Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1
CURS I
Orbitele satelitilor
Semnal generat
rec
sat
= v = c
Sisteme de timp utilizate in GNSS
Pentru a defini o scara de timp sunt necesare:
- o origine
- o perioada / frecventa ( un tact )
dH~4 min
Directia
catre o
stea Pamant
Soare
Timpul universal poate fi determinat prin observatii asupra miscarii diurne a stelelor. Scara de timp
observata, dependenta de locul observatiilor este denumita UT0. Corectarea acestei scari de timp de
modificarea longitudinii statiei de observare cauzata de miscarea polara creaza scara de timp UT1,
independenta de locul efectuarii observatiilor. Corectarea UT1 de variatiile sezoniere ale vitezei de
rotatie a Pamantului da nastere scarii de timp UT2.
GMST = UT 1 + m 12h
m = 18h 41m50 s.54841 + 8640184s.812866 Tu + 0 s.093104 Tu2 6.2 106 Tu3
Unde Tu reprezinta numarul de secole Juliene de timp universal scurse de la miezul noptii Greenwich 1
ianuarie UT1 12h a anului 2000.
Timp Dinamic Baricentric Timp Dinamic Terestru
Timpul dinamic reprezinta o scara de timp uniforma determinata prin compararea miscarii
observate a obiectelor in camp gravitational cu modele fizice ce descriu aceste miscari
TDB Timp dinamic baricentric timpul masurat intr-un sistem de referinta aproape inertial, ce are
originea in centrul de masa al sistemului solar (baricentru).
TDT Timp dinamic terestru reprezinta o scara de timp uniforma pentru miscarea in campul
gravitational terestru, avand acelasi tact ca si un ceas atomic situat pe suprafata Pamantului.
In functiile de sistemul de referinta la care se raporteaza ecuatiile de miscare se va utiliza TDB, pentru
sistem baricentric sau TDT, pentru sistem geocentric.
2
g = (357 0.528 + 359990.050 T ) 0
360
Timp Atomic International
O scara de timp atomic reprezinta o scara de timp obtinuta prin numararea ciclilor unui
semnal electric de inalta frecventa.
Unitatea fundamentala a timpului este secunda SI. Aceasta este definita ca fiind
durata a 9 192 631 770 perioade ale radiatiei corespunzatoare trecerii intre 2 nivele
hiperfine a atomului de Cesiu 133, aflat in starea de baza, neexcitat din exterior
(camp magnetic 0).
Timpul Atomic International sta la baza definirii Timpului Dinamic Terestru, intre ele
existand relatia :
UTC are acealsi tact ca si TAI, dar primeste incrementari de o secunda leap second
atunci cand este necesar, astfel incat diferenta in valoare absoluta dintre UT1 si UTC sa
se mentina sub 1s.
Astfel intre TAI si UTC exista o diferenta egala cu un numar intreg de secunde. IERS
(International Earth Rotation Service) este responsabil cu introducerea secundei de salt,
acest eveniment producandu-se de obicei la sfarsitul lunii iunie sau decembrie.
Diferentele de timp intre UT1 si UTC (dUT1), precum si intre TAI si UTC (dAT) sunt
publicate in rapoarte ale serviciilor de timp si sunt disponibile publicului larg.
Timpul GPS (GPST Global Positioning System Time) a fost initializat (are
originea) la 6 ianuarie 1980, 0h UTC (miezul noptii), astfel la acea data diferenta intre
TAI si UTC era de 19s ceea ce face ca diferenta intre GPS si TAI sa fie fixata la 19s.
Saptamana GPS (GPS WEEK) unitate de masura specifica timpului GPS reprezinta
numarul de saptamani trecute de la epoca standard pentru sistemul GPST, si anume
06.01.1980. Saptamana GPS incepe la miezul noptii de sambata spre duminica.
Ziua GPS (GPS DAY) reprezinta numarul zilei din saptamana GPS curenta. Prima zi
din saptamana GPS (duminica) este numerotata cu 0, a doua zi (luni) cu 1, s.a.m.d.
19 s
Timp GPS (GPST)
15 s
UTC
UT1
Solar
x
z
- origine de regula in geocentru
Sistem de referinta - axe indreptate catre directii fixe in raport
cu stelele
cvasi-inertial
o
y
- origine in geocentru z
x
Sistem de referinta cvasi-
cvasi-inertial terestru (ECI)
Sistemul de referinta cvasi-inertial terestru (Earth-centered Inertial Coordinate
System) este utilizat in determinarea si prezicerea orbitelor satelitilor
Intr-un astfel de sistem, un satelit respecta legile de miscare ale lui Newton.
Planul xoy coincide cu planul Ecuatorului
Axa ox este data de directia punctului vernal (intersectia eclipticii cu planul
Ecuatorului)
Axa oz este perependiculara pe planul xoy, cu sensul pozitiv indreptat spre
Polul Nord
Transformarea intre cele doua sisteme se realizeaza prin aplicarea unor matrice de
rotatie (datorita miscarii polului, datorita timpului sideral, datorita precesiei si
datorita nutatiei)
Sistemul WGS1984 (World Geodetic System 1984)
Este un sistem de referinta de tip ECEF si reprezinta suportul pentru masuratori de tip
GPS
A fost definit pe baza a mai mult de 1500 de puncte de referinta distribuite relativ
uniform in jurul lumii.
Sistemul are asociat atat un model ce prezinta ireguralitatile gravimetrice ale
Pamantului (EGM96 revizuit in 2004) dar si mai important are asociat un elipsoid
echipotential definit de urmatorii parametri:
Parametru Valoare
Semiaxa mare a = 6378137.000 m
Coef. armonic zonal normalizat de ord. II C2,0 = -484.16685 10-6
Viteza unghiulara de rotatie a Pamantului = 7292115 10-11 rad/s
Const. Gravitationala Geocentrica K = 3986005 108 m3/s2
Turtirea f = 1/297.2572236
Elipsoidul asociat WGS84 are la baza elipsoidul GRS80 (Geodetic Reference System
1980)
Sistemele de referinta ITRS si ETRS
a) Sistemele de tip ITRS (International Terrestrial Reference System)
reprezinta sisteme spatiale de referinta ce iau in cosiderare si miscarea
placilor tectonice
Implementarea unui astfel de sistem se face raportat la o anumita epoca si
poarta denumirea de cadru (Frame) si este definit pe baza a peste 180 de
puncte de referinta.
Denumirea acestora se face conform standardelor ITRF-YY, de ex : ITRF89,
ITRF92, ITRF97, s.a.
YT
i Ecuatorul terestru
Xi Nod ascendent
Pct. vernal
XT
Greenwich
Clasificarea orbitelor (I)
Pe baza excentricitati
Orbite circulare excentricitate zero (sau aproape 0)
Orbite eliptice de regula excentricitate > 0.6
2
b b
e = 1 > 0.6 < 0.8
a a
b b
0 .8 < 0 .8
a a
b
b
a a
Clasificarea orbitelor (II)
Pe baza altitudinii
Orbite geosincrone (GEO) orbitele ce au o perioada egala cu
durata unei zile siderale. Pentru ca aceasta conditie sa fie
indeplinita, orbitele trebuie sa aiba o altidudine de 35,786 km
Orbite joase (LEO) orbite cu altitudine sub 1500 km
Orbite medii (MEO) orbite cu altitudine cuprinsa intre cele
joase si cele geosincrone
Orbite inalte (sau supersincrone) (SEO) orbite cu altidudine
mai mare decat cea a orbitelor geosincrone
MEO (LEO<R<GEO)
GEO
R R
35 786
km
LEO R<1500 km
Clasificarea orbitelor (III)
Pe baza inclinarii
Orbite ecuatoriale inclinare 0
Orbite polare inclinare 900
Orbite inclinate cu sens progresiv (inclinare intre 00 si 900) sau
cu sens retrograd (inclinare intre 900 si 1800)
EGNOS
GLONASS IRNSS
MSAS
GAGAN
GALILEO
NIGCOMSAT-1
COMPASS CWAAS
4(6) 20(2)
13(-2) 21(1)
Segmentul de control al GLONASS este alcatuit dintr-un centru de control principal (SCC
System Control Center) si alte statii de Telemetrie, Urmarire si Control (TT&C
Telemetry, Tracking and Control) distribuite pe teritoriul Rusiei. Acestea se ocupa, ca
si incazul GPS cu monitorizarea satelititlor, cu studiul orbitelor acestora si cu
incarcarea in sateliti a informatiilor de navigatie.