REFERAT

S0CIOLOGIE

Elev: Lucian Paun

Profesor: Nicoleta Archiudean
Tema: Mobilitatea sociala

Mobilitatea sociala
Status social - diferite dimensiuni(ec., soc., cultural., pol., profesional)

Stratul social - ansamblul pozitiilor sociale care au caracteristici relativ

asemanatoare(clasa gulerelor albastre)

Stratificarea sociala - proc.de plasare a indivizilor in straturi sociale diferite,

asezate pe o axa imaginara de la inferior la superior. Stratificarea se refera si la
mecanismele prin care indivizii pot ocupa anumite pozitii sociale(mostenire,
casatorie, reusita).

Mobilitatea sociala - miscarea indivizilor in cadrul unei structuri sociale precum

si accesul la ocuparea unor pozitii corespunzatoare calitatilor si mijloacelor de
care dispun(studii, competenta, bunuri materiale etc). Mobilitatea sociala
depinde de permeabilitatea sociala, precum si de g 444g66e radul de dezvoltare
sociala.

Concepte introduse in studiul mobilitatii sociale de Pitirin Sorokin

- spatiu social - "universul populatiei umane"

- pozitie sociala - (a unui individ/grup)rezulta din definitia relatiilor sale cu

ceilalti indivizi sau fenomenele alese ca puncte de referinta.

- dimensiuni ale spatiului social - spre deosebire de spatiul geometric care

este tridimensional, spatiul social este multidimensional, intrucat el
inglobeaza o multitudine de grupuri umane diferentiate dupa criterii
diferite(ex. niv. De instructie, religie, etnie, varsta, sex, domiciliu,
apartenenta politica etc). Pt. simplificarea demersului de localizare a
pozitiei unui individ in spatiul social, aceasta multitudine de dimensiuni
poate fi redusa la doua dimansiuni fundamentale: verticala si orizontala.

- Intensitatea mobilitatii sociale - nr. de straturi strabatute de un individ in

miscarea sa/mobilitatea sa la un moment dat.

- Generalitatea mobilitatii sociale - nr. de indivizi care si-au schimbat

pozitia sociala intr-o perioada data.

Tipuri de mobilitate sociala

Tumin a realizat o tipologie a mobilitatii sociale cu 6 dimensiuni.

I. dimensiunea spatiala a mobilitatii

 1. mobilitate sociala orizontala - trecerea unui individ de la un grup la
altul situat la acelasi nivel in cadrul structurii sociale(ex. asistent universitar se
muta de la o universiate la alta)

2. mobilitate sociala verticala - trecerea unui individ de la un grup la

altul la nivele ierarhice diferite:

a)mobilitate verticala ascendenta - infiltrarea indivizilor dintr-un strat

inferior intr-un strat superior deja existent. Crearea de noi grupuri de astfel de
indivizi si patrunderea lor intr-un strat mai inalt alaturi sau in locul grupurilor
deja existente in acel strat.

b) mobilitate verticala descendenta - caderea individului dintr-un strat

superior fara degradarea grupului de origine. Degradarea grupului in raport cu
grupul de origine sau chiar dezintegrarea sa sociala.

II. dimesiunea temporala a mobilitatii sociale

1. mobilitate intergenerationala - schimbarea statusului social al

individuluzi in raport cu cel avut de parintii/bunicii sai.

2. mobilitate intragenerationala - se refera la schimbarea statusului

individului in raport cu cel avut anterior.

III. dimensiunea continutului mobilitatii. Se poate studia:

1. mobilitatea unor elemente ale statusului luate separat(profesie,

domiciliu, venit, stil de viata)

2. mobilitatea statusului luat in totalitatea sa

IV. dimensiunea mecanismelor de mobilitate(mostenire, reusita, casatorie,

inaintarea in varsta, vechime)

V. unitatea de mobilitate

1. mobilitatea sociala a unei singure persoane

2. mobilitatea unui grup social/categorii(de rudenie, etnic)

3. mobilitatea unei societati

VI. dimensiunea subiectiva a mobilitatii - studiul expectantelor, a niv. de

aspiratie.
Mobilitatea fortei de munca

Mobilitate - forma de miscare a pop. si a fortei de munca in raport cu nevoile

mereu schimbatoare ale productiei. Este mobila acea parte a fortei de munca,
respectiv a pop. care cunoaste deplasari in spatiu, ramura sau meserie.

In sens restrans, prin miscare migratorie se intelege deplasarea pop. dintr-o

localitate in alta sau dintr-o tara in alta, fiind insotita si de schimbarea
domiciliului.

Tipuri de mobilitate

a)miscare migratorie interna(domiciliul)

b)miscare migratorie externa(domiciliul se afla intr-o alta tara)

Situatii ale persoanei

a. emigrant pt. locul din care pleaca

b. imigrant pt. locul de destinatie

totalitatea persoanelor care isi stabilesc domiciliul legal intr-o localitate pe

parcursul unei perioade de timp formeaza hoharta imigrantilor pt. localitatea
respectiva.

Hoharta imigrantilor - totalit. pers. care pleaca din localitate stabilindu-si

domiciliul in alte localitati.

Formele mobilitatii fortei de munca

1. mobilitatea geografica - deplasarea fortei de munca in spatiu cu schimbarea

domiciliului(migratia fie prin pastrarea domiciliului si deplasarea la locul de
munca-navetism). In functie de tipul de localitati existente, mobilitatea
teritoriala imbraca urmatoarele forme: mob. Interrurala, mob. Rurala, mob.
Intre localit. Urbane si cele rurale.

In toate aceste cazuri, mobilitatea teritoriala se desfasoara sub forma de

fluxuri: flux de sosire-imigranti; flux de plecare-emigranti. In raport cu soc.
Migratia poate fi un fenomen de reechilibrare a structurii demografice intre zone
si localitati(mecanismele de competitie, reglare).

In functie de durata si natura deplasarilor distingem mai multe tipuri de

migratie:
a) migratii definitive - cu schimbarea totala a domiciliului

b) migratii temporare - fara ca aceste deplasari sa afecteze domiciliul stabil al

pers.

Migratia temporara poate avea forme diferite: zilnica, sezoniera, de

weekend(turistice).

2. mobilitatea profesionala - toate schimbarile posturilor de munca cum ar fi

schimbari ale ocupatiei prin trecerea de la o firma la alta.

Functiile mobilitatii

a. functia de echilibru - consta in corelarea dimensiunilor fortei de munca cu

dimensiunile sistemului productiv (nr locurilor de munca)

b. functia de asigurare a ocuparii - consta in faptul ca modificarile in sistemul

productiv atrag dupa ele disponibilizari ale fortei de munca

c. functia de folosire eficienta a fortei de munca - de readaptare a dimnsiunilor

fortei de munca in raport cu noile dimensiuni ale sistemului productiv,
asigurandu-se concordanta intre cerere si oferta de munca, precum si folosirea
eficienta a acestora.

d. functia de sporire a venitului national pe locuitor - in cazul in care mobilitatea

fortei de munca nu are loc sau se desfasoara in proportii insuficiente,
excedentul coexista generand straturi de mari tensiuni sociale, importante
pierderi de forta de munca si incetinirea sistemului cresterii ec.

f. functia demografica - deplasarea fortei de munca din loc. spre cele care
inregistreaza un deficit, contribuie si la imbunatatirea structurii pe varsta in loc.
in care aceasta inregistreaza valori mai scazute.

Factorii mobilitatii

A) f. demografici - inclinatia spre mobilitate este diferita in functie de anumite

caracteristici demografice; barbatii sunt mai mobili decat femeile, tinerii sunt
mai mobili decat pers. varsnice, pers. necasatorite sunt mai mobile decat cele
casatorite.

B) f. ec. - capacitatea de ocupare a nr de locuri de munca

C) f. ai nivelului de trai - se concretizeaza in diferenta de salarii oferite in zonele

de origine, comparativ cu cele de destinatie.
Costul mobilitatii - toate formele mobilitatii fortei de munca implica un cost atat
pt. pers. implicate (costul deplasarii, costul psihologic, constand in dificultatile
integrarii in noua cultura), cat si pt. soc. de ansamblu, investitia in formarea ei.

Modalitati de reducere a costului mobilitatii

- cresterea flexibilitatii locurilor de munca prin diversificarea din unele

ramuri si domenii pt. ocuparea totala a locurilor de munca

- cuprinderea in sfera mobilitatii teritoriale a unor proportii cat mai mari a

unei forte de munca cat mai tanara care atrage dupa sine proportii cat
mai mici de pers. inactive.

Obiectul analizei miscarii migratorii

1. determinarea intensitatii fen. (pers. care pleaca structurat dupa caract.

Dmografice, socio-ec., culturale-etnie, religie)

2. orientarea fluxurilor migratorii(migratia internationala) - orientarea fluxurilor

catre anumite destinatii

3. studiul efectelor - pe care le poate avea miscarea obligatorie asupra zonei de

origine si a zonei de destinatie.

4. analiza dinamicii si a cauzalitatii acesteia

5. studiul modalitatilo

Teorii ale migratiei internationale ale fortei de munca

Analistii fen. migratiei internationale s-au ocupat de identificarea cauzelor

fen., modalitatile mecanismelor prin care se realizeaza, pe cunoasterea
impactului pe care fen. il are in zonele de origine si cele de destinatie, de identif.
trasat./caract. pers. mobile. Printre cele mai relevante teorii in acest domeniu
sunt mentionate urmatoarele:

1. Teoria ec. neoclasice

A fost una din constructiile teoretice in dom. Migratiei in perioada anilor

1960-1970. Intreaga teorie este construita in jurul intrebarii "de ce?". Specificul
ei sta in privilegierea rolului factorilor ec., in explicarea atat a fluxurilor de
migratie(la nivel macroeconomic) cat si in explicarea deciziei individuale de a
migra. Cauza migratiei este constituita din diferenta intre nivelul salariilor in
tarile si in spatiile geografice caracterizate printr-o relativa saracie a
capitalurilor, inclusiv prin cerere scazuta a fortei de munca. In comparatie cu
oferta salariul va fi scazut in raport cu cel din tarile sau spatiile in care situatie
este inversa. In aceste situatii forta de munca va profita de caracterul ei mobil si
se va deplasa catre ariile de maximizare a profitului ec. aceeasi logica det. si
migrarea specialistilor cu inalta calificare spre tarile bogate in capital, ei
urmarind maximizarea recompensei in urma investitiei in capitalul uman in tara
saraca.

In conceptia sustinatorilor acestei teorii fluxurile de migratie

internationale devin mecanisme de echilibrare a deficientelor interne de pe piata
fortei de munca la nivel global si atenuarea diferentelor dintre salarii va
determina in ultima instanta reducerea fluxului de migratie pana la stopare.

In ceea ce priveste motivatia individuala, teoria neoclasica apreciaza ca

decizia de a migra este una de tip rational. Individul calculeaza, evalueaza
beneficiile monetare ale actiunii sale respectiv castigul salarial, posibilitatea de a
obtine o slujba la destinatie, comparandu-le cu cele pe care le-ar obtine daca ar
ramane imobil in tara de origine, luand in acelasi timp in calcul costurile
deplasarii concretizate in: costul calatoriei, al supravietuirii in tara de destinatie
pana la gasirea unui loc de munca, dificultatea adaptarii la noul loc de munca,
adaptarea la o noua piata a fortei de munca precum si efortul de a invata o
noua limba si de a se adapta la o noua cultura, de asemenea costul psihologic al
ruperii de vechile relatii si de stabilirea unora noi. Decizia de a miogra este
pozitiva in cazul in care rezultatul calculului efectuat de individ este pozitiv si va
fi orientata catre destinatia care-i va oferi cea mai mare recompensa in raport
cu abilitatile individului. Migratia devine astfel o forma de investitie in capitalul
uman.

2. Teoria noua ec. a migratiei

Este o teorie care porneste de la premisele ec. neoclasice ale carei limite
isi propune sa le depaseasca. Ea aduce doua modificari fundamentale.

In primul rand scoate individul din starea de relativa izolare. Noua teorie
priveste individul si decizia sa de a migra in contextul mai larg tinand cont de
familia sa, de pozitia ei in structura sociala si de prestigiu a comunitatii.
Gospodariile sau familiile iau decizia unor membrii adoptand strategii de
minimizare a riscului la origine(pierderea venitului, somaj, imbolnavire) prin
diversificarea surselor de venit in principal cu acordul banilor trimisi acasa de
migranti. Solutia migratiei este adoptata pr a compensa functionarea imperfecta
in comunitatea de origine a unor mecanisme institutionale care in tarile
dezvoltate minimizeaza ricurile asupra gospodariilor pop. cum sunt: asigurarile,
piata de credit, programe guvernamentale.

In al doilea rand economicul in forma sa de diferentiere de salarii intre ec.

de origine si cele de destinatie nu mai este considerata factorul fundamental
care declanseaza migratia. Noua teorie introduce in explicatie raportarea
venitului gospodariei la distributia veniturilor in cadrul comunitatii de origine
prin introducerea conceptului de deprivare relativa. Prin urmare factorul ce
declanseaza migratia este constituit de pozitia pe care o gospodarie o ocupa
d.p.d.v. al venitului in structura comunitatii de origine si nu de venitul absolut al
gospodariei. O consecinta a migratiei la nivel comunitar este cresterea
probabilitatii de migratie in cadrul gospodariilor fara migranti ca urmare a
rearanjarii pozitiilor in distributia de venituri in comunitatea de origine.

3. Piata fortei de munca segmentate(duale)

Este o teorie care-si propune aceleasi intrebari "de ce" dar dintr-o
perspectiva structurala centrata exclusiv pe factori din aria de destinatie. Teoria
argumenteaza ca migratia internationala este efectul inevitabil al cererii fortei
de munca in cadrul ec. dezvoltate.

Analizand caracteristicile ec. dezvoltate teoria identifica 4 factori care

genereaza nevoia de forta de munca imigranta: inflatia structurala,
constrangerile ierarhice ale motivatiei, dualismul ec., modificarile demografice
ale rezervei de forta de munca.

Teoria include in analiza un nou concept de forta de munca duala. In

cadrul ec. poate fi identif. un sector primar constituit din slujbe, conditii bune de
munca, beneficii generoase si posibilitatea unor mobilitati ascendente dezirabile
si un sector secundar cu slujbe necalificate, instabile, conditii bune sau
periculoase de munca si slabe posibilitati de mobilitate ascendenta. Muncitorii
autohtoni evita locuri de munca din sectorul secundar ca urmare a
inconvenientelor mentionate, in principal a salariilor mici. Transformarea
sectorului secundar in unul atractiv pt forta de munca autohtona prin marirea
salariilor nu este o solutie adecvata intrucat ar atrage dupa sine cresteri
salariale in lant si in celelalte domenii ceea ce ar genera inflatie structurala.

Daca anterior cererea de forta de munca din sectorul secundar era

satisfacuta de forta de munca feminina, de munca adolescentilor sau de pop.
din mediul rural, modificarile sociale si demografice specifice acestor categorii
de pers. au redus potentialul de incadrare a lor in sectorul secundar.

Factorii care au generat aceste transformari sunt:

 - schimbari in pozitia femeilor in cadrul soc. dezv. in special identif.
acestora prin statusul profesional in detrimentul statusurilor bazate pe
rolurile familiale.

- schimbarile intervenite in procesul educational in special a cresterii nr de

ani de scoala.

- Scaderea fertilitatii al carui efect in domeniu se concretizeaza in scaderea

nr de adolescenti dar si a sccimbarii in valorizarea copilului in sensul ca el
nu mai este utilizat in calitate de forta de munca.

- Urbanizarea accentuata care a dus la diminuarea rezervorului de forta de

munca din rural.

In aceste conditii imigrantii devin forta de munca cea mai atractiva din
perspectiva angajtorului care nu mai este nevoit sa aleaga in strategia de a mari
salariul. Pe de alta parte situatia angajarii in sectorul secundar al tarii de
destinatie este acceptabila si din perspectiva imigrantului oricat de mici ar fi
salariile din acest sector ele sunt mai mari decat in tara de origine.

Aceasta teorie se asociaza cu aspectul comunitatii etnice. Dezvoltarea

comunitatilor etnice de imigranti si studiile care le-au fost dedicate au dus la
identificarea unui al treilea segment al fortei de munca respectiv enclava etnica
asociata cu firmele proprietare a imigrantilor, a fortei de munca.

Conform teoriei mentionate particularitatea enclavei consta in combinarea

caracteristicilor sectorului primar si secundar ceea ce creaza noi oportunitati de
mobilitate pt imigranti precum si posibilitatea de utilizare a investitiei anterioare
in capitalul uman, trasaturi prezente in sectorul primar dar absente in cel
secundar. Studiile intreprinse pe aceasta tema au evidentiat ca pt. dezvoltarea
comunitatii de emigranti sunt necesare cel putin doua conditii: prezenta
imigrantilor cu suficient capital si abilitati anteprenoriale si reinnoirea fortei de
munca a enclavei prin imigratie sustinuta.

Teoria retelelor de migratie

Este prezenta in majorit teoriilor migratiei

Termenii utilizati in lit de specialit sunt: retele de migratie, retele de

imigranti, retele personle, retele sociale.

Retelele de migranti- acele seturi de relatii interpersonale care leaga

migrantii, fosti migranti si nonmigranti in aria de origine sau de destinatie prin
legaturi de rudenie, prietenii, orogine comunitara. Interesul pentru retelele de
migratie s-au manifestat la mij sec trecut si pt depasirea perspectivei teoriei
reductioniste care privea pe migrant rupt de context si de mediul de origine.
Evidenta empirica a retelelor de rudenie, a celor bazate pe origine comuna si
rolul lor, integrarea indivizilor in noul mediu, mentinandu-i in acelas timp in
relatie cu mediul vechi, amploarea formelor clandestine de migranti. Importanta
reintegrarii familiei, ca si incapacitatea factorilor politici de a controla fluxurile
de migranti au readus in plin plan tema relatiilor de migranti.

Teoria retelelor de migranti incearca o integrare a elementelor disparate

intr-o constructie unitara, bazate pe centralizarea retelelor in explicatie si pe
evidentierea caracterului dinamic si cumulativ in migratie.

Rolul relatiilor sociale si simbolice din comunitatea de origine constau in

faptul ca prin ele se stabileau legaturile, se furnizeaza informatiile in legatura cu
posibilitatea imigrarii pt potentialii imigranti, se acorda sprijin pt acordarea pt
gasirea aranjamentelor celor mai sigure si mai ieftine de depasire a interdictiilor
de intrare in spatiul tarii de destinatie, sprijin in gasirea unui loc de munca si a
unei locuinte si asigurarea unor mijloace de trai pt o peroiada de inceput a
cautarilor, asigurarea de suport emotional si social.

Ajunse la maturitate retelele de migratie sporesc accesibilitatea migratiei

ca strategie diminuand selectivitatea fenomenului.

Includerea fiecarui nou individ in retea aduce dupa sine dezvoltarea

retelei cu noi indivizi.

Procesul este privit dintr-o perspectiva dinamica evoluand catre un

moment al dezvoltariii sale .

Abordarea institutionala

Aceasta orientare teoretica este una de inceput fiind rezultatul unei

incercari de sistematizare a cadrului conceptual din domeniul migratiei
internationale. Ideea centrala a abordarii este aceea ca dezvoltarea laturii
institutonale a procesului combinata cu existenta retelelor de migranti va conferi
independenta procesului in raport cu mediul in care se dezvolta.

Teoria se centreaza pe studiu institutiilor care se dezvolta in cadrul

procesuli de migratie. Institutiile analizate sunt foarte eterogene, mergand de la
agenti, firma, indivizi care intervin in procesul de migratie indiferent de
caracterul lor legal si pana la organizatii voluntare care se4 implica in porces.

Agentii analizati sunt cei care speculand oportunitatile ec oferite de

diferenta dintre nr mare de indivizi care doresc sa emigreze si restrictiile de
intrare de munca sau de sedere sau de legalizare a situatiei din cele mai mari
tari dezv se ocupa de facilitarea intrarii, transportului gasirea unui loc de munca
sau locuinta. Pe de alta parte organizatiile voluntare asigura migrantilor suport
nelimitat pt drepturile lor asigurand in unele cazuri ajutor material, juridic.
Aceasta abordare este strans legata de celelalte, in special de teoria retelelor de
migranti, aprofundand modalitatile formale si informale de sprijin pt realizarea
fluxurilor de migranti contribuind la autosustinerea fenomenului intr-o anumita
etapa.

Abordarea migratiei din perspectiva capitalului social

Noua linie teoretica permite includerea retelelor de migratie in conceptul

social de capital social.

Teoria utilizeaza o perspectiva dinamica asupra migratiei luand in analiza

beneficiile migratiei internationale in momentul in care retelele si-au dezv
contribuind la cresterea beneficiilor prin reducerea costurilor si riscurilor
asociate procesului inclusiv la cresterea posibilitatii de aparitie a fen prin
atragerea potentialilor migranti. S-a incercat sa uneasca perspectiva retelelor de
migranti si perspectiva institutionala in teoria capitalului social.

Abordarea sistematica

Perspectiva sistematica incearca sa surprinda caracterul dinamic al

migratieie integrand aspectele care intervin in acest proces, atat in aria de
origine cat si de destinatii, avand la baza ideea migratia internationala poate fi
inteleasa prin fluxurile de migratiune, definite ca un grup de tari care schimba
un numar relativ mate de migranti unele cu altele.

Intentia abordarii este de a surprinde complexitatea actuala a

fenomenului prin includerea in analiza a factorilor care intervin la diferite nivele,
micro, macro, si chiar intr-o mica masura actionand in contexte diferite, ec,
politic, social, demografic, intr-o perspectiva temporala luand in calcul elemente
de natura istorica, precum si modificarile intervenite in proces pe parcurs.

Traditia structural istorica

Teoria dependentei se inscrie deasemenea in seria teoriilor care pot

raspunde la intrebarea de ce in privinta migratiei. Ofera o perspectiva
macrostructurala centrata in jurul ideii ca dezvoltarea capitalista a dat nastere
unei ordini globale caracterizata de existenta unui centru, caracterizat de tarile
industriale care dezvolta relatii asimetrice cu tarile mai putin dezvoltate care
rep si carora li se impun in mod structural dependenta de centru astfel migratia
inclusiv cea internationala nu rep decat unul din mecanismele ce contribuie la
perpetuartea ordinii capitaliste carew duce la o mai mare saracie a zonelor
subdezvoltate.

Rolul ei consta in sublinierea mecanismelor de ordin structural in

explicarea migratiei, ca o contrapondere la teoriile psihologizante cu accentul pe
factori individuali derivate din teoria neoclasica.
 Teoria sistemului mondial dezv ideea de ordine la nivel global, promovata
de teoria dependentei astfel putem descrie existenta a trei zone concentrice:
centrul constituit din puterile dominante, semiperiferia si periferia fiecare cu
roluri distincte in diviziunea internationala a muncii.

Conceptele cheie: rolul, dependenta si gradul de dezvoltare, considerand

ca in timp indivizii, firmele, organizatiile devin bine cunoscute imigrantilor si
institutionali stabili, constituind o alta forma de cooperare sociala pe care
migrantii se pot baza pt a avea acces la pietele straine de forta de munca.

Cauzalitatea cumulativa- o perspectiva asupra migratiei

La originea abordarii stau ideile asipra cauzalitatii dinamice cumulative

preluata si aplicata domeniului migratiei intenationale actuale.

Cauzalitatea cumulativa propune intoarcerea la imtrebarea de ce, care nu

este insa adresata momentului ded declansare a migratiei dupa cum propune
teorie ec neoclasice ci fazei de maturizare a fluxurilor de migratie. Migratia este
plasata in categoria proceselor care se autosustin, perpetuandu-se prin
mecanismele carora le da nastere. Exista 6 factori care sunt responsabili pt
caracterul cumulativ al migratiei, cu actiun la nivele combinate: individual-
familial, gospodarie-comunitate, destinatie-stat. Cei 6 factori sunt:

-distributia veniturilor gospodariei la nived de comunitate sau deprimarea

relativa

-distributia pamantului si modul de organizare agrar la nivelul comunitatiii

de origine

-cultura migratiei, cultura din comunitatea d eorigine

-distributia regionala a capitalului uman din cadrul regiunii de origine

-etichetarea sociala la destinatie

-retele de migratie si instiutiile care sprijina migrare

Elementele prezentate sunt extrem de eterogene fiind preluate din

celelalte teorii mentionate.

Derpivarea relativa ca factor al migratiei

Etichetarea sociala a muncii prin definirea unor slujbe in special din

sectorul secundar care sunt rezervate imigrantilor este un elememt specific al
teoriei fortei de munca segmentate.
 Contributia noii perspective de reducere la evidentierea pamantului si a
ansamblului de productie agrar la distributia la nivel regional a capitalului uman
si la aparitia si dezvoltarea culturii migratiei.

Rolul- structura relatiei unei tari (latura in analiza) cu restul lumii si la

diviziunea intrnationala a muncii.

Dependenta- priveste vulnerabilitatea tarii si fluctuatia ei in sistemul

mondial, iar ambele se presupune ca au efecte performanta ec.

Ideea de baza este cea a dominatieitarilor din centrul dezv al lumii

capitaliste, care isi consolideaza pozitia penetrarea zonelor subdezvoltate in
cautare de resurse de materii prime, forta de munca ieftina sxi noi piete de
desfacere.

Sub aspectul migratiei, principalul efect il constituie aparitia unei

categorii de indivizi care se desprind de comunitata traditionala si migreaza spre
zone mai convenabile.

Factorii care conduc la aparitia acestor categorii sunt:

-modernizarea activitatii din agricultura care atrage dupa sine reducerea

necesarului de forta de munca si implicit crearea unui surolus de forta de munca
in rural

-dezv industriei extractive a materiilor prime care atrage in principal forta

de munca autohtona din mediul rural, scotandu-in astfel din mediul lor
traditional

-politicile de asigurare a fortei de munca practicate de firme straine de

cooperatii intrnationale, de a acorda salarii mici pe perioade reduse de timp
folosind in special forta de munca feminina

Migratia intrenationala a fortei de munca este facilitata in viziunea acestei

teorii de mai multi factori printre care:

-raspandirea prin diverse mijloace moderne d ecomunicare: mass-

media, jucand un rol al unor informatii privind sistemul de valori, nivelul de trai
specific tarilor dezv din centru, creand astfel nivele de aspiratie pt unii indivizi
care nu pot fi atinse in tarile de origine

-dezv infrastructurii a transporturilor si comunicatiilor, teorile dezv avand

interes direct in acest sens pt a-si dezv investitiile
 -legaturile ideologice a fostelor colonii cu puterile din centru au contribuit
la socializarea indivizilor intr-un mediu favorabil migratiei, in sensul asigurarii
accesului la cultura si limba tarilor dezv

-constituirea legaturilor militare in urma stationarii trupelor puterilor din

centru in diverse tari

Astfel orasele globale, centre de concentrare a puterii decizionale si ec la

nivel mondial prin cererea mare de forta de munca la extreme, ierarhiile
ocupationale pe de o parte forta de munca inalt calificata iar pe de alta parte
necalificata devin destinatia preferata pt migranti lumiii a treia.

Ambele teorii incearca explicarea cauzelor migratiei la nivel glogal, teoria

sistemuluin mondial aducand in discutie factorii generatori ai
fenomenului.
BIBLIOGRAFIE
http://www.scritub.com/sociologie/Mobilitat
ea-sociala24462.php