Boala Parkinson Caracteristici Manifestari

Centru de Studii tefan cel Mare i Sfnt Bucovina
Pacani
PROIECT
Examenul de absolvire a scolii postliceale
Calificarea profesional: asistent medical

generalist
Profesor indrumator:
Absolvent:
- 2009 -
Tema:
ngrijirea
bolnavului cu
boala Parkinson
2
MOTTO:Organismul uman
este un sistem cibernetic.-
(Norbet Wiener)
3
PLANUL LUCRRII PRACTICE DE DIPLOM
CAP.1 Motivaia
CAP.2 Noiuni de anatomie i fiziologie a sistemului nervos

central
-noiuni de semiologie
CAP.3 Prezentarea bolii

-definiie
-etiopatogenie
-simptome:
-obiective
-subiective
-evolutie
-prognostic
-tratament :
- igenic
-medicamentos
CAP.4 Prezentarea cazurilor:
- CAZ I :-nevoile fundamentale dup modelul

fundamental al Virginiei Henderson
-plan de ngrijire
- CAZ II:-nevoile fundamentale dup modelul

-plan de ngrijire
4
- CAZ III:-nevoile fundamentale dup modelul
-plan de ngrijire
CAP.5 Anexe
CAP.6 Bibliografie
CAPITOLUL I
MOTIVAIA
5
MOTIVATIA
Ceea ce m-a facut s aleg prezentarea acestei lucrri, a fost

faptul c una din categoriile pacienilor care necesit o deosebit
atenie att din partea familiei ct i a personalului medical
calificat, este bolnavul cu Parkinson.
Nu de multe ori in stagiile de neurologie am observat

dependena acestor pacieni de cei din jur, n special in stadiile
avansate ale bolii, ceea ce face o dram social a existenei acestor
bolnavi care sunt abadonai in suferin, att de familie ct i de
prieteni.
Bolnavii de Parkinson nu trebuie considerati o povar ci

trebuie ajutai i ntelei deoarece handicapul lor este involuntar,
tremurtura si hipertonia reprezentand simptomatologia de temut a
acestei afeciuni. Nu de multe ori conflictele acestor bolnavi cu cei
din familie se leag chiar de aceste simptome care determin
pacientul de a-si pierde fineea miscrilor si de a deveni mari
nendemanatici.
n copilrie m-am ntlnit cu un caz de acest tip, tatl unei

prietene suferea de aceast boala, caz n care am observat
dificulttile cu care se confruntau membri familiei legate de
ingrijirea acestui tip de pacient.
Dedic aceasta lucrare prietenei mele din copilrie ,A.P., n

sperana c pot s sensibilizez att auditoriul ct si pe cei crora am
s le povestesc despre aceast afeciune.
6
CAPITOLUL II
NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI

NERVOS CENTRAL
NOTIUNI DE ANATOMIE SI
FIZIOLOGIE A SISTEMULUI
NERVOS CENTRAL
Sistemul nervos, mpreun cu cel

endocrin, regleaz majoritatea
funciilor din organism.
Sistemul nervos este alctuit din
tesut nervos, avnd la baza, funcia
reflex, asigura legtura
organismului cu mediul ,realiznd
unitatea organism-mediu, Iar pe de
alta parte coordoneaza activitatea
7
tuturor organelor i aparatelor corpului, asigurnd unitatea
funcional a organismului.
1. Creier
2. S.N.C. (creier + mduva spinrii)
3. Mduva spinarii
Sistemul nervos este difereniat n organe receptoare, care

culeg stimuli din mediul intern si extern:
-exteroceptorii ; n care intr i organele de sim, ce culeg stimuli:
Tactili;
Termici;
Dureroi;
Vizuali;
Auditivi, olfactivi,
gustative,
din mediul extern
- proprioceptorii, culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor,

legat de starea de tensiune a muchilor, de poziia segmentelor
corpului etc.
-interoceptorii, care culeg informaii de la nivelul organelor interne.
Acesti stimuli sunt transmii prin: fibre sensitive si prin cile de

conducere ale sensibilitii (tactile,termice etc.), pn la centrii
superiori de integrare i n ultima instanta la scoaa cerebrala.
Aceasta i supune la analiz si sintez i elaboreaz comenzi pe care
le transmite organelor efectoare (muchi,organe interne,glande
etc.)
Pe considerente morfologice si funcionale, sistemul nervos

poate fi mprit n:
sistemul nervos central sau cerebrospinal (SNC),
cuprinznd encefalul si mduva spinrii;
sistemul nervos periferic(SNP) conine prelungirile
neuronilor care constituie nervii pe traiectul crora se pot
gsi i ganglioni (corpii neuronali). Sub raport histologic,
sistemul nervos este alctuit in principal din neuroni.
8
Structura neuronului
Neuronul este unitatea anatomo-funcional a sistemului nervos

fiind format din: corpul celular si prelungirile sale. Acestea sunt:
9
Axonul, prelungire de obicei unic i lung prin care influnxul
nervos pleac de la celula;
Dendritele, prelungiri scurte, prin care influxul vine la celul.
- Fibra nervoas este continuarea axonului i este
constituit dintr-un fascicul de neurofibrile, numit
cilindrax, nvelit sau nu de o teac de mielin.
- Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaz
legtura dintre doi neuroni, legtura care se numeste
sinaps.
- Energia care circul dea lungul fibrei nervoase se
numeste influx nervos.
- Dup sensul impusului nervos se deosebesc:
1. neuron afferent care conduce
impulsul de la periferie ctre
centru (calea senzitiv);
2. neuron eferent, care conduce
impusul de la centru spre
periferie (calea motoare).
Corpii neuronali formeaz substanta cenusie a sistemului nervos,
iar prelungirile acestora substanta alb.
Encefalul este format din: dou emisfere cerebrale;
formaiunile de la baza creierului;
trunchiul cerebral;
cerebelul.
Emisferele cerebrale reprezint partea cea mai dezvoltata a
sistemului nervos, nvelite n cele trei foite meningiene.
Fiecare dintre ele cuprinde cte patru lobi:
- frontal;
- parietal;
- temporal;
- occipital;
Coordonnd functionarea sistemului nervos, scoara cerebral
controleaz ntreaga activitate a organismului.
Ea deine n primul rnd funcia de reprezentare si selectionare,
de elaborare a ideilor, gndirea (rationamentul), denumit de Pavlov
activitate nervoas superioar.
Spre deosebire de reflexele necondiionate, care sunt nnscute,
reflexele condiionate sunt dobndite, apar pe parcursul existentei
individului, determinate de diferite condiii ale mediului extern.
10
La nivelul scoartei se realizeaz integritatea superioar, cu alte
cuvinte adaptarea organismului la schimbrile mediului extern,
nregistrate cu precizie precum i legtura dintre diferitele prti ale
organismului.
Metode de investigare-Notiuni de semiologie
Examenul unui bolnav cu o afectiune neurologic cuprinde

interogatoriul, examenul fizic i examene paraclinice.
*Interogatoriu trebuie s cerceteze sistematic simptomele
funcionale de care se plnge bolnavul:
tulburri de mers;
11
tulburri de sfinctere
de limbaj
i psihice: afectivitate;
atentie;
rationament.
*Examenul fizic este examenul neurologic propiu-zis, se face de
obicei ntr-o anumit ordine:
Examenul sensibilitii este legat de colaborarea bolnavului.
Se incepe cercetnd tulburrile subiective putnd s existe:
senzatii de nepturi; furnicturi; dureri spontane. Examenul
sensibilittii se completeaz cu cercetarea simului
stereognostic care const n recunoaterea unui obiect prin
atingere cu ochii nchii.
Examenul motilitii voluntare urmreste depistarea deficitului
motor prin studiul micrilor spontane si al forei musculare
segmentare. Se realizeaz prin colaborare cu pacientul si i se
cere s execute micri de flexie; extensie; abductie; rotatie,
observdu-se daca acesta le execut cu usurinta sau nu.
Examenul tonusului muscular se realizeaz spunndu-i

bolnavului s-si relaxeze complet membrul examinat, n timp
ce examinatorul mobilizeaz pasiv fiecare membru cercetnd
rezistena musculara si amplitudinile miscrii.
Examenul contraciilor si al miscarilor involuntare cum ar fi
clipitul, pendularea membrelor n mers sunt diminuate sau
abolite n sindromul Parkinson.
Examenul stationrii si al mersului implic nu numai
coordonarea micrilor dar i echilibrarea acestora. Se
examineaz observnd bolnavul in ortostatism; pe varful
picioarelor sau pe calcaie; precum si caracterul mersului.
Examenul echilibrului se face n ortostatism cernd bolnavului
s i lipeasc picioarele.
Examenul reflexelor comport cercetarea: -reflexelor
cutanate;
-de postura;
-patologice
-osteotendino
ase.
12
Examenul troficitii permite de asemenea informaii
importante. Atrofiile musculare sunt in general de origine
periferic.
Examenul limbajului const n punerea n eviden a
tulburrilor de vorbire. Tulburrile de vorbire pot interesa
ntelegerea limbajului:
-afazie (imposibilitatea exprimrii i
nelegerii cuvintelor);
-disartrie (articularea cuvintelor);
-disfazia (blbiala);
-dislalia (imposibilitatea de a pronuna
anumite sunete);
Coordonarea miscrilor este facultatea de a pune n actiune ct
mai muli muchi pentru a efectua o micare si este tot o metod de
investigare. Ea se realizeaz prin mecanisme complexe la care
participa: cerebelul; aparatul vestibular; trunchiul cerebral i
scoara cerebral.
CAPITOLUL III
PREZENTAREA AFECTIUNII BOALA

PARKINSON
13
PREZENTAREA AFECTIUNII BOALA PARKINSON
JAMES PARKINSON a descris-o in 1817 sub denumirea de

Paralizie agitata boala ce-i poart numele si care este mai
frecvent la brbati, dup vrsta de 40-50 de ani, avnd o evolutie
lent, progresiv.
Definitie:
Este o afectiune extrapiramidala de cauz necunoscut,
caracterizat prin tremuraturi rigiditate bradikinezie (miscari lente),
faa i pierde mobilitatea si expresivitatea devine rigida, mersul are
miscri ncete si pai mici (mers stepat).
INCIDENTA
Boala Parkinson debuteaz dupa varsta de 40 ani i are o

incident maxim in jurul vrstei de 60 de ani.
Dup multi autori maladia Parkinson detine unul dintre primele
locuri ntre bolile care produc invaliditate permanent.
Etiopatogenie
Sindromul parkinsonian poate fi cauzat de:
-intoxicatii cu oxid de carbon, mangan, sulfuri de carbon;
-afectiuni vasculare cerebrale: ateroscleroza cerebral;
-traumatism cranian;
Tumorile cerebrale;
-nu se consider a avea caracter ereditar, dar exist o predispozitie
familial.
14
Mecanismul patologic este reprezentat de procesele degenerative
ale nucleelor si cilor extrapiramidale.
Anatomia patologic
Leziunile de la nivelul lui locus niger sunt constante i

caracteristice. Degenerescena este vizibil adesea macroscopic.
Examenul histologic arat dispariia unui mare numr de
neuroni pigmentai cu atrofia neuronilor rmai. Pigmentul melanic
eliberat se gsete rspndit n esutul nvecinat, fie extracelular,
fie fagocitat de celulele gliale.
Simptomatologie
Debutul bolii este insidios. Simptomele bolii apar cnd nivelul

de dopamina din creier scade cu circa 20%.
Primele semne sunt adesea puin evocatoare:
dureri nesistematizate
oboseal rapid
reducerea activitii
Nu rareori aceste manifestri iniiale conduc la un diagnostic

eronat (reumatism, stare depresiv). Adesea, apariia tremurturii
15
este aceea care atrage atenia bolnavului i anturajului su
conducnd la diagnostic. Chiar naintea apariiei acestui semn, care
poate fi tardiv sau chiar s lipseasc, exist un ansamblu de semne
ce permit recunoaterea sindromului parkinsonian.
Hipochinezia, caracterizat prin srcia i lentoarea micrilor,
este un semn fundamental i precoce al tabloului clinic.
Simptomele se manifest numai pe o jumtate a corpului

extinzndu-se apoi si la cealalt jumtate.
Bolnavul observ o greutate n efectuarea miscarilor, o
ntepenire a membrelor Micrile devin mai ncete, mai puin
ndemnatice.
Parkinsonianul este un bolnav puin mobil, a crui expresie
gestual este remarcabil redus. La nivelul extremitii cefalice,
raritatea clipitului fixitatea privirii i srcia mimicii confer
faciesului un aspect de masc rigid, inexpresiv, impasibil, pe
care nu se reflect emoiile.
n aceast boal exist o tulburare important a iniiativei
motorii, bolnavul pare c i economisete micrile care sunt rare,
lente, uneori doar schiate. Timpul necesar mbrcrii, alimentaiei
dureaz foarte mult.
Tremuratura parkinsonian este o tremuratur de repaus care

dispare in timpul micrilor voluntare i n somn.
Aceasta este foarte evident la nivelul extremitilor membrelor.
Tremurtura minilor seamn cu micarea de numrare a banilor.
La nivelul picioarelor, tremurtura imit micarea de pedalare.
16
Tremuraturile cuprind si muschii mimicii, ai limbii, ai
masticaiei sincron, iar odat cu trecerea anilor devin mai ample,
sunt exagerate la emoii sau oboseal si dispar n timpul somnului.
Rigiditatea musculara este un alt semn caracteristic acestei
afeciuni, este datorat unei hipertonii cu caracter particular, al
musculaturii si poate fi pus n eviden n timpul micrilor pasive
(flexia sau extensia antebratului pe brat), avem impresia ca ndoim
dezdoim un baston de ceara sau plumb.
Alteori miscarile de flexie extensie se fac sacadat, dnd
impresia c micm o roat dinata, semnul roii dinate.
Ca si tremuraturile, rigiditatea musculaturii cuprinde treptat
musculatura mimicii, limbii, masticatiei bolnavul are fata imobil,
rigid, nghetat, seaman cu o masc trist sau indiferent.
Vorbirea devine monoton, lent, dizartritic, din ce n ce mai
greu de inteles, astfel nct n stadiile avansate ale bolii, bolnavul
este complet mut.
n ortostatism, corpul bolnavului are o atitudine tipic, cu
trunchiul aplecat inainte.
Tonusul postural este notabil modificat la parkinsonieni n
sensul unei atitudini generale n flexie. Aceast tendin la flexie
apare precoce la nivelul cotului. Bolnavul este nepenit, fixat n
aceast atitudine anormal pe care o pstreaz n toate activitile,
mai ales n mers care se face fr suplee, cu pai mici, ce uneori se
accelereaz pn la fug i nu se poate opri dect atunci cnd se
lovete de o rezisten.
Tremurtura, fr a fi constant, se observ ntr-o bun parte

din cazuri. Este o tremurtur de repaus ce apare la un anumit grad
de relaxare muscular, disprnd n timpul micrilor voluntare i
adeseori la meninerea unei atitudini. Este exagerat de emoii,
oboseal i dispare n somn.
Bradikinezia sau seipokinezia un alt semn caracteristic:

miscarile sunt lente, mersul devine din ce in ce mai dificil, mai lent,
cu pasi mici taraiti, fara balansul membrelor superioare.
n cele din urma, bolnavul nu mai poate merge.
Forme clinice
17
Dac diferitele simptome ale sindromului parkinsonian -
tremurtura, hipochinezia, rigiditatea - sunt reunite n mod obinuit,
este posibil ns i disocierea lor, dnd loc la forme n care
predomin fie tremurtura, fie sindromul hiperton - hipochinetic;
acestea din urm sunt cele mai grave sub raport funcional.
Evolutie
Boala are o evolutie lent progesiv care se poate desfura
pe durata a 10-20 de ani si chiar peste.
Prognostic
Din punct de vedere al supravietuirii prognasticul este bun.
Din pcate ns, tulburarile extrapiramidale descrise progreseaz,
astfel nct dupa trecera anilor, bolnavul nu mai poate depune nici
un fel de activitate devenind un invalid permanent.
Rigiditatea se accentueaz i n final bolnavul zace la pat,
imobil ca o statuie nu se mai poate misca, nu se mai poate hrani,
nu poate vorbi.
n aceasta stare survine moartea prin infectii respiratorii,
urinare sau ale pielii (ecarele de decubit).
Sindroame parkinsoniene de alt etiologie
1. Sindroame parkinsoniene post-encefalice
Tabloul clinic
Tabloul parkinsonismului postencefalic prezint cteva

particulariti. Apariia sa la o vrsta tnar nu este rar, debutul
situndu-se n general n jurul vrstei de 40 ani.
2. Sindroame parkinsoniene vasculare
Etiologia vascular a unui sindrom parkinsonian este

discutabil. La bolnavii ateromatosi i hipertensivi, simptomatologia
parkinsonian este frecvent atipic i asimetric, putndu-se asocia
cu semne neobinuite, cum ar fi un semn al lui Babinski sau un
sindrom pseudo-bulbar.
18
3. Sindroame parkinsoniene tumorale
Etiologia tumoral este rar. Meningeoamele parasagitale,

tumorile frontale, septale i de ventricol III pot produce un
asemenea sindrom.
4. Sindroame parkinsoniene traumatice
Etiologia traumatic a unui sindrom parkinsonian va fi admis

cu pruden. n majoritatea cazurilor, traumatismul joac doar un rol
revelator.
5. Sindroame parkinsoniene toxice
Sindromul parkinsonian ce poate surveni n urma unei

intoxicaii cu oxid de carbon mbrac un aspect hipertonico -
hiperkinetic. Examenul histopatologic evideniaz leziuni necronice
bilaterale ale palidului.
TRATAMENTUL
Nu exista nici un tratament care sa opreasc distrugerea

celulelor nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni.
Tratamentul medicamentos s-a bazat pna n ultimii ani pe anti
pakinsonienele de sinteza, care au nlocuit aproape total alcaloizii
de solanacee (atropina, hioscina, scopolamina).
Anticolinergicele de tip: ROMPARKIN, AKINETON, METIXEN la
care se adauga L-DOPA (NAXON, MADOPAR, SINEMET) avnd n
vedere c n cursul acestei boli, dopamine (metabolit intermediar al
catecolaminelor de la nivelul celebral) scade n nuclei de la baza
creierului. Alte medicamente ce se pot administra sunt VIREGIT sau
SELEGIN.
Tratamentul chirurgical const n producerea printr-o
intervenie stereotoxic a unei leziuni, fie n partea intern a
palidului, fie n nucleul latero-ventral al talamusului. Rezultatul
19
const n suprimarea tremurturii i diminuarea rigiditii,
hipokinezia, nefiind influenat uneori chiar agravat.
Interventia neuro-chirurgical asupra talamusului duce la

ameliorarea rigiditatii si/sau a tremuraturii n special cnd acestea
sunt unilateral (hemiparkinson). Dieta echilibrat este foarte
important n cadrul tratamentului. n perioadele terminale,
bolnavul imobilizat la pat trebuie s primeasc aceleasi ingrijiri ca si
bolnavii comatosi.
Tratamentul fizic are o important considerabil. Se va cuta
ca bolnavii s-i conserve ct mai mult timp posibil, toate activitile
profesionale i extraprofesionale, i pentru aceasta o psihoterapie
de susinere este adesea util.
Tulburtorilor de mers, hipokineziei i tendinei de distonie n flexie,
trebuie s li se opun metode de reeducare activ i gimnastic
funcional.
Aplicate chiar ntr-un stadiu foarte avansat al bolii, aceste

metode au dat rezultate remarcabile, permind bolnavului o
anumit autonomie.
CAPITOLUL IV
Prezentarea cazurilor
CAZ I
20
PREZENTAREA PACIENTULUI H.I
Date identificare : Nume -H
Prenume - I
Varsta -69 ani
Nationalitate - romana
Profesie - inginer mecanic, actualmente
pensionar
Data internrii : 6 .12. 2007 -SPITALUL NEUROLOGIE IASI

Data externrii: 18.12.2007
FO 521
Diagnostic internare: BOALA PARKINSON
Motivele internrii: hipertonie musculara cu alterarea grav a
micrii posturii, tulburri echilibru, oboseal marcat, dizartrie,
depresie, inapeten, constipaie cronic, risc crescut de accidente,
nu poate vorbi, nu se poate hrni.
Antecedente personale: nesemnificative
Antecedente heredo-colaterale: fr important
Situatie familial i social: pacientul este csatorit, a lucrat ca
inginer mecanic la o mare uzin, este pensionar, locuieste cu
soia, fost profesoar, pensionar.
Conditii de viata: bune, locuieste cu sotia la bloc, nu fumeaz,

nu consuma alcool, duce o viata echilibrata si in bun armonie.
Istoricul bolii: Este diagnosticat cu boala Parkinson de

aproximativ 15-20 ani, dispenzarizat la cabinetul de neurologie
din ambulatoriul de specialitate, unde lunar vine pentru a primi
tratamentul medicamentos si i se face evaluarea strii de
sntate. Face tratament continuu, conform prescriptiei, dar
simptomele se agraveaz progresiv: rigiditatea se accentueaz
tot mai mult, tremuraturile devin violente (scutura patul),
pacientul este imobil, nu se poate hrni, spla, nu se poate
ntoarce n pat, ntepeneste n ortostatism, nu se poate odihni,
manifest comunicare deficitar (verbal si in scris),
incapacitate total de autongrijire si accentuarea strii
depresive.
Simptome subiective: fata este rigid, imobil, ncremenit,
ngheat, vorbire neinteligibil, tremuratur de repaus
21
accentuate, capul si trunchiul sunt aplecate nainte, merge
sustinut bilateral, cu pasi mici rigizi, trii, se blocheaz n
mers i se dezechilibreaz. Tegumentele sunt palide, unsuroase
(hipersecretie sebacee), prezint o salivaie excesiv ca
urmare a tulburarilor de deglutiie, este depresiv.
Simptome obiective:
TA = 150/90mmHg;
puls=80-90/min;
temp.=36,5 grd.Celsius;
resp= 15-25/min;
gr.sangv.= AB IV, fr alergii.
T= 170 cm ;
G=74 kg
Explorri paraclinice:
VSH= 16mm/h (VN=2- 10mm/h)
Hb=11,2 g (VN=13- 15g)
L= 6500 mmc (VN=3500- 8000 mmc)
Glicemie= 1g/100 ml (VN=0,8- 1,1G/100 ml)
Trigliceride=800mg% (VN= 250- 500mg%)
Uree= 50 mg% (VN= 20- 40 mg%)
Colesterol= 400 mg% (VN=150- 280 mg%)
TGO= 30 UI/L (VN= 15-20 UI/L)
TGP= 26 UI/L (VN=10- 40 UI/L)
22
EXAMEN NEUROLOGIC
I. Atitudini particularenu are.
II. Micri involuntaretremur de repaus al membrelor dr sup
inf.......
III. Semne meningealeceaf
moale
IV. Nervii cranieni......
1. nervul olfactiv (acuitat olfactiv, halucinaii olfactive)
normal
2. nervul optic (acuitate vizual, cmp vizual, fundul de
ochi)
AS/CV - normale
3. nervul oculomotor (per. III, IV, VI) poziia globilor oculari, mobilitatea globilor
oculari, strabism, diplopie, pupile, reflexe pupilare, ptoza
palpebral
...
oculomotricitate normal intrinsec i extrinsec
4. nervul trigemen:
23
a) componenta senzitiv (tulburri subiective, examenul sensibilitii
tegumentelor feei i mucoaselor, puncte Walleix, reflex
cornean)normale
( + )
b) componenta motorie (relieful, micrile muchilor masticatori, reflexul
maseterian)
5. nervul facial (simetria facial, fante pantebrale, mimic voluntar, examenul

gustului n cele 2/3 anterioare ale limbii)( + )
6. nervul acustico-vestibular
a) componenta cohlean (tulburri subiective, acuitate auditiv, consucerea
osoas i aerian)
AA egal
b) componenta vestibular (vertij, nistagmus, Romberg, proba braelor ntinse i

indicaiei, probe instrumentale)( + )( )
7. nervul glosofaringian (examenul gustului n 1/3 posterioar a limbii, deglutiia

pentru
solide)
normal
8. nervul vag i spinal:

a) componenta comun vago-spinal (poziia i micrile valului palatin, reflexul
velo-palatin i faringian, fonaia)RVP, RF
/normal
b) componenta extern spinal (relieful i micrile SCM trapez,

torticolis)
............................
..
9. nervul hipoglos (poziie, micri i troficitate
limb).
limb de aspect normal pe linia median
24

V. MOTILITATE
1. Ortostaiune i mersulposibil cu pai
mici..
2. Micri active segmentare, fora muscular segmentar, probe parez............(
)bilateral.....
3. Tonus muscular (hipotonie elastic, plastic, proba lui Noica)...
hipotonie polielastic Noica ( + ) pe dreapta
4. Coordonarea micrilor (ataxie cerebeloas i spinal)
fr ataxii..
VI. REFLECTIVITATE
1. Reflexe normale:
a) osteotendinoase (stilo-radial, cubito-pronator, bicipital,tricipital, patelar i
achilian)..
ROT moi inferioare pe dreapta
b) cutanate (abdominale,
plantare).
c) reflexe de postur (r.gambierului

anterior)
2 .Reflexe patologice (Babinski, Oppenheim, Rossolimo, Hoffman, Marinescu-

Radovici, clonus rotulian
plantar)..
nu se observ RCP flexie bilateral Marinescu Radovic ( + ) pe
dr..
VII. SENSIBILITATEA
1. Subiectiva (hiperestezie, hiperpatie,
parestezi)
2. Obiectiva elementar:
a) superficial.
normal
25
b) profund.
3. Obiectiva sintetic (stereognozie, topognozie, somatognozie, nozognozie,

dermolexie
discriminativ)normal
VIII. SFINCTERELE I FUNCIA GONADIC...

miciuni spontane bilaterale..
IX. TROFICITATE, VASOMOTRICITATE (atrofi musculare fasciculaii, fanere,

tegumente, paloare, eritem,
edem)
normal
X. LIMBAJULnormal.
XI. PRAXIA
1. Simbolic (gesturi inductive i automate)
2. De utilizare (evocarea formulei chinetice)normal
XII. PSIHIC (ideaie, orientare, afectivitate, voina, cunoatere, intelect,

comportame.....
orientat temporo-spaial
NURSING - Manifestari de dependenta in satisfacerea celor

14 nevoi fundamentale
26
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaz pe
definirea celor 14 nevoi fundamentale, cu componente biologice,
psihologice, sociale, culturale si spirituale ale individului. Atingerea
de ctre pacient a independenei n satisfacerea acestor nevoi este
defapt elul profesiei de asistent medical.
O nevoie fundamental este o necesitate vital, esential
fiintei umane pentru a-i asigura starea de bine, n apararea fizic si
mental.
Ca s-si mentin un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul

trebuie s ating un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.
Independena n satisfacerea nevoilor reprezint atingerea
unui nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor (un bun echilibru
fiziologic si psihologic) prin aciuni pe care le ndeplineste individul
nsusi, fr ajutorul unei alte persoane. Independena este deci
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii,
ndeplinite de persoana nsi.
Dependena n satisfacia nevoilor reprezint n capacitatea
persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini singur,
fara ajutorul unei persoane, actiuni care sa-i permita un nivel
acceptabil n satisfacerea nevoilor astfel nct s fie independent.
Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi

fundamentale
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Probleme de dependenta in satisfacerea nevoiei de a respira:

Alterarea vocii
Manifestri de dependen:
Disfonie/ Afonie/ Senzatia de sufocare/
Dispnee
27
Ortopnee/ Bradipnee/ Tahipnee/ Tuse/ Hemoptizie/ Mucoziti
Amplitudine modificata/ Hipoventilatie/ Dispnee de tip Cheyene
Stockes, Kusmaul/ Zgomote respiratorii/ Cianoza/
Obstructia cailor respiratorii
Respiratie dificila pe nas/Prezenta unor secretii abundente/
Epistaxis/ Deformri ale nasului/ Stranutul/ Aspiratia pe nas sau
sforaitul/ Cornaj/ Tirajul
Probleme de dependenta in satisfacerea nevoi de a avea o
circulatie buna se manifesta prin circulatie inadecvata, care are
sursa de dificultate de ordin fizic (alterarea muschiului cardiac,
alterarea peretilor arteriali, alterarea debitului cardiac sau
supraincarcarea inimi sau obstructiile arteriale), psihologic
(anxietate, stres, situatii de criza, alimentatia, sedentarismul, etc.).
Manifestari de dependenta:Tegumente modificate (reci, palide,

cianotice)/Tahicardie/Bradicardie/Aritmii cardiace, puls filiform,
asimetric, aritmic, dicrot/Hipertensiunea arteriala/Hipotensiunea
arteriala/Hipoxia si hipoxemia
2. Nevoia de a te alimenta si hidrat
Apar doua probleme de dependent n cadrul

nesatisfaceri acestei nevoi:
Alimentaie si hidratare inadecvat prin deficit
Anorexie alimentar/ Disfagie/ Conditia cavittii bucale
(ulceraii, glosite , carii, gingivite, etc.). /
Dificultti n digestie si malabsorbtie/ Greaa, vrsturi,
aerofagie/ Pirozis/ Recurgitare/ Eructare/ Hidratare insuficien
cantitati mici/
Dezechilibru fizic (slbiciune, tegumente si mucoase uscate)/
Gustul i valoarea alimentelor (obiceiuri greite)
Alimentatie inadecvat prin surplus
Manifestari de dependenta:
28
Indice ponderal peste 10-15 %/ Greturi, varsaturi/ Bulimie/
Polifagie/ Dificultate de a se alimenta si hidrata/ Dificultate de
a urma dieta/. Greturi sau varsaturi/Refuz de a se alimenta si
hidrata
3. Nevoia de a elimina
Probleme de dependen :
1. Eliminare urinara inadecvat:
2. Manifestri de dependen : Cantitativa :
poliurie/oligurie/anurie
3. Manifestri de dependen :
Calitativa :Polakiuria/Nicturia/Disuria
4. Alte manifestri: Hematuria/ Albuminuria/ Glicozuria /
Hiperstenuria/ Hipostenuria/ Izostenuria/ Urina tulbure/
Retenia de urina (ischiuria)/ Glob vezical/ Ischiuria
paradoxala/ Polakiuria/
- Incontinen urinar si de materii fecale.
Probleme de dependent :
Enurezis
Incontinen urinar i materii fecale
- Diareea
frecvena, consistena, cantitate, culoare,
miros, aspect,
crampe, colica, durere local, semne de
deshidratare
- Constipaia
Manifestri de dependen :
- frecvena, orar cantitate, consisten, form,
culoare,
- crampe, meteorism, flatulen, tenesme,
fecalom, anorexie, cefalee, iritabilitate.
- Vrsturile
29
Se urmrete: frecvena, orarul, cantitatea, coninutul,
culoarea, mirosul, fora de proiectie si simptomele ce o
nsotesc (dureri, cefalee, grea, transpiraii)
Pot fi: Ocazionale/ Frecvente/ Incoercibile
- Menstra
- Diaforeza (transpiratii abundente)
Se manifesta n funcie de orar, cantitate, miros, dupa

localizare poate fi:
Generalizat
Localizat
- Expectoratia
Manifestari de dependenta, n functie de:
Culoare
Miros
Consistenta
Forma sputei, Aspect, Cantitate
4 .Nevoia de a se misca i a avea o postura bun
Imobilitate
Absena sau diminuarea miscrilor/ Atonie, muscular, atrofie,
hipertrofie musculara/ Escare de decubit/ Contractura musculara/
Rs sardonic (in tetanie)/ Anchiloza/ Crampe/ Diminuarea interesului
pentru miscare.
Hiperactivitate :
Manifestari de dependen :
Vorbire caracteristic/ Reactie la toti stimuli/ Spasme, ticuri,
manie, euforie/ Miscri caracteristice.
Necoordonarea miscarilor
Tulburri prin lipsa sau diminuarea miscrilor normale (ataxie,
convulsii, tremuraturi, tulburari de mers, etc.)
Postura inadecvat
Manifestari de dependenta :
Oboseala musculara/ deformri ale coloanei vertebrale/
deformri ale soldului/ poziii inadecvate date de boal/
dificultate n schimbarea poziiei/ torticolis/ btturi
30
Circulaie inadecvat
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
Insomnia
Vorbim de somn perturbat: - initial/- insomnie terminala
Tipuri de insomnie : - Insomnie dormiional ;
- Insomnie predormiional ;
- Insomnie postdormiional ;
- Aipiri n timpul zilei/ Comaruri/ Somnambulism/
Apatie/ Pavor nocturn/ Nelinite/ Confuzia/ Iritabilitate/
- Sentiment de tristee, depresie/ Concentrare
sczut, oboseal
Hipersomnia
Manifestri de dependen : - somn modificat ;
- somnolen ;
- letargie ;
- narcolopsie ;
- oboseal ;
Disconfort
- iritabilitate ;
- indispozitie ;
- jen ;
- stare de disconfort ;
-diaforeza ;
- dureri musculare ;
Dificultate sau incapacitate de a dormi
6. Nevoia de a se mbrca, de a se dezbraca
Manifestri:
Dificultate sau incapacitatea de a se mbraca si a se dezbrca
- Dezinteres fat de tinuta- stare de apatie ;
- Dezinteres sau refuz fa de a se mbraca/ dezbraca ;
- Alegere neadecvat de mbrcminte/Dezbracare continua ;
31
7. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele
Caren de igien la nivelul:
- prului/ unghiilor/ nas/ cavitate bucal/ piele/ deprinderi
igienice
Alterarea tegumentelor si a fanerelor

- eritem - acnee - hemoroizi
- excoriaii - furunculul - ulcere varicoase
- cruste - inpetigo - alopecia
- vezicule - vitiligo
- pustule - ulceraii
- papule - escare
- fisuri - edeme
- descuamaii - varice
Dezinteres fa de igien
Dezinteres de a urma prescriptiile de igien
Alterarea mucoaselor
8. Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale
Hipertermia
frisoane/ subfebrilitate/ sindrom febril/ Piele rosie,
umed, cald
Tipuri de curbe febrile :

- Febra intermitent ;
- Febra continu ;
- Febra remitent ;
- Febra recurent;
- Febra ondulat
32
Hipotermia
-hipotensiune arterial/ cianoz /eritem/
edeme/oboseal/tulburri de vorbire/somnolen/ degerturi/
9.Nevoia de a evita pericolele
Probleme de dependenta:
Vulnerabilitate n faa pericolelor
o Risc de accidente, rniri, cderi ;
o Risc de infecii ;
o Risc de imbolnvire, fatigabilitate,
surmenaj ;
o Comportament agresiv sau depresiv ;
Afectarea psihic i fizic
11.Nevoia de a comunica
Comunicare ineficien la nivel senzorial si motor
o Tulburri senzoriale (cecitate, anosmie,
hipoestezie,
hiperestezie, surditate)
o Tulburri motorii (pareze, paralizi, )
o Tulburri de limbaj (afazie, dizartrie,blbial,
dislalia, mutism)
o Reacii afective
- insuficien sau exces senzorial
(neliniste, inactivitate, anxietate, halucinatii,
izolare)
Comunicare ineficient la nivel intelectual
o Dificultate de a-i aminti evenimente (amnezie)
o Dificultate de a face o judecata, vorbire
incoerent
o Comportament neadecvat
33
o Confuzie, obnubilare
Comunicare ineficienta la nivel afectiv

(agresivitate, devalorizare, apatie, egocentrism, fobie,
agorafobie, claustrofobie, nozofobie, euforie, delir,
idei de suicid, halucinatii, etc.)
- Confuzie/Singurtate/Atingerea integritatii funciei si
rolului sexual
- Izolare social/Perturbarea comunicrii familiale
11.Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri si valori,

de a practica religia
Probleme de dependen:
Culpabilitate
- Sentiment de vinovie/Depresie;
-Anxietate/Tegumente reci si umede, respiraie
accelerate;
-Frustrare;
Sentiment de pierdere, de inutilitate/ Supunerea la un
regim/ Incapacitate de a exercita practica religioasa/
Tulburri de gndire/ Ignoranta fata de sensul propriei
sale existente/ Dificultate de a actiona dupa credintele si
valorile sale/ Dificultate de a participa la activitati
religioase;
Neliniste fata de semnificatia propriei existente
12.Nevoia de a fi ocupat si util
Devalorizarea
Sentiment de inferioritate/Descurajarea/Incapacitate de a
trece unele dificulti/ Somnolena/ Agresivitate/ Diminuarea
motivatiei
Neputina
34
Conflict personal/Esec profesional
o Dificultate in luarea deciziilor
o Retragere, resumarea
Fatigabilitate
o Agasare, lipsa de ambitie, oboseala
Dificultate de a se realiza
- Dificultate de a-si asuma roluri sociale
13.Nevoia de a te recrea
- Neplcerea de a efectua activiti recreative ;
- Dificultatea de a ndeplini activitai recreative ;
- Refuz de a ndeplini activitati recreative ;
o Inactivitate
o Plictiseala
o Tristete
14.Nevoia de a invaaa cum s-ti pstrezi sntatea
Probleme de dependen:
- Ignorana
- Dificultate de a invaa
- Cunotiine insuficiente
NEVOILE FUNDAMENTALE ALE BOLNAVULUI H.I
35
Nr Nevoia Manifestari de Sursa de dificultate
curent fundamentala dependenta
1 Nevoia de a respira Sialoree Hipersalivatie
si de a avea o buna
circulatie
2 Nevoia de a bea si Alimentatie si Tremuraturi ale
de a manca hidratare prin membrelor
deficit superioare
3 Nevoia de a elimina Incotinenta Relaxare
urinara sfincteriana
4 Nevoia de a se Restrictie in Rigiditate
misca si de a avea o miscare musculara
buna postura
5 Nevoia de a dormi Insomnie In decubit dorsal

si a se odihni capul ramane
ridicat de pe
perna/perna
psihica
6 Nevoia de a se Dificultate de a Diminuarea

imbraca si a se se imbraca mobilitatii
dezbraca dezbraca necoordonarea
miscarilor active
voluntare
7 Nevoia de a Racirea Vasoconstrictie

mentine extremitatilor periferica
temperatura
corpului in limite
normale
8 Nevoia de a fi Dificultate
in Imposilitatea unei
curat;ingrijit . autoingrijire
bune igiene
corporale
9 Nevoia de a evita Risc de accidente Tremuraturi
pericolele casnice ;necoordonarea
miscarilor
36
10 Nevoia de a Comunicare Anxietate
comunica ineficienta la
nivel afectiv
11 Nevoia de a actiona Frustare Neacceptarea bolii

conform propiilor
convingeri si
valori,de a practica
religia
12 Nevoia de a fi Diminuarea Depresie

preocupat in motivitatii;intere
vederea realizarii su-lui
13 Nevoia de a
se Dificultate de a Vorbire
recreea se angaja intr o monotona;dizartrie
activitate
recreativa
14 Nevoia de a invata Cunostinte Lipsa de interes
cum sa ti pastrezi insuficiente
sanatatea despre boala
Plan de ingrijire
Obiective pentru pacient
s se strduiasc s-i amelioreze mobilitatea fizic

s-i controleze parial coordonarea micrilor
s tie s prentmpine accentuarea posturii inadecvate
s-i ctige i s-i pstreze, pe ct posibil, autonomia n
autongrijire
s exprime sentimente pozitive
s-i pstreze capacitatea de vorbire
s nu rneasc
37
s nu prezinte depresie, s-i exprime interesul pentru
activiti zilnice
Interveniile asistentei
Planific :
program zilnic de exerciii fizice, care cresc fora muscular,

atenueaz rigitatea muscular i menin funcionalitatea
articulaiilor
mersul, notul, grdinritul, bicicleta ergonomic
exerciii de extensie i flexie a membrelor; de rotaie a
trunchiului, asociate cu micarea braelor (exerciii active i
pasive)
exerciii de relaxare general, asociate cu exerciii de
respiraie
exerciii posturale.
Asistenta sftuiete pacientul:
s mearg inndu-se drept, asigurndu-i o baz de

susinere mai mare (mersul cu picioarele ndeprtate la 25
cm)
s fac exerciii de mers n ritm de muzic
s foreze balansarea membrelor superioare i s-i ridice
picioarele n timpul mersului
s fac pai mari, s calce mai nti cu clciul pe sol i apoi
cu degetele
s-i in minile la spate, cnd se plimb (l ajut s-i

menin poziia vertical a coloanei i previne cderea
rigid a braelor lateral).
n perioadele de odihn, s se culce pe un pat tare, fr

pern, sau n poziie de decubit ventral (aceste poziii pot
ajuta la prentmpinarea aplecrii coloanei n fa)
cnd este aezat n fotoliu, s-i sprijine braele pefotoliu,
putndu-i, astfel, controla tremurul minilor i al braelor.
Pentru ctigarea i pstrarea autonomiei n autongrijire :
s foloseasc mbrcminte fr nasturi, nclminte fr
ireturi, lingur mai adnc pentru sup, carne tiat
mrunt, cana cu cioc.
38
Pentru a evita cderile
n locuin se recomand parchet nelustruit, fr carpete,
linoleum antiderapant, W.C.-uri mai nalte, balustrade de
sprijin
nainte de a se ridica din pat, s stea aezat cteva
momente pe marginea patului .
Pentru a-i pstra capacitatea de a vorbi, s fac exerciii de
vorbire.
Pentru prevenirea depresiei i ameliorarea strii afective, se
planific:
program de activiti zilnice (s lucreze ct mai mult
posibil)
obiective realiste
discuii cu membrii familiei pentru a gsi metodele care s-
i asigure pacientului o via normal i sprijin psihologic.
Plan de ngrijire pacient H.I.
Diagnostic Obiective Interventii Evaluare

nursing
Tulburari ale Realizarea unei Recomand si Obiectiv
circulatiei bune mobilitatii ajut pacientul realizat
39
datorita sa meraga cu
rigiditatii cadrul de
musculare sustinere
largita pentru a
preveni
eventualele
traumatisme ii
explic cum sa si
coordoneze
miscarile la
trecerea peste
obstacole
Alimentatie Pacientul sa fie Ajut pacientul Obiectiv
ineficienta prin alimentat si sa se hraneasca realizat
deficit datorita echilibrat sau in
imposibilitatii hidro- imposibilitate il
alimentelor pe electrolitic hranesc cu
cale bucala alimente usor
digerabile cu
un grad crescut
de vitamine
Institui perfuzii
cu glucoza si
solutii
electrolitice (la
indicatia
medicului)
Comunicare Pacietul trebuie Asigur un Obiectiv

ineficienta sa fie linistit sa mediu linistit realizat
datorita colaboreze placut ii explic Pacientul
anxietatii pacientului ca comunica si
trebuie sa colaboreaza cu
colaboreze sis a echipa medical
comunice cu si cu cei din jur
cadrele
medicale si cu
cei din jurul sau
Administrez
medicamente
40
sedative
anxiolitice la
indicatia
medicului si
respect
concentratia si
doza
recomandata
Evaluare la sfrsit:
-pacientul respecta tratamentul , nu acuza efecte secundare
-mobilitate si postura ameliorate
-manifesta confort fizic si psihic
-pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si

posturii
-este echilibrat hidro-electrolitic
-are tonus psihic echilibrat
-nu a facut complicatii
-comunicare eficienta la nivel afectiv
-a invatat cum sa respecte tratamentul medicamentos si
recuperator
CAZ II
Prezentarea pacientului C.V
Date de identificare: Nume: C

Prenume: V
Vrsta: 73 ani
Sex: masculin
Naionalitate: romn
Domiciliu: Pacani
Profesie: lucrtor commercial
Data internrii: 04.01.2008 SPITALUL NEUROLOGIE IASI
F.O.-16
Diagnostic de internare: BOALA PARKINSON
Motivele internrii: rigiditate musculara cu alterarea micrii
posturii, oboseal marcat, inapeten, scdere marcat n
41
greutate, deteriorare psihic, incapacitate de autongrijire,
tremurtura de repaus.
Antecedente personale: meningoecenfalit la varsta de 22 ani
(anamnestic)
Antecedente heredo-colaterale : nesemnificative
Situaie familial si social: casatorit, ambii pensionari,
locuiesc la cas, toate utilitile, sunt ajutai de cele doua fiice.
Conditii de viata: fumator pana la 10 tigarete pe zi, bine

ngrijit de familie
Istoricul bolii: sufer de aceasta maladie de aproximativ 15

ani. Face tratament permanent cu antiparkinsoniene,
anticolinergice, miorelaxante i tranchilizante. n ultimii ani a
neglijat miscarea, exercitiile de postur, activitile recreative,
motiv pentru care boala a evoluat. Pacientul este aproape blocat,
prezinta depresie, anorexie, scdere n greutate, dificulti majore
de autongrijire.
Internarea prezent este datorat de accentuarea
simptomatologiei, evaluarea starii de sanatate si ajustarea schemei
de tratament.
Simptome subiective: pacient cu privire fix, fa rigid,
imobil, ncremenit, vorbire lent, monoton, nearticulat, mers
dificil, spastic, cu pai mici, triti, fara acompaniamentul
membrelor superioare, trunchiul si capul cu uoar aplecare nainte
(fuge dupa centrul de greutate), tremurtura intens la nivelul
membrelor superioare i inferioare, depresie, idei pesimiste.
Simptome obiective:
- Ta= 160/90 mmHg;
- puls= 68/min;
- temp= 36,2 grade C;
- Resp.= 18/min;
- gr.Sang.= 0 I; nu prezint alergii.
- L= 3800/mmc (VN= 3500 8000/mmc)
- Hb = 11 gr % (VN = 13 15 gr %)
- Ht = 38 gr% (VN = 32 40 gr%)
- Colesterol = 600 mg (VN = 150 280 mg)
- Glicemie = 120 mg/l (VN = 0.8 1,1g / 000)
- Uree = 40 mg% (VN = 20 -40 mg)
42
- TGO = 26 UI/l (VN = 15 -20 UI/L)
- TGP = 62 UI/L (VN = 10 -40 UI/L)
EXAMEN NEUROLOGIC
V. Atitudini particularenu are.

VI. Micri involuntaretremur de repaus al membrelor dr sup >
inf....
VII. Semne meningealeceaf
moale
VIII. Nervii cranieni......
1. nervul olfactiv (acuitat olfactiv, halucinaii
olfactive)..normal......................................
ochi)
AS/CV - normale
palpebral...
...
4. nervul trigemen:
cornean)normale..
( + )
maseterian)

43
osoas i aerian)
AA egal

pentru
solide)
normal

/normal..

torticolis)

limb)
V. MOTILITATE

mici..
2. Micri active segmentare, fora muscular segmentar, probe parez.( )
bilateral...................................................................................................................
44
3. Tonus muscular (hipotonie elastic, plastic, proba lui
Noica)
hipotonie polielastic Noica ( + ) pe
dreapta
4. Coordonarea micrilor (ataxie cerebeloas i spinal)
fr ataxii..
VI. REFLECTIVITATE
1. Reflexe normale:
achilian)
b) cutanate (abdominale,
plantare).

anterior)

plantar)..
dr.......
VII. SENSIBILITATEA
parestezi)
a) superficial.
normal
b) profund.
3. Obiectiva sintetic (stereognozie, topognozie, somatognozie, nozognozie,

dermolexie discriminativ)normal
45

edem)
normal
X. LIMBAJULnormal.
XI. PRAXIA
1. Simbolic (gesturi inductive i
automate)
2. De utilizare (evocarea formulei

chinetice)normal

comportament)
orientat temporo-
spaial...............................................
46
Plan de ingrijire pacient C.V. 05.01.2008

nursing
circulatiei bune mobilitatii ajut pacientul realizatt
musculare sustinere
largita pentru a
preveni
eventualele
traumatisme ii
explic cum sa si
coordoneze
miscarile la
trecerea peste
obstacole
digerabile cu
un grad crescut
de vitamine
Institui perfuzii
cu glucoza si
solutii
electrolitice (la
indicatia
medicului)

47
cadrele
medicale si cu
cei din jurul sau
Administrez
medicamente
sedative
anxiolitice la
indicatia
medicului si
respect
concentratia si
doza
recomandata
Risc de Pacientul sa fie Asigur Obiectiv
autolezare protejat si siguranta si realizat
insotit la insotirea
examinarile pacientului
medicale
Evaluare la sfarsit:
- mobilitate si postura ameliorate- pacientul se deplaseaza
singur sustinut de balustrade sectiei si coordoneaza partial
coordonarea miscarilor.
Plan de ingrijire pacient C.V. 11.01.2008

nursing
48
musculare sustinere
largita pentru a
preveni
eventualele
traumatisme ii
explic cum sa si
coordoneze
miscarile la
trecerea peste
obstacole
recomand un
program de
miscari si
exercitii
postural,
combinand
miscari pasive,
active in
vederea
prevenirii
contracturilor si
deformarilor
articulare si
pastrarii unui
grad minim de
independenta
in miscare si
postura
digerabile cu
un grad crescut
de vitamine-
ajut sa-si faca
baia zilnica si ii
ofer materiile
49
necesare,
lenjerie de pat
si corp curate
-ajut pacientul
sa-si spele
picioarele, sa-si
taie unghiile,
sa se imbrace,
sa-si igienizeze
cavitatea
bucala
-il stimulez sa
manifeste
interes pentru
aspectul fizic
sis a-si schimbe
atitudinea fata
de ingrijirile
igienice
Institui perfuzii
cu glucoza si
solutii
electrolitice (la
indicatia
medicului)

cadrele
medicale si cu
cei din jurul sau
Administrez
medicamente
sedative
50
anxiolitice
VIREGYT 3
cp/zi; NAKOM 3
cp/zi;
ROMPARKIN 3
cp/zi;DIAZEPAM
10 mg -1 cp./zi
la indicatia
medicului si
respect
concentratia si
doza
recomandata
autolezare protejat si siguranta si realizat
insotit la insotirea
examinarile pacientului
medicale
Evaluare la sfrit:
-mobilitatea i postura ameliorate
-pacientul se deplaseaza singur nesustinut
-isi coordoneaz parial coordonarea miscrilor
-pacientul i-a ameliorat starea afectiv
-nu a suferit accidentri, rniri
-nu a facut complicaii
-pacientul a acumulat cunostintele si deprinderile noi privind
ingrijirile pentru pastrarea sanatatii
51
CAZ III
PREZENTAREA PACIENTULUI D.V
Date de identificare: Nume: D
Prenume : V
Varsta: 61 ani
Sex: masculin
Nationalitate: romn
Domiciliu : Pacani
Profesia: mecanic auto
Data internrii: 22.01.2008 SPITALUL NEUROLOGIE IASI
F.O.29
Diagnostic internare: BOALA PARKINSON
Motivele internrii: rigiditate musculara cu dificultate in
deplasare si postura, vorbire lent, micri lente, tremurtura la
degetele minilor, moderat sub tratament.
Antecedente personale : neogastric operat in 1985
Antecedente heredo - colaterale: nesemnificativ
Situaie familial i social: pensionat pe caz de boal.
Locuieste cu sotia ntr-un apartament cu dou camere. Sotia
pensionar.
Conditii de viaa: bune, nu fumeaz, nu consum alcool. Are

un regim de viata echilibrat.
52
Istoricul bolii:
n urm cu doi ani, constat instalarea unei oboseli musculare,
nejustificative, ncetinirea miscrilor si tulburri de coordonare a
micrilor, o inepenire a membrelor care devin mai puin
ndemnatice.
Se prezint la neurolog, care l trimite n clinic pentru
investigaii i conduit terapeutic. n ianuarie 2007 se interneaz
n clinica de neurologie din Targu Mure, unde in urma
investigaiilor este diagnosticat cu boala Parkinson si se stabilete
un tratament cu REQUIP 3 mg/zi, MADOPAR de 250 mg x 3 /zi si
ROMPARKIN 3 cp/zi.
Internarea actual este motivat de o evoluie rapid a
simptomatologiei parkinsoniene sub tratament.
Simptome subiective:
- pacient iritat, nemultumit, cu fata rigida, fara miscari ale mimicii,
vorbire lenta, miscari lente, greoaie, putin ample, fara balansul
membrelor superioare, tremuratura de repaus, evidenta la nivelul
extremitatilor membrelor, paliditate, astenie marcata.
- TA= 130/70 mmHg;

- puls= 72/min;
- temp= 36,5gr.C;
- resp= 20/min;
- gr.sang.= AB IV;nu prezinta alergii;
- T= 180 cm;
- G= 86 kg.
Hb= 10gr % (VN= 13- 15 gr % )
HT= 28 mg %
Trombocite= 210 000/mmc (VN= 15 000- 350 000/mmc)
VSH= 16 mm/h (VN= 2- 10 mm/h)
Glicemie= 100 mg% (VN= 80- 100 mg/%)
Colesterol= 500 mg% (VN=150-250mg/%)
Uree= 40 UI/L (VN= 20- 40 UI/L)
TGO= 20 UI/L (VN= 12- 20 UI/L)
53
TGP= 18 UI/L (VN= 14- 22 UI/L)
Rx.pulmonar: hiluri ingroate (raceli repetate)
EKG: morfologie normal
EXAMEN NEUROLOGIC
IX. Atitudini particularenu are.

X. Micri involuntaretremur de repaus al membrelor dr sup >
inf....
XI. Semne meningealeceaf
moale
XII. Nervii cranieni......
1. nervul olfactiv (acuitat olfactiv, halucinaii olfactive)
normal
ochi)
AS/CV - normale
palpebral
...
4. nervul trigemen:
cornean)normale
( + )
maseterian)
54


osoas i aerian)
AA egal

pentru
solide)
normal

/normal

torticolis)

limb).
V. MOTILITATE
55
mici..
2. Micri active segmentare, fora muscular segmentar, probe
parez.....................( ).............bilateral
3. Tonus muscular (hipotonie elastic, plastic, proba lui
Noica)...
hipotonie polielastic Noica ( + ) pe dreapta
4. Coordonarea micrilor (ataxie cerebeloas i
spinal).
fr ataxii..
VI. REFLECTIVITATE
1. Reflexe normale:
achilian)............................................................................................................................
.............
b) cutanate (abdominale, plantare)

anterior)

plantar)..
dr.
VII. SENSIBILITATEA
parestezi)
56
a) superficial.
normal
b) profund.
3. Obiectiva sintetic (stereognozie, topognozie, somatognozie, nozognozie, dermolexie

discriminativ)normal


edem)
normal
X. LIMBAJULnormal.
XI. PRAXIA
1. Simbolic (gesturi inductive i
automate)
2. De utilizare (evocarea formulei

chinetice)normal

comportament).
orientat temporo-spaial
57
Plan de ngrijire pacient D. V 23.01.2008

nursing
datorita sa mearga cu
rigiditatii O buna igiena cadrul de
musculare sustinere
Igiena largita pentru a
deficitara preveni
eventualele
traumatisme ii
explic cum sa si
coordoneze
miscarile la
trecerea peste
obstacole
efectuez masaj
al membrelor si
toracelui asigur
confortul fizic si
psihic sa
mearga cu
mainile la spate
pentru
corectarea
58
posturii,
tinutei.
-efectuarea
toaletei: covor
antiderapant,
baie si in cada,
statul pe scaun
la dus, la
chiuveta,
inaltarea
scaunului de la
toaleta.

digerabile cu
un grad crescut
de vitamine
dieta bogata in
fibre, celuloza,
vitamine,
minerale,
proteine,
saraca in
lipide, glucoza.
Servirea mesei
la ore regulate,
in liniste cu
inghitituri mici,
lente, hidratare
corespunzatoar
e
Institui perfuzii
cu glucoza si
solutii
electrolitice (la
59
indicatia
medicului)

colaboreze si sa echipa medical
cadrele
medicale si cu
cei din jurul
sau-
constientizez
pacientul
asupra
importantei
mentinerii
curate a
tegumentelor si
fanerelor,
pentru
prevenirea
imbolnavirilor,
pentru
respectarea de
sine si
pastrarea
relatiilor
interumane.
Administrez
medicamente
sedative
Diazepam 1tb.
anxiolitice la
indicatia
medicului si
respect
60
concentratia si
doza
recomandata
autolezare protejat siguranta si realizat
insotirea
pacientului -la
examinarile
medicale
Evaluare
-mobilitate si postura ameliorate
-pacientul se deplaseaza singur sustinut de balustrade sectiei
-isi coordoneaza partial coordonarea miscarilor
-depresia a fost combatuta prin medicatie si incurajarea
pacientului prin activitati recreative si intalnirea cu alti pacienti cu
un tonus pshic mai bun
-pacientul prezinta tegumente si mucoase curate
-prezinta respect fata de sine si interes pentru ingrijirea
igienica;nu prezinta sursa de infectie nosocomiala
-pacientul manifesta o ameliorare psihica, optimista
-manifesta interes pentru adaptarea la situatia data
-pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si
posturii
-este echilibrat hidro-electrolitic
-are tonus psihic echilibrat
-nu a facut complicatii
Concluzii desprinse din caracteristicile
61
de ingrijire a celor trei bolnavi
Cazul I
H.I., 69 ani, inginer de profesie, actualmente
pensionar, s-a internat intr-o stare avansat de
decompensare parkinsonian, aproape blocat, rigid, faa
incremenit, cu alterarea grav a miscrii si posturii, cu
tremuratura accentuate, adevarate crize de zgaltaire,
deshidratat cu piele unsuroas, hipersalivatie, dureri
musculare si articulare, alterarea respectului de sine i o
accentuat stare depresiv.
Interventiile au fost complexe, laborioase si au
necesitat mult rabdare si timp, dar in final fenomenele s-
au ameliorat, pacientul fiind reechilibrat fizic si psihic,
tratamentul s-a reconsiderat. Att pacientul ct i familia
au primit cunotinte noi privind ngrijirile acordate
bolnavului suferind de Parkinson.
Cazul II
C.V., 73 ani, s-a internat pentru alterarea accentuata

a mobilitatii, posturii, vorbirii, nutriiei si psihicului,
pierderea respectului de sine, devalorizarea si scderea
interesului pentru pstrarea sanatatii.
L-am ajutat s-i satisfac nevoile de care era
dependent si am insistat n ameliorarea starii afective. L-
am ncurajat, am reliefat aptitudinile si realizarile
pacientului inainte de imbolnavire, am constientizat
pacientul asupra responsabilitii privind sntatea.
Cazul III
62
D.V., 61 ani, cu o veche suferinta digestiv, s-a
internat pentru fenomene parkinsoniene accentuate sub
tratament, n vederea reconsiderarii tratamentului.
Pe langa rigiditate musculara, vorbire sacadat,
pacientul prezinta o stare afectat, reprezentat prin
iritabilitate, nemultumire, discomfort.
L-am ajutat n satisfacerea nevoilor de care era
dependent, l-am ncurajat si i-am furnizat cunostinte
importante legate de tratamentul recuperator.
Pacientul a recepionat mai greu, dar a colaborat.
Pacientii ingrijiti au avut acelasi diagnostic, dar cu
probleme si reactivitate fizica si psihica diferite.
Am aplicat ngrijiri individualizate pe persoana i
rezultatele au fost cele asteptate.
CAPITOLUL V
ANEXE
63
ANEXE
EFECTUAREA INJECIEI INTRAMUSCULARE
Injecia intramuscular constituie introducerea unor soluii

izotonice, uleioase sau a unei substane coloidale n stratul muscular prin
intermediul unui ac ataat la sering.
Scop : introducerea n organism a unor substane
medicamentoase.
Locuri de elecie - regiunea superextern fesier, deasupra marelui
trohanter; faa extern a coapsei, n treimea mijlocie, faa extern a
braului n muchiul deltoid.
Materiale necesare:
- Tvi renal
- Casolet cu tampoane sterile sau comprese de tifon,
alcool
- Seringi de unic folosin de mrime corespunztoare
cantitii substanei de administrat
- 2 3 ace de unic folosin
- pile de metal pentru deschiderea fiolelor
- fiole cu substane de administrat.
Tehnica:
asistenta i spal minile
pregtirea psihic a bolnavului
se aeaz bolnavul n decubit ventral, lateral, poziie seznd sau n
picioare
se degreseaz locul injeciei cu un tampon de vat cu eter i se
dezinfecteaz cu un alt tampon cu alcool
64
se invit bolnavul s-i relaxeze musculatura i s se neap
perpendicular pielea cu rapiditate i siguran, cu acul montat la
sering
se verific acul, poziia acului prin aspirare
se injecteaz lent soluia
se retrage brusc acul cu seringa i se dezinfecteaz locul
se maseaz uor locul injeciei pentru a activa circulaia favoriznd
rezoria
dup injecie bolnavul se aeaz n poziie comod, rmnnd n
repaus fizic 5-10 minute.
Incidente i accidente:
durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale
paralizie prin lezarea nervului sciatic
hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului , supuraia septic
embolie, prin injectarea accidental ntr-un vas de snge n suspensie
Intervenii:
Retragerea acului, efectuarea injeciei n alt zon (se evit prin
respectarea zonelor de elecie )
extragerea manual sau chirurgical
se previne prin folosirea unor ace suficient de mici pentru a ptrunde
n masa musculatur
se verific prin verificarea poziiei acului
DE TIUT !!!
injecia se poate executa i cu acul detaat de sering respectndu-se

msurile de asepie
poziia acului se controleaz, n cazul soluiilor colorate, prin
detaarea seringii de la ac, dup introducerea acului n masa
muscular
infiltraia dureroas a muchilor se previne prin alterarea locurilor
injeciilor.
65
INJECIA INTRAVENOAS
Injeciea intravenoas introducerea unei soluii medicamentoase

n ciculaia venoas. Pe aceast cale se introduc soluii izotermice i
hipertronice care nu sunt caustice pentru testul muscular sau
subcutanat.
Nu se introduc soluii uleioase produc embolii grsoase i consecutiv
moartea.
Injecia intravenoas se efectueaz prin puncia venoas i injectarea
medicamentului intravenos.
Locul de elecie venele de la plica cotului.
Materiale necesare:
2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10
fiole, flacoane cu substane de administrat
1-2 seringi de unic folosin
tampon cu alcool
garou.
Tehnica :
asistenta i spal minile
se aeaz bolnavul n decubit dorsal, cu braul n extensie, pe o mic
pern protejat de muama, alez sau prosop
se alege locul punciei
se dezinfecteaz locul punciei
se leag garoul
se leag puncia venoas
se controleaz dac acul este n ven
se ndeprteaz staza venoas prin desfacerea uoar a garoului
se injecteaz lent, innd seringa n mna stng, iar cu policele
minii drepte se apas pe piston
se verific, periodic, dac acul este n ven
se retrage brusc acul, cnd injecia s-a terminat, la locul punciei se
aplic tamponul mbibat in alcool, compresiv
se menine compresiunea la locul punciei cteva minute
66
se supravegheaz n continuare starea general .
Incidente i accidente:
injectarea soluiei n esutul perivenos, manifestat prin tumefierea
esuturilor, durere
flebalgia produs prin injectarea rapid a soluiei sau a unor substane
iritante
valuri de caldur, senzaia de uscciune n faringe
hematom prin strpungerea venei
ameeli, lipotomie, colaps.
Intervenii:
se ncearc ptrunderea acului n cumenul vasului, continundu-se
injecia sau se ncearc alt ac
injectarea lent
se ntrerupe injecia
se anun medicul
DE TIUT!!!
n timpul injectrii se va supraveghea locul punciei si starea
general(respiraia, culoarea feei)
vena are nevoie pentru refacere de repaus de cel puin 24 de ore, de
aceea nu se vor repeta injeciile in acea ven n intervale scurte
dac pacientul are o singur ven accesibil i injeciile trebuie s se
repete, punctiile se vor face ntotdeauna mai central fa de cele
anterioare
DE EVITAT!!!
ncercrile de a ptrunde n ven dup formarea hematomului, pentru

ca aceasta, prin volumul su, deplaseaz traiectul obinuit al venei
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE
IONOGRAMA apreciaz funcia renal de meninere constant a

concentraiei de ioni
Metode de recoltare:
B.nu mnnc nainte.
Se recolteaz prin puncie venoas 5 ml de snge simplu.
67
V.N.
Na +- 134 147 mEq/e(300-335mg%)
K+- 3,5-5mEq/e(15-21mg%)
Cl-95-110mEq/e(350-390mg%)
GLICEMIE
Metoda de recoltare:
Prin puncie venoas pe florura de natriu cu 2-3ml de snge
VN 65-110mg%
EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA

urmrete alterarea integritii hepato-celulare.
n acest scop se recolteaz TGP(transominaza gutamico-prinvica)
se recolteaz 2-3 ml snge simplu prin puncie venoas.
VN 4-13 UI/l
TGO(transominaza glutamico-oxalat-acetic)
se recolteaz 2-3 ml snge simplu prin puncie venoas
VN 5-17UI/l
BILURUBINA
Metode de recoltare : prin puncie venoas snge simplu 2ml
VN:
BILT-0,7-1mg%
BILD-0-0,25mg%
CREATININA
Metoda de recoltare : dimineaa pe nemncate prin puncie venoas 2-3
ml snge
VN-0,5-1,2mg%
TESTE DE COAGULARE
TIMP QUITICK
Metoda de recoltare - snge venos 4,5 ml 0,5 oxalat dee Na
VN 12-16 sec.
TIMP HOWEL
68
Metoda de recoltare snge venos 4,5 ml;0,5 oxalat de Na
VN 60 120 minute
Administrarea medicamentelor solide pe cale oral
Definiie calea oral este calea natural de administrare a
medicamentelor, acestea putndu-se resorbi la nivelul mucoasei
bucale i a intestinului subire sau gros.
Scop :
Obinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:
- efecte locale: - favorizeaz cicatrizarea ulceraiilor
mucoasei
digestive
- protejeaz mucoasa gastrointestinal
- nlocuiete fermenii digestivi,secreia
gastic
n cazul lipsei acestora
- dezinfecteaz tubul digestiv
- efecte generale: - medicamentele administrate pe cale
oral se
resorb la nivelul mucoasei
digestive,ptrund
n snge i apoi acioneaz asupra
unor
69
organe sisteme,aparate.
Administrarea medicamentelor solide:
- tabletele,
- drajeurile se aeaz pe limba pacientului i se nghit ca atare.
Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se aeaz
sub limb.
- granulele se msoar cu linguria
- pulberile divizate n casete amilacee, se nmoaie nainte caseta n
ap i se aeaz pe limb pentu a fi nghiit.
- pulberile nedivizate se dozeaz cu linguria sau cu vrful de cuit.
Tomograf
70
Tomografie (evoluie boal)
71
CAPITOLUL VI
BIBLIOGRAFIE
Bibliografie
1.Voiculescu I.C. Anatomia si fiziologia omului
Petricu I.C. Ed.Medicala Bucuresti 1971
2.Pendefunda Ghe. Semiologie neurologie, Ec.Contact
international
Bucuresti 1992
3.Cezar I. -Compendiu de neurologie, Ed.Medicala 1997
4..Chiru F. -Neurologie, Ghid practice,Ed.Cisou 1998
5.Titirca L. -Ghid nursing,Ed.Viata medicala
romaneasca
Bucuresti 1997
6.Titirca L. -Manual de ingrijiri special acordate
pacientilor de
Asistenti medicali,Ed.Medicala romaneasca
Bucuresti 1998
7.Henderson V. Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului,
1991
8.Serbanescu T. Neurologie, psihiatrie, endocrinologie,
Ed.Medicala ed.a 2-a Bucuresti 1997
9.Titirca L. -Nursing- Tehnici de evaluare si ingrijire a
nevoilor fundamentale
10.Vuzitas Ghe. Neurologie si psihiatrie Manual- Societatea
Anghelescu A. Stiinta si Tehnica,Bucuresti 1996
11.F.O.521/2007 - SPITALUL NEUROLOGIE IASI
12.F.O.16/2008 - SPITALUL NEUROLOGIE IASI
13.F.O.29/2008 -SPITALUL NEUROLOGIE IASI
72
73

Boala Parkinson Caracteristici Manifestari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Boala Parkinson Caracteristici Manifestari

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Centru de Studii tefan cel Mare i Sfnt Bucovina

Calificarea profesional: asistent medical

CAP.2 Noiuni de anatomie i fiziologie a sistemului nervos

CAP.3 Prezentarea bolii

- CAZ I :-nevoile fundamentale dup modelul

- CAZ II:-nevoile fundamentale dup modelul

Ceea ce m-a facut s aleg prezentarea acestei lucrri, a fost

Nu de multe ori in stagiile de neurologie am observat

Bolnavii de Parkinson nu trebuie considerati o povar ci

n copilrie m-am ntlnit cu un caz de acest tip, tatl unei

Dedic aceasta lucrare prietenei mele din copilrie ,A.P., n

NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI

Sistemul nervos, mpreun cu cel

Sistemul nervos este difereniat n organe receptoare, care

- proprioceptorii, culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor,

Acesti stimuli sunt transmii prin: fibre sensitive si prin cile de

Pe considerente morfologice si funcionale, sistemul nervos

Neuronul este unitatea anatomo-funcional a sistemului nervos

Metode de investigare-Notiuni de semiologie

Examenul unui bolnav cu o afectiune neurologic cuprinde

Examenul tonusului muscular se realizeaz spunndu-i

PREZENTAREA AFECTIUNII BOALA

JAMES PARKINSON a descris-o in 1817 sub denumirea de

Boala Parkinson debuteaz dupa varsta de 40 ani i are o

Leziunile de la nivelul lui locus niger sunt constante i

Debutul bolii este insidios. Simptomele bolii apar cnd nivelul

Nu rareori aceste manifestri iniiale conduc la un diagnostic

Simptomele se manifest numai pe o jumtate a corpului

Tremuratura parkinsonian este o tremuratur de repaus care

Tremurtura, fr a fi constant, se observ ntr-o bun parte

Bradikinezia sau seipokinezia un alt semn caracteristic:

Sindroame parkinsoniene de alt etiologie

1. Sindroame parkinsoniene post-encefalice

Tabloul parkinsonismului postencefalic prezint cteva

2. Sindroame parkinsoniene vasculare

Etiologia vascular a unui sindrom parkinsonian este

Etiologia tumoral este rar. Meningeoamele parasagitale,

4. Sindroame parkinsoniene traumatice

Etiologia traumatic a unui sindrom parkinsonian va fi admis

5. Sindroame parkinsoniene toxice

Sindromul parkinsonian ce poate surveni n urma unei

Nu exista nici un tratament care sa opreasc distrugerea

Interventia neuro-chirurgical asupra talamusului duce la

Aplicate chiar ntr-un stadiu foarte avansat al bolii, aceste

Data internrii : 6 .12. 2007 -SPITALUL NEUROLOGIE IASI

Conditii de viata: bune, locuieste cu sotia la bloc, nu fumeaz,

Istoricul bolii: Este diagnosticat cu boala Parkinson de

5. nervul facial (simetria facial, fante pantebrale, mimic voluntar, examenul

b) componenta vestibular (vertij, nistagmus, Romberg, proba braelor ntinse i

7. nervul glosofaringian (examenul gustului n 1/3 posterioar a limbii, deglutiia

8. nervul vag i spinal:

b) componenta extern spinal (relieful i micrile SCM trapez,

c) reflexe de postur (r.gambierului

2 .Reflexe patologice (Babinski, Oppenheim, Rossolimo, Hoffman, Marinescu-

3. Obiectiva sintetic (stereognozie, topognozie, somatognozie, nozognozie,

VIII. SFINCTERELE I FUNCIA GONADIC...

IX. TROFICITATE, VASOMOTRICITATE (atrofi musculare fasciculaii, fanere,

2. De utilizare (evocarea formulei chinetice)normal

XII. PSIHIC (ideaie, orientare, afectivitate, voina, cunoatere, intelect,

NURSING - Manifestari de dependenta in satisfacerea celor

Ca s-si mentin un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul

Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi