TEMATICA PRACTICA DE VARA

1. Evaluarea clinica a pozitiei de relatie centrica a mandibulei cu si fara contacte dento-dentare.

2. Determinarea, inregistarea si interpretarea contactelor ocluzale caracteristice pozitiei de
intercuspidare maxima. Contacte functionale si patologice.
3. Relatia de postura a mandibulei. Caracteristici si aplicatii practice.
4. Examinarea clinica a miscarii de deschidere/inchidere a gurii. Parametrii functionali si patologici.
5. Consideratii teoretice si practice privind miscarea de propulsie si lateralitate a mandibulei.
6. Criterii generale biofunctionale, biomecanice si estetice aplicate la confectionarea protezelor fixe
unidentare.
7. Consideratii clinice si practice in realizarea coroanelor de acoperire metalice, mixte si total
ceramice.
8. Notiuni teoretice si practice privind realizarea coroanelor partiale.
9. Evaluarea clinica si radiologica in realizarea reconstituirilor corono-radiculare.
10. Metode directe si indirecte de amprentare utilizate in realizarea protezelor fixe unidentare.
Posibilitati clinice de realizare a evictiunii gingivale.
11. Cunoasterea si utilizarea instrumentarului specific pentru examen clinic, diagnostic si tratament in
caria simpla dentara.
12. Notiuni teoretice si practice privind izolarea campului operator
13. Consideratii clince si practice priviind caria simpla dentara necavitara ( incipienta) si cavitara
14. Notiuni teoretice si practice privind caria secundara marginala si recidiva de carie
15. Cunoasterea si utilizarea modalitatilor de adeziune la structurile dure dentare si a tehnicilor corecte
de realizarea a acesteia.
16. Consideratii clinice si practice privind materialele de restaurare coronara provizorie si de durata
( neestetice/estetice, neaderente/aderente).
17. Notiuni teoretice si practice privind evaluarea carioactivitatii si stabilirea gradului de risc cariogen.
18. Notiuni teoretice si practice privind modalitatile de profilaxie a cariei simple.
19. Consideratii clinice si practice privind tehnicile de preparare conventionala ( pentru restaurari
neadezive) vs. cele de preparare modificata ( pentru restaurari adezive) a cavitatilor in tratamentul
cariei simple dentare.
20. Cunoasterea si utilizarea tehnicilor de restaurare coronara morfofunctionala prin obturatii de
amalgam de argint sau din materiale estetice adezive prin tehnici directe in leziuni carioase cavitare la
dintii vitali.
1. Evaluarea clinica a pozitiei de relatie centrica a mandibulei cu si fara contacte dento-
dentare.

Definitie: poziia cea mai nalt (superioar) i posterioar, neforat a condililor mandibulari
n fosa glenoid.
Caracteristici:

Poziie ligamentar
Poziie terminal

Poziie necondiionat de prezena dinilor

Poziie funcional: masticaie, deglutiie

Poziie diagnostic
Poziie cu contacte dento-dentare(ORC) i fr contacte dento-dentare(RC)

Poziie relativ constant de-alungul vieii

Poziie ce poate fi determinat, nregistrat i transferat de la pacient pe modele
montate n articulator.
Poziie materializat prin ABT
Poziie simetric (dup unii autori)

Importan
La protezarea edentatului total sau a edentatului parial fr contacte dento-dentare
reprezint RMM care se pstreaz i poate fi utilizat.poziie constant
Orice analiz ocluzal pornete de la examenul poziiei de RC.poziie diagnostic
RC poate fi determinat, nregistrat i transferat n laborator att la nivelul
condililor(prin ABT) ct i la nivelul arcadelor dentare(metoda uni/bimanual).
RC este o poziie funcional utilizat pentru masticaia alimentelor dure, deglutiie i
deglutiia salivei n timpul somnului.

Metoda unimanual- Ramfyord

Relaxarea muscular este obligatorie!!
Poziia pacientului- ezut, cu capul drept, nesprijinit de tetier
Atmosfer de calm, linite n cabinet

Comenzi blnde ale operatorului

Oboseal indus prin kinetoterapie/miomonitor
 Gutier ocluzal 48 ore (stop engrama mastic.)
Medicaie miorelaxant

Se fac micri repetate de deschidere/nchidere de amplitudine redus pn la primul

contact deto-dentar.
Se repet manevrele i se consider corect poziionarea dac se obin mereu aceleai
contacte (poziia este reproductibil)
Se poate trece la nregistrare, dac apar contacte bilaterale simultane.

Metoda bimanual- Dawson

Relaxarea muscular se obine prin poziia culcat a pacientului, care faciliteaz i
poziionarea mandibulei spre posterior.
nregistrarea necesit ajutorul unei alte persoane, alta dect pacientul.

Metoda lerelor
Interpoziia de lere-separatoare- la nivelul incisivilor

Poziionarea se face prin simpla contracie a muchilor ridictori (a maseterilor).

n cazul existenei unor fenomene algice mio-articulare metoda nu este eficient.

Cnd este necesar poziionarea mandibulei n RC?

La examenul pacientului
Cnd IM este instabil

La pacientul edentat total

La pacientul edentat parial fr contacte dento-dentare

Cnd modelele se monteaz n articulator

Echilibrare ocluzal preprotetic

Tratamentul TCM
Adaptarea ocluzal a restaurrilor.
2. Determinarea, inregistarea si interpretarea contactelor ocluzale caracteristice pozitiei
de intercuspidare maxima. Contacte functionale si patologice.
Funcionale: stabile i eficiente masticator

Vrf cuspid-fund fos

Tripodic

Marginea liber a frontalilor mandibulari panta incisiv

Nefuncionale: instabile sau/i ineficiente masticator

Vrf cuspid-versant fos instabil

Versant cuspid-versant fos instabil

Vrf cuspid-vrf cuspid instabil, ineficient,

n suprafa stabil dar ineficient

Numr redus de contacte prin inocluzie sagital/vertical

RMM cu contacte dento-dentare maxime poziie stabil
Poziia funcional cea mai frecvent:
Incizie i masticaie
Se determin nregistreaz i transfer relativ uor.
Poziie de for, contracia muscular este maxim nregistrat electromiografic.

Point centric ORC coincide cu IM

Teoretic contacte tripodice
Se aplic la protezele totale
Long centric ORC nu coincide cu IM
Glisare fiziologic sagital ORCIM
Teoretic contacte vrf cuspid fund fos
Se aplic la protezele fixe
Wide centric libertate de micare n fos a cuspidului n IM n sens transversal.
Long centric + wide centric = freedom in centric
(Libertate de micare in centric)

Ocluzia de necessitate
Definiie: IM diferit de cea iniial produs de:
Obstacol ocluzal n RC care oblig mandibula s derapeze spre o alt
poziie de IM, de necesitate.
Obstacol ocluzal la nchiderea gurii restaurare direct sau indirect
nalt
Caracteristici:
 Depistarea i ndeprtarea obstacolului determin revenirea la IM
iniial.
Netratat se poate transforma n ocluzie de obinuin
Profilaxie: adaptarea corect ocluzal a restaurrilor directe i indirecte.

Ocluzia de obisnuinta
Definiie: IM diferit de cea iniial provocat de un obstacol ocluzal ce a acionat de mult
timp, modificnd engrama masticatorie
Caracterisitici:
Obstacolul ocluzal cauzal este vechi,
Evolueaz din ocluzia de necesitate,
ndeprtarea obstacolului nu determin revenirea la IM corect
Atitudine terapeutic:
Neintervenie, dac se apreciaz c s-a produs o adaptare a structurilor
ADM.
Tratament complex dac au aprut modificri patologice: mio-
articulare sau dento-parodontale.
Amendarea simptomelor, tratamente specifice.
Profilaxie: echilibrare ocluzal preprotetic

3. Relatia de postura a mandibulei. Caracteristici si aplicatii practice.

RMM fr contacte dento-dentare, caracterizat prin:

Spaiu interarcadic spaiu de inocluzie fiziologic SIF (2-4 mm la nivelul
incisivilor)
Echilibru muscular ntre ridictori i cobortori care se afl n contracie
tonic,realiznd postura mandibulei
Repaus al ligamentelor parodontale

DVR dimensiunea vertical de repaus (SN-Gn)

Poziie fiziologic n care mandibula se afl cel mai mult timp

Factori care modific DVR:

Poziia corpului

Starea psihic
Boli ce afecteaz contracia muscular

Starea de veghe/somnul
 Vrsta
Algii (dureri dentare care se exacerbeaz la atingerea dinilor)

Medicaie
Efort fizic, concentrare intelectual/stress

4. Examinarea clinica a miscarii de deschidere/inchidere a gurii. Parametrii functionali

si patologici.

Micarea se studiaz pe diagrama Posselt (n plan sagital)

Reprezint limita posterioar a diagramei

Se realizez n 2 etape:

n RC pe o distan de 20mm(deschidere n axa balama terminal)

n afara poziiei de RC, pn la deschiderea maxim(DM)

Contactele dento-dentare pot modifica micarea de nchidere(ocolirea obstacolului

ocluzalspasme musculare, patologie articular
Examenul clinic al micrii de deschidere/nchidere a gurii face parte din examenul
clinic al pacientului diagnostic ocluzal
Elemente de diagnostic:
Amplitudinea maxim(DM)40-60 mm/limitat-exagerat

Direcia micrii: rectilinie/deviat

Caracterul micrii: continuu/sacadat/cu blocaje

Dureri musculare/articulare n timpul micrii

Zgomote articulare:clicuri, crepitaii, cracmente

5. Consideratii teoretice si practice privind miscarea de propulsie si lateralitate a

mandibulei.

Propulsia
Traseul CCPPM este nefuncional ca i poziia PM (limit)
Micarea funcional este de retropulsie din CCP spre IM dar se studiaz micarea
invers (de propulsie) deoarece se poate observa mai bine i mandibula pornete
dintr-o poziie stabil(IM)
Ghidajul anterior este parte component a determinantului anterior

Ideal: toi incisivii (partea lucrtoare)

 Funcional: minim 2 incisivi maxilari cu antagonitii
Patologic:

1 incisiv maxilar cu antagonitii conduce

micareainterferen lucrtoare n propulsie (ILP)
1 incisiv maxilar cu antagonitii susine poziia CCPcontact
prematur lucrtor n propulsie
Cine poate modifica ghidajul anterior?
Rapoartele ocluzale la nivelul dinilor frontali

Ocluzia labiodont
Ocluzia invers

Inocluzia sagital
Inocluzia vertical

Obstacole ocluzale n regiunea lateral

Contact prematur n RC

Interferene pe partea nelucrtoare

Carateristici morfologice ale ATM cu influen asupra micrilor mandibulei ->
propulsia
Ghidajul condilian : abrupt micri ample pe vertical
: lin micri ample pe orizontal

Laterialitatea
Se studiaz pe diagrama frontal
Conducerea dentar:
Ghidaj canin
Ghidaj antero-lateral IL i C sau IC IL C
Ghidaj de grup : lateral (toi dinii laterali)
complet( C i toi dinii laterali)
incomplet( C i 2, 3 dini laterali succesivi: ex. C PM1 PM2, C PM1
PM2 M1 )
Situaii patologice:
Orice alt combinaie care nu corespunde cu situaiile de mai sus
Contactele de pe partea lucrtoareILL sau contacte premature
lucrtoare
Contactele de pe partea nelucrtoare INLL sau contacte premature
nelucrtoare
Micarea Bennett micarea corporeal lateral (deplasarea lateral)
a mandibulei in timpul micrii de lateralitate (cf. MediLexicon)
Micrile condililor sunt diferite:
 Rotaie efectuat de condilul lucrtor/pivotant

Deplasare anterioar,inferioar i spre partea lucrtoare

condilul orbitant/nelucrtor
NOT: Proiecia n plan orizontal a traiectoriei n propulsie (TP) i a
traiectoriei n lateralitate(TL) a condilului orbitantunghiul Bennett
Mandibula se rotete ntr-o micare complex spre partea lucrtoare
Axul de rotaie trece prin condilul pivotant

Factorii care influeneaz micarea Bennett

o Morfologia peretelui medial al condilului orbitant
o Ligamentul temporo-mandibular al condilului pivotant

6. Criterii generale biofunctionale, biomecanice si estetice aplicate la confectionarea

protezelor fixe unidentare.

Principiul biofuncional
o Obiective:

Protecia dinilor vecini/antagoniti

Afectarea dinilor vecini prin manevre greite n timpul preparrii trebuie
evitat
Risc de carie proximal pe dintele vecin
Risc de reducere exagerat din faa proximal a dintelui preparat
Matrice metalic de protecie
Tehnica slice-cut: direcia, poziia instrumentului corect
Instrument adecvat- piatr diamantat efilat
Sprijin corect pentru evitarea deraprii instrumentului
Protecia prilor moi adiacente
Obraz, limb ,buz, planeu bucal
Deprtare corect cu oglinda dentar
Sprijin corect
Poziia corect a instrumentului
Vizibilitatea maxim

Protecia pulpei

o Cauze ce produc leziuni pulpare n etapa de preparare a dintelui:

Temperatura mare degajat de turbin
Durerea
Factori chimici
Factori bacterieni
Facrori mecanici

o Vitalitatea pulpei dentare mai poate fi afectat la:

Amprentare: cnd se utilizeaz materiale termoplastice
 Protezarea provizorie:
cnd se utilizeaz materiale cu priz exoterm puternic
Cnd echilibrarea ocluzal este incorect
Cnd adaptarea marginal a protezei provizorii este deficitar
Cnd se menine prea mult timp
Proba i adaptarea PFU
Fixarea final:
Cnd se utilizeaz tehnici adezive
n absena echilibrrii ocluzale corecte i n prezena unei adaptri marginale
deficitare.

o Traumatismul termic (posibil cel mai agresiv)

Cantitatea de cldur degajat depinde de:
Turaia piesei
Mrimea/forma/ granulaia/calitatea instrumentului de preparare
Durata contactului dintre instrument i suprafaa dentinar
Presiunea exercitat pe dinte
Eficiena rcirii cu ap
o Tehnic agresiv de preparare:
Preparare continu, fr pauze
Presiune exagerat
Fr rcire adecvat
Leziuni pulpare ireversibile !!!
Necroz de cogulare n 11 secunde dac se lefuiete fr rcire corect sau
dac grosimea dentinei restante scade sub 2mm.
o Agresiunea pulpei prin vibraie:
Turaia redus
Piese defecte, descentrate
Presiune prea mare
o Deschiderea accidental a camerei pulpare:
n timpul exerezei dentinei alterate
Grosimea dentinei restante sub 2mm
La aplicarea crampoanelor (pinlay)
Greeli n prepararea dintelui iatrogenii
Lipsa anurilor de ghidaj
lefuire exagerat
Nerespectarea morfologiei
Contaminarea bacterian este inevitabil
Factori favorizani:
Volumul coronar mic
Volumul mare al camerei pulpare (pacieni tineri)
Leziuni coronare i tratamente preexistente
Patologie parodontal
o Cnd este indicat devitalizarea dintelui?
Grosimea dentinei restante sub 2mm
Dini cu leziuni carioase extinse, sau obturaii voluminoase
Preparaii neconservatoare: coroane mixte, preparaii cu prag, dini cu malpoziii,
Se indic agregarea intraradicular
Deschiderea accidental a camerei pulpare
Apariia inflamaiei/necrozei pulpare dup prepararea dintelui
 o Conservarea structurii dentare
Restaurri pariale: pinlay, ,4/5, faetare
Respectarea morfologiei coronare (ocluzal i axial n sens mezio-distal, relieful
concav lingual la dinii frontali, pantele caninului)
Convergena ocluzal minim 6-10 grade, n raport cu tipul preparaiei
Prag supragingival
lefuire ghidat: anuri, treapt ocluzal, control
Traseul limitei cervicale: concav pe vestibular i lingual, convex pe mezial i distal
Reducerea n nlime a poriunilor subiri (se evit fractura coronar)
Tratament ortodontic preprotetic

o Protecia parodontal
Reducerea axial evitarea supraconturrii
Topografia limitei cervicale
Adaptarea marginal
Geometria marginal
Obiective :
Refacerea contactului proximal
Refacerea ambrazurilor
Contur coronar adecvat
Limita cervical ideal supragingival
Adaptarea marginal precis
Relaii ocluzale funcionale

o Prevenirea fracturii dentare

Reducerea n nlime a bonturilor subiri rezultate la preparare
Finisarea corect a muchiilor de ntlnire dintre perei
Finisarea corect a pragului (netezire bizotare pentru eliminarea prismelor de smal
nesusinute)

Consideratii ocluzale
Echilibrare ocluzal preprotetic
Prepararea suficient a zonelor implicate n funcionalitatea ocluzal
reducerea mai mare a cuspizilor de sprijin (include bizotarea versantelor externe)
Reducerea suficient lingual la frontalii maxilari
Reducerea suficient a marginii libere a frontalilor
Preparare i modelare diagnostic n cear

Principiul Biomecanic
o Obiective

Asigurarea formei de retenie optim

Mrimea forelor de desinserie
Conicizarea preparaiei
Suprafaa de retenie
 Concentraia de stress
Design-ul preparaiei
Rugozitatea suprafeelor ce se cimenteaz
Materialele din care se realizeaz proteza
Materialul de fixare
Grosimea filmului materialului de fixare
Asigurarea formei de rezisten
Mrimea i direcia forelor de dislocare a protezei
Geometria preparaiei
Prevenirea deformrii
Alegerea aliajului/materialului fizionomic
Reducerea suficient, adecvat a structurilor dure dentare
Geometria marginilor

Principiul estetic

Grosime maxim de ceramic

Vizibilitate minim a metalului
Suprafee ocluzale de ceramic
Margini subgingivale

Factori de care depinde rezultatul estetic obinut
Examinarea clinic atent, n detaliu
Cunoaterea dorinelor pacientului
Redarea formei/poziiei/culorii dinilor, alte aspecte particulare
Aspectul facial n repaus, n surs, n fonaie
Forma, culoarea, mrimea, poziia dinilor
Prezena diastemei
Culoarea tenului, ochior, prului
Raportul linia coletului-linia sursului
Gradul de vizibilitate a dinilor
Forma feei
Simetria
Integrarea morfofuncional i ocluzal
Gradul de igien oral
Alegerea culorii i protezare provizorie
Machete i restaurri provizorii
Simulare computerizat
Fotografii

7. Consideratii clinice si practice in realizarea coroanelor de acoperire metalice,mixte si

total ceramic

I. COROANA DE NVELI METALIC

Indicaii
Distrucie coronar extins (carie, traumatism)rezistenta maxima
Dinte devital
 Dinte cu obturaie preexistent
Necesitatea asigurrii unei bune retenii i rezistene
Corectarea planului ocluzal
Element de agregare pentru puni
Contraindicaii
Coroan care nu poate asigura retenia cerut
Estetica
Avantaje
Rezisten
Retentivitate foarte bun
Forma de rezisten se obine uor
Ofer posibilitatea modificrii formei, ocluziei

Dezavantaje
lefuire important
Efecte negative asupra esuturilor
Testele de vitalitate nu se pot face uor
Vizibilitatea metalului

II. COROANA MIXTA

Indicaii
Estetice
Cnd jacket-ul de porelan este c.i.
Exist afectare gingival
Element de agregare pentru puni
Contraindicaii
Camer pulpar mare
Perete vestibular intact
Cnd o alt soluie mai conservatoare este aplicabil
Avantaje
Estetic mai bun dect coroana metalic
Dezavantaje
Neconservatoare cu structurile dure dentare
Porelanul se poate crpa, fractura
Ocluzia se obine cu dificultate
Alegerea culorii este uneori dificil
Estetic mai mic dect jacket-ul
Scump

III. COROANA TOTAL CERAMICA

 Indicaii
Dinti frontali, efect fizionomic maxim
Cerinte estetice deosebite, indici coronari favorabili
Tesut coronar restant suficient
Frontali, maxim prem
Leziuni carioase, fracturi, fisuri, abraziuni, modif culoare,forma
Fractura marginii incizale libere dincolo de limita in care se poate utiliza
obturatia sau fatetarea

Contraindicaii
Cand este indicata o metoda mai conservatoare-fateta,albire,obturatie
Parafunctii (bruxism)
Rapoarte ocluzale nefavorabile(ocluzie adanca, labiodonta)
Pe molari sau EA in punti extinse(nu rezistenta)

Avantaje
Estetica
Transluciditate
Biocompatibilitate superioara uneori fata de metalo-ceramica

Dezavantaje
Preparatie neconservatoare, dificila
Rezistanta mecanica inf fata de metalo-ceramica
Poate abraza dd antagonisti

7. Consideratii clinice si practice in realizarea coroanelor de acoperire metalice,mixte si

total ceramic

I. COROANA DE NVELI METALIC

Indicaii
Distrucie coronar extins (carie, traumatism)rezistenta maxima
Dinte devital
Dinte cu obturaie preexistent
Necesitatea asigurrii unei bune retenii i rezistene
Corectarea planului ocluzal
EA pentru puni
Contraindicaii
 Coroan care nu poate asigura retenia cerut
Estetica
Avantaje
Rezisten
Retentivitate foarte bun
Forma de rezisten se obine uor
Ofer posibilitatea modificrii formei, ocluziei
Dezavantaje
lefuire important
Efecte negative asupra esuturilor
Testele de vitalitate nu se pot face uor
Vizibilitatea metalului

II. COROANA MIXTA

Indicaii
Estetice
Cnd jacket-ul de porelan este c.i.
Exist afectare gingival
EA pentru puni
Contraindicaii
Camer pulpar mare
Perete vestibular intact
Cnd o alt soluie mai conservatoare este aplicabil
Avantaje
Estetic mai bun dect coroana metalic
Dezavantaje
Neconservatoare cu structurile dure dentare
Porelanul se poate crpa, fractura
Ocluzia se obine cu dificultate
Alegerea culorii este uneori dificil
Estetic mai mic dect jacket-ul
Scump

III. COROANA TOTAL CERAMICA

Indicaii
 Dinti frontali, effect fizionomic maxim
Cerinte estetice deosebite, indici coronari favorabili
Tesut coronar restant suficient
Frontali, maxim prem
Lez carioase, fracturi, fisuri, abraziuni, modif culoare,forma
Fractura marg incizale libere dincolo de limita in care se poate utiliza
obturatia sau fatetarea

Contraindicaii

Cand este indicata o metoda mai conservatoare-fateta,albire,obturatie

Parafunctii (bruxism)
Rapoarte ocluzale nefavorabile(ocluzie adanca, labiodonta)
Pe molari sau EA in punti extinse(nu rezistenta)

Avantaje
Estetica
Transluciditate
Biocompatibilitate superioara uneori fata de metalo-ceramica

Dezavantaje
Preparate neconservatoare, dificila
Rezistenta mecanica inferioara fata de metalo-ceramica
Poate abraza dintii antagonisti

8. Notiuni teoretice si practice privind realizarea coroanelor partiale

acoper numai o parte a coroanei clinice;

de obicei este lsat neacoperit faa vestibular;
necesit o preparaie mai conservatoare;

soluie convenabil deoarece

este conservatoare
smalul restant rezolv cel mai bine estetica

Pe un premolar:

intereseaz 3 perei axiali

 Fata vestibulara nu se slefuieste. (restaurarea este partial fizionomica)

Reducerea ocluzal:
1,5 mm pe cuspizii de sprijin
1 mm pe ceilali
o Limita ocluzal a preparaiei se oprete la nivelul crestei cuspidiene vestibulare
care rmne intact. La acest nivel se realizeaz un contrabizou sau an
suplimentar de retenie.

Proximal: separarea se face numai dinspre lingual, fiind posibil uneori meninerea
contacului proximal spre vestibular. Feele proximale se prepar ct mai paralele n
sens cervico-ocluzal cu conicizare redus. Ele vor fi convergente spre lingual pentru
un efect fizionomic maxim.

n vestibular a feelor proximale se vor plasa anuri suplimentare pentru retenie i

stabilitate, care vor fi direcionate n axul de inserie al coroanei. Lungimea eficient a
acestora este de 2-4mm, dar nu se vor ntlni cu pragul cervical.

Pragul cervical tip chamfrein se va extinde pe toat poriunea preparaiei i va fi plasat

ideal supragingival.

LIMITELE PREPARAIEI POT FI TRASATE CU UN CREION pe dinte, cel puin n zonele

abordabile.

Finisare: rotunjirea unghiurilor, muchiilor

9. Evaluarea clinica si radiologica in realizarea RCR

Tratament endodontic corect

Absena leziunilor inflamatorii acute sau cronice periapicale
Absena rizalizei, cementolizei
Acces endodontic pentru dezobturare pe lungimea de lucru( lipsa
corpilor strini)
Parodoniu marginal indemn sau posibil de tratat.
Implantare suficient: raportul rdcin Rx /coroan Rx 1.
Rdcin dreapt pe lungimea de lucru
 Perei coronari restani minim 1,5-2mm nlime (n caz contrar
extruzie ortodontic sau gingivectomie)
Prezena antagonistului

examn Rx : numar radacini, directie, volum, tratament endodontic, corp strain, patologie
periapicala ( rezectie ? cat ramane din radacina ? ) afectarea furcatiei

10. Metode directe si indirecte de amprentare utilizate la realizarea protezelor fixe

unidentare. Posibilitati clinice de realizare a evictiunii gingivale

EVICTIUNEA:

Este necesar pentru a facilita accesul materialului de amprent subgingival cnd

limita preparaiei se afl la acest nivel.
Prin eviciune se asigur un spaiu optim lipsit de fluide n momentul amprentrii
pentru a asigura dimensiunile minime ale materialului pentru o amprent de calitate.

Metode:
Mecanice:

nur de bumbac simplu, neimpregnat,

coroana provizorie
a de cusut piele neagr
Chimice
Vasoconstrictoare (epinefrina) cu rezerve la pacienii hipertensivi,
hipertiroidism)
Astringente: clorur de alaun, sulfat feric
Decongestionani nazali/ oftalmici
Mecano-chimice:
nur de bumbac preimpregnat
nur de bumbac impregnat dup aplicare
Inele impregnate
Benzi de retracie Merocel
Hidrocoloid reversibil injectat
Chiuretaj rotativ gingival (cu freze speciale)
Electrocauter

APRENTAREA

Metoda direct
 presupune realizarea machetei viitoarei lucrri protetice i se realizeaz
direct n cavitatea bucal de ctre medic.
Indicaii: preparaii unice cavitare, corono-radiculare
Materiale: cear pentru inlay i rini acrilice autopolimerizabile
Metod indirect

amprenta unitar
Indicat pentru preparaii unice coronare sau corono-radiculare
Materiale: termoplastice i elastomeri de sintez din grupa siliconilor
Caracteristica de baz a acestei tehnici o constituie folosirea tubului de
cupru (aluminiu) ca portamprent

11. Cunoaterea i utilizarea instrumentarului specific pentru examen clinic, diagnostic

i tratament n caria simpl dentar.
Examen clinic:
masca, manusi, ochelari, halat
Trusa de consultatie: oglinda, pensa, sonda, spatula
Hartie de articulatie
Diagnostic:
examen clinic
Radiografie
Model de studiu: linguri de amprenta, material de amprenta, bol cauciuc,
spatula
Indicator de carie
Tratament:
trusa de consultative
Izolare: rulouri, aspirator, comprese, diga
Instrumentar rotativ: freze con invers, cilindrica, sferica, cilindro conica,
flacara
Matrice, port matrice, benzi de celuloid
Fuloar de amalgam, fuloar de cement
Hartie de articulatie
Gume de lustruit
Lampa de fotopolimerizare
 12. Noiuni teoretice i practice privind izolarea cmpului operator.

Avantaje:
Camp operator curat si uscat, eliminand posibilitatea contaminarii cu lichid bucal si
lichid gingival
Posibilitatea unui acces si a unei vizibilitati optime atat pentru stomatolog cat si
pentru asistenta
Obtinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare utilizate
Protectia corespunzatoare a pacientului si a medicului, evitand complicatiile
suportate de pacient si consecintele legale care s-ar rasfrange asupra medicului.
Eficienta crescuta a actului operator, a manoperelor terapeutice.

Izolarea campului implica 3 elemente conceptuale:

controlul umiditatii
indepartarea partilor moi si acces corespunzator
prevenirea accidentelor si incidentelor intraoperatorii

Mjloace:
Absorbante:

Aspiratorul de saliva de debit mare;

Aspiratorul de saliva uzual;
Rulouri,comprese, bureti absorbanti;
Snururile de retractie gingivala sau firul interdentar;
Scuturile protectoare pentru istmul faringian si regiunea jugala;
Automatonul;
Cleme dentare pentru fixarea si mentinerea acesoriilor absorbante
- ultimele 3 sunt dispozitive auxiliare ce constituie modalitati de trecere catre mijloacele izolante.
Izolante: diga dentara

Avantajele izolarii campului operator folosind diga

permite mentinerea unui camp operator perfect izolat, curat si uscat, eliminand
posibilitatea contaminarii cu lichid bucal/gingival
elimina orice interpunere sau contact cu campul operator, prin indepartarea si mentinerea
in aceasta pozitie a buzelor, obrajilor si limbii. Indepartarea partilor moi, ofera accesul si
vizibilitatea optima, juxta sau subgingival prin indepartarea inclusiv a marginilor
gingivale libere. (Folia inchisa la culoare = fundal intunecat,NU reflecta lumina pe care
campul operator contrasteaza dand vizibilitate buna)
odata instalata, nu necesita reinterventie pentru mentinerea accesului si vizibilitatii
 permite obtinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare utilizate (prevenirea
contaminarii prin saliva sau umiditate din mediul bucal, in timpul inserarii si modelarii
materialelor de restaurare sau in timpul profilaxiei locale cu compusi florurati)
protectie corespunzatoare a pacientului si a medicului. Diga protejeaza pacientul
impotriva aspirarii sau inghitirii instrumentelor mici sau a fragmentelor si resturilor
rezultate prin manopere terapeutice. Prin aplicarea de diga ele pot fi usor recuperate si
indepartate. Aplicarea corecta protejeaza partile moi de substante medicamentoase,
iritante , caustice, cu gust neplacut. Elimina sau reduce impactul initial in cazul
deraparii instrumentelor rotative sau manuale. Operatorul e protejat de
contaminarea din mediul bucal
eficientizeaza si reduce actul terapeutic. Se elimina timpul oferit pacientului pentru
clatit si scuipat, e descurajata tendinta multor pacienti la conversatii inutile, deschiderea
constanta ca amplitudine a cavitatii bucale, mai usor de rezolvat manoperele multiple
la mai multi dinti, pana la toti dintii pe o hemiarcada

Componenta diga:
Principale:
Folia de cauciuc
Ramele de intindere: tip Young /tip Star VISI/tip Nygaard-Ostbu/tip Sauvreur
Clemele de diga
Accesorii:
Perforatorul
Pensa
Servetele de hartie absorbamta preformate
Lubrifiant
Acesorii de ancoraj

Metoda de aplicare a digii

metoda aplicarii simultane a foliei si a clemei;

metoda aplicarii initiale a clemei, urmata de folie;
metoda aplicarii initiale a foliei, urmata de clema.

13. Consideraii clinice i practice privind caria simpl dentar necavitar (incipient)
i cavitar.

Leziunile necavitare, aparent inactive .

diagnosticul acestor leziuni este dificil, ele pot scpa unui examen clinic sumar,
superficial
La un examen clinic minuios, ntr-un prim stadiu se poate observa o uoar modificare de
transluciditate a smalului, evident dup o uscare prelungit a suprafeei dentare (mai mult
de 5 secunde ). Acest stadiu corespunde absenei demineralizrii smalului sau este o
demineralizare de nceput. Suprafaa dentar este aparent sntoas i examenul radiologic
nu pune n eviden nici o modificare;
 ntr-un stadiu ceva mai avansat diagnosticul se pune pe prezena opacitii si
/sau colorrii suprafeei dentare, greu de observat pe dintele umed, dar uor de
evideniat pe dintele uscat. Smalul apare opac, alb, dur i lucios atunci cnd
este o carie cu evoluie rapid i de culoare galben-brun la o carie cu evoluie
lent sau stationar.
Culoare alba - opac evident pe un dinte uscat denot existena unei demineralizri n
extern a smalului pe cnd apariia sa pe un dinte umed demonstreaz c demineralizarea a
depit extern a smalului ea fiind prezent n intern a acestuia i eventual i n
dentin.
Leziunile sunt greu de observat datorit evoluiei progresive a cariei dentare de o parte
si alta a anului sau fosetei care pot s apar intacte, dei structura lor histologic e
alterat.Pentru acest tip de leziune, utilizarea tehnicii de palpare cu sonda dentar nu este
indicat i aceasta pentru c exist riscul de a agrava leziunea prezent necavitar prin
creerea unei caviti pe o suprafa ce ar beneficia de remineralizare.
Radiografia nu este nici ea edificatoare pentru diagnostic i aceasta datorit
suprapunerii unor structuri dure de grosime important; poate arat o radiotransparen
minim vizibil n smal i pentru edificare este necesar urmrirea radiologic seriat
efectuat la intervale de timp de la 3-12 luni, perioad aleas n raport cu riscul de carie
individual.

Leziunile cavitare.

- ntr-un stadiu mai evoluat apare o leziune microcavitar de suprafa, situat n

zonele de smal opac sau colorat, asociate cu culoarea cenuie dat de prezena dentinei
subiacente demineralizate si alterate care este prezent in 1/3 externa a dentinei .n dentin
se remarc o reacie scleroas caracterizat prin prezena unei hipermineralizri a dentinei
corespunztoare leziunii de la nivelul smalului i o apoziie de dentina de iritaie la nivelul
esutului pulpar. Lrgimea leziunii dentinare e sensibil egal cu cea a leziunii din smal.
Radiologic, se observ o radiotransparen n 1/3 medie a smalului.
- leziune cavitar de talie medie n dentina, fr subminarea cuspizilor, cu expunerea
direct a suprafetei dentinare. Dentina alterat este prezent, i ea poate fi palpat cu sonda.
Demineralizarea intereseaz 1/3 medie a dentinei i este vizibil radiologic.
- leziune cavitar ce se ntinde pna n 1/3 profund a dentinei i poate submina parial
cuspizii. Diagnosicul in acest stadiu este usor de pus, lipsa de substanta dura dentara si
prezenta dentinei alterate fiind evidente.Examenul radiologic pune n eviden prezena
radiotransparenei n zona circumpulpar a dentinei.
- leziunea cavitar se ntinde n zona dentinei circumpulpare i poate duce la
distrugerea parial a cuspizilor. Netratat aceasta evolueaz spre deschiderea camerei
pulpare i apariia inflamaiei pulpare.

14. Noiuni teoretice i practice privind caria secundar marginal i recidiva de carie.
 Caria secundara marginala este procesul carios ce apare pe coroana unui dinte obturat, la
limita de contact dintre materialul obturat si marginea cavitatii si care are tendinta de a
evolua in profunzime provocand subminarea si fracturarea peretilor cavitatii, iar in ultima
instanta afectarea pulpei dentare.
Recidiva de carie sau caria recurenta este procesul patologic carios care se dezvolta sub
obturatii coronare aparent corect efectuate, care are tendinta de a evolua spre camera
pulpara provocand in final afectarea pulpei dentare sau spre suprafata dintelui producand
fracturarea acestuia.

Majoritatea factorilor patogeni ai cariei secundare marginale si recidivei de carie sunt

de natura iatrogena si intervin in diverse etape ale tratamentului cariei simple sau a cavitatilor
rezultate dupa tratamentul cariei complicate.

Factorii etiologici ai cariei secundare marginale la dintii vitali

1. Greseli in prepararea cavitatilor

Neindepartarea smaltului cretos sau pigmentat de la marginile cavitatii

Extindere preventiva neeficienta sau necorespunzatoare
Mentinerea unor cuspizi subminati si necaptusiti
Nereducerea din inaltime a peretilor laterali de smalt subtiri (sub 2 mm
grosime)
Neefectuarea bizotarii
Mentinerea prismelor de smalt discromice, omiterea finisarii conturului
marginal

2. Greseli in obturarea cavitatilor

Prepararea incorecta a materialului de obturatie

Inglobarea unei cantitati insuficiente de pulbere de Ag sau a unei cantitati prea
mari
malaxare a Hg cu pulberea de Ag insuficienta ca timp sau prea indelungata
Utilizarea de materiale expirate

3. Tehnica incorecta de inserare in cavitate a materialului obturat

Introducerea unei cantitati insuficiente de material in cavitati

Condensarea insuficienta a materialului in cavitate
Pana absenta sau aplicata necorespunzator ca pozitie si dimensiune
Neacoperirea materialului obturat pentru 24 ore cu un lac izolator

4. Modelarea si finisarea reconstructiilor

Un modelaj incorect conceput sau efectuat cu un instrument neadecvat

Finisarea amalgamului mai recenta de 24 de ore sau la turatii mari si timp
prelungit
Neefectuarea finisarii si lustruirii materialului obturat va crea retentii la
suprafata obturatiei si la marginile ei
 Factorii etiologici ai recidivei de carie
Neindepartarea in intregime a dentinei afectate de pe peretii laterali ai
cavitatilor sau de la nivelul jonctiunii smalt-dentina si de sub boltile cuspidiene

Neindepartarea dentinei infectate de pe peretii bazali

Toaleta finala a cavitatii incolpleta
Uscarea incorecta a cavitatii inainte de aplicarea materialului obturant

Din punct de vedere subiectiv, leziunea secundara initiala este nedureroasa si se

descopera cu ocazia examenului. In unele cazuri pacientii pot acuza dureri la excitanti fizici
(rece) si la excitantii chimici (dulce).
In alte situatii pacientul se adreseaza medicului din cauza modificarilor de culoare a
obturatiei.

La nivelul grupului lateral pacientul acuza dureri la masticatie.

Din punct de vedere obiectiv, caria secundara marginala in forma de leziune incipienta
se manifesta prin aparitia la limita material obturant tesut dur dentar a unei solutii de
continuitate ce se evidentiaza prin palpare cu sonda. Intr-o forma mai avansata poate apare o
pierdere de substanta dura importanta, cu depistarea la palpare.

Recidiva de carii, in forma sa initiala este oligosimptomatica sau asimptomatica si nu

se poate diagnostica.
Simptomatologia subiectiva si obiectiva devine evidenta cand:
Leziunea a evoluat spre camera pulpara
Leziunea a evoluat spre suprafata dintelui, producand modificari de culoare ale smaltului
atat la limita smalt obturatie cat si la distanta.
Diagnosticul devine evident in momentul in care se intervine, inlaturandu-se obturatia
coronara si se evidentiaza dentina cariata pe peretele pulpar sau lateral, sub obturatie sau sub
cea de baza.
La indepartarea dentinei alterate nu se mai expune dentina scleroasa, ci pulpa dentara
si apare durere la palpare si hemoragie.
Tratament: pulpectomie vitala.

Metode clinice de diagnostic:

Ca si in cazul diagnosticarii cariei primare, clinicianul are nevoie de lumina buna, dinti
curati si uscati, ochi buni, palpare blanda si o Rx buna muscata.
O leziune noua adiacenta restauratiei se va evidentia clinic observandu-se un aspect
roz, gri sau maroniu al smaltului subminat de carie.
Coloratia marginala a restauratiilor compromise ridica probleme dificile de diagnostic;
ea reprezinta o deteriorare marginala = carie.
Culoarea produsilor de eroziune din jurul restauratiilor de amalgam pot crea probleme
deoarece discromiile gri sau albastrui pot indica o carie.
Palparea cu o sonda ascutita poate cauza deteriorarea marginilor cavitatii sau ale
obturatiei. De mare ajutor in depistarea cariei secundare cervicale este sonda curba (sau sonda
9, 10 sau 17) ea folosindu-se cu mare grija si fara forta.
 Radiografia cu film muscat (bite-wing) este foarte importanta, mai ales daca leziunea
este in dentina; din cauza ca materialul de restauratie este radioopac, radiografia este de o
valoare certa in detectarea cariilor proximale si ocluzale.

15. Cunoasterea si utilizarea modalitatilor de adeziune la structurile dure dentare si a

tehnicilor corecte de realizarea a acesteia.
1) Adeziunea la smalt
- Prepararea smaltului prin actiunea demineralizanta a unui acid pentru a creste adeziunea =
gravare acida/etching
- Crearea de microretentii prin demineralizare acida si formare de resin tags
2) Adeziunea la dentina
- Mai complexa decat cea la smalt
- Principiu : realizarea unui strat hibrid la nivelul suprafetei dentinare, dupa conditionarea
acida a acesteia, prin intermediul difuziunii monomerilor din sistemul adeziv, care
impregneaza zona si polimerizeaza apoi in profunzime

Adezivii dentinari si abordarea terapeutica a smear layer- ului DDR

- Mentinerea intacta a DDR ( inclus ca atare in interfata adeziva, sub stratul de rasina
polimerizata)
- Mentinerea DDR modificat ( impregnat de primer/rasina, incorporat in stratul de adeziv)
- Eliminarea DDR ( indepartat total )
- Dizolvare DDR ( indepartat partial )

Clasificarea adezivilor dentinari

I) Dupa modul de actiune ( abordarea terapeutica a DDR)
1) Generatia I
- Adeziune chimica, prin legaturi ionice/covalente de stratul DDR
2) Generatia a II-a
- Impregneaza si modifica DDR
- Forta de adeziune mai mare decat generatia I
3) Generatia a III-a
- Impregneaza si modifica DDR
- Forta de adeziune mai mare decat generatia a II-a
4) Generatia a IV-a
- Formeaza strat hibrid prin indepartarea totala a DDR
- Gravaj acid separat = 3 componente ( acid -primer - rasina)
- Gravaj acid total = smalt + dentina = total etch
5) Generatia a V-a
- Formeaza strat hibrid prin indepartarea totala a DDR
- Mai putine componente/ usurinta in manipulare
- Gravaj acid separat = 2 componente ( acid primer + rasina )
- Gravaj acid total = smalt + dentina = total etch
6) Generatia a VI-a
- Formeaza strat hibrid prin indepartarea totala a DDR
- Mai putine componente, usurinta in manipulare
- 2 componente = acid + primer rasina
 - Demineralizare fara spalare, nu are etapa separata de gravaj acid =
sisteme autogravante = self-etch cu primeri autogravanti, initial moi
apoi tari
Gen a VI-a tip I two-step , cele 2 componente se aplica separat,
succesiv
Gen a VI-a tip II one-step cele 2 componente se aplica simultan,
necesita mixare
7) Generatia a VII-a
- Formeaza strat hibrid prin indepartare partiala a DDR
- Sisteme monocomponente, usurinta in manipulare
- 1 component = acid +primer +rasina
- Nu necesita mixare

II) Dupa forma de prezentare si tehnica de lucru

1) Adeziv tip I etch and rinse in 3 etape = generatia a IV-a
- Gravaj acid separat : acid primer- rasina
2) Adeziv tip II etch and rinse in 2 etape = generatia a V-a
- Gravaj acid separat : acid primer + rasina
3) Adeziv tip III self-etch in 2 etape = generatia a VI-a tip I two-step
- Autogravant : acid+ primer- rasina
4) Adeziv tip IV self-etch in 1 timp = generatia a VI-a tip II one step +
generatia a VII -a
- Autogravant : acid+primer+rasina

Etapele gravarii acide a smaltului

1- Curatarea superafetei ce urmeaza sa fie gravata cu pasta fara glicerina
2- Uscarea dintelui prin izolarea sa cu diga sau cu rulouri de vata si aspiratie suficienta
3- Gravarea propriu-zisa , pe dintele uscat, cu acid fosforic 30-35 % timp de 15 secunde
4- Spalarea cu jet de apa sub presiune
5- Uscare cu jet de aer sub presiune
6- Suprafata gravata trebuie sa aiba aspect de pata alba-cretoasa
7- Suprafata gravata trebuie sa ramana uscata, daca este contaminata cu saliva se repeta gravarea
timp de 15 secunde

Actual gravare simultana a dentinei si a smaltului

Primer- 15 secunde
Metoda uscata/umeda
Aplicare rasina adeziva se intinde cu spary-ul de aer, se polimerizeaza

16. Consideratii clinice si practice privind materialele de restaurare coronara provizorie

si de durata ( neestetice/estetice, neaderente/aderente).

Dupa gradul de aderenta la structurile dure dentare, materialele de obturatie de durata pot fi:
- Aderente : compozite, CIS, compomeri, ormoceri, giomeri
- Neaderente : amalagame dentare, cimenturi silicat, rasini acrilice
autopolimerizabile
Dupa gradul de refacere a aspectului estetic , materialele de obturatie de durata pot fi :
- Estetice : compozite, unele CIS ( modificate prin adaos de rasini),
compomeri, ormoceri, giomeri, cimenturi silicat, rasini acrilice
autopolimerizabile)
- Inestetice : amalgame dentare, materialele de obturatie provizorie
( gutaperca, ciment ZOE, ciment FOZ, ciment PCZ, plastobur) e

Compozite
- FAZA ORGANICA
monomeri de baza: contractie de priza scazuta, aderenta la tesuturile
dentare, toxicitate scazuta pentru pulpa
monomeri de dilutie: au rolul de a diminua monomerul de baza; scade
vascozitatea; manipulare mai buna a materialului
aditivi
- FAZA ANORGANICA (minerala, dispersata, formata din particule de umplutura)
compozite cu macroumplutura, conventionale
compozite conventionale moderne
compozite hibride
- AGENTI DE CUPLARE (realizeaza unirea dintre cele 2 faze)

Faza organica
1) Monomerii de baza:
bis GMA, bis UDMA
criterii : contractie minima de polimerizare, vascozitate si volatilitate mica, absorbtie
minima de apa, aderenta la tesuturile dentare, toxicitate minima pentru pulpa dentara
2) monomerii de dilutie:
TEG-DMA, EG-DMA, HEMA
Au rolul de a diminua monomerul de baza, le diminua vascozitatea, manipulare mai
usoara
3) Aditivi : initiatorul de polimerizare ( peroxid de benzoil ), acceleratori de polimerizare
( amine teritare), fotosensibilizatori, inhibitori ai polimerizarii, stabilizatori UV,
coloranti, pigmenti, impuritati
Faza anorganica
- Substante minerale, compusi de siliciu in diferite forme cristaline, silicat de litiu-
aluminiu, saruri de bariu, zinc, zirconiu, ytriu
- Dupa marimea particulelor : megaparticule ( mai mari de 100 microni ),
macroparticule ( 10 -100 microni), midiparticule ( 1-10 microni), microparticule
( 0.01-0.1 microni), nanoparticule

17. Noiuni teoretice i practice privind evaluarea carioactivitii i stabilirea gradului

de risc cariogen.

3 categorii de informatii care permit organizarea procesului de evaluare a riscului de carie,

in raport cu accesul la informatii:
Categoria I cuprinde informatiile care se obtin in timpul examenului de rutina:
 Istoricul dentar dmf/DMF-S, sigilari, status parodontal, frecventa sedintelor de
tratament stomatologic
Factori iatrogeni : dispozitive ortodontice, restaurari coronare incorecte
Obiceiurile pacientului referitoare la igiena : folosirea produselor fluorurate, tehnici de
periaj, folosirea atei dentare, obiceiuri alimentare: consum de zahar, frecventa
Tesuturile dentare : varsta posteruptiva a dintilor, morfologia fosetelor si a santurilor,
ocluzia si implantarea dintilor, spatierile dentare, gingivita, retractiile gingivale
Carioactivitatea curenta: severitatea leziunilor, localizarea leziunilor ( suprafete si dinti
implicati), natura leziunilor ( primare, secundare, stagnante), viteza de formare a
leziunii
Istoricul fluorului : flurozari generale, locale, profesionale

Categoria a II-a- cuprinde o serie de teste - instrument de indentificare a indivizolor care

prezinta unul sau mai multi factori de risc
Testele sunt :
Teste microbiene : numaratoarea in placa sau in saliva a s. mutans si a lactobacililor
Rata fluxului salivar : saliva totala stimulata sau nestimulata
Capacitatea de tamponare a salivei
Indicele de placa
Istoricul alimentatiei in 24h sau orarul pentru 3.5 sau 7 zile

Teste bacteriene :
S. Mutans

Metode de masurare :
1) Metoda de laborator
- Saliva sau placa bacteriana este colectata de la pacient, amestecata cu un mediu de
transport specific si trimisa la laborator. Dupa incubare in mediu selectiv sunt
numarate coloniile de mutans de pe placile de aga si exprimate in UCF. Se pot
folosi pentru simplificarea metodei spatule de lemn contaminate cu saliva
aplicate direct pe placile de agar
2) Metoda directa
Se bazeaza pe capacitatea SM de a creste pe suprafetele dure si pe folosirea unui
mediu lichid selectiv, cu o concentratie crescuta de sucroza si bacitracina
3) Metoda sepcifica zonei
Recoltarea se face din spatiile proximale cu o pana de lemn care se pune direct pe
placa de agar

Lactobacilii

1) Metoda de laborator
- Saliva recolatata de la pacient este amestecata cu o solutie tampon si 1 ml din
dilutii sunt amestecate cu 10 ml din mediul selectiv topit si turnate in placi Petri
incubare 4 zile se numara UCF
2) Metoda directa
 - Se efectueaza in timpul zilei. Asemanatoare SM

Teste salivare:
Rata fluxului salivar
- Colectarea salivei de repaus pacientul isi colecteaza saliva timp de 10-15 min
intr-un tub gradat si rezultatul este in ml/min. o valoare mai mica de 0.1 ml/min
valoare de risc
- Colectarea salivei stimulate pacientul mesteca parafina topita timp de 5 minute.
Valorea limita de risc 0.7 ml/min
Capacitatea tampon a salivei
- Metoda de laborator amestecarea 1 ml de saliva cu 3 ml de HCL 0.033M pentru
saliva de repaus si 0.005 M pentru saliva stimulata, amestecul se supune unui
curent de aer 20 de min apoi se masoara pH-ul
- Metoda directa o picatura de saliva stimulata este pusa pe o banda ce contine
acid si indicator de pH

Categoria a III-a teste care necesita aparatura speciala de analiza , teste de laborator
complexe
- Sialometria avansata
- Compozitia salivei
- Analiza totala si localizat-specifica a placii
- Analiza totala si localizat-specifica a fluidului placii
- Caracteristici dentare : solubilitate la acizi, clearence-ul la zahar

Pacient cu risc crescut la carie prezinta:

- 2 sau mai multe leziuni carioase primare
- Un numar mare de restaurari cu sau fara carii secundare
- Leziuni carioase complicate care au necesitat tratamente endodontice
- Dinti lipsa
- Obiceiuri alimentare proaste
- Flux salivar scazut
- Numar mare de bacterii cariogene in saliva
- Vor fi examinati la interval de 6 luni , clinic si radiologic

Pacienti cu risc scazut:

- Nici o leziune carioasa primara si /sau secundara decelabila clinic si radiologic
- Nici o obturatie sau foarte putine si in raport cu varsta dentara
- Nici o extractie prin carie

18. Notiuni teoretice si practice privind modalitatile de profilaxie a cariei simple.

Evitarea si/sau amanarea cat mai mult posibil a interventiilor restauratoare.In tratamentul
traditional,leziunile carioase care ajung la jonctiunea amelo-dentinara sunt in mod curent
 tratate restaurator,indiferent daca leziunea este sau nu activa;principiul profilactic al
tratamentului traditional consta in realizarea unor cavitati cat se poate de
reduse.Tratamentul modern are la baza evitarea obturatiilor rau a reobturatiilor in aceste
cazuri
Diagnosticul de cetritudine al leziunilor cavitare si a progresiei acestora in medie a
dentinei.Tratamentul traditional presupune ca evolutia leziunilor este rapida si ca pacientii
ce prezinta astfel de leziuni apartin grupului cu risc crescut ,de aceea tratamentul se
realizeaza chiar din prima sedinta
Aplicarea controlului infectiei si a monitorizarii metodelor de evaluare a riscului de carie,a
starii de activitate a leziunii si a remineralizarii pe parcursul unor perioade mari de
timp.Evolutia cariei in smalt este mult mai lenta(mai ales la pacientii ce beneficeaza de
fluorizare locala sau consuma apa fluorizata) decat se presupunea cu un deceniu in urma si
are tendinta de stagnare.Un procent mare de leziui in smalt raman neschimbate timp de 3-
4 ani,dar exista categorii de populatii care prezinta o rata a progresiei de 8 ani.Caria in
dentina are aceeasi caracteristica de evolutie lenta.
Conceptul de cariopreventie=echilibrul dintre factorii de protectie si cei patologici.
Leziunile carioase,care devin reversibile sau inactive(stagneaza) daca cele 2 categorii de
factori sunt in echilibru.
Metodele de profilaxie ale cariei dentare presupun urmatoarele strategii:
1) Blocarea transmiterii microorganismelor cariogene
2) Eliminarea populatiilor de bacaterii cariogene stabilite in ecosistemul oral
3) Cresterea rezistentei dintelui la atacul acid
4) Controlul carbohidratelor din alimentatie

Blocarea transmiterii microorganismelor cariogene

1) Imunizarea
- Imunizarea mucozala e cea mai sigura, raspunsul anticorpilor are loc strict in
secretii
- Raspuns imun cu limfocite B si T, celule dendritice, etc.
2) Inhibitia adeziunii mediate de glucani
- Substituirea zaharului din alimentatie cu un analog structural sau neanalog
sucrozei ( acid elagic, mustatina)
- Enzimele glucan-hidrolitice ( dextranazele) sau mutanazele rol cariopreventiv
- Mutanazele > dextranazele
3) Terapia antibacteriana de inlocuire genetica
- Inlocuirea tulpinilor bacteriene cariogene cu tulpini efectoare modificate genetic
- 2 modalitati : precolonizare cu tulpini nevirulente de s mutans, interferand cu
colonizarea s mutans ( la sugari) sau inlocuire competitiva introducerea unui
microorganism necariogen capabil sa intre in competitie cu tulpinile cariogene si
sa le inlocuiasca

Eliminarea populatiilor de bacaterii cariogene stabilite in ecosistemul oral

1) Indepartarea mecanica a placii dentare- cu ata dentara, periaj dentar, clatit bucal
 2) Agenti chimioprofilactici
-cationici ( clorhexidina, clorura de cetilpiridinium)
- antibiotice clasice
- compusi derivati din plante ( extract de sanguinaria)
- ioni metalici ( Zn si Cu)
- agenti anionici ( sulfat de dodecil de Na, F si I)
-agenti neionici (triclosan)

Cresterea rezistentei dintelui la atacul acid

Pentru aplicatii locale:
a) Produse cu concetratii reduse de F, pentru uz frecvent
- Pasta de dinti
- Apa de gura
b) Produse cu concentratii mari, pentru uz periodic
- Solutii de fluorura de Na, staniu sau fosfat de fluor acidulat
- Geluri cu fosfat de fluor acidulat
- Lacuri cu fluoruri de Na

Sigilarea santurilor si fosetelor

19. Consideraii clinice i practice privind tehnicile de preparare convenional (pentru

restaurri neadezive) vs. cele de preparare modificat (pentru restaurri adezive) a
cavitilor n tratamentul cariei simple dentare.
Principiile lui BLACK pentru prepararea cavitatilor:
1.crearea formei de contur
2.crearea formei de rezistenta
3.crearea formei de retentie
4.crearea formei de facilitare a accesului
5.indepartarea in totalitate a dentinei carioase restante
6.finisarea marginilor de smalt
7.curatarea cavitatii

Se obtin astfel niste cavitati cu forme geometrice riguroase prestabilite (pereti, unghiuri
interne, margini externe): preparatii tip ''cutie'' sau ''caseta''.
Aceste principii au fost enuntate pentru obturatiile cu materiale neaderente (amalgam de Ag,
ciment silicat), aurificatii, incrustatii metalice turnate.

PT RESTAURARI ADEZIVE:
 Preparatia se face indepartand in totalitate dentina si smaltul afectate de procesul
carios, mentinand o suprafata de subs suficienta pt adeziune si grosimea suficienta a
materialului de obturatie.
NU se indeparteaaza substanta dura sanatoasa pt retentie sau extensie preventica si
unghiurile interne vor fi rotunjite.
Suprafata ocluzala NU se bizoteaza (posibilitatea includerii stopurilor centrice
=>aparitia cariilor II).
Aria ocluzala =pierderea de substanta dura dentara, dupa care cu hartia de articulatie
se verifica punctele de ocluzie pentru a fixa conturul definitiv al cavitatii.
Zonele de smalt se vor conserva si captusi cu CIS.
Unde smaltul cervical nu poate fi pastrat, nu se reconstituie cu rasina compozita pt ca
adeziunea sa la dentina e muult inferioasa celei de la nivelul smaltului.
Pentru prevenirea cariilor II: sigilarea santurilor si zonelor cariosusceptibile, iar pt
carii izolate se vor pregati cavitati izolate cu sigilarea santurilor de legatura.
Forma cavitatii poate influenta desprinderea sau adaptarea compozitului la peretii
preparatiei, orientand sensul fotopolimerizarii

20. Cunoaterea i utilizarea tehnicilor de restaurare coronar morfofuncional prin

obturaii din amalgam de argint sau din materiale estetice adezive prin tehnici directe n
leziuni carioase cavitare la dinii vitali.
Obiectivele prepararii cavitatilor:
1. indepartarea substantei dure dentare alterate ireversibil cu menajarea si protejarea
corespunzatoare a organului pulpar
2. plasarea limitelor preparatiei cat mai conservator posibil pentru structurile dentare
restante, dar astfel incat sa previna reactivarea si reluarea progresiei procesului carios
initial (carie reziduala sau recidiva) ori instalarea unei noi leziuni la marginea
restaurarii (caria II marginala)
3. conformarea si dimensionarea preparatiei, a.i. Fortele normale functionale sa nu
produca fractura unei componente din ansamblul dinte/restaurare coronara sau
dizlocarea restaurarii
4. realizarea conditiilor cerute pentru efectuarea tuturor manoperelor instrumentale pana la
finalizarea tratamentului
Principiul de baz n prepararea cavitii este: economia de substan dentar dur n scopul
pstrrii vitalitii pulpare ca o garanie a creterii rdcinii i a nchiderii apexului.

Reguli generale de preparare ale cavitilor

Crearea accesului, a conturului extern i a formei de convenien
- accesul i conturul cavitii ct mai limitat dar cu ndeprtarea smalului nesusinut i
colorat marginal
- forma de convenien se face ct mai limitat pentru a fi n acord cu principiul de baz
dar n acelai timp suficient de mare pentru a putea aborda procesul carios cu
instrumentarul att n timpul preparrii cavitii ct i n timpul obturrii
- se schieaz concomitent cu cele de mai sus i forma de retenie i rezisten
 1) Exereza dentinei alterate
- EDA se face n general pn n esut sntos
- la cariile profunde se folosete. EDA n edine succesive separate n timp (6-8
sptmni)
- tehnica excavaiilor succesive se asociaz cu coafajul natural care este o metod de
tratament a plgii dentinare i de protecie pulpar care se realizeaz n cazul cariilor
profunde n care peretele dentinar restant este subire i ntrerup n dreptul unui corn
pulpar de o mic cantitate de dentin alterat pe care dac am ndeprta-o s-ar deschide
camera pulpar
- coafajul natural se realizeaz cu hidroxid de calciu pentru a se depune dentin de
reparaie care se ngroae stratul dentinar restant
Extensia preventiv
- riscul la carie, tipul relaiilor ocluzale i extinderea n suprafa a dentinei alterate sunt
criterii n funcie de care se poate limita extenzia preventiv crendu-se caviti mici
punctiforme
- exist tendina de nlocuire a conceptului de extenzie preventiv clasic care este
considerat distructiv cu conceptul de sigilare preventiv pentru caria ocluzal (obturaia
preventiv cu rin)
- la cavitatea cl. a II-a nu se recomand limitarea extenziei preventive clasice n cavitatea
vertical
- se recomand prepararea de caviti minim invazive: cavitate vertical, caset, an,
tunel. (vezi mai jos)
Retenia
- cavitile nu se adncesc prea mult pentru a nu se deschide camera pulpar care este
voluminoas
- se prepar caviti autoretentive (conform regulilor de la DT)
- n cazul cavitilor ultraconservatoare care vor fi obturate cu materiale adezive cavitile
se fac mai puin retentive dpdv macromecanic
- tifturile/puuri parapulpare pentru creterea reteniei nu sunt recomandate la DP imaturi
din cauza riscului de deschidere a camerei pulpare. Se amn procedura pn dup ce se
produce apexogeneza
Rezisten
- ndeprtarea cuspizilor foarte nesusinui
- cptuire cu CIS sau FOZ a celor mai puin nesusinui
- unghiul cavo-suprafa de 90o
- ngroarea marginilor de smal foarte subiri pentru a rezista la demineralizarea acid
(obturaie cu compozit) i la forele masticatorii
Finisarea
- netezirea marginilor anfractuoase de smal n funcie de materialul i tehnica de
restaurare folosit.