1933 C23 Carls VASTANEDA ~ PASE MAGICE iil rao international publishing companySILIOTECA JUD BRASOV Nov. ZY. ied RAO Intentional Publishing Company ‘Grupal Ealtarial RAO (CP. 2124, Bucuresti, Romina ‘CARLOS CASTANEDA, Magical Passes ‘The Pretcal Wisdom ofthe Shamans of Ancint Mexico (© 1998 by Laygan Productions ‘Tensegrty® ise regised trademark trough Laugsn Productions “Traducere din limba engleza TRINA HOREA Copert sere DONESTAN Edita ‘© RAO Intemational Publishing. Company 2003, penta versiapea n limba romna ‘Tiparut exeouat de ALFOLDINYOMDA AG. februare 2008, ISBN: 975-576-443-1 CUPRINS Introducere / 9 PASELE MAGICE / 19 ‘TENSEGRITATEA / 32 SASE SERII DE TENSEGRITATE / 41 PRIMA SERIE: SERIA PENTRU PREGATIREA INTENTIEI / 50 Prima grupas Framintarea energie pentru intengio / 54 ‘A doua grupé: Stimularea energiei pent intenie | 62 ‘A treia grupa: Stringerea energie! necesareintengiel (71 A patra grup: Inspirarea enerpei pentru intent / 81 ‘ADOUA SERIE: SERIA PENTRU PINTECE / 85 Prima grupas Pasele magice cae aparin ‘Taishei Abelar / 91 A doua grup past magica apartinindu in mod direct Florindei Donner-Graut / 95, ‘Atria grupt: Pasole magice care fi sparin in ‘exclusviate lui Carol Tiggs / 96 ‘A patra grupa: Pasele magice care i apartin Jui Blue Scout / 99 ‘ATTREIA SERIE: SERIA CELOR CINCIPREOCUPARI ~SERIA WESTWOOD / 104 ‘Prima grupt: Central pentru luaresdecizilor / 105Pascle magice pent centr pentru Juatea dectlllor | 109 ‘Adoua grupa: Recapitularea / 118 Pasele magice pentru recapitulare / 126 Ateia grupa: Vises / 135 Pasele magice pentns visare / 141 ‘A pata grupa: Tacerea inteioara [147 Pasele magic care aja la obxineres ‘tice interioare | 151 APATRA SERIE: SEPARAREA CORPULUI STING DECORPUL DREPT - SERIA CALDURI / 160 Prima grupa: Stimularea energiei corpului sting siacompuluidrept / 165 ‘A.doua grupa: Amestecarea energie din corpul sting sicorpal drept / 176 Ateia grupa: Miscarea energii corpulu sting si aconpului drept cu ajuroral respiraiei / 186 A patra grupa: Prediletia corpului sting siacorpului drept / 194 (Cele cinci pase magice pentru corp sting / 195 (Cale tei pase magice pentma corpul drept / 209 ACINCEA SERIE: SERIA MASCULINITATH / 216 Prima grupas Pasele magice in care mtinile sin migcate concomitent, darfnute separat / 220 ‘A.doua grupa: Pasele magive pentru concentrarea ‘encrgieltendonului | 726 Atria grupa: Pasele magice pentra formares capactaii erecistenta / 233 -ASASEA SERIE: MULOACE FOLOSITE iN ASOCIERE ‘CU ANUMITE PASE MAGICE / 240 Prima categorie / 243 ‘Addoua categorie / 247 Tuturor celor care practica Tense itatea si care, unindu-si fortle, mi-2 facut accesibile formule energetice Ia care don Juan Matus sau samanit din pita Ii nu au ave niciodata seces.INTRODUCERE Don Juan Matus, unul dintre vrajitoii-capetenie, adica ual, cum sint numiti vrajitorii care conduc un grup de vrajitori, m-a initiat in universu! cognitiv al samanilor Mexicului stravechi. Don Juan Matus era indian de origine, nascut in Yuma, Arizona. Tatil siu era indian yaqui din Sonora, Mexic, iar mama Iui se banuia c& era indianca yuma, originara din Arizona, Apoi tatal sin I-a dus la Sonora, in Mexic. Acolo au fost prinsi in viltoarea razboaielor locale purtate de indienii yaqui impotriva ‘mexicanilor. Tatal sau a fost ucis, iar don Juan, pe atunci fncA un baietan de numai zece ani, a fost luat in grija de niste rude din sudul Mexicului. La virsta de douazeci de ani a cunoscut un vrajitor-cape- tenie pe nume Julian Osorio. Acesta i-a dezvaluit o intreaga dinastie de vrajitori, care se intindea, pe cit se pirea, de-a Tungul a douszeci sicinci de generafii. El, unul, nu era indian, ci fim al unor imigranti europeni stabilii in Mexic, Don Juan ‘mica spus c& nagualul Julian fusese actor, o persoand cu ade- varat impresionanté — povestitor neintrecut, mim, un om influent, cu autoritate, indragit de tof. Int-unul din tumeele teatrale facute prin fara, actorul Julian Osorio I-a cunoscut pe nagualul Elias Ulloa, si aceasta intinirei-a schimbat definitiv viaja, deoarece nagualul Elias Ulloa i-a transmis tot ceea ce stiau vrajtorii din spita sa,10 CARLOS CASTANEDA Unmind traditia tnaintasilor sai samani, don Juan Matus isa invatat pe patra dintre discipolii sti citeva migcari ale ‘rupului, pe care el le numes pasele magice. Acesti discipoli au fost Taisha Abelan, Florinda Donner-Grau, Carol Tiggs si eu insumi, Ne-a invatat aceste pase magice in acelag sprit in ‘care fusesera transmise din generajie in generatie, cu 0 singurd exceptie notabila: a lasat deoparte ritualul excesiv ccare insojea de generatii explicajile si demonstrarea paselor. ‘Comentind acest fapt, don Juan mi-a explicat ca ritualul isi picrduse efectal pe masura ce noi general de discipoli erau {nteresate mai mult de eficacitatea si functionalitatea lor, Mi-a, recomandat totusi simu discut sub nici un motiv despre pasele magice cu nici unul dinte discipoli sai si nici cu altcineva. Motiva aceasta rugaminte prin faptul ca pasele ‘magice deveneau un bun al fiecirui individ in parte, iar efectul lor era atit de rascolitor, init era mai bine sa le practici doar, fara si discuti despre ele Don Juan Matus m-a invafat tot ce stia despre vrajtorii din spita sa. A formulat, a relatat si a explicat fiecare nuanta ‘.cunostintelor sale. Prin urmare, tot ceea ce voi spune despre pasele magice este un rezultat direct al invajaturilor sale Pasele magice nu sint o inventie. Ele au fost descoperite de samanii care Lau precedat pe don Juan si care au trait in Mexic in timpuri stravechi, in timp ce se aflau in stari samanice de constientizare sporitt. Descoperirea a fost rezultatul unui accident. A inceput printr-o serie de intrebati extrem de simple referitoare Ia natura unei incredibile senzatii de bine resimtite de samani in starile acelea de constientizare sporiti, cind trupurile Lor aveau anumite pozitii migeau membrele tntr-un mod anume. Senzatia de bine era atit de putemica, incit dorinta de a repeta miged- rile in starea normala de constientizare a devenit scopul intre- gilor lor eforturi, Si se pare cA au reusit ceea ce si-au propus, ajungind sa stapineased o serie extrem de complexa de miscari care, atunci cind erau executate, fi ajutan s’ obtina rezultate uimitoare pe PASE MAGICE, it plan mental si fizic. De fapt, rezultatelele executarii misc rilor respective erau atit de dramatice, incft le-au denumi ‘pase magice. Timp de generatii le-au dezvaluit nunai iniia- {ilor, samani alesi cu grija, precedind dezvaluirle prin ritua- luri complicate si ceremonii secrete. Don Juan Matus insa s-a indepértat radical de tradivie in ‘modul in care ne-a invaat pe noi aceste pase. Ca urmare, a fost nevoit si reformuleze scopal lor pragmatic, Mie mi l-a desctis, ‘nu atitea pe o modalitate de aimbunatatiechilibrul mental gi fizic, asa cum fusese el privit in timpuri stravechi, ci mai ccurind ca pe o posibilitatea practica de redirectionare a ener- giei. Mi-a explicat c& indepattarea sa de traditie era un rezultat, al influentei pe care o exercitasera asupra lui cei doi naguali care au precedat. ‘Vrajitori din spita sa erau convinsi ca tn fiecare dintre noi existao cantitate innascuta de energie care nu este supusa, asaltului fortelor exterioare menite sé 0 sporeasca sau si 0 diminueze, Conform credintei acestor vrajtori cantitatea de, energie din fiinfa noastra este suficienta pentra a tealiza ceea ce vrijitorii considerau a fi obsesia fiecirui locuitor al acestei ‘getea Iui don Juan Matus era aceea c& neputinta noastra de a sdepigi acesti parametri este cauzata de cultura si mediul nostru social. El sustinea c4 mediul social si cultura neaza intreaga noastré energie innascuta pentru a raspunde ‘nor modele comportamentale incetafenite care nu ne permit ‘4 depasim acesti parametti ai perceptiei normale. ~ $i de ce, ma rog frumos, mi-as dori eu sau si-ar dori ci- neva si depiseasc acesti parametri? am intrebat la un mo- ment dat pe don Juan, ~ Depasirea acestor parametri este problema inevitabila a omenitii, mi-a rispuns el, Depdsirea lor inseamna patrun- derea in lumi imposibil de inchipuit, cu 0 valoare pragmatica prin nimic deosebita de valoarea lumii noastre de zi cu zi. Indiferent daca acceptim sau mu aceasta premis4, cu tof sintem obsedati de posibilitatea de a depasi acesti parametri,2 dar tentativele noastre esueaza lamentabil, ceea ce explica rispindirea drogurilor si altor stimulente, a ritualurilor gia ‘ceremoniilor religioase in rindul camenilor moderni. —Don Juan, de ce crezi ci am esuat atit de lamentabil? ~ Esecul nostru de a ne implini doringele subliminale se datoreaza faptului cd abordam haotic aceasta problema Uneltele noastre sint lipsite de rafinament. E ca si cind am fncerca sa dirimam un zid izbindu-l cu capul, Omul nu se sindeste La aceasta depasire prin prisma energiei. Pentru ‘rajitori, suecesul este determinat de putinfa sau neputinta de 4 accesa energia. ‘Sidon Juan a adaugat: =Deoarece este imposibil si ne intensificdm energia innas- ‘cut, singura cale deschisa vrajitorilor din Mexicul stravechi cera redirectionarea acestei energii. Pentru ei, acest proces de redirectionare incepes cu pasele magice si cu efectul pe care ‘scestea fl aveau asupra corpului fiz. Jn timp ce-mi impartasea tnvatatura sa, don Juan tinea s& sublinieze in mod repetat ca importanfa enorma pe care 0 acordau samanii din Mexicul antic vigori fizice si conditici ‘mentale bune este valabila si in ziua de a, in egala masura ca si pe vremea lor. Observindu-i pe el si pe cei cincisprezece ‘ijitori care-1insojeau, mi-am dat seama cA ceea ce spunea eta adevarat. Echilibrul lor mental si fizie era absolut remarcabil ‘Odata I-am intrebat fara ocolisuri de ce pun vrajtori atita pret pe dimensiunea fizica a finfei umane. Raspunsul lui ma lat prin surprindere, deoarece intotdeauna il privisem pe don, Juan ca pe un om dedicat spiritutui, = §amanii nu au nimic spiritual, mi-a spus el. Sint niste fiinte foarte practice. Cu toate acestea, e bine stiutc& samanii Sint priviti in general ca fiind excentrici, chiar nebuni. Poate de aceea crezi ca sint preocupati de spirit. Par nebuni pentru ce intotdeauna incearca si explice lucruri ee nu pot fi expli- cate, Pe parcursul acestor tentative inutile de a da explicafit, complete, explicatii care nu pot fi in nici un caz complete, samanii isi pierd coerenta si spun lucruti lipsite de noima, PASE MAGIC Daca vrei sa fii intro forma fizica excelenta si sa ai mintea clara, ai nevoie de un trup mobil, a continua el. Acestea sint cele dow’ chestiuni extrem de important in vetie samanitor, penira cA lor li se datoreaza sobrietatea si pragmatismul: singurele cerinfeindispensabile pentru @ putea patrunde in alte tarimuri ale perceptici. Pentru a putea naviga cu adevarat in necunoscut, ai nevoie de o atitudine plina de cura, dar nu de nesocotinta. Pentru a realiza un echilibru intre temeritate si nesocotina, un vrajtor tebuie si fie extrem de sobru, precaut, ‘ndeminatc stro minanata condi fizica = Dar ce nevoie are el de o asemenea condiiefizica, don Juan? I-am intrebat eu. Nu e suficienta dorinta sau vointa de a calatori in necunoscut? = Nu in viaja asta de doi bani, mi-a rispuns el cu bruta- litate. Chiar si numai pentru a gindi ca te afi in fata necu- ‘oscutului ~ cu att mai mult sa patrunzi tn el ~ ai nevoie de ‘un curaj extraordinar gi de un trup care s& poata duce curajul asia, Ce rost ar avea s8 ai curaj daca n-ai minte vie, vigoare fizica si muschi pe masura? Extraordinara conditie fizica despre care-mi tot vorbise cu insistenga don Juan inca din prima zi a itilniri noastre, ‘obtinuta datorita executarii riguroase a paselor magice, ere, <éupa toate indicile, primul pas spre redirecrionarea energiei noastre innascute, In opinia lui don Juan, aceasta redirec- rionare a energici era problema cruciala in existenta oricarui saman, ca, de altel, in existenfa oricarui individ. Redirectio- ‘area enetgiei este un proces care consta din transportarea, dint-un loc in altul, @ energiei deja existente in noi. Aceasta energie este dislocata din centii de vitalitate din trup, fiind nnecesara pentru a se crea un echilibru inte vioiciunea mini si vigoarea fica. ‘Samanii din spita lui don Juan erau proftind preocupati de redirectionerea energiei lor tnnascute. Preocupare care mu cconsttuia un efort intelectual, nu era nei rezultatul unui proces de inductie sau deductie sau al vreunei concluzit logice, cial ‘capacitti lor dea percepe energia care strabate ea universul4 ~ Vrajitoritacestia mumeau vedere capacitatea de a percepe cenergia si cum strabate ea universul, mi-a explicat don Juan. Conform descrerii lor, vederea este o stare de constientizare sporita, in care trupul uman este capabil st perceapa energia, ca pe o curgere, un curent, o vibratie asemanatoare cu vintl. ‘A vedea cum energia strabate universul care vibreaza este produsul unei opriri de moment a sistemului de interpretare propriu fiinfelor umane. —Ce ese sistemul acesta de interpretare, don Juan? Iam intrebat eu. ~Samanii din Mexicul stravechi au descoperit ca fiecare parte @ tupului uman este antrenata Tntr-un fel sau altul in transformarea acestei curgeri care vibreaza, a acestui curent de vibraje, intro forma de informatie senzoriala, Suma acestui bombardament de informatie senzoriala este apoi transfor- ‘mata, prin folosire, in sistem de interpretare care-iajuta pe ‘oameni sa perceapa lumea aga cum 0 percep. Pentru a opri acest sistem de interpretare, a continuat el, amanii din Mexicul Antic trebuian si-si impuna o disciplina extraordinara. Oprirea aceasta ei o numeau vedere, vederea fiind cheia de bolta a cunossterii lor. A vedea cum energia curge prin uni ‘vers era penint ei o unealta esentiala pe care o foloseau pentru ‘si intocmi schemele de clasificare, Datorita acestei capaci- tafi, spre exemplu, ei si-an prezentat intregul univers ce poate fi perceput de fiingele umane ca pe o ceapa cu mii de foi Lumea cotidiand a fiintelor umanie este doar una dintre foi — asa gindeau, Prin urmare, credeau ca exista si alt foi care nu sint doar accesible perceptiei fac patte din ‘mostenirea naturala a omului ‘0 alta problema de o importanta covirsitoare pentru acei vrajitori si, in acelasi timp, o consecinga a capacitifi lor de a vedea energia asa cum curge ea prin univers era descoperirea configuratici energetice a omului. Aceasta configuratie ener- geticd era pentru ei un conglomerat de cimpuri energetice aglutinate de o fort vibratoare care una respectivele cimpuri ‘energetice int-o minge luminoasé de energie. Pentru vrajitori PASE MAGICE, 6 pentru luarea decizilor cu migcarea inainte $1 inapoi a miinilor si a bratelor, cu palmele indreptate in sus ‘Aceasta past magica este asemina- toare cu prima $i este executata in aceeasi maniera, doar ca de data aceasta palmele sint indreptate in sus (fig. 127). Inspirati si expirati exact ca in pasa precedenta, Expirajicind Impingeti mii- Figua 127 nile si bratele inainte, la un unghi de patruzeci si cinci de grade, si inspira cind le trageti inapoi. Inspirati cind impingeti bratele si miinie in jos, expirati cind Ie trageti inapoi. 9. Aducerea energiel in centru! pentru luarea dectzillor cu 0 migoare ciroulara a gia bratelor, cu palmele \dreptate in jos Aceasta pas magica incepe exact ca prima din aceasta grup, exceptind faptul ca atunci cind miinile ajung in pozitia de intindere perfecta, descricti | doua cereuri complete cu miinile 5; _______] bratele, incepind rotirea spre exterior, Figum 128 pina la aproximativ cincisprezece contimetri departare de cutia toracica, Dupa ce miinile au descris cercurile complete (fig. 128), trageti brajele inapoi, de-o parte si de alta a cutiei toracice, imediat sub axile, Aceasta pasa magica are doua etape. fn prima, expirati in timp ce descrieti cercurile si inspirati cind trageti brajele ‘inapoi. In a doua inspirati cind trasati cereurile si expirati ind trageti bratele inapoi. | } | } ‘PASE MAGICE im |. Aducerea energiel pentru luarea decizillor cu 0 migcare circulara a miinilor gia bratelor, cu palmele indreptate in sus ‘Aceasta past magica este exact ca si cea anterioara cu aceleasi doud etape ale inspirari si ale expirarii aerului, doar c& descrierea cercurilor se face cu mifinile si brafele jinind palmele cu fata in jos (fig. 129). Figwa 129 5, Aducerea energiei in contrul ‘pontruluarea decor din zona taliel Brajele sint indoite de la coate si’ sinute ridicate, la nivelul umerilor. Dege- tele relaxate sint indreptate spre punctul 'V de la baza gitului, dar fara sa-I ating (fig. 130). Migcati bratele ca intr-o lega- rare, de la dreapta Ia stinga si de la stinga la dreapta, Executati migcarea fara sa va miscati umerii sau coapsele, ci prin Figura 130, contractarea mugchilor stomacului, care mised regiunea taliei spre dreapta, spre stinga si din nou spre dreapta si aga mai departe. 6. Aducerea energiel din zona ‘omoplatilor in centrul pentru Juarea dedizillor ‘Tineti brajele indoite ca in pasa precedenta, dar cu umerii indoiti, pentru a aduce coatele cit mai in fafa. putinga. Mina stinga este plasata peste mina dreapta, Dogetelesintrelaxate,indreptate (1 spre punciul V, dar fara sil atinga. Figwa 13!i ‘CARLOS CASTANEDA Jmpingeibaria in fas spijinii-o mn spat dine degetul mare gi aratorul niin sting! (fig. 131), Impingeti costele indoite prin intinderea omoplatilor, pe rind fiecare, cit mai ‘mul cu puting, 7. Stimularea energie! in jurul centrulul pentru luarea decizillor cu incheietura indoita Aducefi ambele mitinii fn dreptul punctului V de ta baza gitului, fara sa-l atingeti. Tineti miinile ugor curbate si dogetele indreptate spre centrul pentru luares decizillor. Apoi {ncopeti st migeati miinile inti stinga, apoi dreapta, ca si ind afi agitao substan lichida in jurul zonei sau ca gi cind afi face vint locului unde se afla punctul V eu o serie de migcasi domoale ale fiecérei mini; executati aceste migcdri intinzind fntregul bray in lateral si apoi aducindu-1 inapoi in fata punctului V, cu mina indoita puternic spre interior, folosind fncheietura si dosul miinii ca suprafata de lovire (fig. 133). Executati aceeasi migcare cu braful drept. in acest fel aplicati 6 serie de lovituri puternice chiar in zona din fata punctului V. [Pa Figura 132 Figura 133. 8. Transferarea energiei din cei doi centri de vitalitate din partea din fata a corpului ‘in centrul pentru luarea deciziior Aduceti ambele mini i fata corpului, la cftiva centimetri de regiunea pancreasului si a splinei. Tineti mina stinga, cu PASE MAGICE 113 palma intoarsé in sus, In zece-doisprezece centimetri sub mina dreapta, care e intoarsi cu palma in jos. intindeti antebraful sting drept in fafa, Ia un unghi de nouazeci de ‘grade cu bratul. Tineti antebratul drept aproape de corp, cu degetele indreptate spre stinga si in unghi de nowazeci de grade fata de brat (fig. 134). Descrieti doua cercuri cu mina stinga, fn jurul zonei pancreasului si sptinei, executindu-le spre interior, cu un diametru de aproximativ treizeci de centimetri, in momentul in care terminati de executat al doilea cere, indreptati brusc mina dreapta inainte, int-un gest de lovire cu latul palmei, la o distant de un bra lungime in fata ficatului sia vezici biliare (fig. 135). Repetati aceleasi miscari de partea cealalta a corpului, schimbind pozitia miinilor care sint aduse in regiunea ficatului si a vezicii biliare. Mina dreapta va executa cercurile, iar mina sng va lovi cu latul palmei la 0 langime de brat in fata pancreasului i spline. l i Figura 134 Figura 135 9. Aducerea energiei de la genunchi in centrul pentru luarea decizilor Descrieti doud cercuri cu braful si mina stinga, de aproximativ treizeci de centimetsi in diametru, in fata ppunctului V si putin la stinga acestuia (fig. 136). Palma este fndreptata in jos. Cind incheiati al doilea cere, ridicati antebravul Ja nivelul umarului, loyind cu mina inainte, dar1a CARLOS CASTANEDA fn diagonala spre dreapta, ta. nivelul punctului V si cu 0 zvicnire a inche- ieturii, ea si cind ati avea in mind un bici (fig. 137). Executati aceleasi mis- cari cu mina drespta __Apoi inspirati adinc si expirati, in timp ce ambele miini si brate aluneca fn jos pina ajung la nivelul genun- chilor, cu palmele indreptate in sus, Inspiratiadine. Ridicai braele — bragul sting primul, urmat imediat de dreptul care se incruciseaza cu stingul stunci ind tree peste cap, pind cind degetele ating partea din spate a gitului. Tinefi-va respiratia in timp ce va leganat trunehiul detrei ori int- parte gi-n alta; apleeati mai init ‘umarul sting, apoi cel drept s.am.d. (fig. 138). Expirati in timp ce aduceti din nou brajele deasupra genunchilor, cw palmele Indreptate in sus Inspirati adine, apoi expirati in timp ce inalfati miinile de pe genunchi la nivelul punctului V, cu degetele {ndreptate spre el, fira si- atinga (fig. 139). Coborifi mea © dati miinile Ia genunchi, si in acest timp expirati Inspirati inca o data profund, ridicind mfinile la nivelul cchilor, apoi lasati-le in jos, pe linga corp, in timp ce “KK Figura 138 Figura 139 Figura 136, Figura 137 PASE MAGICE 1s ‘Urmatoarele trei pase magice ~ mi-a spus don Juan ~ transforma energia apartinind numai centrufui pentru Juarea deciziilor, din marginea din faa a sferei luminoase, unde s-a acumulat de-a lungul anilor, catre partea din spate ‘a acesteia, si apoi din partea din spate catre partea din fata ‘a sferei luminoase. Don Juan spunea ca aceasta energie transferata inapoi si inainte trece prin punctul V, care actioneaza ca un filtru, folosind numai energia ce ii este caracteristiea si eliminind restul. Don Juan mi-a atras atentia c&, dat fiind acest proces de selectare al punctului V, aceste pase magice trebuie executate cit mai des cu putinga. 10. Energia care strabate centrul pentru luarea docizilor din fata in spate gi din spate in fata cu doua lovituri Inspirati adine. Apoi incepeti sa expirati incet in timp ce intindeti bruse bratul sting la nivelul plexului solar, cu palma indreptata in sus; palma este perfect intinsi si ‘degetele unite. Apoi stringeti mina pumn, Executati o migcare de lovire cu braful si pumnul spre spate, de la rivelul soldului (fig. 140). Expiratia inceteaza o data cu deschiderea pumnulu Tnspirati profund. Incepeti st expirati in timp ce palma eschisa, aflata inca la spate, loveste de zece ori, ea si cind ar lovi usor un obiect solid si rotund. Stringeti din now ‘pumnul inainte s& aduceti bratul in fata, balansindw-, pentra a lovi o zoni aflata in dreptul punctului V, la un brat distanta de acesta (fig. 141). Deschideti pumnul ca si cind afielibera ‘eva finut in el. Lasati bratul in jos, duceti-l la spate si de acolo, print rotatie peste cap, readuceti-] in faya cu palma indreptata in jos, in dreptul punctului V, ea pentru a sparge ‘cea ce afi eliberat mai devreme. fn acest moment se incheie siexpiratia (fig. 142) ‘Repelati soeeasisuita de migeari cu brapul drept.16 CARLOS CASTANEDA asemacice———=~*~«S as e | ss ae ( Figaa 10 Figura Tar Figuate Fipua H6 11. Transferarea energiel din fata in spate i din spate in fata, cu bratul incovoiat Inspirati adine. Apoi incepeti si expirati incet, in timp ce intindeti bratul sting tn fata, cu palma indreptata in sus. Siingeti repede mina in pumn. Rotifi pumnul astfel inet dosul palmei sa fie indreptat in sus, si loviti cu el peste ‘uma, spre spate, Pumul este Indreptat acum cu fafa in sus Deschideti mina si rasuciti-o cu palma in jos. Tot acum fncheiati expiratia. Tnspirajiadinc. Incepeti sa expirati incet in timp ce ‘ndoiti mina intr-un cfrlig indreptat in jos si executati de trei ori o miscare de scobire, casi cind afi introduce materie solida intr-o bila (fig. 143). Aruncati bila la nivelul capului cu o smuciturd a miinii si a antebratului (fig. 144) si apucati-o din nou repede cu mina indoita de Ia incheietura, asemenea unui cirlig (fig. 145). Deplasafi braqul in feta, apoi la nivelul umarului drept si de acolo loviti cu el tn zona din fafa punctului Y, la un braj distanta de acesta, folosind incheietura si dosul palmei ca suprafata de lovire ig. 146). Apoi intindeti mina ea pentru a elibera ceca ve tineti in ea si coborifi bratul, duceti-l in spate si rotti-l peste cap pentru a lovi puternic cu palma intinsa ceea ce afi cliberat. Expirafia inceteaza in momentul in care intregul ‘corp se cutremura de fora loviturii, Repetati aceleasi migcari cu celalat brat. Figira 143 Figura 4 Figura 45 12. Transferarea energiei din fata in spate gi din spate in fatd cu trel lovituri Inspiratiadine. fncepetis& expirati incet in timp ce loviti jn fata corpului cu mina deschisd si palma bine fntinsi, {ndreptata Sn sus. Stringeti repede mina in pumn si retrageti brajul ca pentru a lovi cu cotul in spate. Apoi deplasai-1 lateral spre dreapta, aplicind o lovitura de pumn dintr-o parte, cou antebraqul frecindu-se de trup (fig. 147). Retrageti din nou cotul, ca pentru a lovi cu el in spate, intindeti bratul spre stinga gi spre spate, pentru a aplica a patra lovitura in spatele corpului cu dosul miinii strinse pumn. Expiratia se tncheie ind deschiceti mina (fig. 148). Inspirafi profund, incepeti sa expirati in timp ce mina, {ndoita ea un cilig si afirmind in jos, executa trei migeari de scobire, Apoi executafio miseare cu mina ca pentru a apucs un object solid (fig. 149). Balansati bratul in fata, 1a nivelul centrului pentru luaree decizilor, migcarea se continua spre lumaral drept; de sii, trasafi o curbi in sus cu antebraful si aplicatio lovitura cu dosul pumnului fn zona din fafa pune- tului V, la 0 lungime de brat de acesta (fig. 150). Deschideti mina ca pentru a elibera ceea ce finea sttins. Apoi cobotiti rina, ducef-o la spate, rotii-o peste cap cu palma deschisa si aplicatio lovitura de zdrobire a ceea ce af eliberat din pumn, ‘Migcarea trebuie executata cu forta si cu palma deschisa. ‘Acum se incheie si expiratia (Hig. 151). *WBLIOTECA JUD. BRASC mn18 CARLOS CASTANEDA Repetati aceleasi miscari cu bratul drept. Figuea 197, Figura 148 Figura 150 Figura 151 Adoua grupa Re Conform celor spuse de don Juan discipolilor sai, recapitularea este tehnica descoperita de vrajitorii din Mexicul stravechi si folosita de atunci incoace de fiecare saman_practicant, pentru a revedea sia retrai toate experienfele avute in timpul viet, in dorinta de a atinge doua scopuri transcendentale: primul, scopul abstract de a ‘mplini un cod universal conform céruia omul trebuie 3 abandoneze constientizarea in momentul mort; ial PASE MAGICE 19 doilea, un scop extrem de pragmatic, acela de dobindi fluiditatea perceptiva. on Juan spunea ca stabilirea primull scop era un ezultat al observatilor Facute de acei vrijitori prin mijlocirea caps- citafi lor de a vedea nemijlocit energia, asa cum curge ea prin ‘univers. Ei au vazut cd in univers existé o forta gigantica, un conglomerat imens de cimpuri de energie, pe care fl numeau Valturul sau marea intunecata a constientizani. Au observat ci ‘area intunecata a constientizirit este forta care imprumata ‘capacitatea de constientizaretuturor fintelor vii, dela virusuri pind la osmeni. Vrajitorii credeau ca pina si nou-nascutulu fi {mprumuta aceasté capacitate de constientizare si ca nou-nas- cul isi mareste aceasta capacitate cu ajutorul experientelor de viala, pina in momentul fn cate fortele fsi cer inapoi constientizarea, Conform ginditi acelor vrijitori, toate fiinele vii mor pentru a sint obligate sa returneze constientizarea ce le-a fost {mprumutata. Vrjitorii din toate timpurile au priceput c& este imposibil ca acest fenomen si poata fi explicat de omul ‘modem prin modul stu simplist de gindi, deoarece o judecare {n termeni de cauza gi efect Iasa fara raspuns intrebarea de ce sau cum este imprumutata aceasta constientizare ca apoi 88 fie Tuata inapoi. Vrajtorii din Mexicul stravechi denumeau acest fapt realitatea energetic# a universului, o realitate ce nu poate i explicatiprin cauza si efect sau in termenii unui seop anume ccare poate fi determinat a priori. Viijitorit din spita lui don Juan credeau c& a recapitula inseamna a dirui marif intunecate a constientizarii cee ce ccauta: experientele lor de viajé. Ei credeau ca, prin interme- Figura 160 Figura 151 ‘Aceasta pasa magica este o incercare de a arunca punctul de reunire pentru a1 disloca din pozitia obisnuita, Practicantul tine punctul de reunire ca si cind at fi vorba de tun cufit. Ceva din intengia de aruncare a punctului de reunire provoaca un efect profund, ce ajuta la dislocarea lui. ‘99. Aruncarea punctului de reunire asemenea unul cufit din spate pe linga talie ‘ineti genunchii indoiti si aplecati corpul in fata. Ducefi mina stinga din lateral la spate, in zona din spatele ‘omoplatilor, stringeti-o ca pentru a apuca ceva solid si impingeti-o cu foria inainte, de Ia nivelul taliei, cu o zvicnire a incheieturii, ca pentru a arunca un disc sau un ‘cuit (fig. 182, 183). Repetati aceleasi miscari cu mina dreapta.