Sunteți pe pagina 1din 8

SPONDILITA ANCHILOZANTA

Spondilita anchilozanta este o forma de artrita cu o evolutie de lunga durata


(cronica) si de cele mai multe ori afecteaza coloana vertebrala. Poate produce durere,
rigiditate, edem si limitarea miscarilor la nivelul coloanei vertebrale inferioare, mijlocii
si la nivelul gatului si uneori in unele parti cum ar fi mandibula, umerii, coapsele,
genunchii si calcaiele. Boala apare mai frecvent la barbati decat la femei.
Desi nu exista vindecare, tratamentul poate controla de cele mai multe ori
simptomele si poate preveni agravarea bolii. Majoritatea persoanelor sunt capabile sa
intretina aproape toate activitatile zilnice si sa isi continue meseria.
Complicatiile spondilitei anchilozante sunt reprezentate de inflamatia partii
colorate a ochiului (irisul), numindu-se irita, sau probleme de respiratie, datorate
curburii partii superioare a trunchiului si rigiditatii toracelui.

Cauze
Cauzele spondilitei anchilozante sunt necunoscute, dar se pare ca exista o
prevalenta genetica in aparitia bolii (transmisa de la parinti la copii). Majoritatea
copiilor cu aceasta boala s-au nascut prezentand o anumita gena HLA-B27. Chiar daca
aceasta gena este prezenta nu inseamna neaparat aparitia bolii. Studii recente au
demonstrat ca atat factorii de mediu cat si infectiile au un rol in declansarea bolii (aici, o
atentie deosebita se acorda infectiei enterale cu klebsiella pneumoniae deoarece
aceasta a fost identificata in coproculturile a 70% din pacientii cu boala in perioada
activa).

Simptome
Spondilita anchilozanta debuteaza cu o inflamatie la nivelul articulatiei coloanei
vertebrale, dar poate asocia si o inflamatie a ochilor sau a altor articulatii (in special
articulatia coapsei) si ocazional afecteaza inima, plamanii sau cutia toracica. Daca
inflamatia continua in timp, va conduce la cicatrizare si leziuni permanente. La unele
persoane, boala este usoara si progreseaza incet, iar simptomele nu devin niciodata
severe. Alte persoane pot prezenta o boala mai agresiva.
Agravarea sau nu a spondilitei anchilozante, depinde de numerosi factori, cum a
fi varsta la care debuteaza, cat de devreme este pus diagnosticul si ce articulatii sunt
implicate. Desi este prea devreme pentru a se spune cu exactitate, cercetatorii spera ca
tratamentul precoce cu medicamente de ultima generatie, va scadea procesul inflamator,
va preveni cicatrizarea si va limita progresia bolii.

Spondilita anchilozanta usoara sau la debut


Spondilita anchilozanta de obicei debuteaza cu o durere surda la nivelul coloanei
vertebrale inferioare si rigiditate a spatelui. Unele persoane cu spondilita prezinta
episoade de accentuare a durerii si rigiditate care dureaza cateva saptamani inainte de a
scadea in intensitate.
Astfel:
- scheletul afectat de la nivelul coloanei inferioare si mijlocii, articulatia coapselor sau
gatului pot deveni dureroase, rigide si cu o limitare a miscarii; durerea tinde sa se
amelioreze incet, pe parcursul unei perioade de cateva saptamani sau luni si este de cele

1
mai multe ori, greu de gasit punctul in care aceasta apare; rigiditatea este mai agravata
de obicei dimineata; activitatea fizica ajuta la ameliorarea durerii si rigiditatii
- un sentiment de oboseala este obisnuit pe masura ce progreseaza boala; oboseala
provine din lupta organismului cu procesul inflamator, care face parte din spondilita
anchilozanta si in urma rigiditatii si durerii
- se poate produce inflamatia irisului; acest proces se numeste irita si apare la 25-
30% din pacientii cu spondilita anchilozanta; simptomele de irita sunt durerea si
inrosirea ochiului si fotosensibilitate (sensibilitate la lumina).

Spondilita anchilozanta severa sau forma avansata


Daca in timp inflamatia continua, se poate ajunge la cicatrizare prin fibroza si leziuni
permanente:
- fibrozarea coloanei vertebrale produce unirea vertebrelor (fuziune sa anchiloza);
pe masura ce vertebrele fuzioneaza, durerea de spate va disparea treptat, dar coloana
vertebrala va ramane foarte rigida si exista imposibilitatea indoirii sale; este mult mai
probabila fracturarea unei coloane anchilozate in cazul unui traumatism, mai ales la
nivelul gatului (coloanei cervicale)
- modificarile coloanei vertebrale pot pune probleme in mentinerea echilibrului,
sigurantei si mobilitatii organismului; coloana vertebrala superioara se curbeaza catre
anterior, pana in momentul in care va deveni foarte greu pentru pacient sa priveasca in
fata; pe masura ce coloana isi pierde curbura normala, va deveni mult mai dificil
mentinerea echilibrului stand in picioare sau in mers, mai ales daca sunt afectate si
articulatiile soldului
- poate fi afectata si functia respiratorie, datorita curburii anterioare accentuate a
coloanei vertebrale superioare si a rigiditatii cutiei toracice; spondilita anchilozanta
severa poate, de asemenea, sa produca o cicatrizare la nivelul plamanilor (numita
fibroza pulmonara) ceea ce poate creste riscul de aparitie a infectiilor pulmonare;
acestea pot sa accentueze si mai mult problemele fumatorilor intrucat plamanii acestora
sunt deja predispusi la infectii si cicatrizari pulmonare
- cicatricele care apar la nivelul ochilor pot provoca scaderea acuitatii vizuale si
glaucom
-in cazuri destul de rare, poate sa apara cicatrizarea miocardului iar valvele cardiace pot
deveni inflamate; acest lucru va face inima sa nu mai pompeze sange cat este
necesar (insuficienta cardiaca); artera cea mai importanta care porneste de la nivelul
cordului (aorta) poate fi, de asemenea afectata, devenind inflamata si dilatata la nivelul
la care porneste din cord.
Se ia in considerare ca rigiditatea cutiei toracice poate fi resimtita ca un disconfort
sau ca o presiune asemanatoare cu cea din infarctul de miocard. Spondilita anchilozanta
poate sa ii ingreuneze cordului functia si sa ii scada eficienta. In cele din urma infectia
pulmonara este frecventa in formele severe de spondilita anchilozanta.
Daca apar simptome ale afectarii cardiace sau pulmonare, inclusiv presiune sau durere
la nivelul toracelui, insotite de dificultati in respiratie, se recomanda adresarea imediata
la medic, pentru a se exclude existenta unor afectari severe cardiace sau pulmonare.
Spondilita anchilozanta este cea mai frecventa boala cu predispozitie familiala
dintre toate bolile reumatologice, numite spondilartropatii. In aceasta grupa de boli fac
parte si artrita psoriazica, artrita reactiva (sindromul Reiter), artrita enteropatica
(afectiuni articulare asociate cu boala inflamatorie intestinala). Desi inflamatia coloanei

2
vertebrale apare si in alte afectiuni, este mai putin frecventa si mai putin severa decat
inflamatia care apare in spondilita anchilozanta.

1. CULEGEREA DE DATE
- este prima etapa a procesului de ingrijire si consta in colectarea, validarea si
organizarea datelor
- colectarea datelor incepe cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si
se continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate
- scopul: stabilirea unui profil de sanatate al pacientului, profil care va sta la baza
planului de nursing individualizat.
Tipuri de informatii culese
Informatiile culese sunt:
- date obiective - observate de asistenta despre pacient
- date subiective - expuse de pacient
- date continand informatii trecute
- date continand informatii actuale
- date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul sau de
mediul inconjurator.
Metode de culegere a datelor:
Interviul
Observatia
Examenul fizic: inspectia, auscultatia, palparea, percutia

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
- durere si redoare toracica,
- limitarea miscarilor coloanei vertebrale,
- limitarea expansiunii toracice,
- irita (afectiune oculara).
- Semne generale ca anorexia, febra, scaderea in greutate, transpiratii nocturne
(sunt prezente in formele cu debut timpuriu, in adolescenta).

INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE:


Pentru a se pune diagnosticul de spondilita anchilozanta este nevoie sa se ia in
calcul istoricului bolii, examenul fizic si examenul radiologic. Prin anamneza, medicul
va obtine informatii despre simptomele aparute. Majoritatea pacientilor cu spondilita
anchilozanta prezinta dureri de spate cu urmatoarele caracteristici:

- debut inainte 35 de ani


- debutul si agravarea bolii sunt treptate
- persistenta durerii pe o perioada de 3 luni
- este asociata cu rigiditatea matinala
- se amelioreaza la exercitii fizice.

Medicul va dori sa cunoasca daca exista in familie si alte persoane care au


spondilita anchilozanta sau alte boli ale articulatiilor; 15-20% din persoanele cu
spondilita anchilozanta prezinta in familie un alt membru cu aceasta boala. Se vor lua in
calcul si daca au existat episoade diareice, dureri abdominale, infectii multiple ale
3
cervixului (la femei) sau ale uretrei, psoriazis sau inflamatii ale globului ocular (uveita).
Acestea pot fi semne de existenta ale unei alte boli decat spondilita anchilozanta.

Se va face un examen fizic, pentru a se observa cat de rigid este spatele sau daca
exista o expansiune normala a cutiei toracice. Se vor cauta zonele mai sensibile, mai
ales superior de apofizele vertebrale, la nivelul pelvisului, la nivelul articulatiilor
coastelor pe stern sau la nivelul calcaielor. Poate sa apara durere toracica si rigiditate in
spondilita anchilozanta. La unele persoane poate sa apara durere si la nivelul mandibulei
(articulatia temporo-mandibulara).

Investigatii pentru spondilita anchilozanta:

- radiografia coloanei vertebrale si a pelvisului, pentru a se observa modificarile


osoase care apar (eroziuni osoase, fuziuni ale vertebrelor, calcificari ale coloanei
vertebrale si ale articulatiilor sacroiliace); unele modificari specifice care apar la nivelul
articulatiilor sacro-iliace confirma diagnosticul de spondilita anchilozanta, dar este
nevoie de ani ca acele modificari sa fie evidente la examenul radiologic
- ecografia si RMN-ul sunt luate in considerare ca mijloace de diagnostic in stadii
initiale ale bolii
- teste genetice (prin recoltare de sange) se pot face pentru a determina daca este
prezenta o gene specifica HLA-B27, asociata de cele mai multe ori cu spondilita
anchilozanta; acest test nu confirma diagnosticul de spondilita anchilozanta, dar daca
exista aceasta gena HLA-B27, ea se poate mostenii de catre copii. Acest lucru creste
riscul de aparitie la mostenitori, a spondilitei anchilozante sau a altor tipuri de afectiuni
dintre spondiloartropatii.

2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR


analiza datelor: clasificarea datelor in date de independenta si dependenta;
recunoasterea problemelor si a prioritatilor
interpretarea datelor: a explica originea sau cauza problemei de dependenta; a
defini sursa de dificultate
identificarea problemelor de dependenta: sunt identificate pe baza
manifestarilor clinice semne si simptome- reactiile si comportamentul acestuia
(alterarea, diminuarea, dificultatea, deficit, refuz, incapacitate)
enuntul diagnosticului de nursing: P+E+S ( problema+etiologia+semne)

PROBLEME DE DEPENDENTA
cooperare ineficienta la nivel individual din cauza nervozitatii determinata de
boala, de schimbarea stilului de viata, anxietatii, insomniei, posibilelor interventii
chirurgicale
intoleranta (scaderea tolerantei) la activitate, la efort fizic
durere
alterarea confortului
alterarea starii de nutritie
alterarea imaginii de sine
alterarea echilibrului hidric
4
perturbarea somnului
alterarea comunicarii
deficit de cunostinte in legatura cu:
boala si cauzele ei
tratamentul, regimul alimentar si de viata
cresterea riscului de complicatie
importanta examenului periodic
risc de complicatii

3 . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

STABILIREA OBIECTIVELOR
asigurarea confortului fizic si psihic al pacientului
asigurarea conditiilor de mediu favorabile
pacientul sa comunice eficient senzorial si afectiv
diminuarea gradului de neliniste, anxietate
diminuarea intensitatii durerii
pacientul sa-si mentina tegumentele integre, normal colorate
supravegherea functiilor vitale si vegetative
mentinerea unei stari nutritionale adecvate
mentinerea echilibrului hidric si hidroelectrolitic
corectarea anemiei
imbunatatirea si acceptarea imaginii de sine
imbunatatirea participarii la activitati
prevenire complicatiilor prin tratament de sustinere
pacientul sa prezinte perioade de remisie cat mai lungi pentru prelungirea duratei
de viata
educarea pacientului si familiei
in perioadele terminale - familia, prietenii, AM sustin psihic pacientul

ALEGEREA INTERVENTIILOR (cu rol propriu si delegat)


asigurarea conditiilor de mediu: temperatura, luminozitate, umiditate, camera
aerisita, curata,
se asigura imbracaminte adecvata si lenjerie de pat curata
se asigura un mediu de securitate
asigurarea igienei corporale
asigurarea repausului la pat
asigurarea pozitiei care faciliteaza expansiunea pulmonara
ajuta pacientul sa inteleaga ca starea de anxietate este legata de procesul de
boala
asistenta medicala isi rezerva mult timp pentru a sta de vorba cu pacientul, ii
ofera posibilitatea sa-si exprime gandurile
incurajarea pacientului pentru a-si imbunatatii imaginea de sine

5
sprijina pacientul in desfasurarea unor activitati zilnice, il stimuleaza sa-si
asume anumite responsabilitati
identifica, impreuna cu acesta, factorii care favorizeaza cresterea tolerantei la
activitate
sfatuieste familia si vizitatorii sa evite discutiile si situatiile tensionate, vestile
neplacute
diminuarea intensitatii durerii
asigurarea unei pozitii care sa nu accentueze durerea
masurarea si notarea functiilor vitale si vegetative
masurarea si notarea zilnica a bilantului hidric
observarea starii generale
informarea medicului asupra eventualelor modificari survenite in starea
generala a pacientului
participarea la examinarea medicala a pacientului
pregatirea pacientului pentru anumite investigatii: examen radiologic,
gastroscopie, CT
recoltarea probelor biologice indicate de medic
administrarea medicatiei prescrisa de medic
echilibrare hidrica si nutritionala
asigurarea dietei prescrise si verificarea tipului de regim
asigurarea unui regim adecvat cantitativ si calitativ, daca este posibil se tine
seama de preferintele bolnavului: alimentatia trebuie sa fie substantiala, bogata
in calorii si vitamine
supravegheaza respectarea regimului alimentar
cantareste pacientul cu acelasi cantar, la aceasi ora , in aceleasi conditii,
noteaza greutatea
asigura servirea igienica a alimentelor
la indicatia medicului alimentatie artificiala
pregatirea pacientului pentru interventie chirurgicala (tratament chirurgical
pentru inlocuirea articulatiei sever afectate de inflamatia din spondilita
anchilozanta. Cea mai frecventa interventie chirurgicala care se face, este
proteza soldului, inlocuirea articulatiei soldului cu o proteza. Tratamentul
chirurgical la nivelul coloanei vertebrale se face la putine persoane care sunt
afectate de aceasta boala. Daca exista subluxatie atlantoaxoidiana (primele
doua vertebre cervicale) si existe semne de compresie medulara, cum ar fi
parestezii (amorteli) si miscari nesigure ale bratelor si mainilor, se poate
interveni chirurgical pentru a se "suda" cele doua vertebre permanent. In cazuri
extrem de rare, chirurgia la nivelul coloanei vertebrale se face pentru a indrepta
o parte a coloanei vertebrale care s-a deformat sever, dar aceasta interventie
este riscanta si nu poate reface in totalitate coloana, pentru a fi supusa
miscarii.)
supravegherea si ingrijirea bolnavului postoperator
pentru educatie pentru sanatate, va realiza:

6
informarea pacientului privind modul de producere a bolii, factorii agravanti
si favorizanti
informarea asupra felului igienic de viata, alimentatie rationala si necesitatea
absoluta a controalelor la intervale precise
instruirea pacientului privind tratamentul medical
informarea si instruirea membrilor familiei
- educarea pacientului pentru a cunoaste manifestarile si modul de progresie al bolii si
a stii cum sa minimizeze cauzele care ii determina spondilita
- exercitii fizice de mentinere si intindere, pentru a mentine mobilitatea coloanei si a
controla durerea
- administrarea de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) pentru durere si rigiditate si
reducerea inflamatiei si, de asemenea, adjuvante ale fizioterapiei
- fizioterapie pentru mentinerea unei posturi cat mai corecte a corpului si exercitii de
respiratie profunda, pentru a se mentine la normal capacitatea pulmonara; un
fizioterapeut poate sa informeze pacientul cum sa foloseasca caldura si frigul, pentru
un control al durerii si rigiditatii; caldura poate sa ajute la relaxare si indepartarea
durerii si frigul poate sa scada inflamatia
- dispozitive adjuvante: folosirea de tije speciale in timpul mersului, care pot mentine
o activitate fizica, reducand stresul in articulatie
- terapii alternative cum sunt yoga si acupunctura, care ajuta la reducerea durerii si
imbunatatirea stilului de viata.

Tratamentul spondilitei anchilozante are urmatoarele prioritati:


- reducerea durerii si rigiditatii,
- reducerea inflamatiei,
- impiedicarea agravarii bolii si mentinerea unei activitati zilnice normale.
Un diagnostic si un tratament precoce, pot sa reduca durerea, rigiditatea, inflamatia si
deformarile care pot sa apara.
Chiar daca simptomele se tin sub control, este nevoie de controlul medical (de
obicei la un reumatolog) o data pe an, pentru a se urmari boala si a se preveni
complicatiile care pot sa apara. Pacientii care prezinta simptome determinate de
afectarea articulatiei soldului si probabil cei care au avut debutul bolii in adolescenta, au
un risc mai mare de progresie a spondilitei anchilozante si este nevoie sa se prezinte la
medic in mod regulat.

Tratament de intretinere
Daca tratamentul initial nu reduce suficient durerea si inflamatia asociate spondilitei
anchilozante si boala progreseaza, tratamentul de intretinere se face in felul urmator:
- exercitii de mentinere in forma, pentru a se mentine o cat mai buna mobilitate si a se
controla durerea
- tratamentul medicamentos: se va face la inceput cu AINS pentru reducerea
inflamatiei si durerii; dar se poate sa fie nevoie si de alte medicamente mai puternice
pentru controlul bolii:
-corticosteroizii, asemanatori hormonilor naturali produsi de organism, ajuta la
reducerea inflamatiei
-medicamente care modifica boala: ajuta la reducerea durerii in articulatii, altele decat
articulatiile coloanei cervicale si pelvisului; medicamentul din aceasta clasa, cel mai
7
mult studiat pentru spondilita anchilozanta, este sulfasalazina, care este o combinatie
intre aspirina si un antibiotic; se administreaza per os (oral) si se gaseste sub forma de
tablete; se foloseste foarte des si in artrita reumatoida
- medicamente cunoscute cu numele de "tratament biologic" sau medicamente
"anti TNF-alfa", reduc inflamatia prin blocarea unei proteine numite factor de necroza
tumorala (TNF) care produce inflamatie:
- Etanerceptul: este un medicament care se injecteaza subcutanat
- Infliximabul: este un medicament administrat intravenos, injectat direct in vena
- Adalimumabul: este, de asemenea, un medicament administrat subcutanat; se
foloseste cel mai des in poliartrita reumatoida, dar incepe, de asemenea, sa fie folosit si
in tratamentul spondilitei anchilozante
- fizioterapie pentru mentinerea unei posturi cat mai corecte a corpului si exercitii de
respiratie profunda, pentru a se mentine la normal capacitatea pulmonara; un
fizioterapeut poate sa informeze pacientul cum sa foloseasca caldura si frigul pentru un
control al durerii si rigiditatii; caldura poate sa ajute la relaxare si indepartarea durerii si
frigul poate sa scada inflamatia
- dispozitive adjuvante: folosirea de tije speciale in timpul mersului, care pot mentine o
activitate fizica, reducand stresul in articulatie
- terapii alternative cum sunt yoga si acupunctura, care ajuta la reducerea durerii si
imbunatatirea stilului de viata.
Medicul specialist va trata complicatiile spondilitei anchilozante care pot sa apara. De
exemplu, irita se trateaza cu medicamente care reduc inflamatia de la nivelul globului
ocular, cum ar fi medicamentele corticosteroide sau picaturi pentru ochi cu efect
midriatic.

4. APLICAREA INTERVENTIILOR
in functie de obiectivele urmarite se aplica interventiile corespunzatoare
se noteaza tehnicile efectuate
se informeaza medicul asupra eventualelor reactii sau modificari ale starii generale
necesita implicarea bolnavului, a echipei de ingrijire, a familiei

5. EVALUAREA INGRIJIRILOR
se evalueaza fiecare obiectiv de ingrijire stabilit (specific si individualizat)
se inregistreaza observatia: a fost atins scopul, in ce masura, de cate ori/zi, durata)
la nevoie se reorienteaza procesul de ingrijire, se reface palnul de ingrijire
(refolmuland obiectivele si interventiile) si se continua evaluarea in functie de
toate problemele particulare si conform prescriptiilor medicale
se mentioneaza gradul de eficienta a interventiilor autonome ale asistentei
medicale