O mare atenie s-a acordat si se acord inc hidroxiapatitei in sine.

Desi HA sintetic are

capacitatea de legare de os, viteza osteointegrrii este relative sczut. O metod promi toare de
producere de HA sintetic cu capacitate superioar de osteointegrare este aceea de incorporare in
structura acesteia de ioni care sunt prezeni in mod normal in materialul osos (cum sunt ionii
carbonat) [16]. Mai multe observaii care includ non-stoechiometria acestor apatite si asocierea
principalilor constitueni minori, magneziu si carbonat, au furnizat dovezi conform crora
apatitele biologice nu sunt HA pur si ar trebui considerate drept carbonatoapatite[17].
Ben-Nissan si colab.[16, 18] s-au ocupat de comportarea termic, in particular cinetica
descompunerii precursorului de HA sol-gel derivat, pentru mai multe viteze de inclzire.
Rezultatele arat faptul c HA are o energie de activare de dou ori mai mic pentru procesul de
cristalizare sol-gel, comparative cu cristalizarea din faze amorfe de fosfat de calciu, ob inute ca
rezultat al procesului cu pulverizare cu plasm. Mai mult, s-a afirmat chiar [16, 17] c nu exist
lucrri publicate despre HA derivat din soluie, care s fie monofazic, s con in carbonat si s
aibe o morfologie a cristalelor sub form de discuri. S-a observat, la formarea cristalelor sub
form de discuri, faptul c morfologia cristalelor se datoreaz atat precursorului, dar mai ales
procesului de descompunere termic.
Ben-Nissan si colab. [19] au prezentat necesitatea si au accentuat importana maturrii in
scopul convertirii precursorilor de dietoxid de calciu [Ca(OEt)2] si trietil fosfit [P(OEt)3] in
cadrul unui proces sol-gel, pentru obinerea de hidroxiapatit monofazic. S-a incercat apoi ideea
unui precursor alternativ de fosfor care nu necesit o perioad de maturare de 24 de ore. S-a
incercat utilizarea de dietilfosfit [HOP(OEt)2] ca precursor alternativ, cale care a permis
obinerea de hidroxiapatit printr-un procedeu care nu a necesitat maturarea solului [20]. S-a
aplicat cu succes tehnica RMN in scopul monitorizrii reaciei in timpul perioadei de maturare,
ceea ce a furnizat caracteristicile de baz ale comportamentului precursorului alternativ de fosfor.
De asemenea s-a incercat abordarea aspectelor referitoare la mecanismul reaciei si la
identificarea intermediarilor de reacie pentru sistemele sol-gel P(OEt)3 si HOP(OEt)2.
P. Sepulveda si colab. [21] s-au ocupat de evaluarea in vivo a spumelor de hidroxiapatit.
Corpurile macroporoase de HA biomedical avand 85-90% porozitate au fost produse prin
spumarea suspensiilor ceramice si intrire pe suporturi de gel [21, 22]. Pentru consolidarea
matricilor s-a utilizat sinterizarea la 1350oC pentru 2 ore. Metoda spumelor cu suport de gel se
arat a fi potrivit pentru obinerea de spume puternice si utile de ceramici macroporoase care au
un potenial ridicat de a inlocui esutul osos. Procesul duce la compusi noncitotoxici cu variate
fraciuni de porozitate, duritate acceptabil si pori deschisi sferici[21].
Rezistena la fracturi a ceramicilor de HA prezint valori mici in raport cu cerin ele
clinice, de aceea numeroase studii s-au efectuat in scopul investigrii durit ii materialelor
ceramice. O metod comun de a imbunti duritatea si trinicia materialelor ceramice este
intrirea matricii ceramice prin adiia de fibre scurte sau fulgi. In prezent, variate materiale
precum SiC, C, Si3N4, Al2O3, ZrO2, si fibre metalice au fost aplicate in studiul ceramicilor HA
[23, 24]. Fulgii HA sau HA fibroas au fost sintetizai prin variate metode precum sinteza
hidrotermal, precipitare omogen, sintez in faz solid la temperaturi mari si crestere in
sisteme sol-gel [23, 25, 26, 27]. Dar, acesti fulgi sau fibre preparate prin reac ii in faz solid si
in sisteme sol-gel arat o dependen sensibil fa de condiiile de preparare, cristalinitatea lor si
stabilitatea termic fiind nesatisfctoare. S-a prezentat faptul c forma cristalelor de HA tinde s
devin acicular in condiii hidrotermale; din pcate, este dificil s se obin un cristal care
posed o morfologie controlat. Fulgii HA sintetizai prin tratament hidrotermal al -TCP cu acid
citric au o lungime de doar 20-30 m si o grosime de 0.1-1 m[23]. Precipitarea omogen cu o
vitez de reacie mic este o procedur relativ usoar de a obine particule uniforme de HA[23].
HA pur a fost obinut [28] din fosfat de calciu tribazic si hidroxid de calciu, precursori
disponibili comercial. In urma reaciei solide a acestor precursori in anumite rapoarte molare si
prin tratare termic conform unei scheme bine stabilite, se poate obine HA pur.
Park si colaboratorii [29] au preparat HA sub form de fulgi prin hidroliza -TCP in
condiii controlate de pH. Pe msur ce compoziia chimic s-a apropiat de stoechiometrie si a
devenit o structur aglomerat mergand pan la o ceramic dens, stabilitatea termic a HA
sintetic a crescut, iar particulele devenite elipsoidale au prezentat stabilitate termic mai mare
decat cele sub form de fulgi.

Metode de caracterizare
n funcie de informaia pe care o furnizeaz, aceste metode pot fi grupate astfel:

Metode de analiz a compoziiei chimice i de faz

metode chimice clasice (volumetria, gravimetria);
metode de caracterizare microstructural: analiza prin difracie de neutroni,
difracia de raze X DRX, emisia de raze X (fluorescena razelor X XRF),
analiza extins cu raze X, structur fin EXAFS;
metode termice de analiz (analiz termic diferenial, termogravimetrie);
metode optice de analiz: spectroscopia de absorbie n infrarou IR,
spectroscopia Raman, spectroscopia de absorbie n vizibil i ultraviolet UVVIS,
spectroscopia de absorbie atomic AAS, fotoluminescena, chemiluminescena,
spectroscopia de emisie optic n plasm cuplat inductiv ICP, spectroscopia
Moessbauer;
metode magnetice (rezonana magnetic nuclear RMN, rezonana electronic
de spin RES).
Metode de analiz a topografiei suprafeei i morfologiei particulelor
microscopia optic MO;
microscopia electronic de baleiaj SEM;
microscopia electronic de transmisie TEM;
microscopia electronic de transmisie i baleiaj STEM;
microscopia acustic de baleiaj SAM;
imagistic de rezonan magnetic MRI;
microscopie de raze X XM.
Metode de microanaliz a suprafeei
microscopie cu efect tunel STM;
microscopia de for atomic AFM;
spectroscopie fotoelectronic de raze X XPS, ESCA;
spectroscopia electronic Auger AES;
spectroscopia de mas cu ioni secundari SIMS;
spectroscopia fotoelectronic n ultraviolet UPS.
Metode de microanaliz electronic
spectroscopie de raze X dispersiv n energie EDXS;
spectroscopia electronic cu pierderea energiei EELS[1-3].