Metode radiometrice i radiochimice

utilizate n criminalistic
Curs 1
Acces la documente
Cursuri si lucrari de laborator in format PDF:

https://www.plasma.uaic.ro/didactica/course/view.php?id=13

Log in as a guest
Password: Criminalistica2016

2 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Scop
Metodele radiometrice permit detecia substanelor
radioactive:
prevenirea traficului cu materiale nucleare;
identificarea provenienei unor materiale;
determinarea vrstei unor obiecte:
falsificarea combustibililor (bio);
falsificarea buturilor;
falsificarea operelor de art.
stabilirea vrstei unor persoane decedate, neidentificate.

3 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Cuprins
Radioactivitatea.
Metode de detecie a radiaiilor.
Metode de identificare a substanelor radioactive.
Metode de msurare a concentraiei unor substane
radioactive.
Aplicaii ale acestor metode n practica criminalistic.

4 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Radioactivitatea
Radioactivitatea este proprietatea unor substane de a
emite radiaii.
Emisia radiaiilor este spontan (nu necesit aciunea
unor factori externi).
Aceste substane se numesc radioactive.
Substanele radioactive pot fi naturale sau artificiale.
Substanele nucleare sunt cele care conin uraniu sau
descendeni ai acestuia.

5 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Natura radioactivitii
Materia este alctuit din atomi, care la rndul lor au o
structur intern.

nucleu
nveli electronic

Att nveliul electronic, ct i nucleul se pot gsi n stare

fundamental sau n stare excitat.

6 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Tranziii n nveliul electronic
n ambele siutaii, tendina sistemelor este de a trece ntr-
o stare energetic caracterizat de o energie mai mic;
se spune c au loc tranziii energetice.
n cazul n care nveliul electronic sufer astfel de
tranziii, are loc o emisie de fotoni (din domeniul
infrarou, vizibil sau ultraviolet).
Aceste tranziii sunt caracteristice atomului sau moleculei
au fost studiate n cadrul cursului de spectroscopie.

7 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Nucleul atomic
Nucleul are, la rndul su, o structur intern:
protoni
Neutroni

Acetia au mase foarte apropiate.

Diferena principal este dat de sarcina electric:
protonul sarcin pozitiv, egal cu a electronului, dar de
semn contrar.
neutronul nu are sarcin electric.

8 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Structura nucleului atomic
Orice nucleu este caracterizat de dou numere: numrul
atomic Z i numrul de mas A.
Numrul atomic Z reprezint numrul de protoni din
nucleu.
de asemenea, Z arat care este sarcina nucleului = Ze.
un atom este neutru rezult c acesta va avea un numr Z de
electroni pe nveliul electronic.

9 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Structura nucleului atomic
Numrul de mas A reprezint numrul total de protoni
i neutroni.
A ne d masa nucleului
deoarece masele protonilor i ale neutronilor sunt foarte
apropiate, masa total a nucleului este A m.
Se mai definete numrul de neutroni N.
Un nucleu pentru care s-a definit Z i A se numete
nuclid.

10 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Notaii
Nuclizii se noteaz sub forma urmtoare:
A
Z S
simbolul (S) din sistemul periodic al elementelor
n stnga sus se specific valorea lui A
n stnga jos se specific valoarea lui Z.

Exemple:
12 14 14
6 C, 6 C, 7 N.

11 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Observaii
Exist o legtur ntre numrul atomic Z i simbolul
elementului:
un element este caracterizat de un singur numr atomic
Z.
exemple: pentru C Z=6, pentru N Z=7 etc.
Exist elemente diferite care pot avea acelai numr
de mas A.
14 14
exemple: 6 C, 7 N.
Exist nuclee ale aceluiai element care au numere
de mas diferite.
12 14
exemple: 6 C, 6 C.
12 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016
Clasificri:
Izotopi: nuclee ale aceluaiai element (acelai Z) dar cu
mase diferite (A diferit).
11 12 13 14
6 C, 6 C, 6 C, 6 C.
1 2 3
1H, 1 H, 1H.
232 235 238 239
92 U, 92 U, 92 U, 92 U.
Izotopii difer prin masa lor.
Comportamentul chimic este (aproape) identic.

13 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Clasificri
Izobari: nuclizi cu acelai numr de mas A, dar cu numr
atomic diferit (elemente diferite).
14 14 14
6 C, 7 N, 8 O.
238
92 U , 238
93 Pu.

Izobarii nu au acelai comportament chimic.

14 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Clasificri
Izotoni: nuclizi cu acelai numr de neutroni (N).
13 14 15
6 C, 7 N, 8 O.

Nuclee oglind: perechi de izobari la care numrul de

protoni ai unui este egal cu nurul de neutroni ai celuilalt.

13 13
6 C, 7 N.

15 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Energia de legtur
ntre neutroni si ntre protoni acioneaz fore nucleare.
au raz mic de aciune i sunt foarte intense.
Un nucleu este caracterizat de energia de legtur.
reprezint energia necesar pentru a desface nucleul n
constituienii si;
aceast energie este consumat pentru a contracare aciunea
forelor nucleare.

16 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Energia de legtur
Cu ct energia de legtur a unui nucleu este mai mare,
cu att acesta este mai stabil:
este mai greu de descompus.
Tendina sistemelor naturale este de a trece n stri cu
energie de legtur ct mai mare:
stri ct mai stabile.
Aceste tranziii au loc spontan.

17 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Stabilitatea nucleelor
Nucleele se supun acestei reguli universale.
Tendina lor este de a trece n stri cu energie de legtur
ct mai ridicat.
O astfel de tranziie, care are loc odat cu modificarea
strii nucleului, se numete dezintegrare.
Din acest punct de vedere, exist nuclee stabile i nuclee
instabile (care se pot dezintegra).

18 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Harta nuclizilor diagrama Sgr

19 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Harta nuclizilor
Harta nuclizilor indic nuclizi stabili i instabili, n
funcie de numerele N i Z.
Z

Se observ c exist un numr mic de nuclizi stabili

(casue negre) i un numr mare de nuclizi instabili
(csue colorate).
20 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016
Dezintegrarea nucleului
Exist mai multe tipuri de dezintegrri.
O clasificare poate fi fcut n funcie de tipul radiaiei
emise.
Se cunosc trei tipuri de dezintegrri:
dezintegrarea alfa
dezintegrarea beta
dezintegrarea gama.

21 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Dezintegrarea alfa
Detintegrarea alfa reprezint emisia unei radiaii alfa de
ctre un nucleu.
4
Radiaiile alfa sunt nuclee de heliu 2 He , cu energie mare.
Chiar dac au energie mare, sunt absorbite foarte rapid:
nu penetreaz o foaie de hrtie.
Dezintegrarea alfa este specific nuclizilor grei (elemente
de la sfritul sistemului periodic).

22 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Dezintegrarea alfa
n urma unei dezintegrri alfa, nuclidul pierde 2 protoni i
2 neutroni.
numrul A scade cu 4 uniti masa nucleului devine mai mic;
numrul Z scade cu dou uniti elementul rezultat este
plasat cu dou csue mai la stnga n sistemul periodic al
elementelor.

238
92 U 234
90 Th + He 4
2

23 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Dezintegrarea beta
Dezintegrarea beta reprezint emisia unei radiaii beta de
ctre nucleu.
Radiaiile beta sunt electroni sau pozitroni cu energie
mare ce rezult dintr-o astfel de dezintegrare.
Radiaiile beta sunt mai penetrante dect radiaiile alfa
pot trece prin civa mm de aluminiu.

24 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Dezintegrarea beta negatogen
n urma unei dezintegrri beta negatogene se emite un
electron (particula beta negativ) i o a doua particul,
denumit anti-neutrino electronic;
un neutron se transform ntr-un proton.
numrul de mas rmne neschimbat (A).
sarcina nucleului (numrul Z) crete cu o unitate elementul
rezultat se deplaseaz cu o csu mai la dreapta n sistemul
periodic al elementelor.
14
6 C N + + ~e
14
7

25 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Dezintegrarea beta pozitogen
n urma unei dezintegrri beta pozitogene se emite un
pozitron (particula beta pozitiv) i o a doua particul,
denumit neutrino electronic;
un proton se transform ntr-un neutron.
numrul de mas rmne neschimbat (A).
sarcina nucleului (numrul Z) scade cu o unitate elementul
rezultat se deplaseaz cu o csu mai la stnga n sistemul
periodic al elementelor.
11
6 C B + + e
11
5
+

26 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Dezintegrarea beta
Ambele tipuri de dezintegrri beta sunt specifice tuturor
elementelor.
dezintegrarea beta negatogen apare la elementele cu surplus
de neutroni prin dezintegrare se echilibreaz numrul de
protoni cu cel de neutroni.
dezintegrarea beta pozitogen apare la elementele cu deficit de
neutroni.
n ambele cazuri, elementele rezultate sunt mai stabile.

27 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Dezintegrarea gama
n alte situaii, nucleul atomic este n stare excitat:
protonii sau neutronii sunt distribuii pe niveluri de energie;
dac unii protoni sau neutroni se gsesc pe niveluri superioare,
este posibil tranziia acestora pe niveluri cu energie mai mic;
tranziia se numete dezintegrare gama i are ca efect
eliberarea de energie sub forma unui foton denumit radiaie
gama.

28 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016

Dezintegrarea gama
Radiaiile gama sunt fotoni de mare energie i sunt foarte
penetrante.
Pot traversa grosimi mari din plumb.
n urma unei dezintegrri gama nu se modific nici
numrul atomi Z, nici numrul de mas A.

137
Cs * 137
Cs +

29 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3/10/2016