Sunteți pe pagina 1din 113

PROIECT DE DIPLOMA AUDITUL

SECURITATII SI SANATATII
MUNCII

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

CENTRUL DE PERFECTIONARE IN ASIGURAREA


CALITATII SI CERTIFICARE AUDITORI

PROIECT DE DIPLOMA

CURS POSTUNIVERSITAR ASSM ER

AUDITUL SECURITATII SI SANATATII MUNCII SI


EVALUAREA RISCURILOR LA S.C. BIM S.R.L.

PRIMA PARTE - AUDITUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

1. INTRODUCERE

Auditarea securitatii si sanatatii in munca reprezinta examinarea sistematica prin care


se determina daca activitatile si rezultatele aferente satisfac dispozitiile planificate, daca
aceste dispozitii sunt implementate efectiv si sunt adecvate pentru realizarea politicii si a
obiectivelor organizatiei. Scopul principal al auditului SSM este de a evalua neconformitatile
in raport cu reglementarile in vigoare din domeniu si de a concepe actiunile corective
necesare pentru eliminarea acestor neconformitati.
Auditul securitatii si sanatatii in munca mai este definit de SR EN ISO 19011:2003
ca fiind 'un proces sistematic, independent si documentat pentru obtinerea dovezilor
auditului si evaluarea obiectivitatii acestora, pentru a determina masura in care sunt
indeplinite criteriile auditului'.

Securitatea muncii presupune absenta pericolelor de accidentare si inbolnavire


profesionala in procesul de munca.Aceasta stare este,insa, o stare ipotetica spre care se
tinde prin stabilirea si punerea in practica a tuturor actiunilor preventive.In realitate,
exista niveluri de securitate a muncii a caror punere in evidenta necesita un demers
documentat de apreciere calitativa si de evaluare cantitativa. Nivelul de securitate al unui
sistem de munca este un indicator invers proportional cu nivelul de risc: cu cat nivelul de
risc este mai mare, cu atat nivelul de securitate este mai mic.

Auditul securitatii si sanatatii in munca este un proces, in sensul definit de SR EN


ISO 9001:2001, pentru ca utilizeaza resurse umane, financiare, tehnice si de timp pentru a
transforma datele de intrare in date de iesire, acestea din urma constituind rezultatele
auditului.
Dovezile auditului sunt constituite din totalitatea informatiilor obtinute prin
interviuri, examinarea documentelor (inregistrarilor) si examinarea conformitatii
activitatilor si a conditiilor cu prevederile reglementarilor in domeniul SSM. Dovezile
auditului trebuie sa fie corecte, sa poata fi verificate si sa fie relevante pentru criteriile
auditului.

Criteriile auditului sunt formate de totalitatea prevederilor legale,


standardelor si a cerintelor specifice unitatii, fata de care auditorul compara dovezile
de audit colectate, privind obiectivul auditat. Criteriile de audit sunt identificate
inainte de inceperea auditului si sunt selectate in functie de tipul de audit si de scopul
efectuarii auditului.

Criteriile de audit pot fi diferentiate astfel :

-cerinte ale legislatiei de SSM si/sau principii, reguli de buna practica pentru
auditul de conformitate ;

-cerinte ale modelului de sistem(referentialului) pentru auditul de sistem.


Prin evaluarea conformitatii se determina:

- gradul in care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin


nivelul de securitate, indicator conventional ce exprima global starea de securitate a
muncii la un sistem de munca;

-eventualele neconformitati fata de criteriile auditului si masurile


corective/preventive care trebuie luate pentru eliminarea acestor neconfomitati.

Auditul de conformitate trebue efectuat in cadrul analizei initiale care precede


elaborarea si implementarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii in
munca, avand rolul de a stabili situatia initiala a organizatiei din punct de vedere al SSM
si a servi ca punct de referinta pentru masurarea si monitorizarea performantelor
sistemului de management in timp.Pe parcursul functionarii sistemului de management al
securitatii si sanatatii in munca, auditul de conformitate ofera, pe langa evaluarea
gradului de respectare a prevederilor legislatiei si o apreciere calitativa a elementelor
sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca.Nivelul de securitate trebue
sa constitue unul din indicatorii de performanta pe baza carora se realizeaza analiza
managementului securitatii si sanatatii in munca.

Caracterul de 'proces sistematic' al auditului securitatii si sanatatii in munca


presupune ca aceasta activitate sa fie programata si planificata in functie de tipul si scopul
auditului.

Cea de-a doua caracteristica a auditului SSM, de 'proces independent', se traduce


prin faptul ca aceasta activitate nu trebuie desfasurata de persoane care au responsabilitati
directe privind obiectivele auditate, tocmai pentru a se asigura obiectivitatea auditului (SR
EN ISO 9001:2001).

Auditul SSM nu trebuie confundat cu activitatile de inspectie a SSM sau de


supraveghere a SSM, care urmaresc controlul proceselor sau a produselor din punct de
vedere a SSM. Auditul SSM poate include si efectuarea unor inspectii de SSM, dar are o
cuprindere mai mare, necesitand un efort mai mare din partea echipei care-1 realizeaza,
putand fi planificat pe o durata de cateva zile sau chiar saptamani. O inspectie de SSM are o
durata mult mai scurta si o frecventa mult mai mare, in unele situatii, chiar zilnic.

In functie de raportul existent intre auditor si auditat, auditurile pot fi (conform


ISO 19011:2002):

- interne sau de prima parte, sunt conduse de, sau in numele organizatiei insasi;

- externe sau de secunda parte, sunt conduse de parti care au un interes in organizatie,
sau alte persoane in numele acestora;

- externe sau de terta parte, sunt conduse de organizatii de auditare externe


independente (care inregistreaza/certifica conformitatea cu criteriile de audit).

In functie de domeniul auditului, se pot diferentia:

- audituri orizontale (examinarea fiecarei arii functionale a unei organizatii pentru a


verifica gradul de corespondenta si implementare a cerintelor);

- audituiri verticale (examinarea tuturor ariilor functionale ale unei organizatii,


care sunt implicate intr-o anumita problematica);

- audituri aleatoare (examinarea punctuala a unor aspecte, in functie de scopul


auditului).

In functie de sistemul de notare utilizat, auditurile pot fi:


- audituri care urmaresc o evaluare calitativa, la care indicatorii au aceeasi importanta
si sunt apreciati prin Da, Nu sau Nu e cazul;

- audituri care urmaresc o evaluare cantitativa, la care indicatorii pot avea diferite
grade de importanta, marcate prin coeficienti de ponderare, iar aprecierea se
face prin acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale.

Pentru realizarea unui sistem de mamagement al SSM eficient este necesara


parcurgerea mai multor etape.
In cadrul primei etape, pregatitoare, angajatorul trebuie sa decida demararea
actiunilor pentru implementarea sistemului si sa asigure participarea la cursuri de
formare, in acest domeniu, a personalului cu atributii specifice de SSM si a managerilor
care vor juca un rol important in asigurarea functionarii sistemului de management al
SSM.

Urmand ciclul lui Deming, procesul de implementare a sistemului incepe cu etapa


de planificare, in care trebuie definita politica in domeniul SSM, conturarea cadrul
general pentru identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor si punerea in practica a
masurilor de control necesare.

Etapa de implementare propriu-zisa implica urmatoarele actiuni:

- stabilirea rolurilor si responsabilitatilor;

- stabilirea procedurilor de comunicare a informatiilor privind SSM catre angajati


si alte parti interesate;

- documentarea proceselor si dezvoltarea unui sitem de control al documentelor si


al datelor;

- aplicarea unui sistem de control operational;

- stabilirea planurilor si procedurilor pentru situatii de urgenta.

Etapa de verificare are ca scop principal imbunatatirea continua a sistemului si


se realizeaza in principal prin:

- masurarea si monitorizarea performantei;

- auditarea sistemului de management al SSM si a conformitatii cu legislatia in


domeniu;

- evaluarea riscurilor.

In etapa de actionare efectiva in vederea imbunatatirii, se realizeaza analiza


managementului SSM, avand ca baza rezultatele etapei de verificare.

2. PREZENTAREA METODEI DE AUDIT A INCDPM.

2.1 Notiuni generale

Pentru a se asigura un nivel de securitate si sanatate in munca corespunzator, este


necesara aplicarea unor metode de diagnosticare a situatiei sistemului de munca format
din: executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca, sub aspectul
securitatii muncii, ceea ce implica pentru persoanele care efectueaza auditul necesitatea de a
poseda cunostinte si informatii despre:
- pericolele si riscurile existente si modul lor de aparitie;

- materialele, echipamentele si tehnologiile utilizate in munca;

- procedurile si organizarea muncii, precum si interactiunile lor cu materialele si


echipamentele tehnice utilizate;

- natura, probabilitatea, frecventa si durata de expunere la pericole;

- relatia dintre expunerea la pericol si efectele sale;

- reglementarile legale din domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Cu ajutorul acestei metode de auditare se stabileste procentual nivelul de securitate


al unitatii, prin compararea masurilor adoptate pentru riscurile recunoscute cu
prevederile normelor si standardelor in vigoare (conformitatea cu normele si standardele).
Aceasta metoda face parte din categoria metodelor de evaluare
preaccident/boala profesionala sau 'a apriori'.
Notiunea fundamentala utilizata in evaluarile preaccident este riscul de accidentare
si/sau imbolnavire profesionala, iar criteriile de evaluare se bazeaza, pe estimarea calitativa
sau cantitativa a riscului.
Prin evaluarea conformitatii se determina:
- gradul in care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin
nivelul de securitate, indicator conventional ce exprima global starea de
securitate a muncii intr-un sistem de munca;
- eventualele neconformitati reale/potentiale fata de criteriile
auditului si masurile corective/preventive care trebuie luate pentru
eliminarea/prevenirea acestor neconformitati.

Metoda de evaluare a nivelului de securitate foloseste cerintele standardului de


securitate SR ISO 19011:2003 si la auditul securitatii si sanatatii in
munca.Astfel,modalitatile prin care trebue culese informatiile in vederea stabilirii
constatarilor de audit sunt:

-analiza documentelor;

-interviuri directe cu personalul de la diferite niveluri cu responsabilitati in


problematica auditata;

-observarea directa a activitatilor auditate.

Modul de acordare a punctajelor pentru fiecare indicator si modul de calcul al


punctajului obtinut si al punctajului maxim posibil, asigura flexibilitate in aprecierea
indicatorilor , a simplificarii modului de calcul si a unei adaptari mai bune la cerintele
unei metode de audit.Aceasta metoda prezinta modele pentru raportul de actiuni
corective /preventive si calculul nivelului de securitate/conformitate
general,documente obligatorii care trebuie sa rezulte in urma efectuarii unui audit de
securitate si sanatate in munca.

Pentru a avea o intelegere cat mai corecta cu privire la sensul termenilor


utilizati in domeniul securitatii si sanatatii in munca, inclus in cadrul acestei
metode,prezentam semnificatia acestora :
Audit - examinare sistematica prin care se determina daca activitatile si rezultatele
aferente satisfac dispozitiile planificate si daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si
sunt adecvate pentru realizarea politicii si a obiectivelor organizatiei (OHSAS 18001:2004)
Pericol - sursa sau situatie cu un potential de a produce o vatamare, in termeni
de ranire sau imbolnavire, dauna adusa proprietatii, dauna adusa mediului de lucru, sau o
combinatie a acestora. (OHSAS 18001:2004)
Risc - combnatie a probabilitatii si consecintei producerii unui anumit eveniment
periculos. (OHSAS 18001:2004)
Risc tolerabil - risc, care a fost redus la un nivel care poate fi suportat de
organizatie, avand in vedere obligatiile sale legale si propria sa politica de management
de SSM. (OHSAS 18001:2004)

Neconformitate - orice abatere de la standardele specifice activitatilor,


practicilor, procedurilor, reglementarilor si de la performanta sistemului de
management. etc, care poate conduce direct sau indirect la ranire sau imbolnavire, daune
aduse proprietatii, daune aduse mediului de lucru, sau o combinatie a acestora, (OHSAS
18001:2004)

Sanatate si securitate in munca - conditii si factori care afecteaza starea de


sanatate a angajatilor, personalului temporar angajat, personalului subcontractant,
vizitatorilor si a oricarei alte personae aflate la locul de munca. (OHSAS 18001:2004)

Securitate - stare caracterizata prin absenta oricarui pericol.

2.2 Scopul metodei.

Conducerea persoanei juridice are obligatia de a asigura la fiecare loc de munca


securitatea si sanatatea salariatilor si a oricaror persoane care poate fi prezente la respectivul
loc de munca.
Scopul auditului nivelului de securitate este de a oferi posibilitatea angajatorului de
a cunoaste situatia reala de la fiecare loc de munca, din punct de vedere al securitatii si
sanatatii si de a lua masurile de prevenire cele mai potrivite situatiei date.

Caracterul de proces documentat al auditului securitatii si sanatatii in munca


presupune efectuarea acestei activitati pe baza unor documente cu rol de referinta si
inregistrare a efectuarii auditului. Aceste documente pot include:

- liste de verificare a criteriilor auditului;

- formulare pentru inregistrarea informatiilor (constatari ale auditului, inregistrari


ale intalnirilor cu auditatul, etc.);

- formulare pentru inregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de


neconformitate, rapoarte de actiuni corective/preventive, raportul de audit.

Metoda de audit a securitatii si sanatatii in munca vizeaza componenta auditului


SSM, care se refera la conformitatea cu prevederile legislatiei si are ca scop evaluarea
conformitatii locurilor de munca si a ansamblului unitatii cu aceste prevederi, precum si cu
prevederile altor reglementari aplicabile unitatii auditate.
In cadrul unui audit de conformitate, criteriile de audit sunt constituite din :
- Legea securitatii si sanatatii in munca, nr. 319/2006;

- H.G 1425/2006 - Normele de aplicare a Legea securitatii si sanatatii in munca, nr.


319/2006;

- Hotariri(ordonante) de guvern care reglementeaza probleme specifice pe linie de SSM;

- instructiunile proprii de securitate si sanatate a muncii;

- alte reglementari aplicabile unitatii auditate (cerinte organizationale specifice).

Avand un caracter general, metoda de audit a securitatii si sanatatii in munca


cuprinde numai criteriile de audit care deriva din prevederile legale in vigoare la nivel
national (legi si hotariri de guvern). In cadrul unui audit efectuat unui anumit agent
economic, metoda va trebui completata cu criteriile care rezulta din instructiunile proprii de
securitate a muncii si din alte reglementari specifice agentului economic respectiv, rolul
elaborarii acestor liste de verificare (fise) revenind echipei de audit.
Evaluarea nivelului de securitate este astfel structurata incat sa ajute conducerile
persoanelor juridice si persoanele care se ocupa cu problemele de securitate si sanatate in
munca la:
- identificarea pericolelor existente si evaluarea riscurilor legate de aceste
pericole, in vederea stabilirii masurilor care se impun pentru a asigura securitatea si
sanatatea muncii lucratorilor;

- evaluarea riscurilor in vederea selectionarii celor mai bune echipamente de munca,


echipamente individuale de protectie (EIP), substante sau preparate chimice,
pentru amenajarea si organizarea locului de munca;

- verificarea eficientei masurilor propuse si implementate;

- ierarhizarea actiunilor de prevenire in ordinea prioritatii;

- demonstrarea pentru ei insisi, pentru activitatile componente, angajatilor, precum


si reprezentantilor acestora, ca s-a tinut seama de toti factorii legati de munca, ca sunt
cunoscute si luate in considerare toate masurile necesare in vederea asigurarii unor
conditii corespunzatoare de SSM.

Evaluarea nivelului de securitate va trebui revizuita ori de cate ori la locul de munca s-
au produs schimbari care pot modifica perceptia riscului, cum ar fi un nou proces
tehnologic, echipamente sau materiale noi sau schimbarea organizarii procesului de
munca.
2.3 Structura metodei.

Metoda este structurata pe trei seturi de fise independente si anume:

fise privind riscurile generale;

fise privind riscurile specifice;

fise privind managementul securitatii si sanatatii la nivelul unitatii.

Fisele privind riscurile generale fac referire la prevederile Legii securitatii si


sanatatii in munca nr.319/2006, Normelor metodologice de aplicare a legii si prevederilor
hotararilor de guvern care transpun directivele europene din domeniul securitatii si
sanatatii in munca.

Metoda cuprinde 17 fise de riscuri generale:

I Iluminat;
II Zgomot;

III Vibratii;

IV Ambianta termica;

V Agenti chimici;

VI Agenti cancerigeni si mutageni;

VII Agenti biologici;

VIII Ventilare industriala;

IX Echipamente de munca;

X Amenajarea locului de munca;

XI Amenajarea spatiilor de lucru;

XII Incendii si explozii;

XIII Electrosecuritate;

XIV Sarcinile de munca;

XV Circulatie, riscuri orizontale si verticale;

XVI Protectia colectiva si individuala;

XVII Organizarea primului ajutor.


Fisele privind riscurile specifice fac referire la prevederi ale instructiunilor
proprii privind securitatea si sanatatea in munca, precum si la aspecte facultative, cu
caracter de recomandare, rezultate din 'buna practica' in domeniu.

Fisele de riscuri generale si fisele de riscuri specifice se utilizeaza ca liste de


verificare in cadrul auditurilor de conformitate efectuate la nivelul locurilor de munca.

Fisele privind managementul securitatii si sanatatii in munca au la baza prevederi


ale Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 si Normelor metodologice de
aplicare a legii si au ca scop evaluarea gradului in care angajatorul isi indeplineste
obligatiile care-i revin in domeniul managementului SSM, conform legislatiei in vigoare.

Fisele privind managementul securitatii si sanatatii in munca se axeaza pe cinci


obiective de baza, si anume:

implicarea conducerii (fisa A);

strategia, planurile si procedurile privind SSM (fisa B);

consultarea salariatilor (fisa C);

identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor (fisa D);

instruirea, perfectionarea si formarea personalului si propaganda in


domeniul SSM (fisa E).

2.4 Structura fiselor si modul de utilizare a acestora.

Fisele sunt concepute sub forma de check-list-uri (liste de verificare) si sunt


formate dintr-un numar de indicatori (intrebari) care se refera la diferite aspecte ale
riscului analizat sau modul in care sunt respectate prevederile din legislatie cu privire la
acest risc. Toate fisele din cadrul metodei au aceeasi structura si cuprind urmatoarele
informatii:
codul indicatorului, format din numarul fisei si numarul de ordine al
indicatorului in cadrul fisei:

textul indicatorului;

modalitatea de verificare a indicatorului respectiv;

punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;

punctajul acordat.

Pentru fiecare indicator se mentioneaza si modalitatile prin care pot fi culese


informatiile pe baza carora sa se faca aprecierea indicatorului respectiv:

D prin analiza documentelor relevante;

I prin interviuri cu angajatii care desfasoara activitatea la care se


refera indicatorul analizat si cu cei care au responsabilitati privind
aceasta activitate, de la toate nivelurile;

O prin observare directa de catre echipa de auditori a activitatii


desfasurate.

Deoarece nu toti indicatorii au aceeasi importanta din punct de vedere al gravitatii


sau frecventei accidentelor de munca sau imbolnavirilor profesionale care pot sa apara in
cazul nerespectarii lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui indicator a fost stabilit
in mod diferentiat, astfel:

5 puncte pentru indicatorii mai putin importanti;

10 puncte pentru indicatorii de importanta medie;

15 puncte pentru indicatorii importanti;


20 puncte pentru indicatorii foarte importanti.

Punctajul maxim se acorda in cazul in care cerintele din legislatie la care face
referire indicatorul analizat sunt implementate si respectate in totalitate. Pentru o
indeplinire partiala a acestor cerinte, punctajul acordat se reduce in mod gradat, pana la
acordarea a 0 puncte, in cazul in care aceste cerinte sunt total nesatisfacute in cadrul
obiectivului auditat.

In cazul in care in cadrul unei fise analizate exista indicatori care nu au relevanta,
tinand seama de conditiile specifice obiectivului auditat, la rubrica prevazuta pentru
inscrierea punctajului acordat se va face precizarea Neaplicabil.

Prin evaluarea dovezilor auditului in raport cu criteriile de audit se genereaza


constatarile auditului, care cuprind doua categorii de rezultate:

identificarea eventualelor observatii si/sau neconformitati in raport cu criteriile


de audit si identificarea masurilor corective/preventive;

determinarea nivelului de securitate al obiectivului auditat.

Observatiile si neconformitatile identificate pentru fiecare obiectiv auditat (loc de


munca) sunt inregistrate in raportul de actiuni corective/preventive, parte componenta a
documentelor auditului. Modelul raportului de actiuni corective/preventive este prezentat
in tabelul nr.1.

Unitatea:

Obiectiv auditat:

Data:

RAPORT DE ACTIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

Cod Descrierea Actiuni Responsabilitati Termen de


indicator neconformitatii corective/preventive realizare

Model de raport de actiuni corective/preventive


Tabelul nr.1.

Pentru fiecare fisa utilizata se calculeaza punctajul obtinut, prin insumarea


punctajelor acordate fiecarui indicator. In cazul in care in cadrul fisei utilizate exista
indicatori care au fost notati cu Neaplicabil, trebuie recalculat si punctajul maxim
posibil, avand in vedere ca in cadrul acestei valori nu trebuie sa se ia in considerare
indicatorii notati cu Neaplicabil. Punctajul maxim posibil pentru fisa respectiva va fi
obtinut prin scaderea punctajelor maxime corespunzatoare indicatorilor notati cu
Neaplicabil.

Valorile punctajelor obtinute si ale punctajelor maxime posibile pentru fiecare fisa
utilizata, se centralizeaza intr-un tabel care prezinta nivelul de securitate general pentru
obiectivul auditat. Modelul acestui tabel este prezentat in tabelul nr.2.

Nivelul de securitate reprezinta raportul dintre punctajul acordat si punctajul


maxim posibil, raport care se exprima procentual. Nivelul de securitate se calculeaza
pentru fiecare fisa utilizata.

Nivelul de securitate general reprezinta raportul intre total punctaj acordat si total
punctaj maxim posibil si defineste in mod conventional starea de securitate a sistemului
de munca auditat.

Pentru auditarea managementului securitatii si sanatatii in munca la nivelul unitatii,


pe baza fiselor A E, se utilizeaza modelul raportului de actiuni corective/preventive
prezentat in tabelul nr.1 si nivelul de conformitate general, prezentat in tabelul nr..3.
Nivelul de conformitate, ca si nivelul de securitate se determina ca raport intre punctajul
acordat si punctajul maxim posibil, exprimat in procente.

Unitatea :
Obiectiv auditat :

Data :

NIVELUL DE SECURITATE GENERAL

Cod fisa Denumire Punctaj Nivel de


Maxim Acordat securitate
RISCURI GENERALE
I Iluminat 175
II Zgomot 295
III Vibratii 175
IV Ambianta termica 260
V Agenti chimici 870
VI Agenti cancerigeni si mutageni 285
VII Agenti biologici 365
VIII Ventilare industriala 495
IX Echipamente de munca 590
X Amenajarea locului de munca 160
XI Amenajarea spatiilor de lucru 370
XII Incendii si explozii 280
XIII Electrosecuritate 420
XIV Sarcinile de munca 495
XV Circulatie, riscuri orizontale si 295
verticale
XVI Protectia colectiva si individuala 215
XVII Organizarea primului ajutor 135
RISCURI SPECIFICE

TOTAL: Nivel de securitate general

Model de tabel cu nivelul de securitate general


Tabelul nr.2
Unitatea:

Obiectiv auditat:

Data:

NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL

Cod Denumire Punctaj Nivel de


fisa Maxim Acordat conformitate
A Implicarea conducerii 530
B Strategie, planuri, proceduri 255
C Consultarea angajatilor 210
D Identificarea, evaluarea si prevenirea 285
riscurilor
E Instruirea, perfectionarea, formarea 300
personalului si propaganda in domeniul SSM
TOTAL 1580

Nivelul de conformitate general al managementului securitatii si sanatatii in munca


Tabelul nr. 3

Nivelul de securitate se incadreaza, functie de rezultatul obtinut, in 6 clase : 91-100% -


Excelent E; 81-90% - Foarte Bun - FB; 71-80% - Bun-B; 61-70% - Mediu-Me; 51-60%
-Mic-
Mi; sub 50% - Nesatisfacator -N.

2.5 Cerinte minime de aplicare corecta a metodei.

Nu exista principii general valabile privind modul in care ar trebui efectuata


evaluarea nivelului de securitate.
Totusi, exista doua principii care, intotdeauna, trebuie avute in vedere in activitatea
de evaluare a nivelului de securitate, inclusiv in cadrul acestei metode si anume:
- evaluarea trebuie structurata astfel incat sa fie acoperite toate pericolele si
riscurile relevante (ex.: nu trebuie trecute cu vederea aspectele privind
curatenia, care ar putea sa se efectueze in afara programului 'normal' de lucru,
compactarea gunoaielor, a deseurilor);

- cand un risc este identificat, evaluarea incepe prin incercarea de a gasi, in


primul rand, posibilitatile de eliminare a acestuia la sursa.

Evaluarea nivelului de securitate este o examinare a tuturor aspectelor procesului


muncii, intreprinsa cu scopul de a determina sursele care ar putea provoca taume asupra
corpului uman, aceasta constituind baza pentru fundamentarea masurilor de prevenire si
combatere a riscurilor.

Evaluarea nivelului de securitate comporta urmatoarele etape:

- identificarea pericolelor;

- identificarea persoanelor care sunt expuse la aceste pericole;

- estimarea riscurilor, calitativa si/ sau cantitativa;


- examinarea posibilitatilor de eliminare a riscurilor la sursa sau de diminuare a
acestora.

Evaluarea riscurilor trebuie efectuata pentru toate locurile de munca.

Locurile de munca pot fi clasificate astfel:

- locuri de munca fixe (limitat in spatiu de dimensiunile mesei de lucru si ale


utilajelor);

- locuri de munca supuse modificarilor (ex.: santiere de constructii, cladiri, etc.);

- locuri de munca mobile (limitat in spatiu de traseul pe care se deplaseaza


executantul pentru indeplinirea sarcinii sale de munca).
Rezulta ca actiunea de evaluare efectuata prin aplicarea acestei metode trebuie astfel
planificata incat sa acopere diferitele tipuri de locuri de munca.
Pentru evaluarea nivelului de securitate pot fi utilizate o serie de modalitati de
abordare, cu conditia ca ele sa parcurga etapele prezentate mai sus.

Modalitatile de abordare folosite comporta de obicei urmatoarele operatii:

- observarea conditiilor de munca la locul de munca (ex.: mijloacele de acces,


situatia pardoselilor, securitatea echipamentelor de munca, pulberi si fum,
temperatura, iluminat, zgomot, etc.);

- identificrea sarcinilor la locul de munca;

- analiza modurilor de operare;

- analiza factorilor externi care ar putea influenta locul de munca (ex.: factorii
meteorologici pentru cei care lucreaza in exterior);

- analiza factorilor psihologici, sociali si fizici, care ar putea contribui la stresul la


locul de munca, cum interactioneaza ei impreuna si cum interactioneaza cu alti
factori relevanti in organizarea muncii si in mediul de munca;

- analiza instalatiilor privind mentinerea conditiilor de securitate si sanatate in


munca.

Constatarile facute pot fi astfel comparate cu criteriile de asigurare a securitatii si


sanatatii in munca, cuprinse in reglementarile legale (Legea securitatii si sanatatii in munca
nr. 319/2006, Hotararile de Guvern privind cerintele minime de asigurare a securitatii si
sanatatii in munca).

In baza acestor constatari se poate face ierarhizarea masurilor de prevenire care au


in vedere:

- evitarea riscurilor prin schimbarea elementelor periculoase cu altele care nu sunt


periculoase
sau sunt mai putin periculoase;

- combaterea riscurilor la sursa;

- satbilirea masurilor de protectie colectiva ca masuri prioritare fata de masurile


de protectie individuala, luand in considerare evolutia tehnicii si a cunostintelor
in domeniu.

Conceptia de evaluare care se va aplica, va depinde de:

- tipul de loc de munca (ex.: intreprindere fixa, santier temporar, traseu de


deplasare a executantului);

- tipul de proces (ex.:operatiuni repetitive, procese evolutive sau variabile);

- sarcina de munca, care este functie de complexitatea tehnologiei utilizate.

In practica este util ca evaluarea nivelului de securitate sa fie gandita ca un proces


realizat in etape, in care fiecare secventa de etapa, se concentreaza pe un anumit tip de
risc.

Se va acorda prioritate evaluarii globale a locului de munca, in care se separa


riscurile in:

- riscuri a caror prezenta nu implica luarea unor masuri de prevenire;

- riscuri care pot fi eliminate prin adoptarea masurilor de


prevenire
corespunzatoare;

- riscuri cunoscute pentru care masurile de prevenire sunt usor identificabile


si aplicabile;
- riscuri mai putin cunoscute, pentru identificarea carora si stabilirea masurilor de
prevenire presupune o atentie deosebita si o activitate complexa din partea
evaluatorilor.

O atentie deosebita trebuie acordata evaluarii riscurilor a caror actiune are efecte
majore asupra sanatatii si securitatii salariatilor.
Indiferent de modul de abordare adoptat, la evaluarea nivelului de securitate,
respectiv a nivelului de risc, trebuie asigurata consultarea sau chiar participarea lucratorilor
sau a reprezentantilor acestora.
3. APLICATIE PRACTICA:

AUDITUL DE CONFORMITATE LA S.C. BIM S.R.L.

3.1 Prezentarea societatii auditate.

S.C. BIM SECURITY S.R.L. este o societate cu capital privat, specializata in


prestari servicii de paza si interventie, atat la persoane fizice, cat si la persoane
juridice.Activitatea societatii este organizata si se desfasoara avand ca principal suport
legal prevederile Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si
protectia persoanelor.Societatea functioneaza cu respectarea legislatiei comerciale si a
celorlalte norme legale in vigoare, avand ca obiectiv declarat desfasurarea tuturor
activitatilor in conditii de maxima siguranta pentru personalul propriu si pentru celelalte
persoane cu care societatea intra in relatii de serviciu.

S.C BIM SECURITY S.R.L. are sediul in Pitesti, cu obiective de lucru in orasele si
localitatile judetului,in care lucreaza in jur de 500 de angajati.

Pentru indeplinirea atributiunilor de serviciu , personalul de paza sau garda de corp ,


poate fi dotat cu arme de foc, bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-
lacrimogene de mica capacitate si alte mijloace de aparare prevazute de lege.

Dotarea cu arme de foc a personalului de paza sau garda de corp se face numai dupa
avizarea de catre politie a planului de paza a obiectivului, persoanei sau a transportului de
valori.In lege, se prevede obligativitatea ca personalul de paza si garda de corp dotat cu
arme de foc, sa execute semestrial trageri de antrenament cu armamentul din dotare,in
poligoane special amenajate.

3.2 Auditarea de conformitate a nivelului de securitate la locurile de munca.

Analizand continutul normativelor legale in vigoare si a prevederilor procedurilor


specifice intocmite in cadrul societatii,se poate concluziona ca toate categoriile de
personal din societate sunt expuse unei game variate de riscuri, cu mentiunea ca la
personalul operativ, frecventa si durata expunerii este mai mare.Avand in vedere
totalitatea riscurilor la care este expus personalul operativ din societatile de paza, in legea
nr. 333/2003 se prevede obligativitatea obtinerii atestatului profesional de catre cei care
intra in aceasta categorie de personal si anume:

-agent de paza cu arma;

-agent de paza fara arma;

-agent de interventie;

-sefii formatiunilor de paza: sefi ture, sefi obiective, sefi zone, coordonatori,sefi
serviciu paza;

-operator dispecer.

Avand in vedere conditiile concrete in care se desfasoara activitatile unui operator


dispecer, consideram aplicabile urmatoarele fise de riscuri generale: iluminat; ambianta
termica; echipamente de munca; amenajarea locului de munca; amenajarea spatiilor de
lucru; incendii si explozii; electrosecuritate; sarcinile de munca; circulatie, riscuri
orizontale si verticale; protectia colectiva si individuala; organizarea primului ajutor.

Fise privind riscurile generale

FISA I
ILUMINATUL

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
Conditiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la D 20 10
I.1
nivelul societatii?
Nivelul de iluminare de la locul de munca corespunde D 15 15
I.2
cerintelor sarcinii de munca?
Salariatii se plang de oboseala vizuala (intepaturi, I 15 10
I.3
lacrimari)?
Sursele luminoase sau reflectiile lor sunt vizibile in centrul I,O 10 10
I.4
campului vizual al locului de munca?
S-au luat masuri pentru evitarea zonelor de umbra? O 10 10
I.5
Sistemul de iluminat corespunde caracterisiticilor locului de O 20 20
I.6
munca?

iluminatul general uniform se foloseste acolo unde se


executa activitati similare pe toata suprafata incaperii
sau cand pozitia locurilor de munca sau a persoanelor se
modifica frecvent in timpul lucrului;
iluminatul general localizat se foloseste la locurile de
munca unde sunt necesare niveluri de iluminare diferite
si nu este posibila utilizarea iluminatului local;
iluminatul combinat se foloseste la locurile de munca
unde sunt necesare niveluri diferite de iluminare, iar
iluminatul general nu poate asigura cerintele de calitate
corespunzatoare.
Angajatii pot sa modifice individual iluminatul locului lor I,O 10 10
I.7
de munca in functie de precizia sarcinii pe care trebuie sa o
realizeze?
Angajatii pot receptiona usor informatiile necesare realizarii I,O 15 15
I.8
sarcinii de munca?
Lucrarile care solicita eforturi pentru aparatul vizual sunt D 10 5
I.9
executate totdeauna de aceiasi angajati?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
Erorile, defectele, rebuturile sunt mai frecvente la sfarsitul I 5 N
I.10
schimbului/saptamanii?
Sunt respectate pauzele prevazute in cursul schimbului de I 5 3
I.11
lucru?
Sistemul de iluminat artificial este in permanenta in stare de I,O 10 10
I.12
functionare?
Se asigura curatarea regulata a geamurilor (asigurarea I,O 10 10
I.13
iluminatului natural)?
Exista sistem de iluminat de siguranta? O 10 10
I.14

Dupa efectuarea unor modificari ale instalatiei de iluminat D 10 10


I.15
s-a facut verificarea nivelului de iluminare?

TOTAL 175 170 148

FISA IV

AMBIANTA TERMICA

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca
4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de
munca

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Maxim Acordat
IV.1 Angajatii sunt expusi la caldura, frig, curenti de aer sau I,O 20 20
la intemperii?
IV.2 Salariatii se plang de caldura, frig, curenti de aer sau I 20 15
intemperii?
IV.3 Activitatea lor comporta probleme de natura termica I,O 15 15
(transpiratie de postura s.a.)?
Cod Indicator D/I/O Punctaj

Maxim Acordat
IV.4 Exista un sistem de climatizare eficient? I,O 15 12
IV.5 Sistemul de climatizare este intretinut in mod regulat? D,I,O 15 12
IV.6 La locul de munca analizat, munca prezinta disconfort I,O 15 15
din punct de vedere al ambiantei termice?
IV.7 La locul de munca analizat, angajatii sunt constransi la I,O 10 10
imobilitate?
IV.8 La locul de munca analizat angajatii sunt expusi I,O 15 15
frecvent la surse de caldura sau de frig?
IV.9 La locul de munca analizat angajatii sunt obligati sa I 15 N
manipuleze corpuri care nu sunt la temperatura mediului
ambiant?
IV.10 In cazul ambiantelor calde sau reci, angajatilor li se D,I 20 N
acorda echipamentele individuale de protectie adecvate?
IV.11 Aceste echipamente asigura protectia impotriva I,O 20 N
riscurilor existente?
IV.12 Aceste echipamente permit realizarea sarcinilor de I,O 15 N
munca in conditii corespunzatoare?
IV.13 La locul de munca analizat, salariatii sunt expusi I,O 15 10
surselor de radiatii calorice (cuptoare, flacari deschise,
infrarosii s.a.)?
IV.14 Exista dispozitive de protectie impotriva surselor de O 15 N
caldura sau de frig?
IV.15 Sunt prevazute pauze in sistemul de organizare a D,I 15 15
muncii?
IV.16 Salariatii au la dispozitie o incapere cu temperatura O 5 5
normala?
IV.17 Salariatii au la dispozitie bauturi racoritoare sau calde? D,I 15 15
TOTAL 260 175 159

FISA IX

ECHIPAMENTE DE MUNCA

(masini, instalatii mobile, instalatii de ridicat)

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006
3. HG 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate
si/sau sanatate la locul de munca
4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de
munca
5. HG 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
IX.1 La alegerea echipamentelor tehnice s-au luat in D,I 15 15
considerare si aspectele privind securitatea si sanatatea
in munca?
IX.2 Verificarile si intretinerea echipamentelor tehnice sunt D,I 20 20
efectuate si inregistrate corespunzator?
IX.3 Utilizarea echipamentelor tehnic este permisa numai D,I 15 15
angajatilor desemnati si instruiti adecvat?
IX.4 Reglarea, repararea, modificarea sau intretinerea D,I 15 15
echipamentelor tehnice este permisa numai angajatilor
desemnati si instruiti adecvat?
IX.5 Angajatii dispun de informatii adecvate si de D,I,O 20 20
instructiuni scrise privind utilizarea echipamentelor
tehnice?
IX.6 Echipamentul tehnic este amplasat, instalat si utilizat I,O 15 15
corespunzator?
IX.7 Exista pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnica D 20 15
sau alt document similar?
IX.8 Exista pentru fiecare echipament tehnic un document D 20 15
in care sa fie specificate masurile de protectie a
muncii?
IX.9 Echipamentul tehnic este prevazut cu mijoace de O 20 20
protectie adecvate?
IX.10 Probele experimentale ale echipamentelor tehnice sunt D,I 15 N
executate sub conducerea unei persoane desemnate si
cu aplicarea unor masuri speciale de protectie a
muncii?
IX.11 Echipamentele tehnice sunt prevazute cu avertizari si O 15 15
marcaje corespunzatoare?
IX.12 Echipamentele tehnice respecta principiile ergonomice I,O 15 15
de proiectare si utilizare?
IX.13 Sistemele de comanda asigura exploatarea I,O 15 15
echipamentului tehnic in conditii de securitate?
IX.14 Echipamente tehnice mobile, cu sau fara I,O 20 N
autopropulsie

Echipamentele tehnice mobile sunt construite astfel


incat sa se asigure exploatarea in conditii de securitate?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
IX.15 Angajatii care conduc echipamentele tehnice mobile D,I 20 N
sunt instruiti corespunzator?
IX.16 S-au stabilit masuri tehnice si organizatorice adecvate D,I 20 20
pentru prevenirea accidentarii angajatilor care se
deplaseaza pe jos?
IX.17 Instalatii sub presiune, de ridicat si transportat D 20 N
Instalatiile sub presiune, de ridicat si transportat sunt
avizate tehnic si verificate de ISCIR?
IX.18 Interventiile la aceste instalatii se realizeaza numai de D 20 N
catre personal calificat, instruit si autorizat in acest
scop?
IX.19 Echipamentele tehnice sunt marcate in mod O 20 N
corespunzator?
IX.20 Echipamentele tehnice sunt realizate astfel incat sa se I,O 20 N
asigure exploatarea in conditii de securitate?
IX.21 Exploatarea echipamentelor tehnice se face in mod I,O 20 N
corect?
IX.22 Echipamente tehnice prevazute pentru lucrul D,I 20 N
temporar la inaltime
Alegerea echipamentului tehnic s-a facut pe baza unei
analize a cerintelor de securitate?
IX.23 S-au identificat masuri adecvate de reducere a D,I 20 N
riscurilor, in functie de tipul de echipament ales?
IX.24 Utilizarea scarilor se face in mod corect? D,I 20 N
IX.25 Utilizarea schelelor se face in mod corect? D,I 20 N
IX.26 Tehnicile de acces si de pozitionare cu ajutorul D,I 20 N
franghiilor asigura indeplinirea cerintelor de securitate?
IX.27 Echipamente pentru fluide energetice D,I,O 20 N
Dispozitivele de siguranta, aparatura de masura,
control, reglare si protectie sunt in stare de
functionare?
IX.28 Exista instructiuni de utilizare si instructiuni de D 20 N
protectie a muncii pentru fiecare fluid energetic?
IX.29 Exista un program propriu de prevenire si lichidare a D 20 N
avariilor si a urmarilor acestora?
IX.30 Echipamente portabile si unelte manuale I,O 15 N
Echipamentele portabile actionate electric sau
pneumatic indeplinesc cerintele de securitate din punct
de vedere constructiv?
IX.31 Uneltele manuale asigura indeplinirea cerintelor de I,O 20 N
securitate din punct de vedere constructiv si al
conditiilor de utilizare?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
IX.32 Uneltele manuale sunt verificate la inceputul fiecarui I,O 15 N
schimb, fiind utilizate numai cele cu o stare tehnica
corespunzatoare?
TOTAL 590 225 215

Fisa X

AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCA

(principii ergonomice)

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
Angajatii au sesizat probleme ale vederii (lacrimare, I 15 10
X.1 usturimi)?
Membrii comitetului de sanatate si securitate in munca au I 15 15
X.2 fost consultati la amenajarea locului de munca?
Dotarea locului de munca este suficienta in perioadele de I 20 20
X.3 varf ale activitatii?
In perioadele de varf, dificultatile de a ordona prioritatile I 15 N
X.4 in comenzi (oprirea unei comenzi pentru a porni o alta
comanda mai urgenta) creeaza incurcaturi la locul de
munca?
Exista probleme specifice cu anumite produse particulare?I 10 N
X.5
Operatorii reclama unele dificultati in urmarirea in acelasi I 15 15
X.6 timp a informatiilor vizuale necesare si efectuarea
comenzilor?
Exista obstacole care impiedica observarea corecta a I,O 15 15
X.7 semnalelor luminoase, a comenzilor sau a pieselor?
In cazul locurilor de munca care reclama pozitia sezut, pot I 15 10
X.8 fi reduse distantele si frecventa deplasarilor pentru
aprovizionare, evacuarea pieselor, control?
Persoanele care lucreaza in pozitia sezand pot sa-si intinda I,O 10 10
X.9 picioarele?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
Locurile de munca cu operatori in pozitie in picioare pot fi I,O 10 10
X.10 modificate astfel incat operatorii sa stea in pozitie sezand?
Exista angajati de talie mica sau mare care se plang de I 10 N
X.11 dureri de spate?

Persoanele care se plang de dureri de picioare lucreaza in I 10 N


X.12 pozitia in picioare?

TOTAL 160 115 105

Fisa XI

AMENAJAREA SPATIILOR DE LUCRU

(cladiri si alte constructii)

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
In spatiile de lucru analizate (atelier, sectie) cu zone de I,O 20 20
XI.1 lucru (chiar punctuale) unde exista pericolul caderilor
de la inaltime, s-au luat masurile necesare pentru a se
evita asemenea accidente?
Sarcinile sunt deplasate deasupra salariatilor? O 15 15
XI.2
S-au luat masuri ca noxele de la un loc de munca sa nu O 15 N
XI.3 se propage si la alte locuri de munca?
Culoarele destinate special pentru circulatie sunt O 20 N
XI.4 amenajate corespunzator?
Culoarele destinate circulatiei autovehiculelor sunt clar O 15 15
XI.5 separate de cele destinate circulatiei persoanelor?
Amplasamentele necesare stocarii materialelor sau I,O 5 N
XI.6 materiilor prime, sunt suficiente pentru perioadele de
varf ale activitatii?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
Zonele comune diferitelor locuri de munca sunt I,O 15 15
XI.7 suficiente in conditiile in care in fiecare dintre acestea
se desfasoara o activitate de varf?
Instalatiile tehnico-utilitare sunt amenajate I,O 15 15
XI.8 corespunzator?
Locurile, echipamentele si materialele sanitare sunt I,O 15 15
XI.9 suficiente?
XI.10 Pentru amenajarea unui loc de munca, s-au elaborat D 10 10
initial planuri de amenajare in diferite variante de
amplasare?
XI.11 In cazul achizitionarii unui nou utilaj, se ia in D 10 10
considerare necesitatea ca acesta sa se integreze in
circuitul de materii prime si materiale, in circuitul
produselor finite, al personalului, in planul general de
intretinere, de curatenie?
XI.12 Care sunt dovezile care atesta indeplinirea cerintelor D,I,O 20 20
de securitate pentru instalatiile electrice?
XI.13 Caile si iesirile de urgenta corespund cerintelor de D 20 15
securitate?
XI.14 Ferestrele si luminatoarele sunt functionale si asigura D 15 15
exploatarea in conditii de securitate?
XI.15 Usile si portile corespund cerintelor de securitate in D 20 20
exploatare?
XI.16 Caile de circulatie corespund cerintelor de securitate in D,I 20 20
exploatare?
XI.17 Dimensiunile incaperilor si volumul de aer corespund D 20 20
numarului de lucratori si sarcinilor de munca?
XI.18 Incaperile pentru odihna sunt amenajate O 15 N
corespunzator?
XI.19 Instalatiile sanitare sunt suficiente si amenajate O 15 15
corespunzator?
XI.20 Incaperile pentru acordarea primului ajutor sunt O 20 N
amenajate, dotate si semnalizate corespunzator?
XI.21 In cazul in care exista lucratori cu dizabilitati, ce D,I,O 10 N
masuri s-au luat pentru amenajarea locurilor de munca
in raport cu nevoile speciale ale acestora?
XI.22 Locurile de munca in aer liber sunt amenajate si dotate D,I,OO 20 N
in raport cu cerintele de securitate?
XI.23 Locurile de munca in conditii de izolare sunt D,I,O 20 20
amenajate si dotate corespunzator specificului acestora
din punct de vedere al cerintelor de securitate a
muncii?
TOTAL 370 265 260
Fisa XII

INCENDII SI EXPLOZII

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
XII.1 S-au efectuat investigatii privind sursele potentiale de D,I 20 20
incendii si explozii?
XII.2 Se cunosc localizarile si cantitatile de materiale D,I 15 15
inflamabile si explozive care se gasesc in sectia
(atelierul) in care este plasat locul de munca analizat?
XII.3 Exista in sectie (atelier) suficiente mijloace de I,O 20 20
prevenire si stingere a incendiilor?
XII.4 Sunt acestea adaptate la tipul de foc contra caruia I,O 20 20
trebuie sa se lupte?
XII.5 Materialele combustibile sunt separate de sursele de I,O 20 20
foc existente?
XII.6 Mijloacele de stingere a incendiilor sunt usor O 15 15
accesibile?
XII.7 Angajatii cunosc masurile care trebuie luate in cazul I 20 20
unui inceput de incendiu (si/sau explozie)?
XII.8 In sectie (atelier) este pus la punct un plan de prevenire D 20 20
impotriva riscurilor de incendiu (si/sau explozie)?
XII.9 Exista 'permis de foc' la toate locurile unde se lucreaza D 15 N
cu foc deschis?
XII.10 Amenajarile de evacuare a personalului sunt mentinute O 15 15
in permanenta in stare functionala?
XII.11 Sistemele de prevenire si semnalizare a incendiilor I,O 20 20
sunt in stare perfecta de functionare?
XII.12 Zonele de acces ale pompierilor sunt mentinute tot O 15 15
timpul in stare degajata?
XII.13 Afisele si indicatoarele privind incendiile sunt obiectul O 10 10
unor permanente actualizari?
XII.14 Verificarea extinctoarelor se face in termenul prevazut I,O 20 20
de norme?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
XII.15 In cazul degajarii in atmosfera a unor substante I,O 20 N
infamabile sau in amestec cu aerul explozive (ex. faina,
zahar, praf de lemn, solventi) exista sisteme de captare
eficiente?
XII.16 In locurile de munca unde apar pericole datorita I,O 15 15
incarcarilor electrostatice, exista dispozitive pentru
anihilarea acestor fenomene?
TOTAL 280 245 135

Fisa XIII

ELECTROSECURITATE

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca
4. HG 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
XIII.1 Echipamentele tehnice electrice sunt proiectate, D 20 20
construite, montate, intretinute si exploatate, astfel
incat sa fie respectate limitele admise ale curentilor
prin corpul omului, ale impedantei electrice a
corpului uman, ale tensiunilor de atingere si de pas si
ale tensiunilor de lucru?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
XIII.2 La exploatarea echipamentelor electrice exista: D 20 20

- instructiuni de exploatare;

- instructiuni de protectie impotriva pericolului


de electrocutare;

- instructiuni de interventie si acordare a


primului ajutor in caz de electrocutare;

- program de verificari periodice ale


echipamentelor electrice si mijloacelor de
protectie impotriva pericolului de
electrocutare.
XIII.3 Care sunt masurile tehnice pentru protectia muncii D,I,O 20 20
impotriva electrocutarii prin atingere directa?
XIII.4 Care sunt masurile organizatorice aplicate pentru D,I,O 20 20
protectia impotriva electrocutarii prin atingere
indirecta?
XIII.5 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere D,I,O 20 20
indirecta, se aplica si masuri organizatorice sau numai
masuri si mijloace de protectie tehnice?
XIII.6 La efectuarea interventiilor la instalatiile, utilajele, D,I,O 20 20
echipamentele si aparatele care utilizeaza energie
electrica exista formele de lucru prevazute de
legislatie?
XIII.7 Carcasele si invelisurile exterioare ale instalatiilor si I,O 20 20
echipamentelor electrice corespund prevederilor
legale?
XIII.8 Retelele izolate fata de pamant sunt prevazute cu I,O 20 20
protectie automata prin controlul rezistentei de
izolatie?
XIII.9 La instalatiile de inalta tensiune sunt prevazute I,O 20 N
blocari mecanice sau electrice astfel incat deschiderea
carcaselor si a ingradirilor de protectie sa nu fie
posibila decat dupa scoaterea de sub tensiune a
echipamentului electric respectiv?
XIII.10 Dispozitivul de blocare este astfel construit incat sa I,O 20 N
nu poata fi manevrat decat cu o scula speciala?
XIII.11 Automacaralele care lucreaza in apropierea LEA sunt I,O 20 N
echipate cu dispozitive de semnalizare a intrarii
bratului in zona de influenta a acestora?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
XIII.12 Echipamentele de munca electrice/instalatiile de clasa D,I,O 20 20
I de protectie sunt asigurate cu protectiile cerute de
reglementarile in vigoare?
XIII.13 Echipamentele de munca electrice/instalatiile de clasa D,I,O 20 N
II de protectie sunt asigurate cu protectiile cerute de
reglementarile in vigoare?
XIII.14 Echipamentele de munca electrice/instalatiile de clasa D,I,O 20 N
III de protectie sunt asigurate cu protectiile cerute de
reglementarile in vigoare?
XIII.15 Cablurile si firele electrice sunt in stare buna de O 20 20
utilizare?
XIII.16 Calitatea izolatiilor cablurilor, conductorilor si I,O 20 20
aparatelor electrice, este adaptata la conditiile
specifice locale (apa, produsi chimici, praf, riscuri de
deteriorare mecanica etc.)?
XIII.17 In locurile de munca prezentand riscuri de incendii si I,O 20 N
explozii (ex: cabine de vopsire), materialele si
echipamentele electrice sunt prevazute sa functioneze
in atmosfere potential explozive?
XIII.18 Exploatarea, intretinerea, reglarea , repararea si D,I,O 20 20
punerea sub tensiune a echipamentelor de munca sau
instalatiilor electrice se realizeaza numai de catre
personal calificat in meseria de electrician autorizat
din punct de vedere al securitatii muncii?
XIII.19 Electricienii sunt autorizati de catre organe abilitate in D,I 20 20
acest sens?
XIII.20 Observatiile constatate de catre electricieni cu ocazia D,I 20 20
reviziilor efectuate sunt consemnate intr-un
document (ex: condica de procese-verbale)?
XIII.21 Este intocmita si respectata lista verificarilor D,I 20 20
periodice pentru fiecare utilaj electric?
TOTAL 420 300 280

Fisa XIV

SARCINILE DE MUNCA

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006
3. HG 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de
afectiuni dorsolombare
4. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca
5. Ordin 753/16.10.2006 privind protectia tinerilor in munca

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
XIV.1 Organizarea timpului de munca si de odihna, D 20 20
munca in schimburi

Timpul de munca, regimul pauzelor, munca in


schimburi si intensitatea acesteia sunt stabilite in
cadrul contractului colectiv de munca?
XIV.2 Angajatii lucratori de noapte a caror activitate se D,I 20 N
desfasoara in conditii speciale/deosebite sau care
implica eforturi fizice sau mentale deosebite lucreaza
maximum 8 ore in 24 de ore?
XIV.3 Lucratorii de noapte si lucratorii in schimburi D,I 20 N
beneficiaza de asigurarea conditiilor de securitate si
sanatate in munca corespunzator naturii activitatii
desfasurate?
XIV.4 Efortul fizic I,O 20 N
Locul de munca este conceput astfel incat sa se
elimine operatiile manuale de manipulare?
XIV.5 Daca nu este posibila eliminarea operatiilor manuale I,O 20 N
de manipulare, exista la locul de munca mijloace
tehnice pentru a le limita?
XIV.6 Daca salariatii trebuie sa ridice sau sa depuna sarcini, I,O 15 N
greutatea fiecarei sarcini, inaltimea la care sarcina
trebuie apucata si la care trebuie depusa, numarul de
sarcini pe ora care trebuie deplasate (in perioade
normale si de varf), sunt cunoscute?
XIV.7 Salariatul trebuie sa se aplece pentru a apuca sarcina I,O 15 N
si a o ridica la semi-inaltime?
XIV.8 Trebuie sa ridice sarcina deasupra umerilor? I,O 15 N
XIV.9 Trebuie sa aseze sau sa apuce o sarcina la o distanta I,O 15 N
mai mare de 30 cm de axa corpului?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
XIV.10 Salariatul trebuie sa efectueze rotatii ale corpului I,O 15 15
chiar fara sarcina?
XIV.11 Salariatul este obligat sa ridice sau sa poarte sarcina I,O 15 N
in regim potential dezechilibrat?
XIV.12 Manipularea sarcinilor (apucare si depunere) se face I,O 15 N
intr-o maniera continua pe o durata mai mare de o
ora?
XIV.13 Purtarea sarcinilor se efectueaza pe o durata mai I,O 15 N
mare de 5 min. pentru fiecare sarcina?
XIV.14 Transportul sarcinii pe o scara sau pe un plan inclinat I,O 15 N
se face la o distanta mai mare de 25 cm pe verticala?
XIV.15 Angajatii au sesizat dificultati din punct de vedere al I,O 20 N
efortului depus la manipularea manula a sarcinilor?
XIV.16 S-a verificat respectarea limitelor maxime admise D,I,O 20 N
pentru ridicare, purtare, tragere si impingere manuala
a maselor?
XIV.17 Sarcinile manipulate au viteze reziduale, sunt calde, I,O 15 N
reci sau au un continut instabil?
XIV.18 Sarcinile manipulate au gabaritul mare (doua laturi I,O 15 N
mai mari de 75 cm) sau sunt incomode?
XIV.19 Miscarile privind manipularea sarcinilor se deruleaza I,O 15 N
intr-un spatiu restrans?
XIV.20 Amenajarile existente la locul de munca permit I,O 10 N
accesul direct la caruciorul automotor?
XIV.21 Suprafetele solului sunt glisante sau denivelate, I,O 10 N
nepermitand utilizarea de exemplu a transpaletelor?
XIV.22 Efortul mental I 15 15
La conceperea sarcinii de munca s-a tinut cont si de
continutul si intensitatea efortului mental?
XIV.23 Munca femeilor D,I 20 20
S-a evaluat natura, gradul si durata de expunere a
angajatelor (femei gravide, lauze si care alapteaza) la
agenti, procese sau conditii de munca ce pot constitui
riscuri pentru securitatea si sanatatea acestora?
XIV.24 Ce masuri s-au luat pentru prevenirea a acestor D,I,O 20 20
riscuri?
XIV.25 Munca tinerilor D,I 20 N
S-au evaluat riscurile specifice existente pentru
tineri, legate de activitatea pe care acestia o
desfasoara?
XIV.26 Se asigura evaluarea si supravegherea medicala D,I 20 N
periodica a tinerilor?
XIV.27 Tinerii sunt informati asupra riscurilor si masurilor D,I 20 N
de prevenire stabilite?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
XIV.28 La incadrarea tinerilor s-a tinut cont de riscurile D,I 20 N
specifice pentru securitatea si sanatatea acestora?
XIV.29 Programul de lucru al tinerilor este stabilit D,I 20 N
corespunzator?
495 90 90
TOTAL

Fisa XV

CIRCULATIE, RISCURI ORIZONTALE SI VERTICALE

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006
3. HG 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate
si/sau sanatate la locul de munca
4. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca
5. HG 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
XV.1 Caile de circulatie ale persoanelor si ale produselor O 20 20
sunt intretinute in mod corespunzator?
XV.2 Starea suprafetelor cailor de circulatie este O 15 15
corespunzatoare?
XV.3 Exista o separare neta intre zonele destinate circulatiei O 20 N
persoanelor si cele destinate circulatiei masinilor?
XV.4 Calificarea conducatorilor autovehiculelor destinate D,I 20 N
transportului intern este corespunzatoare?
XV.5 Exista informatii suficiente pentru persoanele D 15 N
exterioare intreprinderii privind regulile de circulatie in
intreprindere?
XV.6 Exista balustrade la pasajele situate la inaltime? O 20 N
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
XV.7 Persoanele care lucreaza la inaltime sunt dotate cu D,I,O 20 N
echipamente individuale de protectie corespunzatoare?
XV.8 Exista sisteme de prevenire a riscurilor de coliziune I,O 15 N
sau de deranjare reciproca a echipamentelor care
lucreaza la aceeasi inaltime?
XV.9 Calificarea operatorilor de la instalatiile de ridicat este D,I 20 N
corespunzatoare?
XV.10 Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt adaptate D,I 15 15
la numarul de persoane transportat?
XV.11 Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt adaptate D,I 15 15
dimensiunilor produselor transportate?
XV.12 Scarile sunt dotate cu mana curenta? O 15 15
XV.13 Picioarele scarilor sunt dotate cu dispozitive O 15 N
antiderapante?
XV.14 Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt D,I 20 20
certificate?
XV.15 Exista semnalizari corespunzatoare (semafoare, O 15 15
pictograme)?
XV.16 Sunt delimitate sectoarele periculoase? O 15 15
XV.17 Exista plase pentru a se evita caderea obiectelor? O 20 N
TOTAL 295 130 130

Fisa XVI

PROTECTIA COLECTIVA SI INDIVIDUALA

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006
3. HG 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locurile
de munca.
4. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
XVI.1 Exista sisteme de separare intre zonele cu riscuri si O 15 N
cele fara riscuri?
XVI.2 Protectia colectiva face parte integranta din politica D,I 15 15
generala de prevenire din intreprindere?
XVI.3 Lucratorii sunt consultati la alegerea sistemelor de D,I 15 15
protectie colectiva?
XVI.4 In planul de interventii al intreprinderii sunt detaliate D 15 15
zonele periculoase?
XVI.5 Calitatea echipamentelor individuale de protectie este D,I 15 15
corespunzatoare?
XVI.6 Dotarea cu echipamente individuale se face conform D,I 20 20
reglementarilor in vigoare?
XVI.7 Manusile de protectie sunt adaptate conditiilor D,I 15 N
specifice de lucru?
XVI.8 Dar incaltamintea de protectie? D,I 15 N
XVI.9 Dar costumul de protectie? D,I 15 15
XVI.10 Dar ochelarii de protectie? D,I 15 N
XVI.11 Dar antifoanele pentru protectia auzului? D,I 15 N
XVI.12 Dar casca de protectie? D,I 15 15
XVI.13 Lucratorii folosesc in mod corect si curent I,O 15 15
echipamentele individuale de protectie?
XVI.14 Lucratorii poseda informatii referitoare la I,O 15 15
echipamentele individuale de protectie?
TOTAL 215 140 140

Fisa XVII

ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006
3. HG 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate
si/sau sanatate la locul de munca
4. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca
5. Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de
materiale ce intra in dotarea posturilor de prim-ajutor fara cadre medicale

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
XVII.1 Echipamentele de prim ajutor existente in I,O 15 N
intreprindere sunt adaptate riscurilor specifice?
XVII.2 Exista truse de prin ajutor corespunzatoare O 20 10
reglementarilor in vigoare?
XVII.3 Continutul lor este verificat periodic? D 15 15
XVII.4 Exista indicatoare care sa semnalizeze locul de O 15 12
amplasare a truselor?
XVII.5 Este accesibil locul de amplasare a truselor? O 15 15
XVII.6 Personalul de la locul de munca cunoaste modul de I 15 15
utilizare a truselor de prim ajutor?
XVII.7 Sunt elaborate instructiuni pentru acordarea primului D 20 10
ajutor?
XVII.8 Personalul de la locul de munca are cunostintele I 20 15
necesare acordarii primului ajutor?
TOTAL 135 120 92

Unitatea: S.C BIM SECURITY S.R.L.

Obiectiv auditat:
ORGANIZATIA

NIVELUL DE SECURITATE GENERAL


Cod Denumire Punctaj Nivel de
fisa Maxim Acordat securitate
l Iluminat 175 170 148 87,06
II Zgomot 295 - - -
III Vibratii 175 - - -
IV Ambianta termica 260 175 159 90,85
V Agenti chimici 870 - - -
VI Agenti cancerigeni si mutageni 285 - - -
VII Agenti biologici 365 - - -
VIII Ventilare industriala 495 - - -
IX Echipamente tehnice 590 225 215 95.55
X Amenajarea locului de munca 160 115 105 91,30
XI Amenajarea spatiilor de lucru 370 265 260 98,11
XII Incendii si explozii 280 245 135 55,10
XIII Electrosecuritate 420 300 280 93,33

XIV Sarcinile de munca 495 90 90 100.00


XV Circulatie, riscuri orizontale si 295 130 130 100.00
verticale
XVI Protectia colectiva si individuala 215 140 140 100.00
XVII Organizarea primului ajutor 135 120 92 76.66

TOTAL 1.972 1.754 88,95

Managementul securitatii si sanatatii in munca

Fisa A

IMPLICAREA CONDUCERII

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
Obligatiile angajatorului privind securitatea si D 20 20
A.1 sanatatea in munca

Contractul colectiv de munca la nivelul unitatii cuprinde


clauze referitoare la securitatea si sanatatea in munca?
In contractele individuale de munca sunt stipulate D 20 20
A.2 prevederi privind securitatea si sanatatea in munca?
In regulamentele de organizare si functionare a unitatii D 20 20
A.3 sunt stabilite obligatii si raspunderi in domeniul SSM?
Unitatea este autorizata din punct de vedere al protectiei D 20 20
A.4 muncii?
Angajatorul a stabilit atributiile si raspunderea D 15 15
A.5 angajatilor in domeniul SSM corespunzator functiilor
exercitate?
Lucratorii desemnati au experienta, cunostintele, D,I,O 15 15
A.6 aptitudinile si calificarea necesare in domeniul SSM?
Angajatorul a stabilit in scris atributiile si raspunderile D 15 15
A.7 ce revin lucratorilor in domeniul SSM?
Conducatorul serviciului intern de prevenire si protectie I 10 5
A.8 are acces la directorul general?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
Structura functiei de securitate si sanatate in munca sunt D,I 15 15
A.9 facute cunoscute in cadrul unitatii la nivelul tuturor
salariatilor?
Exista o politica proprie de prevenire a accidentelor de D 20 20
A.10 munca si a imbolnavirilor profesionale?
Aceasta politica este cunoscuta de catre angajati? I 20 20
A.11

Este implementat un sistem de management al D 20 10


A.12 securitatii si sanatatii in munca?
Conducerea unitatii cunoaste si respecta prevederile D,I,O 20 20
A.13 referitoare la obligatiile pe care le are in domeniul
securitatii si sanatatii in munca ?
Dar obligatiile privind informarea si masurile tehnico- D,I 20 20
A.14 organizatorice necesare pentru informarea, instruirea
luratorilor?
Conducerea unitatii cunoaste si respecta obligatiile ce-i D,I 20 20
A.15 revin privind organizarea primului ajutor, stingerea
incendiilor, evacuarea lucratorilor si situatiile de pericol
grav si iminent?
Drepturile angajatilor I 20 20
A.16 Costurile financiare ale masurilor de prevenire
referitoare la securitatea si sanatatea in munca sunt
suportate in exclusivitate de catre angajator?
Sunt asigurate conditiile necesare pentru ca lucratorii D,I 20 20
A.17 desemnati sa isi poata indeplini atributiile specifice?

acordarea timpului necesar exercitarii atributiilor;

participarea la cursuri de formare si perfectionare in


domeniul SSM.
Principii si criterii de organizare I 20 20
A.18 Angajatorul cunoaste si respecta principiile care stau la
baza organizarii activitatii de SSM?
Angajatorul aplica principiile generale de prevenire in I 20 20
A.19 implementarea masurilor de asigurare a securitatii si
sanatatii in munca a angajatilor?
Angajatorul a organizat un serviciu intern de prevenire D,I 20 20
A.20 si protectie si comitet de securitate si sanatate in munca?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
Exista o coordonare a actiunilor de prevenire a riscurilor D,I 20 20
A.21 de accidentare si imbolnavire profesionala in situatia in
care se utilizeaza locuri de munca in comun cu alti
angajatori?
Servicii interne de prevenire si protectie I,O 20 20
A.22 Serviciul intern de prevenire si protectie dispune de
spatiul si dotarile necesare bunei desfasurari a
activitatii?
Numarul de angajati ai serviciului de securitate a muncii D 20 10
A.23 este suficient?
Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si D 20 15
A.24 protectie desfasoara numai activitati de prevenire si
protectie si cel mult activitati complementare (ex. PSI,
protectia mediului)?
Cum este asigurata coordonarea in cazul existentei mai D 20 N
A.25 multor servicii interne de prevenire si protectie?
Organizarea Comitetului de Securitate si Sanatate in D 20 20
A.26 Munca
Contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau
regulamentul de organizare si functionare contin
prevederi privind modalitatea de desemnare a
reprezentantilor angajatilor in comitetele de securitate si
sanatate in munca?
Comitetul de securitate si sanatate in munca se D,I 20 20
A.27 intruneste cel putin o data pe trimestru si ori de cate ori
este necesar?
Angajarea si repartizarea personalului la locurile de D,I 20 20
A.28 munca; examenele medicale la angajare si periodice
Se asigura fondurile si conditiile necesare pentru
efectuarea examenului medical la angajare, a controlului
medical periodic si a examenului medical la reluarea
activitatii?
TOTAL 530 510 480

Fisa B

STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
Exista un document care sa ateste existenta unei strategii la D 20 20
B.1 nivelul unitatii in domeniul s.s.m. ?

Documentul care cuprinde strategia unitatii in domeniul D 20 15


B.2 s.s.m. cuprinde toate elementele principale?

o formulare clara a implicarii conducerii in asigurarea


unui nivel corespunzator al s.s.m. pentru toti angajatii;

obiectivele strategiei;

identificarea responsabilitatilor;

mecanismele consultative;

procesul de analiza;

semnaturile din partea conducerii si a reprezentantului


angajatilor.
S-au intreprins actiuni pentru ca angajatii sa cunoasca D,I 20 20
B.3 existenta si continutul documentului care atesta strategia in
domeniul securitatii si sanatatii in munca?
Strategia, planurile si procedurile s.s.m. au fost elaborate D,I 15 15
B.4 urmare a consultarii tuturor categoriilor de angajati?

Strategia, planurile si procedurile privind s.s.m. sunt D,I 15 15


B.5 reevaluate si reanalizate periodic prin consultarea cu
reprezentantii angajatilor?
Planurile si procedurile in domeniul s.s.m. rezulta din D,I 20 20
B.6 informatiile culese prin monitorizarea problemelor la
nivelul locurilor de munca, in vederea respectarii
prevederilor legislatiei, altor reglementari nationale
aplicabile si prin prelucrarea statisticii accidentelor de
munca si bolilor profesionale?
Sunt stabilite termene precise privind atingerea unor D,I 15 15
B.7 obiective continute in strategia, planurile si procedurile in
domeniul securitatii si sanatatii in munca?
S-au elaborat si exista documente incluzand planuri care D,I 20 15
B.8 prevad evaluarea, ierarhizarea si prevenirea riscurilor
existente la locurile de munca din cadrul unitatii?
S-a intreprins o planificare privind realizarea obiectivelor D,I 15 15
B.9 din planurile pentru evaluarea, ierarhizarea si prevenirea
riscurilor, avand prevazute clar si responsabilitatile?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
Planurile elaborate in domeniul s.s.m. sunt discutate cu cei D,I 15 15
B.10 care sunt afectati de aplicarea lor?
Sefii de sectii si de ateliere raspund de punerea in aplicare D,I 15 15
B.11 a planurilor de s.s.m., li s-a delegat autoritatea si
responsabilitatea necesara pentru indeplinirea acestor
obiective?
Sunt disponibile suficiente resurse financiare pentru D,I 20 20
B.12 finantarea obiectivelor din planurile privind s.s.m?
Rezultatele obtinute in domeniul SSM constituie indicatori D 10 10
B.13 privind aprecierea activitatii sefilor de sectii, ateliere sau a
conducatorilor locurilor de munca?
Obiectivele semnificative incluse in planurile privind D,I 20 20
B.14 s.s.m. sunt analizate periodic in sedintele consiliului de
administratie?
Contractele incheiate cu agentii economici care au lucrari D,I 15 15
B.15 pe teritoriul unitatii, contin prevederi privind asigurarea
s.s.m.?
TOTAL 255 255 245

Fisa C

CONSULTAREA ANGAJATILOR

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
Directorii din cadrul societatilor cunosc responsabilitatile I 15 15
C.1 care le revin in ceea ce priveste consultarea salariatilor in
domeniul SSM?
Conducerea de varf prezinta cel putin o data pe an D 20 20
C.2 comitetului de s.s.m. un raport scris cu privire la situatia
securitatii si sanatatii in munca, la actiunile care au fost
intreprinse si eficienta acestora, precum si programe de
protectie a muncii pentru anul urmator?
Exista un mecanism care asigura un feed-back prompt si D,I 10 10
C.3 corect angajatilor privind deciziile conducerii in probleme
de SSM?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
Angajatilor li s-a explicat rolul si atributiile C.S.S.M.? D,I 15 15
C.4

S-au distribuit anunturi sau alte documente informative care D,I 15 15


C.5 sa explice rolul si atributiile CSSM?

Membrii CSSM sunt cunoscuti de angajati? I 15 15


C.6

Cu ocazia instructajului introductiv general sau al D,I 15 15


C.7 instructajului la locul de munca, se poarta discutii cu privire
la mecanismul existent privind consultarea angajatilor?
Directorul general participa la unele din sedintele CSSM? D,I 10 10
C.8

Modificarile propuse a se efectua la locurile de munca si D,I 20 20


C.9 care ar putea afecta nivelul de SSM sunt comunicate
angajatilor? Acestia sunt consultati inainte de a se
implementa aceste modificari?
Exista exemple care atesta ca procesul consultativ este D,I 15 15
C.10 viabil si eficient?
Procesele verbale incheiate cu ocazia sedintelor CSSM D,I 15 15
C.11 reflecta modul de solutionare a problemelor propuse? Sunt
incluse termene si responsabilitati?
Hotararile CSSM sunt afisate la loc vizibil spre a fi D,O 15 15
C.12 consultate de angajati?
Statistica la zi a accidentelor de munca si a bolilor D,I 10 10
C.13 profesionale este pusa la dispozitia comitetelor de securitate
si sanatate in munca, pentru a se putea efectua analizele
necesare si a se identifica tendintele constatate?
TOTAL 190 190 190

Fisa D

IDENTIFICAREA, EVALUAREA SI PREVENIREA RISCURILOR

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
Conducerea la varf din cadrul societatii este constienta de I 20 20
D.1 responsabilitatile care ii revin in domeniul
managementului riscurilor?
Se pot da exemple concrete privind implicarea conducerii D 20 10
D.2 in vederea identificarii, evaluarii si prevenirii riscurilor?
Se respecta procedura stabilita de legislatie privind modul D 15 15
D.3 de inregistrare si raportare a accidentelor de munca?
S-a stabilit o procedura general valabila la nivelul D 15 10
D.4 societatii privind efectuarea inspectiilor de SSM la locurile
de munca?
Procedura generala de efectuare a inspectiilor SSM D 20 15
D.5 contine elementele de baza?

-definirea responsabilitatilor;

-stabilirea frecventei inspectiilor la fiecare loc de munca;

-stabilirea procedurilor de consultare cu CSSM.;

-recomandarea unor actiuni corective adecvate locurilor de


munca, cu termene de finalizare;

-stabilirea prioritatilor actiunilor corective;

-asigurarea feed-back-ului pentru CSSM.


Exista un control privind modul de finalizare a actiunilor D 15 15
D.6 corective hotarate cu ocazia inspectiilor de SSM?
S-a asigurat instruirea personalului care se ocupa cu D 15 15
D.7 inspectiile de SSM, in legatura cu tehnicile si procedurile
folosite in acest scop?
Au fost identificate si s-au alcatuit documentele necesare D 15 15
D.8 privind riscurile existente la toate locurile de munca?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
Riscurile existente la locurile de munca s-au identificat si D 15 10
D.9 s-au evaluat prin:

-analiza privind gravitatea si frecventa accidentelor de


munca si a imbolnavirilor profesionale din cadrul
societatii;

-analiza tendintelor in acest domeniu;

-analiza strategiei si a procedurilor;

-luarea in considerare a prevederilor legislatiei si altor


reglementari aplicabile;

-analiza informatiilor primite de la furnizorii de


echipamente de munca?
S-au aplicat masuri de prevenire pentru riscurile existente D 20 20
D.10 la locurile de munca?
Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind D 20 15
D.11 identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor la locurile
de munca?
Exista exemple care atesta faptul ca frecventa inspectiilor D 15 N
D.12 a fost stabilita in functie de ierarhizarea riscurilor la
locurile de munca?

Exista dovezi care sa ateste faptul ca concluziile reiesite D 15 N


D.13 din statistica accidentelor de munca si a bolilor
profesionale sunt utilizate la elaborarea planurilor pe
unitate privind securitatea si sanatatea in munca?
Exista informatii cu privire la fiecare angajat referitoare la: D 15 15
D.14
-nivelul de pregatire;

-experienta in munca (vechime);

-nivelul de instruire;

-factorii de sanatate care il pot expune anumitor riscuri?


Exista stabilite anumite proceduri care prevad ca atunci D 10 10
D.15 cand, ca urmare a unor modificari apar noi riscuri la locul
de munca, se apeleaza la fisele angajatilor respectivi in
vederea luarii unor masuri vizand asigurarea s.s.m.?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
Echipamentele de munca procurate de societate dupa D 20 N
D.16 septembrie 1996 sunt certificate din punct de vedere al
SSM? In ce procent din totalul de ET?
Echipamentele individuale de protectie (EIP) procurate de D 20 N
D.17 intreprindere sunt certificate si avizate din punct de vedere
al s.s.m.? In ce procent din totalul de EIP?
TOTAL 285 215 185

Fisa E

INSTRUIREA, PERFECTIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI SI


PROPAGANDA IN DOMENIUL S.S.M.

Criterii:

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006

2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca


nr.319/2006

3.

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in D 20 20
E.1 munca la nivelul intreprinderii/unitatii se face in timpul
programului normal de lucru?
Instruirea se face de catre lucratorii nominalizati conform D 20 20
E.2 legislatiei in vigoare, pentru fiecare din cele 3 faze?
La instruirea sunt folosite mijloace, metode si tehnici D,I,O 20 20
E.3 adecvate?
Angajatorul a asigurat baza materiala necesara instruirii D,I,O 20 20
E.4 adecvate?
Fisa de instruire individuala este completata corect si la zi? D 20 20
E.5
Conducatorul locului de munca are fisa de instruire si D 15 15
E.6 copia fisei de aptitudini completata de medicul de
medicina muncii in urma examenului medical la angajare?
Dupa terminarea instructajului introductiv general, D 20 20
E.7 personalul instruit este supus verificarii cunostintelor pe
baza de teste?
Instructajul la locul de munca se face tuturor persoanelor D 20 20
E.8 prevazute de legislatie?
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
Instructajul la locul de munca respecta prevederile D 20 20
E.9 legislatiei?
Instructajul periodic se efectueaza conform prevederilor D 20 20
E.10 legislatiei?
Instructajul periodic se efectueaza in mod suplimentar D 20 20
E.11 celui programat in cazurile indicate de legislatie?

Continutul instruirii este cel prevazut de legislatie, D 15 15


E.12 corespunzator celor 3 faze?
Este respectata periodicitatea instruirilor periodice D 15 15
E.13 conform prevederilor legislatiei?
Exista preocupari la nivelul conducerii socitatii privind D 20 20
E.14 formarea si perfectionarea personalului specializat in
conformitate cu prevederile legislatiei?
Documentatiile cu caracter tehnic de informare si instruire D 15 15
E.15 in domeniul SSM realizate in cadrul unitatii sau
achizitionate sunt avizate de Comisia de abilitare si avizare
din zona de competenta corespunzatoare?
Conducerea societatii aloca suficiente resurse pentru D 20 15
E.16 organizarea si dotarea serviciilor interne de prevenire si
protectie?
TOTAL 300 300 295
Unitatea: S.C. BIM S.R.L.
Obiectiv auditat:
ORGANIZATIA

NIVEL DE CONFORMITATE
GENERAL
Punctaj
Cod Nivel de
Denumirea
Fisa Maxi Aplicabi Acorda conformitate
m l t
A Implicarea conducerii 530 510 480 94.12

B Strategie, planuri, proceduri 255 255 245 96.07

C Consultarea angajatilor 210 190 190 100

Identificarea, evaluarea si prevenirea


D 285 215 185 86,04
riscurilor
Instruirea, perfectionarea, formarea
E personalului si propaganda in 300 300 295 98,33
domeniul SSM
TOTAL 1580 1470 1395 94,89
Unitatea: S.C. BIM SECURITY
S.R.L.
Obiectiv auditat:
ORGANIZATIA

RAPORT DE ACTIUNI CORECTIVE / PREVENTIVE

Cod Descrierea neconformitatii Actiuni Responsabilitati Termen


indicator corective/preventive de
realizare
I.3 Salariatii se plang de oboseala
vizuala (intepaturi, lacrimari)?
Control oftalmologic
I.9 Lucrarile care solicita eforturi Compartimentul
la angajare si Permanent
pentru aparatul vizual sunt resurse umane
periodic
executate totdeauna de aceiasi
angajati?
I.11 Sunt respectate pauzele prevazute Organizarea Conducatorii Permanent
in cursul schimbului de lucru? activitatii astfel incat locurilor de
pauzele sa fie munca
respectate
IV.2 Salariatii se plang de caldura, frig, Stabilirea
curenti de aer sau intemperii? unui plan
IV.4 Exista un sistem de climatizare de
eficient? Verificarea in mod verificare
Serviciul
IV.5 Sistemul de climatizare este regulat a sistemului si
administrativ
intretinut in mod regulat? de climatizare urmarirea
modului
de
realizare
IX.7 Exista pentru fiecare echipament Procurarea pentru Februarie
Serviciul
tehnic o carte tehnica sau alt fiecare echipament 2008
administrativ
document similar? tehnic a cartii tehnice
IX.8 Exista pentru fiecare echipament Intocmirea pentru Serviciul SSM Martie
tehnic un document in care sa fie fiecare echipament a 2008
specificate masurile de protectie a unei fise in care sa se
muncii? specifice masurile de
SSM
X.1 Angajatii au sesizat probleme ale Cuprinderea in cadrul Serviciul SSM Martie
vederii (lacrimare, usturimi)? analizelor medicale 2008
periodice a
controlului
oftalmologic de
specialitate
XI.13 Caile si iesirile de urgenta Degajarea cailor de Serviciul Februarie
corespund cerintelor de securitate? acces de obiectele administrativ si 2008
nefolositoare Serviciul SSM
XVII.2 Exista truse de prin ajutor Procurarea truselor Serviciul SSM, Februarie
corespunzatoare reglementarilor in de prim ajutor Serviciul 2008
vigoare? aprovizionare si
conducatorii de
unitati operative
XVII.4 Exista indicatoare care sa Procurarea de Serviciul SSM, Februarie
semnalizeze locul de amplasare a indicatoare de Serviciul 2008
truselor? semnalizare aprovizionare si
conducatorii de
unitati operative
XVII.7 Sunt elaborate instructiuni pentru Elaborarea de Serviciul SSM Februarie
acordarea primului ajutor? instructiuni pentru 2008
acordarea primului
ajutor
XVII.8 Personalul de la locul de munca are Instruirea Serviciul SSM, si Februarie
cunostintele necesare acordarii personalului si sefii locurilor de 2008
primului ajutor? intocmirea de procese munca
verbale de instruire
A.8 Conducatorul serviciului intern de Intocmirea unei Seful serviciului Februarie
prevenire si protectie are acces la proceduri interne, intern de 2008
directorul general? aprobata de prevenire si
conducere, care sa protectie.
permita accesul
conducatorului
serviciului intern de
prevenire si protectie
la directorul general.
A.12 Este implementat un sistem de Initierea demersurilor Seful serviciului Februarie
management al securitatii si pentru implementarea prevenire si 2008
sanatatii in munca? sitemului de protectie.
management al SSM
conform OHSAS-
18001.
A.23 Numarul de angajati ai serviciului Solicitarea, in scris, Seful serviciului Februarie
de securitate a muncii este conducerii unitatii, prevenire si 2008
suficient? pentru incadrarea protectie.
corespunzatoare a
seviciului SSM.
A.24 Lucratorii din cadrul serviciului Refacerea fisei Seful serviciului Februarie
intern de prevenire si protectie postului pentru prevenire si 2008
desfasoara numai activitati de lucratorii vizati in protectie.
prevenire si protectie si cel mult care sa se cuprinda
activitati complementare (ex. PSI, numai activitatile
protectia mediului)? prevazute de normele
legale in vigoare.
B.2 Documentul care cuprinde Completarea Seful serviciului Martie
strategia unitatii in domeniul s.s.m. documentului, care prevenire si 2008
cuprinde toate elementele cuprinde strategia protectie.
principale? unitatii in domeniul
SSM, cu toate
o formulare clara a implicarii elementele
conducerii in asigurarea unui enumerate.
nivel corespunzator al s.s.m.
pentru toti angajatii;

obiectivele strategiei;

identificarea responsabilitatilor;

mecanismele consultative;

procesul de analiza;

-- semnaturile din partea


conducerii si a reprezentantului
angajatilor.
B.8 S-au elaborat si exista documente Completarea Seful serviciului Martie
incluzand planuri care prevad planului de prevenire prevenire si 2008
evaluarea, ierarhizarea si si protectie cu protectie
prevenirea riscurilor existente la aspectele referitoare impreuna cu
locurile de munca din cadrul la lucratorii
unitatii? evaluarea,ierarhizarea desemnati cu
si prevenirea activitatile de
riscurilor existente la prevenire si
locurile de munca din protectie.
unitate.
D.2 Se pot da exemple concrete privind Se va solicita Seful serviciului Permanent
implicarea conducerii in vederea conducerii implicarea prevenire si
identificarii, evaluarii si prevenirii in identificarea, protectie.
riscurilor? evaluarea si
prevenirea riscurilor.
D.4 S-a stabilit o procedura general Stabilirea unei Seful serviciului Martie
valabila la nivelul societatii privind proceduri privind prevenire si 2008
efectuarea inspectiilor de SSM la efectuarea protectie.
locurile de munca? inspectiilor de SSM
la locurile de munca
D.5 Procedura generala de efectuare a Completarea Seful serviciului Martie
inspectiilor SSM contine procedurii privind prevenire si 2008
elementele de baza? efectuarea protectie.
inspectiilor de SSM
-definirea responsabilitatilor; la locurile de munca
cu elementele de baza
-stabilirea frecventei inspectiilor la specificate in cerinta
fiecare loc de munca; legala.

-stabilirea procedurilor de
consultare cu CSSM.;

-recomandarea unor actiuni


corective adecvate locurilor de
munca, cu termene de finalizare;

-stabilirea prioritatilor actiunilor


corective;

-asigurarea feed-back-ului pentru


CSSM.
D.9 Riscurile existente la locurile de Identificarea si Comisia de Martie
munca s-au identificat si s-au evaluarea riscurilor la evaluare a 2008
evaluat prin: locurile de munca riscurilor si seful
tinand cont de toate serviciului
-analiza privind gravitatea si cerintele enumerate. prevenire si
frecventa accidentelor de munca si protectie.
a imbolnavirilor profesionale din
cadrul societatii;

-analiza tendintelor in acest


domeniu;

-analiza strategiei si a procedurilor;

-luarea in considerare a
prevederilor legislatiei si altor
reglementari aplicabile;

-analiza informatiilor primite de la


furnizorii de echipamente de
munca?
D.11 Se pot da exemple de aplicare a Aplicarea planurilor Seful serviciului Februarie
planurilor privind identificarea, privind identificarea, prevenire si 2008
evaluarea si prevenirea riscurilor la evaluarea si protectie
locurile de munca? prevenirea riscurilor impreuna cu sefii
la locurile de munca locurilor de
munca
E.16 Conducerea societatii aloca Alocarea de sume Seful serviciului Martie
suficiente resurse pentru suficiente in bugetele prevenire si 2008
organizarea si dotarea serviciilor de cheltuieli la protectie
interne de prevenire capitolul destinat impreuna cu
si protectie ? organizarii si dotarii seful
serviciilor interne de compartimentului
prevenire si protectie. financiar-
contabil.
4. CONCLUZII

In urma efectuarii auditului de conformitate cu legislatia si a managementului


securitatii si sanatatii in munca la S.C. BIM SECURITY S.R.L. se pot formula
urmatoarele concluzii:

- Nivelul de securitate general este de 88,95 % incadrandu-se in clasa Foarte Bun


(81-90%), ceea ce reflecta o foarte buna cunoastere si aplicare a legislatiei in domeniul
SSM, atat de catre factorii cu rol decizional cit si de catre factorii cu rol de executie;

- Nivelul de conformitate general este de 94,89%.

Actiunile preventive/corective stabilite au in marea lor majoritate caracter


organizatoric, ceea ce face ca implementarea lor sa se poata face intr-un timp relativ
scurt si cu costuri rezonabile.

Actiunile corective stabilite pentru fisa XII ,,Incendii si explozii' si pentru fisa
XVII Organizarea primului ajutor' vor fi implementate cu prioritate, avind in vedere
valoarea relativ scazuta a nivelului partial de securitate obtinut pentru aceste fise
(55,10% si 76,66%).

Tot cu prioritate trebuie implementate si masurile aferente fisei D Identificarea,


evaluarea si prevenirea riscurilor deoarece nivelul de 86,04 este mic si neimplicarea
conducerii in activitatile de identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor, poate atrage
sanctiuni care ar depasi cu mult nivelul costurilor pentru realizarea masurilor de
prevenire.

PARTEA A DOUA EVALUAREA RISCURILOR DE


ACCIDENTARE SI

IMBOLNAVIRE PROFESIONALA
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE EVALUAREA RISCURILOR.

Punctul de plecare in optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca


si imbolnavirilor profesionale intr-un sistem il constituie evaluarea riscurilor din sistemul
respectiv.

Indiferent ca este vorba de un loc de munca, un atelier sau o intreprindere, o


asemenea analiza permite ierarhizarea riscurilor in functie de dimensiunea lor si alocarea
eficienta a resurselor pentru masurile prioritare.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din


sistemul analizat si cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi
parametri: gravitatea si frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului
uman.

Se obtin astfel niveluri de risc partiale pentru fiecare factor de risc, respectiv
niveluri de risc global pentru intregul sistem analizat.

Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja in standardele europene


(CEI 812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) si sta la baza diferitelor metode cu
aplicabilitate practica. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat in Romania dupa standardul
european amintit, in capitolul 6 precizeaza ca factorii ce trebuie luati in considerare la
evaluarea riscului sunt probabilitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii si
gravitatea maxima previzibila a leziunii sau afectarii sanatatii.

Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca contine urmatoarele


prevederi care vizeaza obligativitatea evaluarii riscurilor:

angajatorul are obligatia sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea


lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau
preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca (art. 7,
alin. 4, lit. a);
angajatorul are obligatia sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a
riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv pentru acele
grupuri sensibile la riscuri specifice (art. 12, alin. 1, lit. a).

De asemenea, prin prevederile art. 13, lit. b, Legea nr. 319/2006 a securitatii si
sanatatii in munca stabileste faptul ca, pentru asigurarea conditiilor de securitate si
sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale,
angajatorii au obligatia sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din
masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe
care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii.

Pentru facilitarea indeplinirii obligatiilor legale ale angajatorilor in domeniul


evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala au fost concepute si sunt
utilizate in prezent mai multe metode.

Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial si national pentru evaluarea


riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala, in aceasta lucrare s-a optat pentru
utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucuresti. Aceasta metoda a fost avizata
de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in anul 1993 si a fost experimentata pana in
prezent in majoritatea ramurilor industriale, aducandu-i-se permanent imbunatatiri.

Metoda elaborata de I.N.C.D.P.M. Bucuresti face parte din categoria metodelor


analitice, semicantitative si consta, in esenta, in identificarea tuturor factorilor de risc din
sistemul analizat (loc de munca) cu ajutorul unor liste de control prestabilite si
cuantificarea dimensiunii riscului pentru fiecare factor de risc in parte, pe baza
combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxime previzibile. Nivelul de risc
global, pe loc de munca, se determina ca medie ponderata a nivelurilor de risc partiale,
astfel incat compensarile sa fie minime. Nivelul de securitate rezulta indirect, fiind invers
proportional cu nivelul de risc.

Aplicarea metodei se finalizeaza cu doua documente centralizatoare pentru


fiecare loc de munca: fisa de evaluare a riscurilor si fisa de masuri propuse.
In prima fisa se inscriu factorii de risc identificati, parametrii de cuantificare ai
acestora, consecinta maxima previzibila, clasele de gravitate si frecventa , nivelul de risc
pentru fiecare factor de risc in parte si nivelul de risc global pe loc de munca.

Fisa a doua contine masurile tehnice si organizatorice necesare pentru combaterea


actiunii fiecarui factor de risc de la locul de munca evaluat, ierarhizate in functie de
nivelurile de risc, incepand cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4,). Prin aplicarea acestor
masuri locul de munca trece de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.

In prima parte a lucrarii este prezentata descrierea metodei elaborate de


I.N.C.D.P.M. Bucuresti (finalitate, principiu, utilizatori, etape, mod de aplicare, procedura
de lucru si conditii de aplicare), precum si a instrumentelor de lucru (lista de identificare
a factorilor de risc, lista de consecinte, scala de cotare a gravitatii si a frecventei, grila de
incadrare a nivelurilor de risc etc.).

Partea a doua a lucrarii este dedicata prezentarii modului concret de utilizare a


metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucuresti in vederea evaluarii riscurilor de accidentare
si imbolnavire profesionala pentru locul de munca Operator dispecer din cadrul
S.C. BIM SECURITY S.R.L.

2. PREZENTAREA METODEI ELABORATA DE INCDPM BUCURESTI


PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI
IMBOLNAVIRE PROFESIONALA

2.1 PREMIZE TEORETICE

2.1.1.Relatia risc-securitate.

In terminologia de specialitate, securitatea omului in procesul de munca este


considerata ca acea stare a sistemului de munca in care este exclusa posibilitatea de
accidentare si imbolnavire profesionala.
In limbajul uzual, securitatea este definita ca faptul de a fi la adapost de orice
pericol, iar riscul posibilitatea de a ajunge intr-o primejdie, pericol potential1[1].

Daca luam in considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini
securitatea ca starea sistemului de munca in care riscul de accidentare si
imbolnavire este zero.

Prin urmare, securitatea si riscul sunt doua notiuni abstracte, contrare, care se
exclud reciproc.

In realitate, datorita trasaturilor oricarui sistem de munca, nu se pot atinge


asemenea stari cu caracter de absolut. Nu exista sistem in care sa fie exclus complet
pericolul potential de accidentare sau imbolnavire; apare intotdeauna un risc rezidual',
fie si numai datorita imprevizibilitatii actiunii omului. Daca nu se fac interventii
corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creste, pe masura ce elementele sistemului de
munca se degradeaza prin imbatranire'. In consecinta, sistemele pot fi
caracterizate prin niveluri de securitate', respectiv niveluri de risc', ca indicatori
cantitativi ai starilor de securitate, respectiv de risc. Definind securitatea ca o functie de
risc y = f(x), unde, se poate afirma ca un sistem va fi cu atat mai sigur, cu cat nivelul de
risc va fi mai mic si reciproc.

Astfel, daca riscul este zero, din relatia dintre cele doua variabile rezulta ca
securitatea tinde catre infinit, iar daca riscul tinde catre infinit, securitatea tinde catre zero
(figura 1.1):

1[1] Sursa: Dictionarul explicativ al limbii romane, editat sub egida Academiei Romaniei
Fig. 1.1 Relatia risc securitate

In acest context, in practica trebuie admise o limita de risc minim, respectiv un


nivel al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera ca sistemul este
sigur, ca si o limita de risc maxim, care sa fie echivalenta cu un nivel atat de scazut de
securitate, incat sa nu mai fie permisa functionarea sistemului.

2.1.2. Notiunea de risc acceptabil

Riscul a fost definit in literatura de specialitate in domeniul securitatii muncii prin


probabilitatea cu care, intr-un proces de munca, intervine un accident sau o imbolnavire
profesionala, cu o anumita frecventa si gravitate a consecintelor.

Intr-adevar, daca admitem un anumit risc, putem sa-l reprezentam, in functie de


gravitatea si probabilitatea de producere a consecintelor, prin suprafata unui dreptunghi
F1, dezvoltat pe verticala; rezulta ca aceeasi suprafata poate fi exprimata si printr-un
patrat F2 sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontala (figura 1.2).

In toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. In consecinta, putem atribui unor
cupluri gravitate probabilitate diferite, acelasi nivel de risc.
Daca unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasata prin varfurile care nu sunt
pe axele de coordonate, obtinem o curba cu alura de hiperbola, care descrie legatura
dintre cele doua variabile: gravitate probabilitate. Pentru reprezentarea riscului functie
de gravitate si probabilitate, standardul CEN-812/85 defineste o astfel de curba drept
curba de acceptabilitate a riscului' (figura 1.3).

Fig. 1.2 Reprezentarea grafica a echivalentei riscurilor


caracterizate prin cupluri diferite de gravitate probabilitate
Fig. 1.3 Curba de acceptabilitate a riscului

Aceasta curba permite diferentierea intre riscul acceptabil si cel inacceptabil.


Astfel, riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinte grave, dar frecventa foarte
mica, situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul
evenimentului B, cu consecinte mai putin grave, dar cu o probabilitate mai mare de
aparitie, ale carui coordonate se situeaza deasupra curbei, este inacceptabil.

De exemplu, in cazul unei centrale atomice se iau astfel de masuri incat riscul
unui eveniment nuclear fie el riscul evenimentului A este caracterizat printr-o
gravitate extrema a consecintelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mica.
Din cauza frecventei foarte reduse de aparitie, activitatea este considerata sigura si riscul
acceptat de societate.

In schimb, daca pentru riscul evenimentului B luam ca exemplu accidentul rutier


din activitatea unui conducator auto, desi acest tip de eveniment provoaca consecinte mai
putin grave decat un accident nuclear, probabilitatea de producere este atat de mare
(frecventa foarte ridicata), incat locul de munca al soferului este considerat nesigur (risc
inacceptabil).

Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O


asemenea tratare a riscului ridica doua probleme:

cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate probabilitate;

ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate


de cele de inacceptabilitate.

Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit in elaborarea metodei de


evaluare a fost relatia risc factor de risc.

2.1.3. Determinarea coordonatelor riscului


Existenta riscului intr-un sistem de munca este datorata prezentei factorilor de risc
de accidentare si imbolnavire profesionala. Prin urmare, elementele cu ajutorul carora
poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt
probabilitatea cu care actiunea unui factor de risc poate conduce la accident si gravitatea
consecintei actiunii factorului de risc asupra victimei.

In consecint, pentru evaluarea riscului, respectiv a securitatii, este necesara


parcurgerea urmatoarelor etape:

a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;

b. stabilirea consecintelor actiunii asupra victimei, ceea ce inseamn


determinarea gravittii lor;

c. stabilirea probabilittii de actiune a lor asupra executantului;

d. atribuirea nivelurilor de risc functie de gravitatea si probabilitatea consecintelor


actiunii factorilor de risc.

a.Modelul teoretic al genezei accidentelor de munca si bolilor profesionale


elaborat in cadrul I.N.C.D.P.M. Bucuresti, abordand sistematic cauzalitatea acestor
evenimente, permite elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor
factorilor de risc dintr-un sistem (Anexa 1).

In conditiile unui sistem de munca real, aflat in functiune, nu exista suficiente


resurse (de timp, financiare, tehnice etc.) pentru ca sa se poata interveni simultan asupra
tuturor factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. Chiar daca ar exista,
criteriul eficientei (atat in sensul restrans, al eficientei economice, cat si al celei sociale)
interzice o astfel de actiune. Din acest motiv, nici in cadrul analizelor de securitate nu se
justifica luarea lor integral in considerare. Din multitudinea factorilor de risc a caror
inlantuire se finalizeaza potential cu un accident sau o imbolnavire, factorii care pot
reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a caror eliminare garanteaza imposibilitatea
producerii evenimentului, deci devine obligatorie orientarea studiului asupra acestora.

b.Diferentierea riscurilor in raport cu gravitatea consecintei este usor de realizat.


Indiferent de factorul de risc si de evenimentul pe care-l poate genera, consecintele
asupra executantului pot fi grupate dupa categoriile definite prin lege: incapacitate
temporara de munca, invaliditate si deces. Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate
afirma cu certitudine care este consecinta sa maxima posibila. De exemplu, consecinta
maxima posibila a electrocutarii va fi intotdeauna decesul, in timp ce consecinta maxima
a depasirii nivelului normat de zgomot va fi surditatea profesionala invaliditate.
Cunoscand tipurile de leziuni si vatamari, ca si localizarea potentiala a acestora, in cazul
accidentelor si bolilor profesionale, asa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de
diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul
Sanatatii Publice si Ministerul Muncii,Familiei si Egalitatii de Sanse (Anexa 2), se poate
aprecia pentru fiecare factor de risc in parte la ce leziune va conduce in extremis, ce
organ va fi afectat si, in final, ce tip de consecinta va produce: incapacitate, invaliditate
sau deces. La randul lor, aceste consecinte se pot diferentia in mai multe clase de
gravitate. De exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III, iar incapacitatea: mai
mica de 3 zile (limita minima stabilita prin lege pentru definirea accidentului de munca),
intre 3 45 zile si intre 45 180 zile. Ca si in cazul probabilitatii de producere a
accidentelor sau imbolnavirilor, putem stabili si pentru gravitatea consecintelor mai multe
clase, dupa cum urmeaza:

clasa 1: consecinte neglijabile (incapacitate de munca mai mica de 3 zile);

clasa 2: consecinte mici (incapacitate cuprinsa intre 3 45 zile, care necesita


tratament

medical);

clasa 3: consecinte medii (incapacitate 45 180 zile, tratament medical si


spitalizare);
clasa 4: consecinte mari (invaliditate gradul III):

clasa 5: consecinte grave (invaliditate gradul II);

clasa 6: consecinte foarte grave (invaliditate gradul I);

clasa 7: consecinte maxime (deces).

c.Referitor la frecventa, este cunoscut ca accidentul sau boala sunt evenimente


aleatorii.

Prin urmare, factorii de risc se vor diferentia intre ei prin faptul ca fiecare
conduce cu o alta probabilitate la producerea unui accident sau a unei imbolnaviri. De
exemplu, probabilitatea de producere a unui accident datorita miscarii periculoase a
organelor in miscare ale unei foreze este diferita fata de cea a producerii, la acelasi loc de
munca, a unui accident datorita trasnetului. De asemenea, acelasi factor va putea fi
caracterizat printr-o alta frecventa de actiune asupra executantului, in diverse momente
ale functionarii unui sistem de munca sau in sisteme analoge, in functie de natura si de
starea elementului generator. Astfel, probabilitatea de electrocutare prin atingere directa
la manevrarea unui aparat actionat electric este mai mare daca acesta este vechi si are
uzata izolarea de protectie a conductorilor, decat daca aparatul este nou.

Din punct de vedere al operativitatii, nu se poate lucra insa cu probabilitti


determinate strict pentru fiecare factor de risc. In unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate,
cum se intampla cu factorii proprii executantului.

Probabilitatea de a actiona intr-o anumita maniera generatoare de accident nu


poate fi decat aproximata. In alte situatii, calculul necesitat de determinarea riguroasa a
probabilittii de producere a consecintei este atat de elaborios, incat ar fi mai costisitor si
mai indelungat decat aplicarea efectiva a masurilor de prevenire. De aceea ar fi mai
indicat sa se stabileasca probabilittile, de regula, prin apreciere si sa se grupeze pe
intervale. Este mai usor si mai eficient pentru scopul urmarit sa se aproximeze ca un
anumit accident este probabil sa fie generat de actiunea unui factor de risc cu o frecventa
mai mica de o data la 100 de ore. Diferenta fata de niste valori riguroase de 1 la 85 ore
sau 1 la 79 ore este nesemnificativa, evenimentul putand fi caracterizat in toate trei
cazurile ca fiind foarte frecvent.

Din acest motiv, daca utilizam intervalele precizate in CEI 812/1985, obtinem 5
grupe de evenimente, pe care le putem ordona astfel:

extrem de rare: P < 10-7/h;

foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;

rare: 10-5 < P < 10-4/h;

putin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;

frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;

foarte frecvente: P > 10-2/h.

Vom atribui acum fiecarei grupe o clasa de probabilitate, de la 1 la 6, asa incat


vom spune ca evenimentul E1, a carui frecventa probabila de producere este de P1 < 10-7/h, este
de clasa 1 de probabilitate, iar evenimentul E6, cu frecventa P6 >10-2/h, este de clasa a 6-a
de probabilitate. Obtinem o scala de cotare a probabilitatii cum este cea din Anexa 3.

d.Avand la dispozitie aceste doua scale de cotare a probabilitatii si a gravitatii


consecintelor actiunii factorilor de risc (Anexa 3) putem sa asociem fiecarui factor de risc

dintr-un sistem un cuplu de elemente caracteristice, gravitate probabilitate, pentru


fiecare cuplu stabilindu-se un nivel de risc.

Pentru atribuirea nivelurilor de risc, respectiv de securitate s-a utilizat curba de


acceptabilitate a riscului.
Mai intai, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere
al finalitatii protectiei muncii, s-a admis ipoteza ca are o incidenta mult mai mare asupra
nivelului de risc decat frecventa. In consecinta, corespunzator celor 7 clase de gravitate
s-au stabilit 7 niveluri de risc, in ordine crescatoare, respectiv 7 niveluri de securitate,
data fiind relatia invers proportionala intre cele doua stari (risc securitate):

N1 nivel minim de risc S7 nivel maxim de securitate;

N2 nivel foarte mic de risc S6 nivel foarte mare de securitate;

N3 nivel mic de risc S5 nivel mare de securitate;

N4 nivel mediu de risc S4 nivel mediu de securitate;

N5 nivel mare de risc S3 nivel mic de securitate;

N6 nivel foarte mare de risc S2 nivel foarte mic de securitate;

N7 nivel maxim de risc S1 nivel minim de securitate.

Daca luam in considerare toate combinatiile posibile ale variabilelor specificate,


cate doua, obtinem o matrice Mg,p cu 7 linii g, care vor reprezenta clasele de gravitate, si
6 coloane p clasele de probabilitate:

Mg,p =

Reprezentind grafic (figura 1.4) matricea in cadrul unui sistem de


coordonate rectangulare obtinem un dreptunghi a carui baza (abscisa) o constituie
multimea claselor de probabilitate, inaltimea (ordonata) clasele de gravitate, iar
suprafata sa: multimea nivelurilor de risc posibile:

De asemenea, cu ajutorul fiecaruia dintre cupluri descriem un dreptunghi


care consideram ca figureaza un risc; fiecarei microsuprafete ii vom atribui un nivel de risc,
astfel incat prin reuniune sa obtinem:

Fig. 1.4. Reprezentarea grafica a matricei cuplurilor de variabile

gravitate probabilitate (multimea nivelurilor de risc):


g clasa de gravitate; p clasa de probabilitate

Observatie:

Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat urmatoarele


conventii:

atat pe axa Og, cat si pe axa Op, clasele corespunzatoare au fost figurate prin
segmente egale, desi diferentele intre gravitatile evenimentelor de la o clasa la
alta, cat si intervalele de timp in cazul claselor de probabilitate, pe baza carora
s-au determinat, nu sunt egale;

pentru intervalele care reprezinta clasele de gravitate s-au folosit segmente


cu lungime mai mare decat pentru cele care delimiteaza clasele de frecventa
(11/2 - 1), tocmai datorita premisei ca gravitatea are o pondere mult mai mare
in dimensiunea riscului.

Prin suprapunerea succesiva, in anumite conditii, a curbei de acceptabilitate a


riscului asupra reprezentarii obtinute a multimii nivelurilor de risc s-a stabilit incadrarea
cuplurilor pe niveluri de risc, asa cum se expliciteaza in continuare.

Mentinand logica reprezentarii prin segmente egale a claselor, rezulta ca si curbele care
delimiteaza nivelurile de risc trebuie sa fie echidistante. In consecinta, impartim
diagonala mare a dreptunghiului care semnifica suma multimilor nivelurilor de risc in 7
segmente egale, prin care se vor trasa curbele.

Nivelul 1 nivel minim de risc acceptabil

Limita din dreapta a primului segment este unul dintre punctele prin care se va
trasa curba nivelului 1. Luam acum in considerare toate cuplurile in care gravitatea intra
cu valoarea 1 (linia 1 a matricei Mg,p).
Intr-adevar, toti factorii de risc a caror consecinta posibila este incapacitate de
munca mai mica de 3 zile pot fi considerati ca fiind de nivel minim de risc acceptabil,
evenimentele produse neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de munca; de
regula, sunt tratate ca incidente si eliminarea lor face obiectul actiunii de marire a
confortului in munca, nu a securitatii).

Cuplul limita este cel in care gravitatea are valoarea 1 si probabilitatea valoarea
6.

Trasam prin cele doua puncte astfel stabilite o curba avand alura curbei de
acceptabilitate stabilita prin CEN-815/85 (figura 1.5 a).

Fig. 1.5a Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Stabilirea punctelor prin care se traseaz curbele de nivel;


curba de nivel 1 (risc minim acceptabil)

Suprafata care este delimitata de laturile dreptunghiului si de curba trasata va


reprezenta grafic nivelul 1 de risc. Toti factorii de risc ce pot fi caracterizati prin cupluri
ale caror coordonate genereaza puncte situate in interiorul suprafetei astfel delimitate sau
pe curba vor fi considerati de nivel 1 de risc, respectiv 7 de securitate.

Din reprezentarea grafica (figura 1.5 a), rezulta ca din matricea Mg,p, nivelului 1
de risc ii corespunde submatricea:

= si elementul (2,1).

Nivelul 2 7

Trasam curbele pentru nivelurile 2 - 6 paralel la curba de nivel de risc minim


acceptabil prin punctele care delimiteaza segmentele stabilite pe diagonala dreptunghiului
multimii nivelurilor de risc (figura 1.5 b).
Fig. 1.5b Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Trasarea curbelor pentru nivelurile 2 7;

nivel de risc maxim acceptabil si critic.

Nivelul de risc 1 cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);

Nivelul de risc 2 cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);

Nivelul de risc 3 cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);

Nivelul de risc 4 cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);

Nivelul de risc 5 cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);

Nivelul de risc 6 cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);

Nivelul de risc 7 cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).


Ca si mai sus, sectiunea delimitata de curba nivelului 1 si de curba imediat
superioara va reprezenta grafic nivelul 2; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile
gravitate probabilitate genereaza puncte situate in interiorul acestei suprafete sau pe
limita sa superioara li se aloca nivelul 2 de risc.

Similar se atribuie nivelurile 3, 4, , 6.

Suprafatei delimitate de curba nivelului 6 si de cele doua laturi superioare ale


dreptunghiului i se aloca nivelul 7.

Interpretand reprezentarea din figura 1.5 b rezulta ca fiecarui nivel de risc ii


corespunde cel putin o submatrice din matricea Mg,p:

- nivelul 2: si elementul (4,1);

- nivelul 3: si elementul (4,2);


- nivelul 4: ;

- nivelul 5: ;

- nivelul 6: si elementele (5,6), (7,4);

- nivelul 7: elementul (6,6) si submatricea: .

Din relatia risc securitate definita se deduce imediat ca nivelul 7 de risc reprezinta
un nivel critic, la care securitatea sistemului este minima. Dincolo de aceasta limita,
securitatea tinde catre zero, deci desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc,
deoarece ea ar fi echivalenta cu producerea accidentului sau imbolnavirii. Despre factorii
de risc caracterizati prin cuplurile (6,6), (7,5), (7,6) se poate afirma ca ei vor conduce
rapid si cu certitudine la producerea evenimentului extrem decesul (pericol iminent).

Reglementarile normative din majoritatea tarilor nu permit insa atingerea stadiului


critic. Pentru aceasta, in general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite
maxime sub forma de valori, in cazul factorilor a caror forma de manifestare poate fi
caracterizata prin elemente masurabile, fie interdictii factorii la care masuratorile nu
sunt posibile. Normele respective corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care
difera de la o tara la alta, in functie de conditiile economice si sociale.

Autorii metodei elaborate in cadrul I.N.C.D.P.M. Bucuresti consider c pentru


tara noastr ar fi indicat ca nivelul de risc maxim acceptabil s corespund nivelului 3,5.
Aceasta ar insemna in primul rand ca autorizarea de functionare a agentilor economici
din punct de vedere al protectiei muncii s se acorde numai dac evaluarea riscurilor la
locurile de munc confirm nedepsirea acestui nivel.

Plecand de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaborat metoda de


evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnvire profesional la locurile de munca,
metod care va fi prezentata in continuare.

2.2. DESCRIEREA METODEI

2.2.1.Scop si finalitate

Metoda elaborat in cadrul I.N.C.D.P.M. Bucuresti are ca scop determinarea


cantitativa a nivelului de risc/securitate pentru un loc de munca, sector, sectie sau
intreprindere, pe baza analizei sistemice si evaluarii riscurilor de accidentare si
imbolnavire profesionala. Aplicarea metodei se finalizeaza cu un document centralizator
(FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA), care cuprinde nivelul de risc global
pe loc de munca.

Fisa locului de munca astfel intocmita constituie baza fundamentarii programului de


prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale pentru locul de munca,
sectorul, sectia sau intreprinderea analizata.

2.2.2.Principiul metodei

Esenta metodei consta in identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul


analizat (loc de munca) pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea
dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim
previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers proportional cu nivelul
de risc.

2.2.3. Utilizatori potentiali

Metoda poate fi utilizata atat in faza de conceptie si proiectare a locurilor de


munca, cat si in faza de exploatare. Aplicarea ei necesita insa echipe complexe formate
din persoane specializate atat in securitatea muncii, cat si in tehnologia analizata
(evaluatori + tehnologi).

In prima situatie, metoda constituie un instrument util si necesar pentru proiectanti in


vederea integrarii principiilor si masurilor de securitate a muncii in conceptia si
proiectarea sistemelor de munca.

In faza de exploatare, metoda este utila personalului de la compartimentele de


protectie a muncii din intreprinderi pentru indeplinirea urmatoarelor atributii:

analiza pe o baza stiintifica a starii de securitate a muncii la fiecare loc de


munca;

fundamentarea riguroasa a programelor de prevenire.

2.2.3.Etapele metodei

Metoda cuprinde urmatoarele etape obligatorii:

1. definirea sistemului de analizat (loc de munca);


2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala;
4. ierarhizarea riscurilor si stabilirea prioritatilor de prevenire;
5. propunerea masurilor de prevenire.

2.2.5.Instrumente de lucru utilizate


Etapele necesare pentru evaluarea securitatii muncii intr-un sistem, descrise
anterior, se realizeaza utilizand urmatoarele instrumente de lucru:

a. Lista de identificare a factorilor de risc;

b. Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului


uman;

c. Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor;

d.Grila de evaluare a riscurilor;

e. Scala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;

f. Fisa locului de munca document centralizator;

g. Fisa de masuri propuse.

Continutul si structura acestor instrumente sunt prezentate in continuare.

l Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care


cuprinde, intr-o forma usor identificabila si comprimata, principalele categorii de factori
de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul elementului
generator din cadrul sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de
productie si mediu de munca).

l Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra


organismului uman (Anexa 2) este un instrument ajutator in aplicarea scalei de cotare a
gravitatii consecintelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni si vatamari ale integritatii si
sanatatii organismului uman, localizarea posibila a consecintelor in raport cu structura
anatomo-functionala a organismului si gravitatea minima maxima generica a
consecintei.
l Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor
de risc asupra organismului uman (Anexa 3) este o grila de clasificare a consecintelor in
clase de gravitate si clase de probabilitate a producerii lor.

Partea din grila referitoare la gravitatea consecintelor se bazeaza pe criteriile


medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate
de Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.

In ceea ce priveste clasele de probabilitate, in urma experimentarilor s-a optat in


forma finala a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel incat in
locul intervalelor precizate de acesta s-au luat in considerare urmatoarele:

- clasa 1 frecventa evenimentului: o dat la peste 10 ani;

- clasa 2 frecventa de producere: o data la 5 10 ani;

- clasa 3 o data la 2 5 ani;

- clasa 4 o data la 1 2 ani;

- clasa 5 o data la 1 an 1 luna;

- clasa 6 o data la mai putin de o luna.

l Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) este de fapt transpunerea sub


forma tabelara a graficului din figura 1.5b prezentata in capitolul precedent. Liniile din
tabel sunt liniile claselor de gravitate din grafic, iar coloanele coloanele claselor de
probabilitate. Fiecare casuta corespunde cate unui punct din grafic, de coordonatele g,p.
Culorile diferite marcheaza sectiunile obtinute in grafic prin trasarea curbelor de nivel.

Cu ajutorul grilei se realizeaza exprimarea efectiva a riscurilor existente in


sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate frecventa de aparitie.
l Scala de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5),
construita pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat in aprecierea
nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.

Scala cuprinde in fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate in
niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc si de la 7 la 1 pentru nivelul de
securitate.

In zona centrala a formularului sunt prezentate explicit elementele din


submatricele delimitate, precum si elementele singulare corespunzatoare fiecarui nivel de
risc, respectiv toate cuplurile gravitate probabilitate aferente nivelurilor de risc.

l Fisa de evaluare a locului de munca (Anexa 6) este documentul


centralizator al tuturor operatiilor de identificare si evaluare a riscurilor de accidentare
si/sau imbolnavire profesionala. Ca urmare, acest formular cuprinde:

date de identificare a locului de munca: unitatea, sectia (atelierul), locul de


munca;

date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, functie;

componentele generice ale sistemului de munca;

nominalizarea factorilor de risc identificati;

explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificati

(descriere, parametri si caracteristici functionale);

consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc;

clasa de gravitate si probabilitate previzionata;

nivelul de risc.
lFisa de masuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea
masurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de
munca sub aspectul securitatii muncii.

2.3. APLICAREA METODEI

2.3.1.Procedura de lucru

a. Constituirea echipei de analiza si evaluare

Primul pas in aplicarea metodei il reprezinta constituirea echipei de analiza si


evaluare. Aceasta va cuprinde specialisti in domeniul securitatii muncii si tehnologi, buni
cunoscatori ai proceselor de munca analizate.

Inainte de inceperea activitatii, membrii echipei trebuie sa cunoasca in detaliu


metoda de evaluare, instrumentele utilizate si procedurile concrete de lucru. De
asemenea, este necesara o minima documentare prealabila asupra locurilor de munca si
proceselor tehnologice care urmeaza sa fie analizate si evaluate.

Dupa constituirea echipei de analiza si evaluare, respectiv dupa insusirea metodei,


se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.

b.Descrierea sistemului de analizat

In aceasta etapa se efectueaza o analiza detaliata a locului de munca, urmarind:

identificarea si descrierea componentelor sistemului si modului sau de


functionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operatiilor
de munca, masinile si utilajele folosite - parametri si caracteristici functionale,
unelte etc.;

precizarea in mod expres a sarcinii de munca ce-i revine executantului in


sistem (pe baza fisei postului, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozitiilor
verbale date in mod curent etc.);
descrierea conditiilor de mediu existente;

precizarea cerintelor de securitate pentru fiecare componenta a sistemului, pe


baza normelor si standardelor de securitate a muncii, precum si a altor acte
normative incidente.

Informatiile necesare pentru aceasta etapa se preiau din documentele


intreprinderii (fisa tehnologica, cartile tehnice ale masinilor si utilajelor, fisa postului
pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiza a factorilor de mediu, norme,
standarde si instructiuni de securitate a muncii). O sursa complementara de informatii
pentru definirea sistemului o constituie discutiile cu lucratorii de la locul de munca
analizat.

c.Identificarea factorilor de risc din sistem

In aceasta etapa, esentiala pentru calitatea analizei, se stabileste pentru fiecare


componenta a sistemului de munca evaluat (respectiv loc de munca), in baza listei
prestabilite (Anexa 1) ce disfunctii poate prezenta, in toate situatiile previzibile si
probabile de functionare.

Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesara simularea


functionarii sistemului si deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-
o analiza verbala cu tehnologul, in cazul unor locuri de munca relativ putin periculoase,
in care disfunctiile accidentogene (sau generatoare de imbolnaviri) sunt cvasievidente, fie
prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.

De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau


prin procesare pe computer.

Indiferent de solutia adoptata, metodele de lucru sunt observarea directa si


deductia logica.

In cazul factorilor de risc obiectivi (generati de mijloacele de productie sau


mediul de munca), identificarea lor este relativ usoara, cunoscandu-se parametrii si
caracteristicile functionale ale masinilor, utilajelor, instalatiilor, proprietatile fizico-
chimice ale materiilor si materialelor utilizate sau dispunandu-se de buletinele de analiza
a conditiilor de mediu.

Referitor la executant, operatia este mult mai dificila si implica un grad ridicat de
nedeterminare. Pe cat posibil, se analizeaza toate erorile previzibile si probabile ale
acestuia in raport cu sarcina de munca atribuita, sub forma omisiunilor si actiunilor sale
gresite, precum si impactul lor asupra propriei sale securitati si asupra celorlalte elemente
ale sistemului.

Identificarea factorilor de risc dependenti de sarcina de munca se realizeaza, pe de


o parte, prin analiza conformitatii dintre continutul sau si capacitatea de munca a
executantului caruia ii este atribuita, iar pe de alta parte, prin precizarea eventualelor
operatii, reguli de munca, procedee de lucru gresite.

Factorii de risc identificati se inscriu in Fisa de evaluare a locului de munca


(Anexa 6), unde se mai specifica, in aceeasi etapa, si forma lor concreta de manifestare:
descrierea acestora si dimensiunea parametrilor prin care se apreciaza respectivul factor
(de exemplu, rezistenta la apasare, forfecare, greutate si dimensiuni, etc.).

d.Evaluarea riscurilor

Pentru determinarea consecintelor posibile ale actiunii factorilor de risc se


utilizeaza lista din Anexa 2. Gravitatea consecintei astfel stabilite se apreciaza pe baza
grilei din Anexa 3.

Informatii importante pentru aprecierea cat mai exacta a gravitatii consecintelor


posibile se obtin din statisticile accidentelor de munca si bolilor profesionale produse la
locul de munca respectiv sau la locuri de munca similare.

Pentru determinarea frecventei consecintelor posibile se foloseste scala din Anexa


3. Incadrarea in clasele de probabilitate se face dupa ce se stabilesc, pe baza statistica sau
de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, saptamanal, lunar, anual
etc.). Intervalele respective se transforma ulterior in frecvente exprimate prin numar de
evenimente posibile pe an.

Rezultatul obtinut in urma procedurilor anterioare se identifica in Grila de


evaluare a riscurilor (Anexa 4) si se inscrie in Fisa locului de munca (Anexa 6). Cu
ajutorul scalei de incadrare a nivelurilor de risc/securitate se determina apoi aceste
niveluri pentru fiecare factor de risc in parte. Se obtine astfel o ierarhizare a dimensiunii
riscurilor la locul de munca, ceea ce da posibilitatea stabilirii unei prioritati a masurilor
de prevenire si protectie, functie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.

Nivelul de risc global (Nr) pe locul de munca se calculeaza ca o medie ponderata


a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificati. Pentru ca rezultatul obtinut
sa reflecte cat mai exact posibil realitatea, se utilizeaza ca element de ponderare rangul
factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.

In acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea si rangul cel mai
mare. Se elimina astfel posibilitatea ca efectul de compensare intre extreme, pe care il
implica orice medie statistica, sa mascheze prezenta factorului cu nivel maxim de risc.

Formula de calcul al nivelului de risc global este urmatoarea:

unde:

Nr este nivelul de risc global pe loc de munca;

ri - rangul factorului de risc i;

Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc i;

n - numarul factorilor de risc identificati la locul de munca.


Nivelul de securitate (NS) pe loc de munca se identifica pe Scala de incadrare a
nivelurilor de risc/securitate, construita pe principiul invers proportionalitatii nivelurilor
de risc si securitate.

Atat nivelul de risc global, cat si nivelul de securitate se inscriu in Fisa locului de
munca (Anexa 6).

In cazul evaluarii unor macrosisteme (sector, sectie, intreprindere), se calculeaza


media ponderata a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de munca
analizat din componenta macrosistemului (locurile de munca similare se considera ca un
singur loc de munca), pentru a se obtine nivelul global de securitate a muncii pentru
atelierul/sectia/sectorul sau intreprinderea investigata NS:

unde:

rp este rangul locului de munca p (egal ca valoare cu nivelul de risc al locului);

n - numarul de locuri de munca analizate;

Nsp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de munca p.

e.Stabilirea masurilor de prevenire

Pentru stabilirea masurilor necesare imbunatatirii nivelului de securitate a


sistemului de munca analizat se impune luarea in considerare a ierarhiei riscurilor
evaluate, conform Scalei de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii in ordinea:

7 1 daca se opereaza cu nivelurile de risc;

1 7 daca se opereaza cu nivelurile de securitate.


De asemenea, se tine seama de ordinea ierarhica generica a masurilor de
prevenire, respectiv:

masuri de prevenire intrinseca;

masuri de protectie colectiva;

masuri de protectie individuala.

Masurile propuse se inscriu in Fisa de masuri de prevenire propuse (Anexa 7).

Aplicarea metodei se incheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un


instrument neformalizat care trebuie sa contina, clar si succint, urmatoarele:

modul de desfasurare a analizei;

persoanele implicate;

rezultatele evaluarii, respectiv fisele locurilor de munca cu nivelurile de risc;

interpretarea rezultatelor evaluarii;

fisele de masuri de prevenire.

2.3.2.Conditii de aplicare

Pentru ca aplicarea metodei sa conduca la cele mai relevante rezultate, prima


conditie este ca sistemul ce urmeaza sa fie analizat sa fie un loc de munca, bine definit
sub aspectul scopului si elementelor sale. In acest mod se limiteaza numarul si tipul de
interrelationari potentiale ce urmeaza sa fie investigate si implicit factorii de risc de luat
in considerare.

O alta conditie deosebit de importanta este existenta unei echipe de evaluare,


complexa si multidisciplinara, care sa includa specialisti in securitatea muncii, proiectanti,
tehnologi, ergonomi, medici specialisti in medicina muncii etc., corespunzator naturii
variate a elementelor sistemelor de munca, dar si a factorilor de risc. Conducatorul
echipei trebuie sa fie specialistul in securitatea muncii, al carui rol principal va fi de
armonizare a punctelor de vedere ale celorlalti evaluatori, in sensul subordonarii si
integrarii criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmarit prin analiza: evaluarea
securitatii muncii.

Un avantaj al metodei elaborate in cadrul I.N.C.D.P.M. Bucuresti il constituie


faptul ca aplicarea ei nu este limitata de conditia existentei fizice a sistemului de evaluat.
Ea poate fi utilizata in toate etapele legate de viata unui sistem de munca sau a unui
element al acestuia: conceptia si proiectarea, realizarea fizica, constituirea si intrarea in
functiune, desfasurarea procesului de munca.

Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar si pentru un


sistem relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru in cadrul acestei metode este
relativ laborioas. Aplicarea ei si gestionarea riscurilor la locurile de munc pe baza
rezultatelor obtinute necesit personal specializat si tehnic de calcul.

2.3.3.Consideratii privind utilizarea tehnicii de calcul automate in aplicarea


metodei si gestiunea computerizata a riscurilor

Aplicarea practic a metodei de evaluare a riscurilor in sistemul de munc este


suficient de laborioas, ca numr de informatii care trebuie luate in considerare in cazul
urmririi mai multor locuri de munc, pentru a justifica folosirea tehnicilor moderne de
prelucrare autonat a datelor.

Utilizarea calculatorului este posibila datorita anumitor caracteristici ale metodei,


respectiv:

procedura de lucru etapizata;

existenta unui algoritm de calcul al nivelului de risc;

tipul de legaturi dintre variabilele luate in considerare la determinarea


nivelului de risc.
Tehnica automata de calcul poate fi aplicata atat la evaluarea propriu-zisa a
riscurilor, cat si la gestiunea computerizata a acestora in cadrul unitatii.

a.In timpul evaluarii propriu-zise utilizarea computerului este recomandabila in


doua modalitati:

constituirea unor banci de date privind:

durata de viata a echipamentelor tehnice;

timpul de functionare;

numarul de persoane expuse;

timpul de expunere;

statistica accidentelor de munca si bolilor profesionale produse si


utilizarea lor pentru a determina cu mai mare acuratete clasele de
probabilitate;

calculul automat al nivelurilor de risc partiale si al nivelului de risc global pe


loc de munca, sector de activitate, intreprindere.

b.Gestiunea computerizata a riscurilor presupune realizarea unor banci de date


complete si actualizabile permanent, cuprinzand datele din fisele de risc si de masuri
pentru toate locurile de munca evaluate din unitate.

In acest mod, in fiecare moment se poate cunoaste si corecta conform ultimei


evaluari situatia exacta a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a
masurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a raspunderilor si competentelor pentru
respectivele masuri.

3. UTILIZAREA METODEI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE


ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA PENTRU LOCUL
DE MUNCAOPERATOR DISPECER, DIN CADRUL S.C. BIM
SECURITY SRL.

3.1.Procesul de munca

Procesul de munc are drept scop prestarea serviciilor de paza,control acces si


interventie,prin supraveghere si monitorizare video, atit la persoane fizice, cat si la
persoane juridice.

Societatea functioneaza cu respectarea legislatiei in vigoare,avand ca obiectiv declarat


desfasurarea tuturor activitatilor in conditii de maxima siguranta pentru personalul propriu
si pentru celelalte persoane cu care societatea intra in relatii de serviciu.

Prestarea serviciilor de monitorizare ,paza, control acces si interventie se desfasoara cu


respectarea cerintelor legale in vigoare si a prevederilor clauzelor contractuale, pe baza
procedurilor specifice intocmite la nivelul unitatii.

3.2.Elementele componente ale sistemului de munca evaluat

a.Mijloace de productie:

- Panou de control cu monitoare

- Pupitre de comada cu tastaturi si joistic

- Camere de luat vederi

- statie radio emisie- receptie

- telefoane

- registre diferite

- lanterne

- tomfe

- spray cu gaze iritant lacrimogene

b.Sarcina de munca

- sosirea la serviciu;

- predarea si preluarea postului;


- informare cu privire la evenimentele aparute in schimbul precedent si modul lor
de rezolvare

- executa sarcinile care le are conform fisei postului

- ia cunostinta de sarcinile suplimentare ce-i revin pentru shimbul sau

- executa sarcinile de serviciu specifice postului primite din partea sefului ierarhic

c. Mediul de munca

Operatorul dispecer isi desfasoara activitatea in cadruldispeceratelor locale din


obiective,folosind iluminarea naturala sau artificiala, cu respectarea prevederilor din
planurile de paza aprobate.

Obiectivele in care se presteaza sevicii de monitorizare prin dispecerate si paza


au instalatii de climatizare. Uneori apar curenti de aer din cauza neetanseitatilor si
functionarii climatizoarelor.

Nivelul de zgomot se plaseaza sub limita legala admisa de 80 Db(A).

3.3.Factorii de risc identificati

A.Factori de risc proprii mijloacelor de productie

a.Factori de risc mecanic:

- Lovire de catre mijloacele de transport la parcurgerea traseului de acces catre si


dinspre unitate
- Lovire de mijloace de transport la locul de munca: lize, electro si
motostivuitoare, transpaleti

- Lovire la locul de munca circulatia pe scari in cadrul unitatii

- Alunecare de materiale, piese etc. neasigurate impotriva deplasarilor necontrolate

- Rostogolire de materiale neasigurate impotriva deplasarilor necontrolate (in


componenta obiectivului de paza)

- Rasturnare de materiale neasigurate impotriva caderilor necontrolate (in


componenta obiectivului de paza)

- Cadere libera de materiale de la cotele superioare

- Alunecare la deplasarea in dispecerat, dupa spalarea podelei

b.Factori de risc electric:

-electrocutare prin atingere direct cauzata de atingerea accidental a unor


conductori aflati accidental sub tensiune si fara izolatie;

- electrocutare prin atingere indirecta sau aparitia tensiuni de pas la


detiorarea circutelor de legare la instalatia de impamintare.

c.Factori de risc biologic:

- nu

B.Factori de risc proprii mediului de munca

a.Factori de risc fizic:

- temperature aerului ridicata vara si scazuta iarna( daca nu se foloseste


instalatia
de climatizare);

- curenti de aer pe timpul lucrului;

- nivel de iluminare scazut pe timp de noapte;

- calamitti naturale trsnet, inundatie, alunecri de teren, prbusiri de


copaci,

seisme.

b.Factori de risc chimic:

-gaze, vapori toxici(la paza obictivelor cu substante petroliere)sau in caz de

incendiu.

C.Factori de risc proprii sarcinii de munca

a.Suprasolicitare fizic:

- nu.

b.Suprasolicitare psihica:

- decizii dificile in timp scurt in timpul tentativelor de efractie;

- in anumite conditii apar factori organizationali /psihosociali prin


diminuarea pauzelor de lucru , cand activitatile sunt foarte intense si nu exista
personal pentru descarcare si magazinaj;

- monotonia muncii in special pe timp de noapte sau in posturi izolate.

D.Factori de risc proprii executantului

a.Actiuni gresite:
-deplasari cu pericol de cadere cadere la acelasi nivel prin
dezechilibrare, alunecare, impiedecare la deplasarea pedestra;

- comunicari accidentogene in special la schimbarea servicilui (turelor)


pe timp de noapte.

b.Omisiuni:

- neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace


de protectie din dotare.

Anexa 1

LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

A EXECUTANT Operator
dispecer
1 Actiuni gresite
- deplasari cu pericol de cadere:

l de la acelasi nivel:

- prin dezechilibrare X

- alunecare X

- impiedicare X

l de la inaltime: X

- prin dezechilibrare X

- prin alunecare
1.4.Comunicari accidentogene X
2 Omisiuni
2.1.Omiterea unor operatii -
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protectie X
B SARCINA DE MUNCA
1 Continut necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de
securitate
1.1.Operatii, reguli, procedee gresite -
1.2.Absenta unor operatii -
1.3.Metode de munca necoresp. (succesiune gresita a operatiilor) -
2 Sarcina subdimensionata/supradimensionata in rap. cu capacit. execut.
2.1.Solicitare psihica: --

- ritm de munca mare X

- decizii dificile in timp scurt -

- operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex X

- monotonia muncii
C MIJLOACE DE PRODUCTIE
1 Factori de risc mecanic
1.1.Miscari periculoase -

1.1.1. Miscari functionale ale echipamentelor tehnice: -

- organe de masini in miscare X

- curgeri de fluide -

- deplasari ale mijloacelor de transport etc.

1.1.2. Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor X


functionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
-
1.1.3. Deplasari sub efectul gravitatiei: alunecare, rostogolire, rulare pe
roti, rasturnare, cadere libera, scurgere libera, deversare, surpare etc. -

1.1.4. Deplasari sub efectul propulsiei: -

- proiectare de corpuri sau particule -

- deviere de la traiectoria normala -

- balans -

- recul -

- socuri excesive

- jet, eruptie
1.2.Supraf. sau contururi periculoase: intepatoare, taioase, alunecoase, etc X
1.3.Recipiente sub presiune -
1.4. Vibratii excesive ale echipam. tehnice -
2 Factori de risc termic
2.1.Temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor -
2.2.Incendiu X
3 Factori de risc electric
3.1.Curentul electric
- atingere directa X
- atingere indirecta X
4 Factori de risc chimic
4.1.Substante caustice -
4.2.Substante inflamabile -
5 Factori de risc biologic
5.1.nu -

D MEDIU DE MUNCA
1 Factori de risc fizic
1.1Temperatura aerului:
X
- ridicata X

- scazuta
1.2.Umiditatea aerului:
-
- ridicata -

- scazuta
1.3.Curenti de aer X
1.4.Zgomot -
1.5.Vibratii -
1.6.Iluminat: - nivel de iluminare scazut X
1.7.Radiatii Electromagnetice X

Microunde -

De frecventa joasa -

Radiatii de ozon -
1.8.Potential electrostatic -
1.9.Calamitati naturale -trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari, X
surpari, prabusiri de teren sau copaci, avalanse,seisme
2 Factori de risc biologic
2.1.Microorganisme in suspensie in aer: bacterii, virusuri, richeti, -
spirochete, ciuperci, protozoare etc.
Anexa 2

LISTA DE CONSECINTE POSIBILE ALE ACTIUNII FACTORILOR DE RISC


ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

(leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman)

C LOCALIZAREA CONSECINTELOR
O A A Organe de simt
N b p
C C Sistem osteoarticular
S d a
u u Memb N
E o r A
t t ru as
C m a pa
N
I i i Membru superior Si Ureche
r e e
e t ra A
A C inferio st Si
N n t pa r st
. pa ol e
T r ca rat e M
c c t rat oa Brat Palma m E
E e rd di C m ulti
r r o re na Antebrat Degete m O xt
P s io ge oa ne pla
t a r na ve us ch er
O p va sti rte ps i rv
. n a l Pi cu In na
S i sc v br a os
i c ci lar ter
I r ul al G
a i or na
B
n c
a ar a D S D S a
I t m
a a
L o ba
E r
0 1 2 3 4 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1 P x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
. l x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
a
g
a

t
a
i
e
t
u
r
a

i
n
t
e
p
a
t
u
r
a

2 C x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
. o
n
t
u
z
i
e
3 E - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
. n
t
o
r
s
a
4 S x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
. t
r
i
v
i
r
e
5 F x x - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
. r
a
c
t
u
r
a
6 A x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
. r x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
s
u
r
a

t
e
r
m
i
c
a

c
h
i
m
i
c
a
7 A - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
. m
p
u
t
a
t
i
e
8 L - - x x x x x - - - - - - - - - - x - x x
. e
z
i
u
n
i

a
l
e

o
r
g
a
n
e
l
o
r

i
n
t
e
r
n
e
9 E - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - x
. l
e
c
t
r
o
c
u
t
a
r
e
1 I - - - x x x x - - - - - - - - - - - - x x
0 n - - - x x x x - - - - - - - - - - - - x x
. t
o
x
i
c
a
t
i
e

a
c
u
t
a

c
r
o
n
i
c
a
1 D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1 e
. r
m
a
t
o
z
a
1 T - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
2 r
. o
m
b
o
f
l
e
b
i
t
a
1 B x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3 o
. l
i
i
n
f
e
c
t
i
o
a
s
e

s
i

p
a
r
a
z
i
t
a
r
e
1 N - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
4 e
. v
r
o
z
e

d
e

c
o
o
r
d
o
n
a
r
e
1 A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
5 f
. e
c
t
i
u
n
i
p
s
i
h
i
c
e

Sursa: Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Muncii,Familiei si Egalitatii de


Sanse.
Anexa 3

SCALA DE COTARE A GRAVITATII SI PROBABILITATII CONSECINTELOR


ACTIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE

GRAVITATE
GRAVITATEA CONSECINTELOR
CONSECINTE
1 NEGLIJABILE consecinte minore reversibile cu incapacitate de munca
previzibila pana la 3 zile calendaristice (vindecare fara tratament)
2 MICI consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de 3
45 zile care necesita tratament medical
3 MEDII consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila
intre 45 180 zile care necesita tratament medical si prin
spitalizare
4 MARI consecinte ireversibile cu o diminuare a capacitatii de munca de
maxim 50 % - invaliditate de gradul III
5 GRAVE consecinte ireversibile cu pierdere intre 50 100 % a capacitatii de
munca, dar cu posibilitate de autoservire - invaliditate de gradul
II; uzura prematura a organismului cu reducerea duratei de viata
6 FOARTE consecinte ireversibile cu pierderea totala a capacitatii de munca
GRAVE si a capacitatii de autoservire - invaliditate de gradul I
7 MAXIME deces
CLASE DE

PROBABILITATE
PROBABILITATEA CONSECINTELOR
EVENIMENTE
1 EXTREM DE Probabilitate de producere a consecintelor extrem de mica
RARE P < 10-1 evenimente/an
2 FOARTE Probabilitate de producere a consecintelor foarte mica
RARE 10-1 < P < 5-1 evenimente/an
3 RARE Probabilitate de producere a consecintelor mica
5-1 < P < 2-1 evenimente/an
4 PUTIN Probabilitate de producere a consecintelor medie
FRECVENTE 2-1 < P < 1 eveniment/an
5 FRECVENTE Probabilitate de producere a consecintelor mare
1 eveniment/an < P < 1 eveniment/luna
6 FOARTE Probabilitate de producere a consecintelor foarte mare
FRECVENTE
P > 1 eveniment/luna
Anexa 4

G R I LA D E E VALU AR E A R I S C U R I LO R

COMBINATIE INTRE GRAVITATEA CONSECINTELOR SI

PROBABILITATEA PRODUCERII LOR


CLASE DE PROBABILITATE

1 2 3 4 5 6

PUTIN FOARTE
EXTREM FOARTE
RAR FRECVEN FRECVENT FRECVEN
DE RAR RAR
T T

P > 10-1 P > 5-1 P > 2-1


CLASE DE -1
P>10 even./an even./an even./ an P > 1 even./an P > 1 even./
GRAVITAT CONSECINTE
even./an P < 5-1 P < 2-1 P< 1 P < 1 even./luna luna
E
even./an even./an even./an

7 MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

FOARTE INVALIDITATE
6 (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
GRAVE GRADUL I

INVALIDITATE
GRADUL II
5 GRAVE (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)
UZURA
PREMATURA

INVALIDITATE
4 MARI (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)
GRADUL III

ITM 45 180
3 MEDII (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
ZILE

ITM 3 45
2 MICI (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
ZILE

NEGLIJABIL
1 ITM < 3 ZILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
E
Anexa 5

SCALA DE INCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE

CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE NIVEL DE SECURITATE


NIVEL DE RISC
MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM
FOARTE MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE MARE
MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE
MEDIU 4 MEDIU
(3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2)

MARE 3 MIC
(4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3)
FOARTE MARE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE MIC
MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM

Anexa 6

TEA:
SECURITY SRL- NUMAR PERSOANE EXPUSE: 3
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
-
E MUNCA: MUNCA ECHIPA DE EVALUARE:
dispecer la dispeceratul DINCA MARCEL

CLASA
CONSE- CLASA
NENTA FACTORI DE FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A DE
CINTA DE
ULUI DE RISC FACTORILOR DE RISC PROBA-
MAXIMA GRAVI-
IDENTIFICATI (descriere, parametri) BILITA-
PREVIZI- TATE
TE
BILA

1 2 3 4 5
Risc mecanic 1. Lovire de catre mijloacele de transport auto DECES 7 1
2. Alunecare de materiale, piese etc neasigurate ITM 45- 3 1
impotriva deplasarilor necontrolate (in componenta 180
obiectivului de paza) zile
3. Rostogolire de materiale neasigurate impotriva DECES 7 1
deplasarilor necontrolate (in componenta obiectivului
de paza)
4. Rasturnare de materiale neasigurate impotriva INV.gr.III 4 1
deplasarilor necontrolate
5. Cadere libera de materiale, scule, piese de la cotele DECES 7 1
superioare
ITM 3-45 2 1
CE DE 6. Lunecare dupa spalarea podelei zile
TIE
ITM 45- 3 1
7. Lovire la locul de munca circulatia pe scari in
180
obiectiv
zile
8 .Socuri electrice sau electrocutare prin atingere DECES 7 1
Risc electric directa
DECES 7 1
9. Socuri electricie sau electrocutare prin atingere
indirecta
10. Socuri electricie sau electrocutare cauzata de DECES 7 1
atingerea accidentala a unor conductori aflati accidental
sub tensiune si fara izolatie

Risc chimic 11 .Gaze, vapori toxici in caz de incendiu DECES 7 1


DE Risc fizic- DECES 7 1
calamitati 12.Calamitati naturale: cutremur,trasnet etc
naturale
Solicitare 13.Decizii dificile in timp scurt,in special pe timpul ITM 3-45 2 1
psihica efractiilor zile
A DE Solicitare 14.Monotonia muncii in special la lucrul pe timp de ITM 3-45 2 1
psihica noapte zile
15. in anumite conditii apar factori organizationali / ITM 3-45 2 1
psihosociali prin lipsa pauzelor de lucru la obiectiv zile
Deplasari cu ITM 3-45 2 1
16.Cadere la acelasi nivel : dezechilibrare,alunecare,
ANT pericol de zile
impiedicare
cadere
risc global al locului de munca este:

16

ri Ri

i=1 5(1x1) + 3(2x2) + 8 (3x3) 89

Nrg = -------------- = ------------------------------------- = --------- = 2,54

16 5x1 + 3x2 + 8x3 35

ri

FISA DE MASURI PROPUSE PENTRU LOCUL


DE MUNCA Anexa 7

,,OPERATOR DISPECER

Nr. Nivel MASURI PROPUSE


Crt FACTOR DE RISC de risc
Nominalizarea masurii
MASURI ORGANIZATORICE:

- instruire privind deplasarile in


obiectiv si dispecerat
Cadere libera de materiale
1. 3
( consecinta maxima deces ) MASURI TEHNICE

. Purtarea castii de protectie la


deplasarile in zonele unde se impune
purtarea obligatorie a acesteia
2. Socuri electrice sau 3 MASURI TEHNICE :
electrocutare ( consecinta
maxima deces ) Purtarea de incaltaminte antiderapanta
MASURI ORGANIZATORICE:

Instruirea angajatilor

Respectarea normelor de securitate


Lovire de catre mijloace auto MASURI ORGANIZATORICE:
3. ( consecinta maxima 3 - instruire privind deplasarile
deces )
Rostogolire libera de materiale MASURI ORGANIZATORICE:
4. neasigurate 3 - instruire privind deplasarile
( consecinta maxima deces )

INTERPRETAREA

REZULTATELOR EVALUARII PENTRU LOCUL DE MUNCA

,,OPERATOR DISPECER

Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Agent dispecer este egal
cu 2,54 , valoare ce il incadreaza in categoria locurilor de munca cu nivel de risc foarte
mic spre mic.

Rezultatul este sustinut de Fisa de evaluare a locului de munca, din care se


observa ca din totalul de 16 factori de risc identificati, nici unul nu depaseste, ca nivel
partial de risc valoarea 3, 8 incadrandu-se in categoria factorilor de risc mic, 3
incadrandu-se in categoria factorilor de risc foarte mic si 5 in categoria factorilor de risc
minim.

Cei 4 factori de risc,care au cea mai stransa legatura cu kocul de munca si care se
situeaza in nivelul cel mai ridicat sunt:

Cadere libera de materiale de la cotele superioare( consecinta maxima


R.m.5 deces )
R.e.8 Socuri electrice sau electrocutare ( consecinta maxima deces )
R.m. 1 Lovire de catre mijloace auto ( consecinta maxima deces )
R.m.3 Rostogolire libera de materiale neasigurate ( consecinta maxima deces )
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 4 factori de risc (care se situeaza in
domeniul de risc mic), sunt necesare masurile generic prezentate in Fisa de masuri
propuse pentru locul de munca Operator dispecer.

In ceea ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se


prezinta dupa cum urmeaza :

62,5 %, factori proprii mijloacelor de productie;

12,5 %, factori proprii mediului de munca;

18,75 %, factori proprii sarcinii de munca;

6,25 %, factori proprii executantului.

Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 56,25 % dintre factorii de risc


identificati pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES,
INVALIDITATE), probabilitatea fiind extrem de rara , dar indica existenta elementelor
cu pericol deosebit de accidentare si imbolnavire profesionala.
BIBLIOGRAFIE

1. Darabont, Al., Pece, St., Dascalescu, A., Managementul securitatii si sanatatii in munca
(vol. I si II), Editura AGIR, Bucuresti, 2001.
2. Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G.,Darabont D.,Evaluarea calitatii de securitate a
echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucuresti, 2001.
3. Darabont, D., Auditarea de securitate si sanatate in munca,Editura VIROM, Constanta,2006.
4. Moraru, R., Babut, G., Analiza de risc, Editura Universitas, Petrosani, 2000.
5. Moraru, R., Babut, G., Matei, I., Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale, Editura
Focus, Petrosani, 2002.
6. Pece, St., Metode de analiza apriorica a riscurilor profesionale, I.N.I.D., Bucuresti, 1993.
7. Pece, St., Metoda de evaluare a securitatii muncii la nivelul microsistemelor (loc de munca),
Risc si securitate in munca, I.C.S.P.M. Bucuresti, nr. 3-4/1994.
8. Pece, St., Dascalescu, A., Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala la locurile de munca, M.M.P.S.-I.C.S.P.M. Bucuresti, 1998.
9. Pece, St., Dascalescu, A. s.a., Securitate si sanatate in munca - Dictionar explicativ, Editura
GENICOD, Bucuresti, 2001.
10. Pece, St., Evaluarea riscurilor in sistemul om-masina, Editura Atlas Press, Bucuresti, 2003.
11. Darabont, D., Auditarea de securitate si sanatate in munca,Editura VIROM, Constanta,2006.

12. * * Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea muncii, Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr.646/26.06.2006.

13. * * Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca


nr. 319/2006 aprobate prin H.G. NR. 1425/2006,Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I,
nr.882/30.10.2006.

14. * *H.G. nr.1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul
de munca,Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 739/30.08.2006.

15. * *H.G. nr.493/12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la


expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea
I, nr. 380/03.05.2006.
16. * *H.G.nr.1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca,
Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 722/23.08.2006.
17. * * H.G. nr.971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizare de securitate si/sau
sanatate la locul de munca, , Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr.683/09.08.2006.
18. * * H.G. nr.1218/06.09.2006. privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in
munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta
agentilor chimici, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 845/13.10.2006.
19. * * H.G.nr. 1146/30.08.2006. privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, , Monitorul Oficial al
Romaniei,Partea I, nr.815/03.10.2006.
20. * * H.G.nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 713/21.08.2006.
21. * *SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calitatii. Cerinte,Asociatia de
Standardizare din Romania (ASRO),Bucuresti,2001.
22. * *OHSAS 18001:2004 Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale,
Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO),Bucuresti,2004.

S-ar putea să vă placă și