Sunteți pe pagina 1din 13

ÎNTREBĂRI KINESIOLOGIE

1. Kinetologia medicală este:

a. știință biologică interdisciplinară

b. știință socială

c. știință pedagogică

2. Kinetologia medicală se ocupă:

a.

cu studiul mișcărilor corpului omenesc

b.

cu studiul activităților corporale

c.

cu studiul mișcărilor

3. Cine realizează mișcările corpului omenesc?

a.

mișcările de compensare

b.

elementele anatomo-funcționale

c.

mișcările de corectare

4. Pentru cine elaborează kinetologia o metodologie specifică?

a.

anatomie

b.

biochimie

c.

cercetarea științifică

5. Ce se înțelege prin mișcare?

a.

cunoaștere umană

b.

transformare în general

c.

cunoașterea spiritului

6. Abordare mișcării umane se poate face daca se analizează:

a.

forma de existență materială

b.

forma de existență spirituală

c.

ambele forme ale existenței umane

7. Din punct de vedere dialectic mișcarea este:

a.

mod de existență a materiei vii

b.

mod de mișcare

c.

mod de acțiune

8. Concepția modernă despre mișcare:

a.

este un lucru

b.

este o stare

c.

este proprietate a lucrului

9. Principalele forme de manifestare a mișcării sunt:

a.

simple

b.

complexe

c.

simple si complexe

10. Educația fizică are ca obiective:

a.

dezvoltare

b.

formare

c.

dezvoltare și formare

11. Kinetoterapie și Sporterapie are ca obiective:

a.

recuperare

b.

integrare socială

c.

recuperare, integrare sociala

12. Conceptul de motricitate este definit ca:

a. o însușire a ființei umane

b. capacitate a activității nervoase superioare

13.

Motricitatea reunește:

a.

totalitatea actelor motrice

b.

priceperile motrice

c.

acțiunile motrice

14. Formele simple și complexe ale mișcării sunt în raport de proporționalitate:

a.

raport invers proporțional

b.

raport de egalitate

c.

raport direct

15. Reacțiile sugarilor au caracter reflex datorită:

a.

slaba dezvoltare a sistemului nervos

b.

capacitatea senzorială redusă

c.

ambele

16. Echilibrul se dezvoltă în perioada:

a.

preșcolară

b.

copiii sugari

c.

antepreșcolară

17. Ce deprinderea motrică de bază marchează perioada antepreșcolară?

a. mersul

b. alergarea

c. aruncarea

18. Câte etape parcurge însușirea mersului?

a.

b.

c.

4

3

5

19. În ce procent se găsește jocul ca activitate la vârsta preșcolară?

a.

b.

c.

70%

90%

60%

20. Vârsta de aur a copilăriei este:

a.

vârsta școlară mică

b.

vârsta preșcolară

c.

vârsta antepreșcolară

21. Mielinizarea fibrelor nervoase ameliorează:

a.

procesarea informației

b.

precizia mișcărilor

c.

ambele

22. Cum este creșterea și dezvoltarea morfo-funcțională la vârsta școlară mică?

a.

mai rapidă

b.

mai rapidă și mai uniformă

c.

mai uniformă

23. Ce conferă copilului o mare receptivitate în comparație cu adulții?

a.

creșterea rapidă

b.

plasticitatea sistemului nervos

c.

dezvoltarea fizică

24. La vârsta școlară mică stimulii externi produc:

a.

reacții motrice exagerate

b.

reacții motrice insuficient coordonate

c.

ambele

25. Ce stabilizează structura nouă în repertoriul motric la vârsta școlară mică?

a. repetarea sistematică

b. capacitatea de învățare

c. plasticitatea nervoasă

26. Dozarea corectă a efortului la copiii antepubertari asigură:

a.

valorificare completă a capacității reale de efort

b.

posibilități crescute de progres

c.

ambele

27. Care este activitatea dominantă în perioada pubertară?

a.

activitatea sportivă

b.

instruirea școlară

c.

mobilizarea aptitudinilor

28. Care sunt calitățile motrice care se pot dezvolta la vârsta pubertară?

a.

viteză, rezistență, coordonare

b.

forță, rezistență, viteză

c.

viteză, forță, coordonare

29. În etapa adolescenței se reduc:

a.

creșterile în înălțime

b.

diametrele

c.

perimetrele

30. Exercițiul fizic este:

a.

instrument principal

b.

stimul biologic

c.

ambele

31. Care din etapele de mai jos este considerată „vârsta adultă activă” ?

a.

etapa adolescenței

b.

etapa tinereții

c.

etapa adultă

32. Performanța motrică la etapa tinereții este privită ca dominant fizică prin:

a.

relația psihicului cu dinamica acțiunii motrice

b.

capacitate de practicare independentă a exercițiilor fizice

c.

scheme motorii de bază, perfecționate

33. Care este vârsta substadiului I a vârstei adulte?

a.

45-55 ani

b.

35-45 ani

c.

55-65 ani

34. Capacitatea senzorială la vârsta adultă cunoaște o curbă:

a.

ascendentă

b.

descendentă

c.

fără modificări

35. Ce contribuie la îmbunătățirea condiției adultului?

a.

activitatea motrică

b.

activitățile de timp liber

c.

educația

36. La ce funcții sunt posibile adaptări pozitive la vârsta adultă?

a.

circulatorii

b.

cardio-respiratorii

c.

psihice

37. Ce calitate motrică poate fi dezvoltată la vârsta adultă?

a.

forța-viteza

b.

rezistența aerobă

38. Care este factorul determinant în modificarea siluetei și a ținutei corporale la vârsta senescenței?

a.

sedentarismul

b.

creșterea fragilității osoase

c.

schimbările morfo-funcționale

39. Corpul omenesc este:

 

a.

transportor de energie

b.

transformator de energie

c.

ambele

40.

Locomoția este rezultatul interacțiunii dintre:

a.

Forțele interne

b.

Forțele externe

c.

Forțele interne și forțele externe

41.

Forțele interne implicate în realizarea mișcării sunt:

a.

impulsul nervos și contracția musculară

b.

pârghiile osteo-articulare

c.

ambele

42.

Cine sunt efectorii dintr-un arc reflex elementar?

a.

centrii nervoși

b.

mușchii

c.

proprioceptorii

43.

Excitațiilor proprioceptive sunt transformate în senzații de către:

a.

cerebel

b.

scoarța cerebrală

c.

centrii nervoși

44.

Câte tipuri de contracții musculare sunt?

a.

5

b.

3

c.

2

45.

Câte grupe musculare participă la sincronizarea mișcărilor?

a.

4

b.

5

c.

3

46.

După „direcție” mișcările se clasifică în:

a.

rectilinii, curbilinii

b.

rotatorii

c.

ambele

47.

Care sunt mișcările în plan frontal?

a.

flexie și extensie

b.

rotație

c.

circumducție

48.

Care sunt mișcările în plan sagital?

a.

flexie și extensie

b.

abducție și adducție

c.

rotație

49.

După forțele care intervin în mișcare avem:

a.

mișcări active

b.

mișcări pasive

c.

ambele

50.

Care sunt forțele care se aplică pârghiilor?

a.

forța activă

b.

forța de rezistență

c.

ambele

51. La pârghiile de gradul I forțele sunt îndreptate în același sens.

a.

adevărat

b.

fals

52. La pârghiile de gradul II și III punctul de sprijin se află la unul din capetele

pârghiei.

a. fals

b. adevărat

53. Care este forța care încearcă să învingă gravitația?

a.

săritura

b.

forța absolută

c.

greutatea

54. Câte forțe externe sunt implicate în realizarea mișcării?

a. 7

b. 5

c. 3

55. Care din denumirile de mai jos se referă la totalitatea structurilor care iau parte la mișcare?

a.

aparatul kinetic și sistemul musculo-scheletal.

b.

aparatul locomotor și sistemul neuro-musculo-articular.

c.

Ambele

56. Aparatul kinetic este format din:

a.

5 componente

b.

3 componente

c.

2 componente

57. Care este unitatea morfo-funcțională a aparatului kinetic?

a.

sistemul articulației singulare

b.

cartilagiul și Ligamentul

c.

receptorul senzitiv și neuronul

58. Este adevărat că osul este rezervor de ioni activi de calciu și fosfor?

a.

adevărat

b.

fals

59. Este adevărat că osul este organ hematopoetic?

a.

fals

b.

adevărat

60. Ce este osteon-ul?

a.

„sistem haversian”

b.

Canal central cu vase și nervi

c.

Ambele

61. Care sunt procesele de remodelare ale osului?

a.

de distrugere

b.

de refacere

c.

ambele

62. Cum sunt ciclurile de resorbție-reformare ale osului în decursul vieții?

a.

de lungă durată

b.

intermitente

c.

succesive

63. Cum evoluează cantitatea de os cu vârsta?

a.

la fiecare ciclu scade

b.

rămâne constantă la fiecare ciclu

c.

crește cu fiecare ciclu

64. Activitatea fizică influențează procesele biologice ale osului.

a.

fals

b.

adevărat

65. Lipsa de mișcare și imobilizarea determină osteoporoza.

a.

fals

b.

adevărat

66. Supunerea osului la mișcări mecanice determină creșteri ale masei osoase.

a.

adevărat

b.

fals

67. Conținutul mineral al osului crește notabil după o perioadă de exerciții fizice.

a.

3 săptămâni

b.

6 săptămâni

c.

4 săptămâni

68. Câte categorii de articulații osoase avem?

a.

6

b.

4

c.

3

69. Câte tipuri de diartroze cuprinde a treia categorie de articulații?

a.

b.

c.

5

7

4

70. Elementul motor al mișcării este:

a.

osul

b.

articulația

c.

mușchiul

71. Cât reprezintă mușchii din greutatea unui sportiv?

a.

25-30 %

b.

50 %

c.

35-45%

72. Cine reprezintă singurul element contractil al mușchiului?

a.

fibra musculară

b.

fasciculul muscular

c.

miofibrilele

73. Câte tipuri de fibre ale unităților motorii se cunosc?

3

b. 4

c.

a.

2

74. Actele motrice întrețin relațiile cu:

a.

mediul natural

b.

mediul social

c.

ambele

75. Conceptul mișcării biologice include conceptul de motricitate.

a.

fals

b.

adevărat

76. Componentele mișcării umane sunt:

a.

actul și acțiunea motrică

b.

activitatea motrică

c.

ambele

77. Acțiunea desemnează un sistem de acte motrice.

a.

adevărat

b.

fals

78. Activitatea motrică este formată dintr-un ansamblu de acțiuni motrice.

a.

fals

b.

adevărat

79. Mișcarea umană face parte din conduita conștientă a omului.

a.

fals

b.

adevărat

80. Corpul uman sau segmentele sale se deplasează prin contracții fazice sau

dinamice.

dinamice.

a.

b.

fals

adevărat

81. Activitatea motrică umană se întemeiază pe comportamente:

a.

dobândite

b.

conduite globale învățate

c.

ambele

82. Acțiunea motrică se integrează în acțiunea socială.

a.

adevărat

b.

fals

83. Acțiunile motrice umane specifice practicării exercițiilor fizice se reduc la acțiunile de transformare a mediului.

a.

fals

b.

adevărat

84. Kinetoterapia este un mijloc de tratament medical:

a.

profilactiv, recuperator

b.

ameliorator

c.

ambele

85. Kinetologia medicală utilizează în scop sanogenetic sau terapeutic mijloace

specifice şi nespecifice. fals

a. b. adevărat

86. Mijloacele specifice kinetologiei medicale:

a.

exercițiul fizic, posturarea, masajul

b.

dieta, mobilizarea

c.

mijloace psihice

87. Mijloacele nespecifice kinetologiei medicale:

a.

exercițiul

b.

agenţi fizici naturali, posturarea, dieta, imobilizarea

c.

masajul

88. Care este cel mai important criteriu de clasificare al exercițiilor?

a.

criteriul obiectivelor

b.

criteriul efectelor

c. după tipul de încărcătură

89. Obiectivele realizabile prin practicarea exerciţiilor fizice în kinetologie sunt clasificate în:

a.

morfologice, funcționale, neuropsihice, social educaționale

b.

învățarea deprinderilor și priceperilor

c.

dezvoltarea calităților motrice

90. Modalitățile de aplicare a exercițiilor terapeutice sunt:

a.

în coloană de gimnastică

b.

în cerc

c.

în grup și individual

91. Exercițiile fizice în kinetologie sunt:

a.

simple

b.

active și pasive

c.

complexe

92. Exercițiile fizice active sunt:

a.

exerciții fizice dinamice și statice

b.

exerciții în grup

c.

exerciții complexe

93. Exerciţii fizice pasive – se realizează fără:

a.

partener

b.

obiecte portative

c.

contracţii musculare voluntare

94. Câte feluri de mișcări se disting după originea comenzii?

a.

b.

c.

5

3

2

95. Care sunt caracteristicile mișcării?

a.

spațială, temporală

b.

spațio-temporală

c.

ambele

96. Învăţarea motrică este condiţionată:

a.

de deprinderile motrice

b.

de existenţa aptitudinilor psihomotrice

c.

de inteligență

97. Indispensabilă învățării motrice este:

a.

memoria

b.

aparatul locomotor

c.

sistemul nervos

98. Învăţarea conduce la:

a.

informații motrice

b.

deprinderi motrice

c.

crearea şi fixarea unor circuite nervoase specifice

99. Câte tipuri de memorie sunt menționate în lucrările de specialitate?

a.

b.

c.

3

2

4

100. Câte faze se întâlnesc în procesul învățării?

a.

b.

5

3

101. În faza de coordonare globală are prioritate:

a.

procesele de excitație

b.

procesele de inhibiție

c.

ambele

102. Cum rămâne ansamblul sistemului de inhibiţie şi excitaţie în faza elaborată?

a.

instabil

b.

relativ instabil şi fragil

c.

fragil

103. Ce informații se reduc în faza de automatizare a mișcării?

a.

informaţiile vizuale şi verbale

b.

informaţiilor kinestezice

c.

informațiile auditive

104. Omul posedă:

a.

priceperi elementare

b.

priceperi complexe superioare

c.

ambele

105. Etapele de formare a priceperilor, elementare sunt:

a.

b.

c.

3

4

6

106. Care este obiectivul principal al activității de educație fizică?

a.

învățarea acțiunilor motrice

b.

formarea deprinderilor motrice

c.

învățarea actelor motrice

107. Deprinderile motrice sunt caracterizate de:

a.

precizie, eficiență, cursivitate

b.

direcție

c.

viteză

108. Formarea deprinderilor motrice presupune… etape:

a.

b.

c.

3

4

2

109. Evaluarea eficienței programului kinetic se realizează prin:

a.

măsurare și apreciere

b.

dozare

c.

ritmicitate

110. Evaluarea creșterii și dezvoltării fizice se realizează prin:

a.

metode subiective

b.

metode obiective

c.

ambele

111. Somatoscopia se realizează în stare:

a.

stare statică

b.

stare dinamică

c.

ambele

112. Poziţia ideală din care se realizează evaluarea este:

a. stând

b. așezat

c. culcat ventral

113. Somatoscopia se realizează din:

a. față și spate

b.

profil

c.

ambele

114. Examinarea somatoscopică instrumentală se realizează cu:

a.

firul cu plumb

b.

cadrul antropometric de simetrie

c.

ambele

115. Câte metode obiective de evaluare cunoașteți?

a. 3

4

c. 6

b.

116. Câte categorii de planuri anatomice care secționează corpul omenesc sunt?

a.

b.

c.

4

3

5

117. Axele se formează prin intersecția a….planuri:

a.

3 planuri

b.

2 planuri

c.

5 planuri

118. Mobilitatea articulară se realizează prin:

a.

bilanțul articular

b.

măsurarea analitică a unghiurilor de mișcare

c.

mobilizarea unui segment

119. Măsurarea analitică a unghiurilor de mișcare implică:

a.

intervenția articulației respective

b.

intervenția tuturor structurilor adiacente

c.

ambele

120. Controlul motor este denumit ca:

a.

abilitatea de a realiza ajustări ale posturii dinamice

b.

abilitatea de a regla mișcările corpului și membrelor

c.

ambele

121. Controlul motor se dezvoltă în 4 etape pe măsura maturizării:

a.

sistemului muscular

b.

sistemului nervos

c.

sistemului respirator

122. Stabilitatea corpului este:

a.

invers proporțională cu înălțimea centrului de gravitație al corpului

b.

direct proporțională cu mărimea bazei de susținere

c.

ambele

123. Care sunt procesele superioare corticale care facilitează „învățarea” abilităților

pentru echilibru?

a.

atenția, gândirea, memoria

b.

agitația

c.

lipsa de concentrare

124. Dezvoltarea fizică este concretizată în:

a.

indici morfologici (somatici)

b.

indici funcţionali

c.

ambele

125. După întindere deviațiile coloanei vertebrale sunt:

a. deviații tipice

b. deviații atipice

c.

ambele

126. Cifoza este deviație a coloanei vertebrale în plan:

a.

sagital

b.

frontal

c.

transversal

127. Exercițiile pentru corectarea cifozei au următorul scop:

a.

tonificarea și scurtarea mușchilor spatelui și lungirea celor situați în partea anterioară a trunchiului

b.

corectarea deficiențelor secundare care însoțesc cifoza

c.

ambele

128. Lordoza este deviație a coloanei vertebrale în plan:

a.

antero-posterior

b.

transversal

c.

frontal

129. Exercițiile pentru corectarea lordozei au următorul scop:

a. tonificarea și scurtarea mușchilor din regiunea lombosacrală și lungirea mușchilor abdominali

b. prevenirea tendinței de inversare a curburilor coloanei vertebrale

c. ambele

130. Scolioza este o deviație constantă a coloanei vertebrale în plan:

a.

frontal

b.

sagital

c.

transversal

131. Mișcările utile în corectarea deviațiilor scoliotice sunt:

a.

îndoirile laterale, răsucirile și întinderile

b.

aplecări

c.

balansări

132. La scolioză, membrul superior din partea concavității lucrează:

a.

la nivelul liniei umerilor sau sub această linie

b.

deasupra liniei orizontale a umerilor

c.

pentru redresarea umerilor

133. Exercițiile pentru corectarea scoliozei au următorul scop:

a.

redresarea bazinului și echilibrarea centurii scapulare

b.

prevenirea tendinței de inversare a curburilor coloanei vertebrale

c.

tonificarea și lungirea mușchilor situați în partea anterioară a trunchiului

134. Mișcările de extensie la scolioză:

a.

lordozează coloana

b.

exercită simțul simetriei trunchiului

c.

ambele

135. Care sunt deficiențele membrelor superioare?

a.

atitudini funcționale defectuoase

b.

deficiențe morfologice

c.

ambele

136. Deficiența morfologică poate cuprinde:

a.

membrul superior în întregime

b.

părți componente ale membrelor superioare

c.

ambele

137. Deficiența regională a membrului superior se referă la:

a.

deficiența membrului superior în întregime

b.

deficiența unor părți componente

c.

deficiența brațului, antebrațului, pumnului

138. Care sunt deficiențele segmentare care pot fi corectate prin exercițiile fizice la copiii de vârstă școlară?

a.

deficiențele segmentare ale umerilor și omoplaților

b.

deficiența brațelor

c.

deficiențele regionale

139. Care exerciții ajută la corectarea deficiențelor membrelor superioare?

a.

exercițiile statice

b.

exercițiile dinamice

c.

ambele

140. Unde sunt localizate deficiențele membrelor inferioare?

a.

la nivelul articulației coxofemurale

b.

la nivelul genunchilor și picioarelor

c.

la nivelul coapselor

141. La nivelul piciorului, deviațiile și deformațiile sunt sistematizate după:

a.

orientarea axului lung al labei piciorului

b.

sprijinul tălpii

c.

ambele

142. Ce mijloace sunt folosite pentru corectarea genunchiului în valgum?

a.

exerciții statice și dinamice

b.

exerciții de redresare activă și pasivă

c.

ambele

143. Care din exercițiile de mai jos nu sunt exerciții dinamice pentru corectarea

genunchiului în valgum?

a.

mers corectiv, târâre, echilibru

b.

extensii de membre inferioare

c.

stând pe vârf, pe partea externă

144. Pentru corectarea genunchilor în varum în condiții de scurtare lucrează mușchii:

a.

mușchii laterali externi ai coapselor și gambelor

b.

mușchilor interni ai coapselor și gambelor

c.

mușchilor externi ai coapselor și gambelor

145. Exerciții de membre inferioare – depărtarea picioarelor – rotație internă, flexie – executate activ sau împotriva unei rezistențe externe sunt pentru corectarea:

a.

genunchilor în valgum

b.

genunchilor în varum

c.

genunchilor în flexie

146. Tonificarea și scurtarea musculaturii anterioare a coapsei (quadricepsul femural) în același timp cu alungirea mușchilor situați posterior pe coapsă și genunchi este scop pentru corectarea:

a.

genunchiului în valgum

b.

genunchiului în varum

c.

genunchilor în flexie

147. Formarea unui reflex corect de mișcare în mers și în ortostatism reprezintă scop

pentru:

a.

corectarea genunchilor în flexie

b.

corectarea genunchiului în valgum

c.

corectarea genunchiului în varum

148. Tonificarea și scurtarea

musculaturii

posterioare

a

coapselor

și

gambelor,

concomitent cu lungirea mușchilor quadriceps femural reprezintă scop pentru:

a. corectarea genunchilor în flexie

b.

corectarea genunchilor în hiperextensie

c.

corectarea genunchiului în varum

149. Stând cu genunchii îndoiți este exercițiu static pentru:

a.

corectarea genunchilor în hiperextensie

b.

corectarea genunchiului în valgum

c.

corectarea genunchilor în flexie

150. Mișcările de flexie și extensie ale șoldurilor sunt exerciții dinamice pentru:

a.

corectarea genunchiului în valgum

b.

corectarea genunchiului în varum

c.

corectarea genunchilor în hiperextensie