Bazinul hidrografic Olt, este unul din cele mai importante ruri din Romnia.

Izvorte
din Carpaii Orientali, mai precis din Munii Giurgeu, de acolo de unde acetia intr n contact
cu Munii Hma prin Trectoarea Oltului. Curge prin
judeele Harghita, Covasna, Braov, Sibiu, Vlcea, Olt i Teleorman.

Principalele orae prin care trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfntu Gheorghe, Fgra, Rmnicu
Vlcea i Slatina. Oltul se vars n Dunre lng Turnu Mgurele, la Islaz.

Parcurge un traseu complex: Depresiunea Ciucului, Depresiunea Braovului, Depresiunea

Fgraului, Defileul Turnu Rou-Cozia, Subcarpaii i Podiul Getic, Cmpia Romn. Pe Olt
exist aproape 30 de lacuri de acumulare.

In bazinul hidrografic Olt sunt identificate 622 rauri cu suprafete mai mari de 10 km2 si 33 lacuri de
acumulare cu suprafete mai mari de 50 ha . si 2 lacuri naturale Sfanta Ana si Balea

Monitorizarea calitatii apelor constituie un suport vital pentru orice program de management al
apelor. Monitorizarea apelor este definita ca o activitate integrata de evaluare a caracteristicilor
fizice, chimice si biologice ale apei in relatie cu conditiile de sanatate umana si cele ecologice
raportate la o utilizare destinata apei.

In conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/EC), Statele
Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafata,
apele subterane si zonele protejate in scopul cunoasterii si clasificarii starii acestora in cadrul
fiecarui district hidrografic.
Programele de monitorizare a apelor de suprafata includ:
programul de supraveghere;
programul operational;
programul de investigare.

Programul de supraveghere
Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului
hidrografic, furnizand informatii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului,
proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe
termen lung a resurselor de apa, inclusiv datorita impactului activitatilor antropice. In Romania,
programul de supraveghere se realizeaza in fiecare an pe perioada unui plan de management si
majoritatea sectiunior de monitorizare au fost definite ca fiind de supraveghere.

Programul operational
 Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii corpurilor de apa din cadrul bazinului
hidografic ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu si a starii corpurilor de apa
posibil la risc, precum si evaluarea oricaror schimbari in starea acestor corpuri de apa, schimbari
datorate aplicarii programului de masuri. Programul operational se aplica tuturor corpurilor in
care sunt evacuate substante prioritare.

Programul de investigare

Programul de investigare se aplica, daca este necesar, la completarea cunostintelor privind

calitatea apei, la testarea noilor metode de evaluare calitativa, la probarea ipotezelor privind
evaluarea presiunilor si a impactului, nefiind necesara stabilirea in avans a retelei de monitoring
investigativ si a elementelor de calitate monitorizate.

Corpul de apa este unitatea care se utilizeaza pentru stabilirea, raportarea si verificarea modului de
atingere al obiectivelor tinta ale Directivei Cadru a Apei, astfel ca delimitarea corecta a acestor corpuri de
apa este deosebit de importanta.Corpul de apa de suprafata se caracterizeaza prin elementele de calitate si
criterii de baza pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata.

Criterii de baza

categoria de apa de suprafata;

tipologia apelor de suprafata;
caracteristicile fizice ale apelor de suprafata.
Apele reprezint o resurs natural regenerabil, vulnerabil i limitat, element indispensabil pentru
via i pentru societate, materie prim pentru activiti productive, surs de energie i cale de transport,
factor determinant n meninerea echilibrului ecologic.
Prevederile prezentei legi au ca scop:
conservarea, dezvoltarea i protecia resurselor de ap, precum i asigurarea unei curgeri libere a
apelor;
protecia mpotriva oricrei forme de poluare i de modificare a caracteristicilor resurselor de ap,
a malurilor i albiilor sau cuvetelor acestora;
refacerea calitii apelor de suprafa i subterane;

conservarea i protejarea ecosistemelor acvatice;

asigurarea alimentrii cu ap potabil a populaiei i a salubritii publice;

valorificarea complex a apelor ca resurs economic i repartiia raional i echilibrat

a acestei resurse, cu meninerea i cu ameliorarea calitii i productivitii naturale a apelor;

Monitorizarea polurii apelor de suprafata

Apa de suprafata este in cantitate mare si este folosita mai ales de marile colectivitati. Dar
avand debite variabile se preconizeaza folosirea lacurilor de acumulare unde se aduna apa si
unde sufera si un fenomen de autopurificare (se limpezeste). Dar, nefiind in nici un fel protejata
este considerata apriori poluata ; de aceea este interzis a folosi apa de suprafata ca atare, ea
trebuie purificata (tratata) inainte de a fi distribuita populatiei.
Prin poluarea apei, se nelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice i biologice ale apei,
produs direct sau indirect de activitile umane i care face ca apele s devin improprii
utilizrii normale n scopurile n care aceast utilizare era posibil nainte de a interveni alterarea.

Ca rezultat al extinderii gradului de poluare a apelor s-a acordat o atenie deosebit dezvoltrii
activitii de monitoring.
Monitoringul factorului de mediu, apa, este definit n general ca un ansamblu de msurtori,
observaii, evaluri i raportri standardizate, la un moment dat, ale tendinelor de distribuie
spaio-temporal a poluanilor evacuai, uneori n cantiti semnificative, n apele de suprafa i
n apele subterane.

Rolul activitii de monitorizare a apelor de suprafa const n:

- semnalizarea deteciei polurilor incipiente a apelor;
- controlul i verificarea eficienei strategiilor de protecie;
- evaluarea tendinelor de evoluie a calitii apelor;
- evaluarea impactului asupra mediului.
Obiectul programelor naionale de monitorizare a apelor l constituie evaluarea i controlul
calitii acestora.
Datele de monitoring pot servi la stabilirea condiiilor iniiale, a concentraiilor finale de
poluani, dar de cele mai multe ori nu pot fi utilizate la identificarea etapelor i proceselor ce au
loc n timpul polurii. mbuntirea flexibilitii programelor de monitoring implic adiionarea
unor activiti de cercetare orientate spre caracterizarea proceselor.

Aglomerrile umane ce au peste 2000 locuitori echivaleni care au sisteme de colectare

a apelor uzate cu sau fr staii de epurare i care evacueaz n resursele de ap; de asemenea,
aglomerrile <2000 l.e. sunt considerate surse semnificative punctiforme dac au sistem de
canalizare centralizat; de asemenea, sunt considerate surse semnificative de poluare, aglomerrile
umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta i epura amestecul de
ape uzate i ape pluviale n perioadele cu ploi intense;
b. Industria:
ii. Unitile care evacueaz substane periculoase i/sau substane prioritare peste limitele
legislaiei n vigoare
c. Agricultura:
i. Fermele zootehnice inclusiv unitile care sunt inventariate n Registrul Polunailor
Emii i Transferai (E-PRTR), care sunt relevante pentru factorul de mediu ap;
ii. Fermele care evacueaz substane periculoase (
 iii. alte uniti agricole cu evacuare punctiform i care nu se conformeaz legislaiei n
vigoare privind factorul de mediu ap;
La nivelul bazinul hidrografic Olt sunt inventariate un numr de 150 utilizatori de ap
care folosesc resursele de ap de suprafa ca receptor al apelor evacuate. n urma analizrii
surselor de poluare punctiform, innd seama de criteriile menionate mai sus, au rezultat un
numr total de 127 surse punctiforme potenial semnificative (97 urbane, 17 industriale, 9
agricole i 4 alte presiuni).
n bazinul hidrografic Olt, pe lng presiunile potenial semnificative prezentate anterior,
au fost identificate i alte tipuri de activiti/presiuni care pot afecta starea corpurilor de ap,
respectiv:
Poluri accidentale
Activitile de pescuit i acvacultur
Extragerea balastului i nisipului din albiile minore ale cursurilor de ap
Exploatrile forestiere, presiuni neidentificate, etc.

n vederea stabilirii ncrcrii anuale totale a rului cu substane prioritar

s-a folosit urmtoarea formul de calcul:
la=Qt*(*lnCi*Ql*Fc)*31,536
la = ncrcarea anual a rului (kg/an)
Qt = media aritmetic anuala a tuturor debitelor zilnice (m3/s)
Qi = debitul din momentul prelevrii probei i (m3/s)
Ci = concentraia msurat n proba i (microg/l);
(n cazul metalelor concentraia n form dizolvat)
Fc = factorul de corecie (se aplic n situaia n care locaia staiei de monitorizare a
debitului este diferit de cea n care se monitorizeaz calitatea apei)
Tratarea apei reprezinta un ansamblu de operatii tehnologice prin care caracteristicile
fizice, chimice, bacteriologice ale apei brute sunt corectate astfel incat apa obtinuta sa asigure
conditiile necesare folosintei de apa.
Definirea tehnologiilor standard de tratare pentru transformarea apelor de suprafata de
categoriile A1, A2 si A3
Categoria A1 Tratare fizica simpla si dezinfectie (de exemplu: filtrare rapida si dezinfectie),
Categoria A2 Tratare normala fizica, chimica si dezinfectie [de exemplu: preclorinare, coagulare,
floculare, decantare, filtrare, dezinfectie (clorinare finala).
Categoria A3 Tratare fizica, chimica avansata, perclorare si dezinfectie [de exemplu: clorinare
intermediara, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin adsorbtie (pe carbune activ),
dezinfectie (ozonizare, clorinare finala).
Epurarea apei reprezinta o succesiune de procedee tehnologice prin care sunt retinute,neutralizate
si indepartate elementele impurificatoare din apa de canalizare.
Sistemul de monitoring al apelor de suprafata este necesar pentru:
Clasificarea starii corpurilor de apa (avand in vedere atat starea ecologica, cat si starea
chimica); Validarea evaluarii de risc;
 Proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring;
Evaluarea schimbarilor pe termen lung datorita cauzelor naturale;
Estimarea incarcarilor de poluanti transfrontalieri sau evacuati in mediul marin;
Evaluarea schimbarilor in starea corpurilor de apa identificate ca fiind la risc, ca raspuns la
aplicarea masurilor de imbunatatire sau prevenire a deteriorarii;
Stabilirea magnitudinii si impactului poluarilor accidentale;
Utilizarea in exercitiul de intercalibrare;
Evaluarea conformitatii cu standardele si obiectivele ariilor protejate;
Cuantificarea conditiilor de referinta pentru apele de suprafata.

Prelevarea probelor are ca scop evaluarea strii tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic
Olt.
Are ca scop identificarea cauzelor depirii limitelor cerinelor de calitate pentru ape, pentru
certificarea factorilor, din cauza crora bazinul hidrografic Olt nu poate atinge obiectivele de
mediu, ct i pentru identificarea mrimii i impactului polurilor accidentale.
Corpul de apa Olt-confl.Sipos si afluentii Medias si Sipos :
Are o lungime de 8 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune :
Amonte (supraveghere, referinta, IH, HS,EIONET)
Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al
parametriilor
biologici este foarte buna
Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al
Parametriilor fizico -chimic este buna.
Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice.
Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

In legtura cu evaluarea indicatorilor din categoria substanelor prioritare/prioritar

periculoase metale grele, calitatea apei din bazinul hidrografic Olt a fost necorespunztoare,
referitor la indicatorul Cu in cca. 34 % din seciunile monitorizate, iar referitor la indicatorii Pb,
Ni, Cr, in cca. 18 % din seciuni. S-au semnalat depiri la indicatorul Hg in seciunile:
Mesteacn , Vrghi, Islaz
Referitor la evaluarea micro-poluanilor organici din categoria substanelor
prioritare/prioritar periculoase, s-au semnalat depiri, fa de limitele in vigoare, la o serie de
indicatori: hexaclorbenzen la majoritatea seciunilor monitorizate;
Conductivitatea apelor constituie unul dintre indicatorii cei mai utilizai n aprecierea
gradului de mineralizare a apelor cel puin din urmtoarele considerente:
- msurtorile de conductivitate (rezistivitate) a apei permit determinarea coninutului total de
sruri dizolvate n ap ;
- au avantajul diferenierii dintre sruri anorganice i organice (ponderal) pe baza mobilitilor
ionice specifice;
pH-ul reprezint logaritmul cu semn schimbat al concentraiei ionilor din solutie. Prin
noiunea de pH se exprim cantitativ aciditatea (sau bazicitatea) unei substan e, pe baza
concentraiei ionilor numii hidroniu H3O+. Pentru soluiile foarte diluate se consider c pH-ul
nu mai este egal cu concentraia hidroniului, ci cu concentraia molar a soluiei.
Frecvena monitorizrii se stabilete, innd cont de variabilitatea parametrilor care se pot
schimba att sub influena condiiilor naturale, ct i ca rezultat al impactului antropic Frecvena
de monitorizare al bazinului hidrografic Olt poate deveni lunar sau mai mare, funcie de
evoluia procesului de eutrofizare
.