Sunteți pe pagina 1din 8

Sirbu Natalia Stefania

PIPP, Anul I

Imprumuturi si creatii lexicale abuzive

Limba romana a luat nastere si s-a dezvoltat, o buna bucata de vreme, nu numai la N
de Dunare ci si dincolo de acest fluviu, in Moesia Inferioara si in Moesia Superioara.
Procesul de transformare a latinei orientale in romana incepe, imediat dupa cucerirea de catre
romani a teritoriului unde a luat nastere drept urmare a simbiozei populatiilor autohtone si a
colonistilor adusi de cuceritori.
Limba latina, la fel ca limba tuturor popoarelor ajunse la un anumit grad de dezvoltare
spirituala, avea doua variante principale : una culta, aceea pe care o cunoastem din operele
literare si stiintifice si alta populara(vulgara) vorbita de oamenii total neinstruiti. Varianta
populara a limbii latine difera de cea culta si prin unele particularitati absente cu totul sau
foarte rare. Este vorba de influenta unor dialecte (caci variantele limbii latine nu erau numai
de ordin social ci si teritorial) si de influenta altor limbi. Cuvintele latinesti mostenite au
suferit de-a lungul timpului multe si importante modificari.
Latina populara este destul de bine cunoscuta datorita faptului ca ea apare in
inscriptii, in documente particulare si in unele texte care dateaza dintr-o epoca in care
cunosterea latinei clasice lasa mult de dorit. Toate compartimentele latinei populare sunt, in
comparatie cu ale celei clasice, mult mai simple si aceasta fiind insasi gandirea oamenilor
care o foloseau ca mijloc de intelegere intre ei. In domeniul foneticii in loc de a lung si a
scurt, e lung si e scurt avem a,e inchis si e deschis. Diftongii ae si oe se monoftongheaza
devenind e inchis respectiv e deschis. Diftongul au se preface in unele regiuni o deschis, iar
in altele se pastreaza. S-au produs si alte modificari fonetice in latina populara. Cea mai
importanta caracteristica, pentru Italia si Dacia este disparitia consoanelor finale : servus >
rom. serb(u), facit> rom. face etc. In domeniul morfologiei cele cinci declinari ale latinei se
reduc la trei. 737h75h ;: casa>casa (pl. casae>case), frater>fraet. Spre deosebire de alte
limbi romanice, romana a pastrat doua forme cazuale : una este vacativul masculin in e
(domine>doamne), cealalta este genitiv-dativul feminin (casae>case).
Cuvintele transmise limbii romane, ca si continuitate a limbii latine, exprima notiuni
elementare, in sensul, ca oricat de inapoiat ar fi un popor el nu poate exista, din punct de

1
vedere lingvistic, fara sa cunoasca si sa exprime prin cuvinte tot ceea ce il priveste direct din
fiinta sa si din lumea inconjuratoare. Latinesti sunt in limba romana numele partilor corpului :
cap, picior, mana, ochi, gura, nas, fata etc, numele legaturilor de rudenie : mama, tata,
parinti, sora, var, cumnat,bunic, nepot etc, numele anotimpurilor si ale zilelor : vara, toamna,
iarna, primavara, luni, marti, miercuri, joi, vineri, sambata, duminica, numele multor plante :
grau, orez, cires, fag,frasin, par. numele animalelor domestice : bou, vaca, oaie, caine, cal
etc. Diverse activitati si actiuni ale oamenilor au si ele nume latinesti : ara, semana, alerga,
merge, sari, pleaca, canta, plangea etc. obiectele din casa si din jurul acesteia : scaun,
poarta, acoperis, pat, etc. terminologia crestina : cruce, crestin, inchina, mormant. Etc
Cuvinte provenite din latina : albastru<albaster, ceata<caecia, cerbice<cervix,
cerceta<circitare, dogar<dogarius, margea<margella, nutret<nutricium. etc.
Deoarece populatiile autohtone din aceasta zona a Europei, unde s-au format poporul
roman si limba lui, erau alcatuite in majoritate din triburi trace (geto-daci si moesii) iar
albanezii sunt, dupa parerea multor specialisti, continuatorii unor grupuri etnice de aceeasi
origine, se incearca identificarea unor cuvinte autohtone din limba noastra cu ajutorul
albanezei. Cuvinte precum : barza>alb. bare, mazare>alb mout, viezure>alb. vjeut.
s.a. etc.
Cele mai vechi imprumuturi sunt cele slave din epoca simbiozei slavo-romanice, care
a inceput in a doua jumatate a secolului al VI-lea si in secolul urmator.
Primele contributii valoroase in cercetarea stiintifica a raporturilor lingvistice slavo-
romane sunt legate de numele lui B.P. Hasdeu, care a acordat o atentie deosebita influentei
slave.
Cuprinsi in amplul fenomen al dislocarii de populatii de la inceputul mileniului trecut,
cunoscut sub numele de migratia popoarelor, ramuri masive de slavi si-au parasit patria
primitiva. Slavii care s-au indreptat spre sud au urmat in drumul lor doua directii : o parte a
slavilor, trecand prin Moldova, Dobrogea si Muntenia, si-au continuat incursiunile,
stabilindu-se, cei mai multi tn sudul Dunarii. Slavii ramasi pe teritoriul tarii noastre au fost
treptat asimilati. De la ei ne-au ramas cele mai vechi imprumuturi slave, care prezinta
trasaturile slavilor din sud-est. Cuvintele romanesti precum : bob<sl. bob, bogat<sl. bogat,
clopot<klopot, contin vocala o, din a (a scurt), care s-a dezvoltat in sistemul vocalic slav
dupa sec al VII-lea si al IX-lea.
In momentul in care au inceput sa patrunda elemente slave in limba romana, aceasta
era deja formata. Legile fonetice care individualizeaza limba romana, detasand-o de latina
tarzie si de celelalte limbi romanice, nu au actionat asupra imprumuturilor din slava. Astfel,

2
prefacerea lui a accentuat in pozitia nazala in a sau i : lat. Lana>lana, campus>camp, nu a
afectat imprumuturile slave : hrana, blana, rana< sl. hrana, blana,rana. Etc.
Influenta slava asupra limbii romane sa exercitat pe doua cai :
1. pe cale orala, ca urmare a contactului direct dintre romani si slavi, a convietuirii
indelungate a celor doua popoare. Aceasta influenta slava de natura populara.
2. pe cale carturareasca sau culta, datorita utilizarii, timp de cateva veacuri, a limbii
slave in administratie, in diplomatia tarilor romanesti si in biserica romaneasca,
precum si datorita legaturilor cultural-politice dintre romani si slavii invecinati.
Primele noastre texte oficiale si bisericesti sunt scrise in slava.
Cele mai multe imprmuturi slave in limba romana prezinta caracteristicile limbii
bulgare din grupul de sud-est. Au intrat din slava in romana cuvinte ca : clopot, coasa, gol,
invarli, lopata, mila, nevasta, plati, rana, slab, trup, deal, crap, toiag, colac, sabie, plug, sita,
cosi, drag, glas, slab, plocon, profa, pacoste, veste, vorba, claie, morcov, dobitoc, otet, ulei,
citi, glezna s.a. care se gasesc in toate cele patru dialecte romanesti.
Imprumuturile care au patruns in epoca veche a influentei slave in limba romana se
repartizeaza in toate compartimentele lexicului.
Alaturi de imprumuturile cu caracter popular, in limba romana exista si imprumuturi
carturaresti cuvinte care au intrat in limba romana prin intermediul administratiei,
cancelariei, biserici etc. Inceputurile influentei slave culte exercitate asupra limbii romane
sunt legate de primele formatiuni statale de pe teritoriul tarii noastre. Termenii referitori la
biserica : danie, evanghelie, staret, popa, izvod, icoana etc. , termenii referitori la
administratie : diac copist , gramatic scriitor , globnic functionar insarcinat cu
incasarea darilor , staroste guvernator al unei cetati .
Cercetarile cu privire la raporturile lingvistice romano-maghiare au stabilit relatiile
dintre populatia romaneasca de la nordul Dunarii si maghiarii dateaza din primele decenii ale
sec. al X-lea.
Influenta maghiara asupra limbii romane se limiteaza la lexic. Convietuirea cu
maghiarii in Transilvania si partial in Moldova a facut ca limba romana sa imprumute o serie
de termeni din maghiara. Valorile functionale alea acestor imprumuturi sunt diferite. Unele
dintre ele cunosc o mare circulatie, avand un caracter general, dar cele mai multe
imprumuturi sunt cunoscute doar la nivelul graiurilor regionale.
Primele atestari ale interferentei lingvistice romano-maghiar dateaza din sec. al XIV-
lea. In documente, cei mai vechi termeni atestati sunt : hotar, mester, nemes, vama, oras,
dijma etc. in documentele slavo-romane din sec al XV-lea si in textele romanesti din sec

3
XVI-lea, atestarile elementare de origine maghiara se inmultesc. Cuvinte din vista
orasaneasca si sateasca : birau, dijma, hotar, ilis, lacui, megias, oras, pargar, salas, talhar ;
viata de curte : aprod, herteg, hitlean, nemes, uric, viteaz, comert ; industrie : ban, chelciug,
cheltui, maja, marfa, mester, tar, vama, drept ; aldamas, chezas, paras ; diverse : banui,
belsug, chibzui, chip, chin, fagadui, gand.
Unele imprumuturi lexicale din limba romana au azi la noi, alt sens decat in limba
maghiara. Astfel marfa provine din mag. marha vita , soba< szoba camera ,
viclean<hitlen necredincios , mereu<mer absolut , tulai<tolvaj hot etc.
Influenta maghiara in lexicul graiurilor romanesti din Transilvania este in regres, pe
de o parte, prin disparitia unor termeni perimati legati de vechea organizare a vietii sociale,
iar pe de alta parte, disparitia unor cuvinte dialectale se datoreaza influentei limbii literare.
Limba romana, in urma raporturilor indelungate cu lumea greaca, purtatoarea unei
stralucite civilizatii milenare, s-a imbogatit cu numeroase imprumuturi lexicale, care au
patruns in limba in diferite etape istorice. Nici o alta limba romanica, in afara de dialectele
italiene meridionale, nu au vut legaturi atat de stranse cu limba greaca, care a jucat un rol
deosebit de important in sud-estul Europei. Grecii erau trimisi de la Constantinopol pentru a
supraveghea aplicarea dispozitiilor din tratatele Principatelor cu Imperiul otoman. Putandu-se
misca liber, grecii isi aduceau si rudele apropiate. In modul acesta, limba romana a suferit o
influenta puternica din partea limbii grecesti.
Influeta greaca asupra limbii a variat mult ca intensitate, atat de la un dialect la altul
cat si de la un grai la altul.
Cele mai multe elemente grecesti au patruns in dialectul aroman, aflat de secole in
contact nemijlocit cu limba greaca. Mai putine sunt cuvintele de origine greaca in dialectul
meglenoroman si inca mai putine in cel istoroman. O mare parte din lexicul de origine greaca
a disparut odata cu oranduirea social-politica, al carui apogeu a fost atins in epoca domniilor
fanariote.
In limba romana imprumuturile grecesti au patruns :
1. pe cale directa, prin relatiile politice si culturale (cancelaria domneasca, scoala,
biserica etc.)
2. pe cale indirecta, prin intermediul slavei meridionale.
Vocabularul limbii romane s-a imbogatit cu unele cuvinte din greaca bizantina, care
au patruns in graiul romanilor din nordul sau sudul Dunarii, astfel: agonisi, arvuna, cort,
cucura, folos, flamura, mul, omida, prisos, scafa, stol.

4
Influenta turca, pe baza unor criterii lingvistice si extralingvistice urmatoarele
cuvinte au fost considerate de majoritatea cercetatorilor ca apartinand acestui strat vechi de
imprumuturi. Cercetand elementele lexicale de origine turceasca din limba romana, putem
distinge doua straturi de imprumuturi: primul cuprinde cuvinte care pot fi atribuite
populatiilor de origine turco-tatara: baltag, capcana, cazan, cioban, cobuz, dusman, teanc,
chior, habar, haram, murdar, buzdugan, marama, maimuta etc.
Elementele lexicale de origine turca din limba romana se refera la domenii foarte
variate: casa si locuinta: balama, cearceaf, divan, dusumea, hambar, iatac, tavan etc. ;
mancare si bauturi: cafea, caimac, cascaval, ciorba, ghiveci, iaurt, musaca, pilaf, rachiu,
etc.; imbracaminte: basma, ciorap, ilic, tulpan etc. ; flora si fauna: abanos, bama, dovleac,
zambila, buesuc, catar etc. ; comert: chilipir, cantar, taraba, etc. ; diverse: ciubuc, ibric,
ghiozdan, haram, lulea, maidan, tipsie.
Multe din imprumuturile lexicale turcesti au suferit in limba romana interesante
evolutii semantice. Astefel, cuvantul balama insemna legatura .
In Transilvania, in locul termenilor de origine turceasca din Muntenia si Moldova,
circula termeni maghiari:
Muntenia Moldova : catifea Transilvania: barson

cearceaf lepedeu

tutun duhan

rachiu palinca

Influenta germana asupra limbii romane este redusa, mai cu seama in comparatie cu
influenta slava, maghiara, greceasca si chiar turca.
Singurele cuvinte la care originea germana pare posibila, sau cel putin mai probabila
sunt urmatoarele :balca ulcior ,bulz, ciuf, nastur, stranut, zgudui.
Cercetarile cu privire la raporturile lingvistice romano-germane au aratat dificultatea
de a delimita, in mod cert, stratul de imprumuturi vechi de origine saseasca, patrunse in limba
romana inainte de sec al XVIII-lea, de elemete germano-austrice si de cele germane moderne.
O clasificare a imprumuturilor germane pe domenii de activitate ilustreaza faptul ca influenta
germana s-a exercitat mai cu seama in domeniul culturii materiale : come, meserii, obiecte de
uz casnice etc, imbracaminte : stofa, snur, spit, sort, laibar, roc, strimfli. ; mancaruri si
bauturi : cartof, chifla, crenvusti, gris, halba, parizer, snitel, sunca, etc. ; armata : caprar,

5
grenadir, maior, ofiter ; comert : taler, sfant, rabat, plev, ghips. ; ocupatii : chelner, maistru,
malroz.
Cuvintele imprumutate din germana nu au avut toate aceeasi soarta. Cea mai mare
parte dintre ele au pastrat un caracter regional, fiind cunoscute numai acelor graiuri unde a
existat un contact direct. Urmarindu-se repartitia geografica a termenilor de origine germana.
Pe baza Atlasului lingvistic roman, s-a constatat ca intensitatea imprumuturilor din limba
germana difera de la o regiune la alta, Banatul fiind aria cu cea mai puternica influenta
germana.
Epoca moderna a istoriei limbii romane incepe, aproximativ, cu influenta franceza.
Influenta pe care a exercitat-o cultura franceza sub toate aspectele ei asupra psihologiei
romanilor, transformand-o treptat in sesul apropierii ei asupra psihologiei romanilor,
transformand-o treptat in sensul apropierii ei de psihologia occidentala, deschisa si primitoare
de noutati. Aceasta influenta, care s-a manifestat mai ales prin limba fanceza ca purtatoare a
culturii poporului francez, a inceput inca din sec al XVIII-lea, indirect dar efectiv.
Domnii fanarioti aveau ca secretari vorbitori ai limbii franceze, de fapt chiar francezi
ca nationalitate. Prin ei s-a desteptat daca nu chiar interesul, cel putin curiozitatea unora
dintre reprezentantii claei conducatoare din Moldova si Tara Romaeasca pentru cultura
franceza in sens larg ca si pentru limba franceza, pe care au inceput s-o invete. In tara noastra
veneau si francezi propriu-zisi, adica din Franta, cu diverse interese. Venirea francezilor la
noi a capatat oarecare proportii dupa Revolutia din 1789. Partizanii vechiului regim isi
paraseau tara, spre a scapa de persecutii, care duceau adesea la asasinate si la executii. Unii
contraevolutionari francezi au ajuns la noi si in ciuda conceptiei lor politice, ne-au influentat
mai degraba in sens opus coceptiei lor politice.
In traducere de cele mai multe ori nu existau in limba noastra echivalentele necesare,
fiind vorba de notiuni cu totul necunoscute mai inainte. De aceea s-a procedat la adoptarea
termenilor francezi, cu modificari fonetice si, adesea, morfologice, menite sa le dea o
infatisare mai mult ori mai putin nationala. In felul acesta , limba noastra si-a imbogatit
vocabularul cu o cantitate enorma de cuvinte noi. Cuvinte imprumutate din franceza :
cravata, bulevard, amic, egal, cadru, cadrilat, apa, iapa, patru etc.
Prin Tratul de pace de la Adrianopole (1829) dintre rusi si turci, statutul politic al
Moldovei si a Tarii Romanesti a suferit o modificare foarte importanta. Pana la aceasta data
ele erau tari vasale ale Imperiului otoman, caruia i se inchinase cu secole in urma. Castigand
razboiul contra turcilor, Rusia a impus acestora s-o accepte ca putere protectoare a celor

6
doua tari romanesti. Ne intereseaza acest eveniment istoric din cauza ca prin el si cu el incepe
o influenta ruseasca asupra limbii romane.
Influenta ruseasca a avut la dispozitie si alte cai spre tarile noastre in primul rand
spre Moldova. In diverse lucrari alea lui N. Iorga gasim informatii pretioase cu privire la
aceasta problema. In Istoria literaturii romanesti este vorba de o traducere din ruseste.
Alta opera istorica si aceasta tradusa din ruseste este : istoria slovenilor, a neamului Rosii
. in a doua jumatate a secolului XVIII-lea a circulat traducerea din limba rusa a unei
geografii. In 1789 a aparut tiparita Gramatica romano-rusa .
Aceste fapte explica suficient existenta in limba noastra a unui numar mare de cuvinte
rusesti inca din sec al XVIII-lea. Cuvinte precum : tractat, carantina, interes, rang, parade,
excelena, dama, cristal,palat, gazeta, imperatrita, bilet, canal etc ; numele tarilor : Anglia,
Austria, Bulgaria, Belgia, Italia, Norvegia, Prusia, Germania, Suedia(Svetia).
Influenta italiana a inceput inaintea influentei franceze. La fel insa ca si aceasta, ea
s-a exercitat, nu direct, ci prin intermediul altei limbi, mai apropiata geografic si politic de
noi.
Identificarea italienismelor in textele secolelor al XVII-les si al XVIII- lea este
ingreunata din cauza ca destul de multe au venit prin intermediul altei limbi (greaca, de cele
mai multe ori).
Influenta italiana este relativ slaba asupra limbii romane : barbiiar-barbier,
belacoasa-tesatura pretioasa din matase, campi-a se aseza cu tabara, duca-duce, fortalitii-
fortarete, furcate-vase pentru transportul ostilor, lastra-stofa de lana, lazur-vopsea albastra,
malcotenr - nemultumit, comisar, decada, direct, gratie, mod, orga, poet, prezidiu, rebel,
rezident,suma. Etc
Influenta limbii engleze se dovedeste a fi mult mai importanta, unii termeni de origine
engleza patrunzand in romana inca din secolul al XIX lea prin intermediul francezei(biftec) sau al
germanei(boiler), dar mai ales dupa al doilea razboi mondial imprumuturile englezesti s-au inmultit in
mod considerabil. Au aparut in limba romana numerosi termeni din diverse domenii: airbag, aut,
banner, baschet, blugi, bodyguard, campus, clip, computer, dribling, gentleman, gol, hamburger, jazz,
OK, scaner, show, mass-media, etc.

In concluzie, de-a lungul timpului romana a cunoscut numeroase influente alogene, care i-
au imbogatit continuu lexicul, fara sa altereze totusi esenta sa latina. Datorita acestor imprumuturi,
vocabularul romanesc a devenit extrem de eterogen, ceea ce asigura limbii romane un loc special
printre celelalte limbi romanice.

7
BIBLIOGRAFIE

Sextil Puscariu - Istoria limbii romane

Iorgu Iordan - Istoria limbii romane (pe-ntelesul tuturora)

Cristina Athu Influenta limbii engleze asupra limbi romane acutale

S-ar putea să vă placă și