Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea ,,Aurel Vlaicu Arad

Facultatea de tiine Exacte


Specializarea: Informatic
Anul III

Inteligena artificial
vs.
inteligena natural

Prof. coordonator: Student:


Ioan Dzitac Weisz Patrick
Cuprins

1.Introducere ............................................................ 3
2.Inteligenta natural uman ................................... 3
2.1 Coeficient IQ ................................................... 4
2.2 Tipuri de inteligenta ......................................... 5
2.3 Inteligenta cognitiv ........................................ 7
2.4 EQ-Inteligenta emotionala .............................. 8
3. Inteligenta artificiala ........................................... 9
3.1 Testul Turing .................................................... 9
3.2 Obiectul de studiu al IA ................................. 10
4.Concluzii ............................................................. 11
5.Bibliografie ......................................................... 12
1.Introducere

Inteligenta naturala uman este considerata a fi capacitatea individului de a


nvta lucruri si notiuni noi, usor si bine, de a solutiona probleme noi, de a se
adapta la situatii noi bazandu-se pe experienta acumulata.
Inteligenta artificiala putem spune ca este studiul care poate face
calculatoarele sa indeplineasca realizari pentru care din partea omului ar fi depusa
o anumita inteligenta si efort pentru a le realiza, astfel inteligenta artificiala poate fi
capabilitatea programelor sau masinilor s mimeze procesele de gndire umane,
cum ar fi cugetarea sau nvtarea.

2.Inteligenta natural uman

Psihologia n colaborare cu neurostiintele, psihofizica, psihologia


comportamental, cibernetica biologic, biomecanica, inteligenta artificial, teoria
controlului, management, informatica si matematicile aplicate, respectiv robotica,
mecatronica si controlul automat au in comun studiul inteligentei umane.
Renumiti oameni de stiinta , psihologi precum: Alfred Binet (18571911) ,
Theodore Simon (1872 - 1961), William Lewis Stern (1871-1938), Lewis
Madison Terman (1877-1946), Edouard Claparede (1873-1940), Jean Piaget
(1896-1980), Howard Gardner (n. 1943), Daniel Goleman (n. 1946), Steven J.
Stein, Howard E. Book si Karl Albrecht au incercat definirea notiunii de
inteligenta umana, abordand probleme precum delimitarea si clarificarea
aspectelor sale cantitative si calitative.

2.1 Coeficient IQ

Un indicator extrem de important n anticiparea performantelor de care ar


putea fi capabil un individ este conceptual de IQ, care este un scor derivat din unul
sau mai multe teste psihometrice standardizate de msurare a inteligentei. Se spune
c IQ-ul nu prea mai poate fi mbunttit pe parcursul vietii.
IQ ia n considerare doar inteligenta cognitiv (mental), ins a fost scos n
evident si un alt aspect al inteligentei naturale umane, inteligenta emotional, care
are la baz teoria inteligentelor multiple a lui Gardner.
Psihologul american Howard Gardner a formulat pentru prima oara teoria
inteligentelor multiple, care porneste de la ideea existentei unor inteligente diferite
si autonome ce conduc la modalitti diverse de cunoastere, ntelegere si nvtare.
2.2 Tipuri de inteligenta

Pn n prezent Howard Gardner a identificat noua tipuri de inteligent:

1. Inteligenta lingvistic
2. Inteligenta logico-matematic
3. Inteligenta spatial
4. Inteligenta corporal-kinestezic
5. Inteligenta muzical
6. Inteligenta interpersonal
7. Inteligenta intrapersonal
8. Inteligenta naturalist
9. Inteligenta existentiala

Insa Karl Albrecht reclasifica modelul inteligentelor multiple al lui Howard


Gardner n sase categorii primare:

I. Inteligenta abstracta
II. Inteligenta sociala
III. Inteligenta practic
IV. Inteligenta emotional
V. Inteligenta estetic
VI. Inteligenta kinestezic
1.Inteligenta lingvistic presupune capacitatea individului de a rezolva
probleme si abilitatea si plcerea de a citi, scrie, povesti .
2.Inteligenta logico-matematic presupune capacitatea individului de a se
manifesta n jocuri logice, de a rezolva probleme de aritmetic sau de a participa cu
interes n jocurile de strategie.
3.Inteligenta spatiala presupune capacitatea individului de a gndi n
imagini si de a facilita rezolvarea unor probleme de tip geometrico-spatiale.
4.Inteligenta corporal-kinestezic presupune capacitatea individului de a
simti ritmul unui dans. Inteligenta la nivelul corpului si al minilor ne permite s
controlm si s interpretm miscrile trupului, s manevrm obiecte, insa aceste
tipuri nu se regsesc numai la atleti, acrobati sau dansatori, ci poate fi ntlnit n
practicarea unor meserii riscante care presupun o mare finete pentru reusit .
5.Inteligenta muzical presupune capacitatea individului de a avea ureche
muzicala, adic de a percepe si a distinge sunete, acute sau joase, pe care alte
persoane nu le pot diferentia.
6.Inteligenta interpersonala presupune capacitatea individului de a fi
empatic.
7.Inteligenta intrapersonal presupune capacitatea individului de a reflecta o
bun cunoastere a propriilor sentimente, cu alte cuvinte cunoasterea de sine.
8.Inteligenta naturalist presupune capacitatea individului de a relationa cu
mediul inconjurator, astfel individul are capacitatea de a rezolva probleme si de a
dezvolta produse cu ajutorul clasificrilor si reprezentrilor din mediul
nconjurtor.
9.Inteligenta existential este capacitataea specifica unui individului
preocupat de cunoasterea lumii, aceta punand intrebari despre aparitia si inceputul
universului, despre nemurire si despre sensul vietii. Aceasta inteligenta i
caracterizeaz pe filozofi.
Conform studiilor, din punct de vedere biologic, inteligentele sunt
independente, n functie de zonele corticale care le guverneaz.
Astfel putem spune ca la nivel individual fiecare individ este o colectie de
inteligente.

2.3 Inteligenta cognitiv

Alfred Binet a publicat primul test modern de evaluare a inteligentei,


cunoscut azi sub numele de scala de inteligent Binet-Simon.
IQ se calcula folosind formula : IQ= 100 X vrsta mintal/vrsta biologic.
IQ este un coeficient care nu poate fi ameliorat semnificativ pe parcursul vietii.
Persoanele cu un IQ sczut sunt uneori orientate ctre un program de educatie
pentru persoane cu nevoi speciale, n timp ce un IQ ridicat recomand aceste
persoane pentru un program educational avansat, astfel testele de inteligenta au
fost folosite pentru a anticipa succesul educational.

2.4 EQ-Inteligenta emotionala

Inteligenta emotional, EQ, reprezinta constientizarea de sine, autodisciplin


si empatie. Inteligenta emotionala da seama de felul n care ne controlam
impulsurile si sentimentele, inteligenta emotional poate fi mbunttit.

EQ este organizat sub forma unor domenii:

1. Domeniul intrapersonal
2. Domeniul interpersonal
3. Domeniul adaptabilittii
4. Domeniul administrrii stresului
5. Domeniul strii generale
3. Inteligenta artificiala

Inteligenta artificial si propune s explice si s modeleze comportamentul


inteligent n termenii proceselor de calcul si este de natur interdisciplinar.
IA este capabilitatea masinilor sau programelor sa imite procesele de gndire
umane. Obiectul IA se poate defini ca fiind studiul de a face calculatoarele s
realizeze lucruri pentru care omul are nevoie de inteligenta pentru a le realiza.
O definitie a ceea ce semnifica IA a fost data de John McCarthy in anul
1955. Acesta spunea: o masina care se comporta intr-un mod care ar putea fi
considerat inteligent, daca ar fi vorba de un om.

3.1 Testul Turing

Alan Turing a definit comportamentul inteligent a unui calculator ca


abilitatea de a acumula performante la nivel uman n sarcini cognitive.

Testul lui Turing are dou calitti remarcabile:

testul ne furnizeaz un punct de vedere standard obiectiv asupra inteligentei;


testul poate fi realizat fie ca un joc n doua faze sau avnd doar o faz, n
care interogatorul trebuie s aleag ntre un om si masin;
Cteva caracteristici implicite ale unui sistem intelligent se pot desprinde din
testul Turing:

prelucrarea limbajului natural;


posibilitatea de reprezentare a cunoasterii;
rationament automat pentru utilizarea informatiilor n rspunsuri sau pentru
formularea propriilor ntrebri;
nvtarea n vederea adaptrii la situatii noi;

Pentru studiul inteligentei artificiale se recomand un curs de logic


computationala iar ca aplicatii, putem aminti limbajele declarative Lips, Prolog si
Clips.

3.2 Obiectul de studiu al IA

Din punct de vedere informatic, IA se ocup cu generarea reprezentrilor


procedurilor care permit n mod automat si autonom rezolvarea unor problem care
erau doar apanajul oamenilor.
In cadrul IA exist dou abordri fundamentale majore diferite:
IA simbolic
IA slab

IA simbolic, se caracterizeaz printr-un nivel nalt de abstractizare si o


privire macroscopic. Ea mai este numit si inteligent artificial puternic ,
intelegandu-se prin aceasta o inteligent artificial, de obicei bazat pe un
computer, care este constient de sine si chiar poate gndi.
IA simbolic acopera arii, precum:
sisteme bazate pe cunostinte,
rationamentul logic,
nvtarea simbolic a masinilor,
tehnicile de cutare si procesarea limbajului natural.
IA slaba este o inteligent artificial care nu pretinde c poate gndi, putnd
ns rezolva o anumit clas de probleme ntr-un mod mai mult sau mai putin
inteligent, de exemplu cu ajutorul unui set de reguli de exemplu retelele neurale si
algoritmii genetici sunt exemple relevante pentru aceast abordare.
Limbaje de programare utilizate in IA sunt LIPS, PROLOG si CLIPS.

4.Concluzii

In concluzie IA este un domeniu interdisciplinar si chiar multidisciplinar,


care implic pe lng informatic sau tehnologia informatiei sau stiinta
calculatoarelor si alte stiinte, dintre care amintim: psihologia,
biologia, neurostiintele, cibernetica, ingineria, filosofia, si multe altele.
Studiul IA s-a extins peste tot n lume, att n institutele de cercetare, ct si n
universitti.
IA este stiinta care isi propune s gseasc solutii la probleme complexe care
au apanajul inteligentei umane, cu ajutorul programelor de calculator sau a
masinilor automate.
Howard Gardner a inventat cele 9 tipuri de inteligenta multipla iar Karl
Albrecht reclasifica modelul inteligentelor multiple al lui H.G n sase categorii.
Coeficientul de inteligent IQ este un scor derivat din unul sau mai multe teste
psihometrice standardizate de msurare a inteligentei, acesta fiind un indicator
extrem de important n anticiparea performantelor de care ar fi putut fi capabil un
individ, luand n considerare doar inteligenta cognitiv, iar acesta nu prea mai
poate fi mbuntatit pe parcursul vietii.
Clasificarea indivizilor in functie de coeficientul IQ este cuprinsa intr-o
ierarhizare intre idiot si geniu.

5.Bibliografie

1. Dzitac I., INTELIGENTA ARTIFICIALA, curs.


2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Inteligen_artificial
3. Tatar D., Inteligenta Artificiala, Editura Albastra, 2001;
4. http://en.wikipedia.org/wiki/Alan_Turing