Universitatea Romno-American

Facultatea de Economia Turismului Intern si Internaional

Analiza activitatii desfasurate de S.C. Fourchette.SRL in

rapot cu influenta mediului

Profesor coordonator:
Antonovici Cristiana tefania
Student:
Tanase Corina Mihaela
Slobozianu Marcela
Grupa: 507

Bucureti
2016

1
Introducere
Primul supermarket din reteaua Fourchette a fost deschis n anul 1998 n Kiev.
n Moldova primul magazin Fourchette a fost deschis n anul 2006 n municipiul Balti.
Reeaua ucraineasc de supermarket-uri, care a intrat pe piaa rilor CSI. Astfel, au fost
deschise i primele centre comerciale Fourchette n Chiinu n sectoarele Rcani i
Buiucani. Treptat, compania i-a lrgit reeaua de magazine n capitala Moldovei cu o
secie n centru comercial MallDova i planific -i intensifice prezena n ara noastr
continund s comercializeze diverse produse: de la celebre brnduri internaionale, la
mrfuri de producie autohton.

Capitolul 1
Organizarea interna a intreprinderii

1.1 Organizarea compartimentelor

Organizarea intreprinderii are doua cerinte principale: cerinta tine de
asigurarea desfasurarii diviziunii muncii si cea de coordonarea sarcinilor, care trebuie sa
fie indeplinite de catre membrii sai.
A organiza inseamna a studia modul de functionare a intreprinderii, a analiza felul
in care sunt puse in miscare mijloacele de care dispune pentru a atinge obiectivele pe care
aceasta si le fixeaza.
Folosirea eficienta a resurselor depinde de cadrul organizational creat in fiecare
intreprindere.
Acest proces dinamic se realizeaza in doua planuri: in primul plan se stabileste
cadrul structural de ansamblu, prin care se proiecteaza structurile organizatorice si de
conducere, concomitent cu stabilirea structurii de productie; in planul al doilea se
organizeaza diferitele componente ale sistemului tehnico-productiv si economico-social
(alocarea resurselor si organizarea folosirii lor eficiente, organizarea sistemului de
productie, gestionarea productiei si a vanzarilor, gestiunea financiara etc.)

1.2 Structura organizatorica

Structura organizatorica - expresie a organizarii intreprinderii
Poate fi definita ca reprezentand ansamblul persoanelor, subdiviziunilor
organizatorice si a relatiilor dintre acestea, orientate spre realizarea obiectivelor
prestabilite ale intreprinderii
Structura organizatorica este formata din structura functionala si structura
operationala :
Structura functionala (verticala) corespunde coordonarii pe verticala
sarcinilor si cuprinde:
. postul, atribuit unei persoane angajate;
. functia, reprezentata de sarcinile angajatului;

2
. compartimentul, care este o subunitate organizatorica aflata sub aceeasi
autoritate ierarhica.
Coordonarea sarcinilor si ierarhizarea diferitelor persoane corespunde structurii
verticale a intreprinderii si reprezinta sistemul de comanda al organizarii. Aceasta
structura se realizeaza in functie de tipurile de decizii care se iau la diferite niveluri ale
piramidei ierarhice.
Se pot distinge patru niveluri ierarhice, in functie de amploarea deciziei si de
orizontul de timp pe care-l implica:
. nivelul strategic, unde se iau deciziile care angajeaza intreprinderea pe termen lung;
. nivelul tactic, care defineste drumul de urmat pentru a atinge obiectivele fixate anterior;
. nivelul operational , care defineste pe termen scurt atingerea obiectivelor de mai sus;
. nivelul de executie, unde se realizeaza activitatile de productie implicate pentru
realizarea obiectivelor stabilite.
Orice structura organizatorica este o ierarhie, diferentiata dupa mai multe criterii:
. criteriul (felul) produsului;
. criteriul functional;
. criteriul geografic;
. criteriul numeric.
Organizarea ca proces operational prin care se precizeaza si se delimiteaza
responsabilitatile, atributiile, sarcinile concrete necesare realizarii scopului stabilit,
precum si a relatiilor dintre compartimentele si persoanele ce indeplinesc atributii,
vizeaza structura de productie si conceptie si organizarea activitatilor ce tin de functiunile
intreprinderii.

Structura organizatorica integreaza intr-un ansamblu unitar elemente umane,

compartimente, relatii si scheme.O intreprindere are mai multe structuri , respectiv:
. structura compartimentelor intreprinderii;
. structura de productie si sortimentala;
. structura procesului de productie;
. structura organizarii productiei;
. structura activelor fixe si circulante;
. structura umana;
. structura organizarii conducerii;
. structura de proprietate;
. structura sistemului informational etc.
Compartimentele pe baza carora se identifica conceptual si in detaliu o structura
organizatorica sunt cuprinse in organigrama intreprinderii.
Organigrama este o reprezentare schematica formala a structurii intreprinderii
care da o imagine exacta a diviziunii muncii si indica ce posturi exista, cum sunt grupate
pe compartimente si sectoare, cum circula informatia intre ele .

Formalizarea organizarii intreprinderii necesita elaborarea a doua lucrari necesare

desfasurarii normale a activitatii personalului :

3
 1. Regulamentul de organizare si functionare, care cuprinde:
. date de identificare;
. obiectivele intreprinderii;
. sarcinile angajatilor;
. atributiile organelor de conducere;
. atributiile compartimentelor functionale etc.
2. Fisa postului.
Postul este elementul de baza al oricarei structuri organizatorice. Postul stabileste
obiectivele, sarcinile, competentele si responsabilitatile fiecarui angajat. Competentele au
o natura formala (stabilita pe baza unei anumite ierarhii) si de natura functionala
(profesionala). In definirea unui post un rol important revine stabilirii corecte a
responsabilitatii si ca urmare asumarea acestora in cunostinta de cauza, ca baza a
motivatiei personalului.
Functiunile intreprinderii
Un pas important in organizarea intreprinderii consta in regruparea activitatilor
care au acelasi scop, in vederea desfasurarii normale a ciclului productiv. Aceasta
regrupare se face pe functiuni ce definesc functiile sistemului productiv al intreprinderii.
In virtutea autonomiei gestionare pe care o are intreprinderea, aceasta isi
construieste o structura orizontala specifica produselor pe care le obtine si pietelor pe
care le vinde sau de pe care se aprovizioneaza cu resurse.
Functiunile intreprinderii, ca si functiile (atributele) conducerii sunt elementele
esentiale ale organizarii structurale si cunoasterea lor temeinica este deosebit de
importanta pentru intelegerea structurii intreprinderii.
Domeniile concrete in care se exercita autoritatea formeaza functiunile
intreprinderii, fiecare functiune referindu-se la gruparea unor activitati omogene
specializate.
Functiunile fiind inerente continutului definitoriu al intreprinderii se regasesc in
toate tipurile de unitati, indiferent de nivelul de organizare si de ramura economiei careia
ii apartin: intreprindere, holding, sau grup de intreprinderi apartinatoare industriei,
agriculturii, constructiilor, transporturilor, comertului etc. Ceea ce diferentiaza functiunile
diferitelor tipuri de unitati este numai proportia diferita in care se dezvolta acestea.
Determinarea si caracterizarea functiunilor de baza ale intreprinderii reprezinta
un domeniu bogat in pareri diferite, adeseori contradictorii, ale specialistilor in domeniu.
Incepand cu F.W.Taylor17 si mai ales cu Henri Fayol18 au aparut si preocuparile
pentru organizarea rationala si rentabila a intreprinderilor, deci si interesul pentru
precizarea functiunilor pe care le exercita acestea. Daca Henri Fayol formulase sase
functiuni de baza: functiunea tehnica, comerciala, financiara, securitate-protectie,
contabila si administrativa, alti specialisti in organizarea intreprinderilor, ca Peter
Drucker19, F.Nepveau-Nivelle20, Y.P.Simeray21,
J.O.Shanghnessy 22, P. Racape 23, Jean Aubert-Krier24 si altii, tinand mai ales seama de
evolutia care a avut loc in organizarea sociala si economica, nu au retinut decat trei
functiuni: de productie, administrativa si economica. Alti economisti au considerat
valabile functiunea industriala, functiunea comerciala, functiunea administrativa si
financiara.
Functiunea intreprinderii este o componenta a organizarii procesuale, un ansamblu
de activitati omogene si/sau complementare,desfasurate de personal de o anumita

4
specialitate, folosind metode si tehnici specifice, cu scopul realizarii obiectivelor
stabilite25.
In cadrul intreprinderii nu toate functiunile au aceeasi intensitate de manifestare
in fiecare etapa de dezvoltare a acesteia. Dar realizarea obiectivelor stabilite pentru o
perioada in cadrul intreprinderii depinde de manifestarea in stransa interdependenta a
tuturor functiunilor acesteia, cu intensitati diferite in etape diferite de dezvoltare a
intreprinderii, in functie de etapa de dezvoltare si de nivelul obiectivelor stabilite.
O analiza cuprinzatoare a domeniilor de activitate ale unei intreprinderi, in
conditiile gruparii pe baza legaturilor directe de influenta a unor activitati colaterale sau a
unor activitati care trebuie sa se regaseasca in mod obligatoriu in cadrul fiecarui domeniu
astfel delimitat, conduce la urmatoarele functiuni de baza ale intreprinderii:
1. Functiunea de cercetare-dezvoltare;
2. Functiunea de productie;
3. Functiunea marketing-comercializare;
4. Functiunea financiar-contabila;
5. Functiunea de personal.
In orice intreprindere economica, indiferent de marime, cu activitate simpla sau
complexa, se regasesc aceste forme de activitate, dar au ponderi diferite in dependenta de
specificul activitatii intreprinderii si de alti factori de influenta.
Functiunile intreprinderilor organizate ca societati comerciale in Romania sunt
precizate in Legea nr.31/1990, modificata si completata prin Ordonanata de Urgenata a
Guvernului in anul 1997.
Functiunea de cercetare-dezvoltare
Functiunea de cercetare-dezvoltare cuprinde activitati care se desfasoara
in cadrul intreprinderii in vederea real izarii obiectivelor in domeniul obtinerii de produse
noi si a transformarii conceptelor stiintifice in produse sau servicii utilizate pentru
dezvoltarea viitoare.
Functiunea de cercetare-dezvoltare se regaseste in activitatile de elaborare a
planului strategic, activitati de conceptie (proiectare si cercetare a produselor, inclusiv
punerea la punct a tehnologiei pentru produsele noi, verificarea in laborator a comportarii
lor si experimentarea diverselor solutii constructive in atelierele de prototipuri sau in
statiile pilot). Din acelasi domeniu fac parte si activitatile care se refera la controlul
tehnic de calitate al produselor care poate si trebuie sa aiba o influenta activa asupra
conceptiei de viitor privitoare la produse. Tot din domeniul acestei functiuni fac parte si
actiunile privind organizarea productiei si a muncii, dezvoltarea de ansamblu a
intreprinderii, cresterea capacitatii de productie, utilarea intreprinderii corespunzator
necesitatilor de fabricatie a noilor produse etc.
Organizarea stiintifica a productiei si a muncii permite o pregatire
corespunzatoare a fabricatiei si imbunatatirea permanenta a acesteia prin mai buna
organizare a conducerii (elaborarea structurilor organizatorice, proiectarea sistemului
informational, elaborarea regulamentului de organizare si functionare), organizarea
productiei (determinarea si valorificarea capacitatilor de productie, organizarea rationala
a pregatirii tehnice a productiei, studii privind metodele de organizare a productiei,
miscarea si manipularea materialelor, semifabricatelor si produselor),
organizarea muncii (diviziunea muncii, organizarea rationala a proceselor de munca si
in cadrul acestora a locurilor de munca etc.), normarea muncii (elaborarea de norme

5
26 Unii economisti includ intre functiunile intreprinderii si functiunea de protectie a
mediului unificate, normative, metodologii specifice etc.). Sintetic spus aceasta functiune
cuprinde totalitatea activitatilor ce preced inceperea fabricatiei si care constituie
pregatirea fabricatiei sau a lucrului.
Dezvoltarea de ansamblu a activitatii intreprinderilor este conditionata in mare
masura de rolul si pozitia pe care o are cercetarea stiintifica. De altfel, printre factorii care
evidentiaza cresterea economica a intreprinderilor se situeaza si volumul cheltuielilor
pentru cercetare-dezvoltare, precum si numarul persoanelor antrenate in activitatea de
cercetare atat in intreprinderi, cat si in celelalte unitati de cercetare.
Se manifesta tot mai mult in intreprinderi tendinta concentrarii cadrelor cu cea
mai ridicata calificare in serviciile de conceptie. Aceasta concentrare ofera posibilitatea
ca in problemele dezvoltarii capacitatilor de productie, ale perfectionarii si crearii de noi
produse si tehnologii sa se realizeze un volum corespunzator de productie, pentru ca prin
noutatea si performantele produselor si tehnologiilor realizate sa se mentina
competitivitatea intreprinderilor pe plan mondial.
Functiunea de cercetare-dezvoltare are un caracter complex, prin faptul ca se
manifesta in toate domeniile. Intre principalele activitati si domenii pot fi enumerate:
a) cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si introducerea progresului
tehnico-stiintific;
b) investitii si constructii, prin care se asigura transformarea resurselor
materiale, financiare si de munca in capaital fix, prin realizarea de noi
capacitati de productie, modernizare, retehnologizare;
c) organizarea productiei si a muncii, ca ansamblu de atributii in domeniul
introducerii unor noi metode, tehnici, si instrumente de organizare a
activitatii productive;
d) elaborarea politicilor si a strategiilor economice ale intreprinderii.
Functiunea de productie
Functiunea de productie reprezinta ansamblul de activitati de baza,
auxiliare si de servire prin care se realizeaza obiectivele din domeniul fabricarii
produselor, elaborarii lucrarilor, prestari de servicii in cadrul intreprinderii.
Activitatile la care se refera aceasta functiune sunt:
. programarea si lansarea productiei;
. fabricatia sau exploatarea, care consta in transformarea obiectelor muncii in
produse, servicii, lucrari care fac obiectul de baza al activitatii intreprinderi;
. controlul tehnic de calitate al materiilor prime, semifabricatelor, subansamblelor
pe intregul flux de fabricatie, precum si al produselor finite, potrivit metodelor,
frecventei si cu mijloacele prevazute in documentatia tehnica;
. intretinerea si repararea utilajelor in vederea mentinerii acestora in stare de
functionare, a preintampinarii si evitarii pe cat posibil a efectelor uzurii fizice si
morale a acestora;
. exploatarea instalatiilor si agregatelor energetice;
. aplicarea normelor de protectie si igiena a muncii, precum si pentru prevenirea
si combaterea poluarii mediului inconjurator;

. organizarea si controlul productiei sub toate aspectele: realizarea ritmica a

productiei, realizarea de produse de calitate superioara, reducerea consumurilor

6
specifice de materiale, optimizarea stocurilor etc.;
. transportul si manipularea materiilor prime, materialelor, semifabricatelor,
produselor, pe parcursul fabricatiei si in depozit in vederea livrarii produselor;
. urmarirea realizarii productiei si a celorlalte activitati auxiliare.
. Functiunea de marketing-comercializare
Functiunea marketing-comercializare cuprinde activitatile privind
realizarea obiectivelor din domeniul stabilirii legaturilor intreprinderii cu mediul
economic, in vederea asigurarii materiilor prime si material elor necesare
productiei, conservarea acestora si a produselor realizate, transportul lor,
desfacerea produselor si serviciilor. Activitatile de comercializare a produselor
trebuie sa se desfasoare pe baza studiilor de piata. Aceste studii orienteaza si
determina, totodata, si activitatea din cadrul functiunilor de cercetare-dezvoltare si de
productie. Raporturile dintre producatori si consumatori, reflectate de studiile de piata,
orienteaza structura productiei si proportiile dintre sortimentele de marfuri cerute de
piata.
Functiunea marketing-comercializare cuprinde trei categorii principale de
activitati:
a) aprovizionarea tehnico-materiala, care are menirea de a asigura complet,
complex si la timp mijloacele de productie necesare desfasurarii neintrerupte
si in bune conditii a procesului de productie;
b) desfacerea, care asigura livrarea produselor, serviciilor si lucrarilor, precum
si incasarea contravalorii acestora, deci trecerea produselor din sfera
productiei in sfera circulatiei;
c) marketingul, care are drept scop crearea si descoperirea necesitatilor
consumatorilor in vederea orientarii productiei spre satisfacerea acestor
necesitati, efectuarea de studii de piata si programe de marketing pe produse
etc.
In conditiile mutatiilor profunde care au loc in relatiile de piata, rolul
marketingului devine prioritar, atotcuprinzator, intrucat pe baza studiilor de piata se
pot cunoaste, sistematiza si interpreta informatiile din mediul economic, in vederea
organizarii activitatii viitoare, a dimensionarii ofertei si a cresterii competitivitatii pe
piata.
Functiunea financiar-contabila
Functiunea financiar-contabila cuprinde ansamblul activitatilor prin care
se realizeaza obiectivele privind obtinerea si folosirea mijloacelor financiare
necesare desfasurarii normale a productiei , inregistrarea si evidenta in expresie
valorica a activitatii economice din cadrul intreprinderii; urmareste utilizarea
eficienta a resurselor; desfasurarea ritmica a activitatii; semnaleaza fenomenele care
influenteaza nivelul profitului si reducerea costurilor, etc.
Functiunea financiar-contabila are implicatii in activitatea generala de
gestiune, in asigurarea fondurilor necesare pentru salarii, materii prime si materiale,
utilaje etc.
Un rol important revine activitatilor ce tin de exercitarea functiunii
financiarcontabile
cu privire la contractarea creditelor in momentele potrivite pentru
desfasurarea normala a productiei, folosirea judicioasa a disponibilitatilor banesti,

7
incasarea creantelor, dimensionarea corecta a rezervelor etc.
Activitatile acestei functiuni se grupeaza in doua categorii:
a) activitate financiara, care se refera la obtinerea si folosirea rationala a
mijloacelor financiare ale intreprinderii, la utilizarea facilitatilor de ordin
financiar, achitarea obligatiilor financiare, contractarea de credite si
rambursarea lor etc.;
b) activitatea contabila, care asigura inregistrarea si evidenta veniturilor si
cheltuielilor, a materialelor si a productiei, calculul costurilor si
determinarea rezultatelor financiare finale, evidentierea modificarilor
patrimoniale in volum si structura.
Functiunea financiar-contabila, prin complexitatea operatiunilor pe care le
ocazioneaza, prin multiplele corelatii pe care le are cu toate celelalte functiuni ale
intreprinderii, se concretizeaza ca o latura bine definita a gestiunii financiare a
intreprinderii.
Importanta gestiunii financiare nu se margineste numai la sfera de activitate
interna a intreprinderii. Procurarea si mai ales utilizarea fondurilor se realizeaza prin
nesfarsitul lant al operatiunilor banesti. In acest sens, marea majoritate a fluxurilor
banesti din economie este tranzitata de gestiunea financiara a intreprinderii. De aici si
rolul esential al intreprinderilor in asigurarea normala a circulatiei banesti in economia
nationala.
Functiunea de personal cuprinde ansamblul activitatilor desfasurate in
cadrul intreprinderii pentru realizarea obiectivelor in domeniul asigurarii si
dezvoltarii potentialului uman. Functiunea de personal, evidentiata ca functiune
distincta a intreprinderii inca de catre Henri Fayol, capata in conditiile organizarii
stiintifice a productiei o importanta din ce in ce mai mare. Aceasta functiune
concentreaza toata problematica privind asigurarea cantitativa si calitativa a fortei de
munca necesara indeplinirii obiectivelor intreprinderii. Ea se realizeaza prin recrutarea,
pregatirea corespunzatoare si reciclarea periodica a personalului, prin stabilirea corecta
si stimulativa a salarizarii, precum si prin integrarea organica a intregului personal in
sistemul complex de relatii tehnice si social-economice. Functiunea de personal este
hotaratoare si in ceea ce priveste perfectionarea
continua a relatiilor sociale, indeosebi a relatiilor intre personal si conducerea unitatii.
Importanta si complexitatea functiunii de personal este accentuata si de faptul ca
ea trebuie sa asigure, concomitent cu obiectivele mai sus amintite, promovarea initiativei,
ceea ce reclama, pe langa tehnici de organizare a muncii, si tehnici specifice de
psihologie, sociologie, ergonomia muncii.

8
 Capitulul 2
Influenta asupra mediului extern asupra activitatii S.C. Fourchette

2. Analiza micromediului Companiei Fourchette

2.1 Clientii Fourchette

Clienii- n cadrul magazinului alimentar Fourchette clienii sunt reprezentani

de consumatorii finali, care achiziioaneaz produsele necesare consumului propriu.
Segmentul de clieni cruia i se adreaseaz magazinul alimentar Fourchette este foarte
larg:copii, tineri, oameni de afaceri, femei, brbai.

2.2 Distribuitorii

a) de utilaje: S.A. Alimentarmash este unul din principalii productori de

utilaj tehnologic pentru industria alimentar din Moldova. n anul 2005 S.A.
Alimentarmash a implementat sistemul de management al calitii n
conformitate cu standardele internaionale ale calitii ISO 9001:2000.

b) de materie prim: fructe i legume (bursa agricol AgraVista), lactate (SRL

JLC, SA Incomlac), produse de panificaie(SA Franzelua), produse de
cofetrie (SRL Creavita, SRL Daron-lux, SRL Dalexi-Pro), carne i mezeluri
(SA Basarabia Nord, SRL Pegas, SRL Pasqua, SRL Cardiax-Plus), hrtie
igienic(SRL BioGlobal, SRL Anavit Stil).

2.3 Concurentii in Romania

Concurenta o reprezinta urmatoarele companii: Green Hills.
Piata in functie de pret este impartita in trei categorii: segmentul de pret mic,
segmentul de pret mediu si segmentul de pret ridicat.

2.4.Analiza macromediului al Companiei Fourchette

1. Mediul demografic- este reprezentat de caracteristicile fenomenului de declin

demografic datorit sporului natural i migraional negativ, avnd n consecin
reducerea efectivului de locuitori. Concomitent, reducerea natalitii i creterea

9
 speranei de via produce dezechilibru distinct n structura pe vrste a populaiei
i intensific procesul de mbtrnire demografic. Datele privind structura
populaiei pe grupe mari de vrst semnaleaz ponderea populaiei sub vrsta apt
de munc de 18,2%, n vrsta apt de munc - 66,6%, peste vrsta apt de munc -
15,3%.Valul de mbtrnire demografic considerabil se va produce ncepnd cu
anul 2014, cnd n structura populaiei se va egala ponderea persoanelor cu vrsta
de 0-14 ani cu ponderea persoanelor cu vrsta de 60 ani.n ansamblu toate aceste
caracteristici reflect o amprent negativ asupra volumului vnzarilor
magazinului alimentar Fourchette.

2. Mediul economic-este influenat de o serie de factori ca:

a) Ctigul salarial mediu al unui salariat din economia naional n iunie

2011a constituit 3556 lei, cu 20,0% mai mult fa de luna iunie 2010.
b) Numrul omerilor oficial nregistrai, conform datelor Ageniei Naionale
pentru Ocuparea Forei de Munc, la 1 iulie 2011 a fost de peste 41 mii
persoane.
c) Indicele volumului produciei industriale n raport cu ianuarie-iunie 2010 a
constituit 109,1%. n luna iunie n raport cu iunie 2010 acest indice a
marcat 111,6%.
d) Investiii n active materiale pe termen lung- s-a majorat cu 31,8% (n
preuri comparabile).
e) ntreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial li aerian- au transportat
mrfuri n volum de 4039,8 mii tone, cu 26,6% mai mult fa de perioada
similar din anul 2010.
f) Indicele inflaiei- s-a majorat rapid i a atins nivelul de 7.4 la sut i de
16.9 la sut fa de luna similar a anului 2007. Creterea preurilor n
perioada dat a fost determinat de: scumpirea semnificativ a produselor
alimentare (n special, a crnii i preparatelor din carne, a orezului,
produselor de panificaie, uleiului vegetal) drept consecine secundare ale
condiiilor climaterice nefavorabile din anul 2007 n Republica Moldova i

10
 n regiune; majorarea tarifelor la servicii condiionat, n mare parte, de
creterea preurilor mondiale la resursele energetice.
3.Mediul tehnologic- satisface ntr-un grad mai mare a nevoile consumatorilor
(combina muzical comparativ cu casetofonul), modific modelele cererii i stilul de
via amplific eficiena activitii de marketing.
4.Mediul cultural-determin o legtur indirect asupra activitii economice, fiind
reprezentat de anumite tradiii, convingeri, religie, obiceiuri de consum.Mediul cultural al
unui popor difer de altul, de exemplu dac noi obinuim s consumm carne de porc nu
putem s afirmm c acelai obicei de consum este specific pentru musulmani.
5. Mediul instituional-este reprezentat de anumite reglementri, ce legifereaz msuri
protecioniste.De exemplu: Legea privind protecia consumatorilor stabilete norme,
reglementri specifice pentru protecia vieii, sntii, ereditii i securitii
consumatorilor.Un alt punct de reper este Legea cu privire la protecia concurenei
stabilete bazele organizatorice i juridice ale proteciei concurenei, msurile de
prevenire, limitare i reprimare a activitii monopoliste si a concurenei neloiale, este
orientat spre dezvoltarea relaiilor de concuren pe pieele de mrfuri ale
Republicii Moldova.
6. Mediul social-politic-determin gradul de intervenie a statului n problemele cu care
se confrunt societatea.De exemplu:Legea cu privire la ajutorul social reglementeaz
cadrul legal privind garantarea posibilitilor egale pentru familiile defavorizate prin
acordarea unui ajutor social la un nivel garantat de stat.
7. Mediul natural-introducerea unor utilaje nepoluante de producere ar genera n timp un
mediu natural, mai curat, mai prosper.O influen negativ aupra activitii ntreprinderii
o au calamitile naturale, deoarece statul n aceste situaii trebuie s acorde msuri de
ajutor ce ar imobiliza o bun parte din bugetul statului.

11
 Concluzii

Pentru Client, realizarea unei comenzi de produse pe site-ul Lafourchette.ro

implic acceptarea necondiionat att a condiiilor generale de vnzare prezente, ct i a
condiiilor particulare referitoare la articole comandate / denumire / pre / componente i
altele.
Produsele vndute de ctre S.C. JPCM Racing S.R.L. prin site-ul LaFourchette.ro
beneficieaz de o garanie mpotriva viciilor ascunse.

Forma organizatorico-juridic a Fourchette-ului este societate cu rspundere

limitat (SRL). Aceasta este o societate in care prile nu sunt reprezentate prin titluri
negociabile i care nu pot fi cedate altor persoane dect dac acestea din urm sunt
agreate de majoritatea celorlalti asociati.

Prosperitatea unei ntreprinderi depinde n mare msura de activitatea desfaurat

n cadrul funciunii comerciale.Genul de activitate a magazinului Fourchette este de a
cumpra mrfuri alimentare i nealimentare de la diveri furnizori i productori i a reui
s le vnd aprovizionnd.

12
Bibliografie

1. Marketing de la A la Z, Philip Kotler, Editura Codecs, 2003

2. Revista ,,Business Week, nr.62/9 octombrie 2007, p.16-20
3. www.fouchette.com
4. Schultz, Howard; Dori Jones Yang (1997). Pour Your Heart Into It: How Starbucks
Built a Company One Cup at a Time. New York: Hyperion
5. http://www.usnews.com/usnews/news/articles/051031/31schultz_3.htm
6. http://www.franchisebusiness.com/MrStarbucks/
7. http://en.wikipedia.org/wiki/Howard Schultz
8.http://www.baniinostri.ro/banisiafaceri/index.php?ContentID=334
9.http://www.wall-street.ro/top_categorii/anul-2007/luna-4/tip-printari/perioada-
day/pagina-2/liminf-600

13