la frontiere; c) alte bariere cu efecte similare (tehnice, fiscale, etc.). Concluzie: Reprezenta, practic, un plan ambitios, prevazand jnlaturarea tuturor barierelor interne pentru persoane, bunuri si capitaluri gi inlaturarea controalelor vamale. 10 o o o o 6. Anii nouazeci: Tratatul Uniunii Tratatul Uniunii Europene (sau Tratatul de la Maastricht): stabileste un program pentru introducerea _monedei comune, concomitent cu o banca centrala unionala si astfel, o politic’ monetara unica; stabileste un program pentru introducerea unei noi poiitici externe si de securilate, asteptata sA conduca, pe termen lung, la una de aparare comuna; are in vedere cooperare politieneasca si judiciara intre statele Uniunii, inclusiv asupra imigrarii defineste ,,principiul subsidiaritatii": decizille se iau la nivel European, atunci cand sunt lipsite de eficienta la nivel national; se specific’ drepturi ale cet&teanului in Uniune. 7.1 ianuarie 1999: moneda euro si ,,Euroland" »Euroland“ era format la momentul respectiv din 11 tari, reprezentand zona Euro sau “adevarata Uniune Economica si Monetara’ Moneda Euro era privita ca fiind un ,simbol unificator pentru cetatenii europeni". Elemente importante: De Ia 1 ianuarie 1999, moneda statelor participante (la zona Euro) avea sa fie euro. (Uniunea Economica si Monetara este pe deplin operational de la 1 ianuarie 2002 Idei in rezumat Cele doua origini directe ale Uniu (UEM) sunt: 1) Planul Werner (1970): apropierea politicilor monetare dupa ,Sarpele. Monetar’ (1972-1979) si ulterior, Sistemul Monetar European (SME) din 1979 2) Actul Unic European (AUE/SEA), care defineste Piata Unica Europeana. Principalele faze ale Uniunii Economice si Monetare (UEM) sunt: a) Intervalul: 1 iulie 1990 — 31 decembrie 1993, confine coordonarea politicilor macroeconomice si masuri legislative privind libera circulatie a capitalurilor, finantarea deficitelor bugetare si unele programe de convergent economic’ de dezvoltat in planul nafiunilor. b) Intervalul: 1 ianuarie 1994 - 31 decembrie 1996, confine masuri pentru: continuarea convergentei economice, crearea institutului Monetar European (IME), autonomia bancilor centrale si reducerea discriminarilor Escale intre rezidenti si nerezidenti in Uniunea Europeana Economice si Monetare 13 Teme de reflectie Definiti si caracterizati notiunea de uniune europeana. Mentionafi rolul monedei Euro in contextul actual. Cate state fac parte, la momentul prezent, din Uniunea Europeana? Care sunt statele interesate s adere la Uniunea Europeana si de ce? Care sunt statele care nu sunt interesate la momentul prezent s& fac parte din Uniunea European si ce argumente aduc acestea.