Parazitologie curs 1

Helmintoze
Helmintii- organisme triploblastice (tridermice) cu corpul moale si simetrie bilaterala, cu
viata libera si parazita
Speciile parazite - incr Plathelmintes
- incr Nemathelmintes

Plathelmintes - clasa Trematoda = plati, nesegmentati (frunza)

- clasa Cestoda = plati, segmentati (panglica)
Nemathelmintes - clasa Nematoda = cilindrici
- clasa Acantocephala = cilindrici, cu trompa

Trematodoze

Definitie
Parazitoze produse de helminti din cls Trematoda, care contine specii exclusiv parazite
in stadiul adult, parazitand in diverse org, tesuturi la mamif,om, pasari, pesti, reptile.

Caractere generale
Trematodele sunt helminti cu corpul plat, nesegmentat, diverse forme: frunza, lance,
butoias; prevazut cu o cuticula neteda sau cu spini chitinosi, avand una sau m multe
ventuze ca org de fixare
Ap digestiv este incomplet - prezinta orif buco-anal
Ap reproducator hermafrodit, cu exceptia fam Schistosomidae
Hranirea este specifica in fct de modul de viata (hematofage, histiofage, chimiofage)
Reproducerea se realizeaza prin oua - dimens mari, operculate, la int prezinta un
mugure germinativ inconjurat de blastomeri
Ciclul biol este complex, prezentand stadii libere si parazite, realizandu-se cu
participarea a cel putin o GI. Specific realizarii ciclului biol este aspectul de
poliembriogenie - formarea unui nr > de elem ale stadiului urmator. Stadii: ou -
miracidium (liber, ciliat) - ingerat de GI (gasteropod) - sporocist - redii (uneori cu redii
fiice) - cercari (2 ventuze) - parasesc GI - metacercar = elem infestant ingerat de GD -
forma tanara a trematodului.
Cercarii pot sa se fixeze pe vegetatie si sa se inchisteze formand metacercari; la alte
specii cercarii patrund in GI2 repr de pesti, crustacee, amfibieni, in corpul carora se form
metacercari; la alte specii cercarii patrund in GD si formeaza initial metacercari care vor
elibera forma tanara.
Trematodele sunt grupate in 5 categorii:
1. Distome - 2 ventuze: anterioara cu orif buco-anal si ventrala
2. Amphistome - ventuza anterioara si posterioara (acetabulum)
3. Holostome - 3 ventuze: anterioara, ventrala si organ tribocitic
4. Monostome - o ventuza ventrala
5. Schistostome - sexe diferite, femela prez canal ginecofor in care este prezent
masculul

Fascioloza (galbeaza, ocnita, anemie verminoasa, oi gusate)

Definitie
Trematodoza ce afecteaza in special rumeg, mai frecv ovinele, det de parazitismul in
parenchimul hepatic a formelor tinere si in can biliare a formelor adulte de Fasciola
hepatica din fam Fasciolidae.
Fascioloza are o frecv mare in Ro, evoluand clinic obisnuit in sezonul rece sub forma
cronica, dar prezentand si forme acute si supraacute la sf sez de pasunat.
Fascioloza produce pagube prin mortalitate in formele supraacute si acute, pierderi
econ datorate scaderii productiilor, confiscarea organelor si taierile de necesitate

Etiologie
Fasciola hepatica raspandit in maj tarilor, trematod foliaceu, 1-3 cm, prezentand 2
ventuze: anterioara si ventrala pt fixare. Pe cuticula prezinta spini chitinosi, f dezv in
portiunea anterioara.
Orif buco-anal, faringe scurt, musculos cu rol de pompa aspiro-respingatoare, esofag, 2
cecumuri ramificate, infundate. Cecumurile sunt f dezv si ocupa tot parenchimul la
fasciolele tinere, iar la fasciolele adulte sunt prezente pana in treimea ant.
La formele adulte ap reprod ocupa marea parte a parenchimului: org genitale femele si
mascule. Prezinta 2 glande vitelogene laterale care se deschid in ootip prin 2
viteloducte.
Mai exista 2 specii: Fasciola gigantica (2.5-7.5 cm), la rumeg in tarile tropicale, dar si in
Ro; Fascioloides magna (10 cm) la cervidee si rumeg dom in Am de N si mai putin in
Eu.
Ciclul biologic
Se realizeaza prin oua, fiind de tip dixen. Oul de fasciola are aspect specific: ovalar,
dimens mari 130-145 microni, operculat, la int mugure germinativ inconj de bule viteline,
culoare galben aurie. Ouale ajunse in mediu evolueaza, la int formandu-se
miracidiumul, la 25-28 C in 8-12 zile. Odata cu scaderea temp, timpul se mareste, sub
10 C ouale nu evolueaza.
Miracidiumul este o larva libera ciliata si este mobil in mediul acvatic, fiind in cautarea GI
repr de gasteropode acvatice sau amfibii, deoarece are viata f scurta 24h. Patrunde
activ in corpul GI in cavit paleala si se realizeaza dezv specifica, formarea sporocistului:
saciform, cu numeroase celule germinative care vor genera redii (1 sporocist = mai
multe zeci de redii). Rediile sunt alungite, cu ventuza ant si intestin infundat, parasesc
sporocistul si formeaza redii fiice. In int rediilor se form cercarii. Cercarii sunt discoidali,
2 ventuze si codita, parasesc GI si se deplaseaza in mediul acvatic, ajung pe vegetatie,
unde se fixeaza si se inchisteaza formand metacercari (punctiformi, albiciosi).
Metacercarii sunt ingerati de GD cu hrana, exchisteaza in tubul dig si se elibereaza
forma tanara. Fasciolele tinere strabat peretele intestinal, ajung in cavit peritoneala,
patrund prin capsula hepatica si ajung in parenchim pe care il parcurg hranindu-se cu
hepatocite (histiofage). Creeaza tunele prin ficat orientandu-se catre canalele biliare.
Parcursul ficatului dureaza 2-3 luni, cand ajung in can biliare, unde sunt forme adulte.
Se prind de peretii can biliare cu ventuza ventarala, fiind hematofage.
Dezv exogena obisnuit in cond favorabile 1-2 luni, parasirea melcului de catre cercari
realizandu-se mai ales dupa ploi reci. Dezv endogena dureaza aprox 3 luni.
Longevitatea fasciolelor intre 4-6 ani. Producerea de oua se realizeaza mai intens in
primii 2-3 ani, un adult producand 3000-5000 oua/zi.

Epidemiologie
a) Surse de contaminare
Animale bolnave care elim oua, care rezista in mediu 2-3 luni, distruse mai rapid in cond
de uscaciune.
GI - limneidele care asigura mentinerea si viabilitatea cercarilor de la un an la altul.
Metacercarii, rezistenti, se pot mentine si peste iarna sub un strat de zapada si in
fanurile din adapost. Distrusi de insilozare, fermentatie.
b) Infestarea gazdelor
De obicei la pasune, cu posibilitatea infestarii in sez rece cu fan cu metacercari.
Contaminare transplacentara.
c) Receptivitate
Cea mai mare receptivitate: ovinele, apoi bovine si caprine. Mai sensibil tineretul si anim
cu stare precara de intretinere.
d) Dinamica si evol bolii
In sez estival, la pasune se realiz infestarea, boala debuteaza in sez rece, existand
particularitati: evol clinica a bolii si in sez cald, mai ales in anii ploiosi, care favorizeaza
dezv GI.
Fascioloza este prezenta in zonele fasciolagene (soluri argilo-calcaroase ce favorizeaza
dezv masiva a GI), unde se intalnesc si evolutiile acute si supraacute.

Patogeneza
Datorata actiunii fasciolelor, procesele patogenetice fiind dependente de gradul
infestatiei si de rezistenta gazdei.
Principalele actiuni:
1. Mecanic iritativa - fasciolele tinere prin histiofagie sapa tuneluri in parenchimul
hepatic, determinand hemoragii urmate de procese de fibrozare si calcificare. Fasciolele
adulte determina iritatii permanente si inflamatia cronica a can biliare rezultand
colangita.
2. Spoliatoare - datorata modului de hranire: histiofag (tinere) si hematofag
(adulte). Perturba activitatea ficatului.
3. Toxica - toxine care det hemoliza, diminuarea hematopoiezei, perturba
metabolisme si act a numeroase enzime.
4. Inoculatoare - vehicularea anumitor germeni microbieni pe cuticula,
transportati din tractusul digestiv in ficat (Clostridium perfringens - in cond de
anaerobioza in canalele sapate de fasciolele tinere se dezv si det hepatita necrozanta a
oilor care coevolueaza cu fascioloza).
5. Antigenica si imunogena - aparitia Ac care det rezistenta la reinfestari dar si
reactii de hipersensibilitate.

Vezi curs 2 parazitologie

Parazitologie curs 3

Paramfistomoza
Trematodoza digestiva a rumegatoarelor produsa prin parazitismul in duoden si cheag,
rar in ficat, a formelor tinere si in rumen si retea, rar in foios a formelor adulte de
Paramphistomum, infestatiile fiind obisnuit cronice la animalele adulte si posibil cu forme
acute mai ales la tineret.
Boala afecteaza productia si productivitatea cresterii animalelor, rareori mortalitate.

Etiologie
Paramphistomum cervi, specia cea mai raspandita, trematod de 12-15 mm, corpul cu
aspect de butoias, usor curbat, 2 ventuze, una anterior si una la polul opus terminal =
acetabulum. Culoare roz-rosietica, ovarul si masele testiculare cu aspect lobat, uterul
pornind posterior si orientandu-se anterior.
Mai exista si Paramphistomum daubney, Paramphistomum ikigawai.

Ciclul biologic
Se realizeaza prin oua, de dimens mari 160 microni, culoare maronie, operculat, polul
opus operculului este mai ingrosat. Ciclul biologic este dixen, asemanator cu cel de la
Fasciola. Metacercarii ingerati elibereaza in intestin formele tinere, care se prind, chiar
se afunda in mucoasa duodenului, unele ajung in cheag si in 3-4 pana la 8 sapatamani
realizeaza dezvoltarea, in aceasta perioada fiind hematofage. Se deplaseaza retrograd
ajungand in rumen si retea, fixandu-se intre papilele rumenale si ochiurile retelei cu
acetabulumul, portiunea anterioara fiind libera. Adultele sunt chemofage.

Epidemiologie
Asemanatoare cu cea a fasciolozei, infestatiile si boala fiind prezente in zonele in care
se dezv gasteropodele ce repr GI. Infestarea se realizeaza predominant la pasune, iar
manifestarile clinice obisnuit in sezonul rece cand cond de intretinere sunt mai precare.

Patogeneza
Datorata in princ formelor tinere care sunt hematofage si care prin fixare si prin hranire
smulg portiuni de mucoasa. Actiunea acestor forme tinere este mai intensa mai ales in
infestatii masive cand determina hemoragii, necroze locale, antrenand procese de
maldigestie, malabsorbtie, perturbari ale metabolismului, evidente si prin determinarea
profilului biochimic. La animalele tinere se pot produce hemoragii masive, perturbari
generale inclusiv colaps circulator si mortalitate.
Formele adulte sunt mai slab patogene, nehematofage, dar prin modul de fixare det
distrugeri ale mucoasei, usoare necroze locale. In infestatiile masive pot determina
edeme si infiltratii ale peretelui digestiv.

Tabloul clinic
La adulte, infestatiile sunt de obicei cronice, chiar asimptomatice, mai ales la bovine.
Pot aparea tulburari digestive intermitente.
La tineret, in infestatii masive pot aparea evolutii acute cu tulburari digestive, inapetenta,
polidipsie, diaree, uneori de culoare rosie (ddx cu eimerioza) datorita eliminarii
trematodelor tinere, slabire masiva uneori pana la cahexie, inclusiv mortalitate dupa 7-
10 zile daca nu se intervine.

Diagnostic
Dificil de stabilit clinic, mai ales la adultele asimptomatice. Confirmare prin ex
coproscopic, in formele acute spalarea fecalelor pe sita si evidentierea trematodelor
tinere.

Prognostic
Obisnuit favorabil, rezervat in infestatiile masive la tineret.

Tratament
Compusi fenolici: bitionol, oxiclosamid; derivati ai salicil anilidei cu restrictiile lor;
benzimidazoli: triclabendazol; niclosamid 50-150 mg/kg

Profilaxie
Tratamente strategice cu 2 sapt inainte de scoaterea la pasune si 2 sapt dupa intrarea in
stabulatie, completate cu un alt tratament. La pasune masuri care vizeaza combaterea
populatiilor de GI si de distrugere a formelor libere, depozitarea gunoiului la
bioplatforma, sterilizarea gunoiului, insilozarea furajelor.

Opistorcoza (trematodoza hepato-pancreatica a carnivorelor)

Trematodoza a carnivorelor dar si a omnivorelor produsa prin parazitismul in canalele
biliare si pancreatice a trematodelor din familia Opistorchiidae. Obisnuit infestatiile
evolueaza cronic, inaparente, chiar asimptomatice, dar in infestatii masive apar
simptome caracteristice: icter, ascita, slabire.

Etiologie
Trematodele din familia Opistorchiidae: Opistorchis felineus, Clonorchis sinensis,
Metorchis albidus. Dimensiuni 10-12 mm, corpul cu aspect lanceolat, culoare roz-
rosietica, 2 ventuze: anterioara si ventrala, ovarul si cele 2 mase testiculare cu aspect
lobat, situate posterior (deosebire cu Dicrocelium).
Ciclul biologic
Trixen: GI1 = gasteropode acvatice in care se realizeaza stadiile pana la nivel de
cercari, care sunt eliminati in apa si patrund transcutanat in corpul GI2 = pestii dulcicoli.
In corpul pestilor, in musculatura sau SC se formeaza metacercarii. Contaminarea GD
prin consumul pestilor parazitati. In duoden se elibereaza formele tinere care migreaza
catre organele de electie, ficat si pancreas, ajungand in canalele biliare si pancreas care
repr locul de parazitism.

Patogeneza si tabloul clinic

In corelatie cu gradul infestatiei. Infestatiile slabe sunt asimptomatice, eventual usoare
tulb digestive. In infestatiile masive se observa inapetenta, icter, slabire, ascita. Leziunile
constatate in infestatiile masive: hipertrofie hepatica, ciroza, angiocolita, pancreatita.

Diagnostic
Suspectat pe baza manifestarilor clinice in infestatiile masive si a datelor
epidemiologice, prezenta bolii fiind in zonele piscicole. Confirmarea prin examen
coproscopic: ouale au un mic pinten caudal.

Tratament
Dificil: CCl4 si hexacloretan - toxice, nu se mai folosesc; in prezent: bitionol 100mg/kg 7
zile consecutiv; fenbendazol 50 mg/kg 7-10 zile consecutiv; praziquantel 25 mg/kg 2 zile
consecutiv -> doze masive la toate medicamentele

Profilaxie
Sa nu fie administrat peste crud in hrana speciilor receptive.

Trematodoza intestinala a carnivorelor

Produsa prin parazitismul in int subtire a trematodelor din familiile Echinostomidae,
Heterophyidae, Diplostomide. Obisnuit infestatiile sunt cronice, latente, cu simptome
sterse, in special tulb digestive.

Etiologie
a) Familia Echinostomidae: include speciile cele mai patogene, specific lor fiind discul
adoral, care este o dilatatie cuticulara la niv ventuzei anterioare, pe care se afla
numerosi spini chitinosi. Reprezentant: Echinochasmus perfoliatus 3-4 mm, ovarul si
masele testiculare lobate, globuloase, dispuse longitudinal.

b) Familia Heterophyidae: 2-4 mm; Heterophyes heterophyes, Apophalus donicus,

Metagonimus yokogawai; mai slab patogene.

c) Familia Diplostomidae: Alaria alata

Ciclul biologic
Trixen: GI1 = gasteropode acvatice, pana la cercari, GI2 = pesti dulcicoli pt primele 2
familii si mormolocii de broasca pt Diplostomidae. Contaminare prin ingerarea GI2. Pt
Diplostomidae adesea intervin gazde paratenice: muride si chiar porc.

Patogeneza si tabloul morfoclinic

In functie de gradul infestatiei si de speciile parazite, echinostomidele fiind mai
patogene, putand determina eroziuni ale mucoasei, inflamatii, necroze antrenand
maldigestie, malabsorbtie si alte perturbari.
Infestatiile usoare sunt asimptomatice, cele masive in princ tulb digestive care pot
merge de la o diaree discreta, intermitenta pana la o diaree mucoasa, chiar negricioasa,
rar hemoragica, slabirea si deshidratarea animalelor.
Leziuni: obisnuit duodenita catarala, rar necrotica, foarte rar hemoragica.

Diagnostic
Suspectat clinic, epidemiologic. Confirmat prin ex coproscopic.

Tratament
Derivatii salicil anilidei: rafoxanid; benzimidazoli in doze crescute; praziquantel.

Profilaxie
Neadministrarea pestelui crud sau a mormolocilor in hrana gazdelor receptive.

Parazitologie curs 4

Trematodozele pasarilor
Grupate in trematodoze ale ap reprod si digestiv.
Prostogonimoza
Trematodoza predominant la galinacee, mai rar la palmipede, produsa prin dezv in
oviduct, cloaca si bursa Fabricius a trematodelor din genul Prosthogonimus din fam
Plagiorchiidae.
Boala evolueaza obisnuit cu anomalii ale ouatului, bursita si imunodepresie.

Etiologie
Produsa de Prostogonimus ovatus, P. cuneatus si P. pelucidus. Trematode cu corpul
ovoidal sau piriform, de dimens pana la 10 mm, cuticula rosietica, cu spini chitinosi.
Cecumuri lungi, masele testiculare globuloase, situate fata in fata, ovar globulos.
Ciclul biologic
Trixen: GI1: gasteropode acvatice in care se realizeaza stadiile pana la cercar. GI2 repr
de insectele odonate (libelule) in care se form metacercarii. Infestarea pasarilor se
realizeaza prin ingerarea GI2 sau mai ales a larvelor de libelule, dimineata sau dupa
ploi. In tubul digestiv al pasarilor metacercarii sunt eliberati din care rezulta formele
tinere care au tropism pt oviduct, cloaca si bursa in care se dezv parazitii adulti.

Epidemiologie
Boala intalnita la pasarile crescute in sist extensiv. Contaminarea la pasune. Manifestari
in sez cald, dar se continua si in cel rece.

Patogeneza si tablou lezional

In org in care paraziteaza trematodele det iritatii, inflamatii locale, in timp chiar necroze
si edeme mai ales in infestatii masive, actiune imunosupresoare. Actiune inoculatoare,
formele tinere transportand in migrarea lor catre org specifice diferiti germeni din tubul
digestiv.
Leziuni: inflamatii ale oviductului si intregului ap reprod, ale cloacei, obisnuit catarale dar
posibil in infestatii masive si leziuni hemoragice, uneori edeme. Peretele oviductului este
ingrosat, cel mai adesea in lumen se afla o magma albicioasa sau uneori chiar resturi
de oua sau de coaja. Toate acestea se pot gasi si in cloaca. Sunt intalnite frecvente
cazuri de peritonita.

Tablou clinc
Obisnuit caracterizat prin anomalii ale ouatului: eliminarea de oua cu coaja groasa,
rugoasa, deformata sau posibil oua cu coaja subtire sau chiar fara coaja. Deseori
pasarile elimina resturi de oua, albus sau resturi de coaja. Cresc cazurile de peritonita
intr-un efectiv infestat: pasarile stau in cuibar, slabesc, cavit abdominala marita, apatice,
uneori mor.

Diagnostic
Suspicionat pe baza semnelor clinice si a datelor epidemiologice. Confirmare prin
examen coproscopic evidentiind ouale (aspect de pinten caudal). Oua sau chiar helminti
pot fi inglobate si in interiorul oului, mai ales la niv salazelor.

Tratament
S-a folosit si inca se mai fol CCl4 (Avipar); derivati imidazolici si niclosamid. Tratamente
profilactice in zonele in care evolueaza boala.

Trematodozele digestive ale pasarilor

Helmintoze cronice produse prin parazitismul in tubul digestiv al pasarilor a unor specii
de trematode din fam Echinostomidae, Heterophiidae, Strigeidae, Notocotilidae.
Obisnuit infestatiile sunt cronice, doar in infestatii masive mai ales la tineret pot fi
inregistrate si evolutii acute.

Etiologie
Fam Echinostomidae: E. revolutum, Echinopariphium recurbatum.
Fam Heterophiidae: Cryptocotilae concavum
Fam Strigeiidae: Apotemon gracilis
Fam Notocotilidae: Notocotilus atenuatus
Au dimensiuni de cativa mm, echinostoma pot ajunge pana la 10-12 mm. Corpul alungit,
disc adoral la Echinostomidae cu spini chitinosi (mareste patogenitatea).

Ciclul biologic
Trixen: GI1 gasteropode acvatice, GI2 alte specii de gasteropode sau mormoloci de
broasca si in unele cazuri de pesti. Infestarea pasarilor se face prin consumul GI2 cu
metacercari.

Epidemiologie
Infestatiile obisnuit la pasarile din sist extensiv mai ales cele crescute pe langa apa.

Patogeneza si tablou lezional

Patogeneza datorata act mecanic-iritative, inflamatorii si toxice, mai pronuntate in
infestatiile masive si mai ales in cele asociate cu alti paraziti sau agenti patogeni. Aceste
trematode creaza cond favorabile pt dezv altor patogeni (ex: Eimeria).

Tablou lezional
Hiperemii, congestii, inflamatii ale peretelui digestiv, in infestatii masive hemoragii si
ulceratii.

Tablou clinic
Infestatiile sunt obisnuit cronice cu evol clinice sterse. In infestatii masive se pot
inregistra inapetenta, diaree obisnuit apoasa, slabire, polidipsie, adinamie, anemie si
chiar moarte.

Diagnostic
Suspectat pe baza semnelor clinice si a datelor epidemiologice. Confirmare prin ex
coproscopic la pasarile in viata si ex necropsic cu examinarea cu atentie a peretelui
intestinal mai ales in cazul abundentei mucusului.

Tratament
Avipar, niclosamid 50-60 mg/kg, derivati imidazolici, rafoxanid 50 mg/pasare, oxiclosanid
15-30 mg/kg. Tratamente profilactice in focare.

--------------------------------------------------------------------------------- partial 1

Parazitologie curs 5
Cestodoze
Helmintoze produse de parazitismul viermilor din cls Cestoda, incr Plathelmintes.
Sunt paraziti obligatoriu. Stadiul adult se dezv in tubul digestiv la maj speciilor in int
subtire, stadiile larvare se dezv in gazdele intermediare in diverse tesuturi. Parazitismul
formelor adulte determina cestodozele imaginale iar parazitismul unor forme larvare la
animale de interes si la om determina metacestodoze.

Caractere generale
a) morfologice
Helminti cu corpul plat, segmentat, aspect de panglica. Corpul este format din 3 parti:
scolex, gat, strobila.
Scolexul are rol in fixare: 4 ventuze (discuri adezive) la cestodele din ordinul
Cyclophylidea, doua botridii (fante) la Pseudophylidea. La unele Cyclophylidee partea
anterioara a scolexului (rostrum) prezinta niste carlige = rostrum armat, celelalte =
rostrum inerm. La unele cestode de la pasari (fam Davaineidae) prezinta niste mici spini
chitinosi si pe marginea ventuzelor.
Gatul are rolul de a produce strobila (strobilizare).
Strobila este alcatuita din proglote: tinere - in apropierea gatului, mature - hermafrodite,
batrane - ovigere.
Nu au aparat digestiv.
Aparat excretor alcatuit din protonefridii simple care se deschid in doua siruri de canale
excretoare longitudinale care impart proglotele in 3 campuri: unul median si doua
laterale si au si rol osmoreglator.
Aparatul reproducator ocupa aproape tot parenchimul proglotei, repr de org genitale
mascule si femele in aceeasi proglota.
In proglotele tinere nu exista organe genitale, in ultimele incepand formarea acestor
organe: aparitia foliculilor testiculari.
In proglotele mature org genitale sunt complet formate, pe langa foliculii testiculari
apare si ovarul bilobat in partea posterioara a proglotei, in spatele lui gl vitelina, iar
anterior uterul, initial redus.
In proglotele ovigere uterul se dezv tot mai mult in detrimentul celorlalte org genitale
care se atrofiaza astfel incat ultimele proglote contin doar uterul. Acesta poate fi reticulat
iar la unele cestode este compartimentat in organe paruterine.
Proglota ovigera repr adevarati saci cu oua la cestodele din orinul Cyclophylidea -> uter
inchis. La cestodele Pseudophylidee uterul prezinta un orificiu = tocostom prin care
ouale sunt eliminate dupa producere astfel incat proglotele ovigere sunt golite de oua ->
uter deschis.
Oul Cyclophylideelor de regula este sferic (oncosfera), coaja groasa, in interior un
embrion complet format. Pseudophylideele au oul asemanator cu trematodele: ovalar,
operculat, mugure germinativ cu bule viteline.

b) biologice
Hranire prin osmoza (pinocitoza), hrana fiind preluata prin peretele cestodului, la nivelul
cuticulei.
Ciclul biologic se realizeaza prin oua, dezv ulterioara realizandu-se in cadrul unui ciclu
dixen la Cyclophylidee si trixen la Pseudophylidee.
0. Pseudophylidee: ouale evolueaza intr-un mediu acvatic, dezvoltandu-se o larva
(coracidium) libera, ciliata; coracidiumul patrunde in GI1 = crustacee copepode
 (dafnii) in corpul carora se dezv larva procercoida; GI2 repr de pesti in corpul carora
se dezv larva plerocercoida = elementul infestant. GD se infesteaza prin ingerarea
pestilor cu larve plerocercoide, care sunt eliberate in intestin, se fixeaza de perete si
isi continua dezvoltarea generand cestodul adult.
1. Cyclophylidee: GI = nevertebrat (cel mai adesea un artropod) sau vertebrat, in
corpul caruia se formeaza stadiul larvar. Cand GI este nevertebrat, se realizeaza o
larva neveziculara = larva cisticercoida. Cand GI este vertebrat, se realizeaza o larva
veziculara ce are in interior unul sau mai multi scolecsi embrionari = embrioscolex. In
fct de struct lor si de nr embrioscolecsilor, formele larvare veziculare sunt de 3 tipuri:
tip cisticerc - m.m. = monochistic, monocefalic = o vezicula cu un embrioscolex
tip cenur - m.p. = monochistic, policefalic
tip echinococ - p.p. = polichistic, policefalic
Dezvoltarea acestor tipuri de larve determina metacestodozele respective: cisticercoze,
cenuroze si echinococoze.
Cazuri particulare:
strobilocerc - cisticerc cu o usoara inmugurire;
tetratiridium - la cestodele Cyclophylidee din fam Mesocestoididae la care se
realizeaza initial o larva cisticercoida, apoi larva tetratiridium intr-un vertebrat.

Infestarea GD prin ingerarea GI sau a organelor GI cu formele larvare, in intestinul GD

se elibereaza embrioscolecsii care se fixeaza pe peretele intestinal si genereaza forma
adulta prin strobilizare.

Cestodoze imaginale
Cestodozele rumegatoarelor: anoplocefalidoze, miei tobosari
Produse prin parazitismul helmintilor cestodelor din fam Anoplocephalidae, infestatiile
cu aceste cestode prezentand importanta indeosebi la tineret la care se pot inregistra
chiar episoade acute inclusiv cu mortalitate, pierderi economice insemnate prin
intarzierea cresterii si animale rahitice.

Etiologie
Fam Anoplocephalidae cu 2 subfamilii: Anoplocephalinae si Thysanosominae.
Anoplocephalinae:
Moniesia expansa
Moniesia benedeni
Thysanosominae:
Thysaniesia ovilla
 Avitelina centripunctata
Stilesia globipunctata

Cestode de dimens mari, peste 1 m, scolex cu rostrum inerm, 4 ventuze circulare sau
usor alungite in fct de specie. Proglotele hermafrodite sunt mai late decat lungi, cu unul
sau doi pori genitali pe marginile laterale. Uterul este reticulat la Anoplocephalinae si
compartimentat prezentand organe paruterine la Thysanosominae.

Ciclul biologic
Se realizeaza prin oua, la Moniesia avand aspect specific: M. expansa - piramidal, M.
benedeni - cubic; in interior un embrion cu aspect piriform. La Thysanosominae ouale
sunt sferice , cu embrion piriform.
Tip dixen, GI = acarienii de pasune (acarieni oribatei) in corpul carora se formeaza
larvele cisticercoide consecutiv ingerarii oualor din proglotele elim de anim infestate.
Infestarea animalelor prin ingerarea acarienilor ce prezinta larve cisticercoide, care
eliberate in intestin se fixeaza de peretele intestinului si genereaza cestodul adult prin
strobilizare.
In zonele in special tropicale sunt intalnite la rumeg si cestode cu localizare hepatica:
Thysanosoma actinoides
Stilesia hepatica.

Epidemiologia
Sursele de infestatie: anim parazitate mai ales tin din al doilea an de viata care produce
un nr mare de oua: 1 milion pe an. Importanti sunt acarienii de pasune in corpul carora
sunt larvele cisticercoide si care prin fen de diapauza asigura infestarea anim din anul
urmator.
Infestarea se realizeaza la pasune.
Receptivitatea usor specifica: M. expansa mai mult la ovine, benedeni la bovine. Mai
sensibil este tineretul.
Dinamica: curba ascendenta din sez estival.

Patogeneza
In fct de gradul infestatiei si varsta animalelor, act princ este mecanic-iritativa dat fixarii
cestodului si mobilitatii strobilei (antiperistaltica).
Act spoliatoare dat dimensiunii cestodelor care realizeaza un consum masiv al
nutrientilor.
Act toxica evidentiata mai ales in infestatii masive cand se inregistreaza si frecvente
manif nervoase ale gazdei.
Act inoculatoare la locul de fixare a cestodelor fiind porti de patrundere ale patogenilor
bacterieni.

Tabloul lezional
Enterita catarala uneori cu mici hemoragii la locul de fixare, eroziuni ale mucoasei
intest. In infestatii masive obstructii, ocluzii, volvulus.

Tabloul clinic
Consemnat la tineret. Obisnuit la adulte manif subclinice. La tineret: anemie cu
paliditatea mucoaselor, slabire, balonament abdominal (miei tobosari), sindrom diareic
sau constipatie, instalarea rahitismului chiar cu caderea lanii, lipsa vioiciunii, prefera
decubitul. In infestatii masive frecvent semne nervoase.

Diagnostic
Suspectat clinic si epidemiologic. Confirmat prin ex coproscopic: macroscopic (fecale
coafate cu proglote) si microscopic (evidentierea oualor).

Tratament
Sulfat de cupru 1-2% in apa distilata sau de ploaie, nu in vas de metal. Se adauga 1-2
ml HCl la 1 L sol si timol. Se admin 2 ml/kg.
Carbonat bazic de cupru in uruiala 0,5 g la mieii neintarcati, 0,75 g la intarcati, 1g la
adulte.
Niclosamid 50-75 mg/kg, bunamidina 25-50 mg/kg, praziquantel 3-5 mg/kg.
Benzimidazoli: fenbendazol 5-7,5 mg/kg, febantel 7,5 mg/kg, albendazol 5 mg/kg.

Profilaxie
Dehelminitizari profilactice: 2 sapt inainte de scoaterea la pasune si 2 dupa retragerea
in stabulatie. Distrugerea acarienilor cu cianamida de calciu 300 g/ha. Pasunatul
separat al tineretului de adulte utilizand pasuni libere pt tineret. Tratam de necesitate in
infestatiile masive.

Cestodozele cabalinelor
Cestode din fam Anoplocephalidae:
Anoplocephala magna,
 Anoplocephala perfoliata,
Paranoplocephala mamilana.
Aceste cestode au un scolex globulos, foarte dezv, cu ventuze cupuliforme la A. magna
sau cu o deschidere lineara la P. mamilana. Strobila cu dimens mai reduse ca lungime
(A. magna max 80 cm) dar proglotele sunt mult mai late. Localizarea este obisnuit in int
subtire insa au fost gasite si in stomac, iar A. perfoliata care obisnuit este in ileon a fost
gasita si in colon.

Ciclul biologic
Identic cu anoplocefalidele rumegatoalor. GI = acarieni oribatei in care se dezv larve
cisticercoide. Infestarea la pasune.

Patogeneza
Asemanatoare cu rumeg. Act mecanic-iritativa este mai pronuntata dat scolexului mai
globulos. Au fost inregistrate leziuni specifice: noduli, microabcese, ulcere, chiar
formatiuni cu aspect tumoral (A. perfoliata care se aglomeaza la niv valvulei ileo-
cecale).

Tabloul clinic
Consemnat de regula la tineret sub 2 ani: anemie, slabire, aspect neingrijit, par mat,
casant, tulb. digestive cu dese colici.

Diagnostic: ex coproscopic macroscopic si microscopic

Tratament
Bithionol 7-10 mg/kg, niclosamid 70-80 mg/kg, praziquantel 1 mg/kg, benzimidazoli:
rintal 7mg/kg, oxfendazol, fenbendazol 5-10mg/kg, albendazol 5-10 mg/kg; pyrantel;
neguvon

Profilaxia
Asemanatoare cu rumegatoarele.

Parazitologie - curs 6
Cestodozele carnivorelor
Helmintoze intestinale cel mai adesea asimptomatice, rar cu manifestari clinice digestive
sau si mai rar tulburari generale, determinate de parazitismul uneia sau mai multor
specii de cestode din ord Cyclophylidea sau Pseudophylidea. Unele cestode de la
carnivore determina prin dezv formelor larvare grave zoonoze (Echinococcus
granulosus -> chist hidatic), iar unele cestode de la carnivore pot fi intalnite ele insele la
om (Dypilidium caninum, Dyphilobotrium latum).

Etiologie
Ord Cyclophylidea
Fam Taeniidae (teniile)
tenii mari:
T. hydatigena,
T. pisiformis,
T. ovis,
T. taeniaeformis - toate produc cisticerci;
Multiceps multiceps,
M. serialis - produc cenuri
tenii mici:
Echinococcus granulosus,
E. multilocularis
Cestodele din fam Taeniidae au rostrum armat, obisnuit cu 2 coroane de carlige, un
singur por genital altern neregulat, proglotele ovigere sunt mai lungi decat late, uterul
reticulat plin cu oua situat anterior

Fam Dilepididae
Dipylidium caninum
Cestod de 40-60 cm, rostrum armat cu 3-4 coroane de carlige, 2 pori genitali, proglotele
ovigere alungite asemanatoare cu niste seminte de castravete la interior cu capsule
ovifere pline cu oua. Proglotele au musculatura proprie f dezv si activa a.i. se elimina si
in afara scaunului si sunt mobile.

Fam. Mesocestoididae
Mesocestoides lineatus
Rostrum nearmat, proglotele ovigere cu aspect de butoias continand la int un organ
paruterin plin cu oua.

Ord. Pseudophylidea
 Fam. Diphilobotridae
D. latum
Poate ajunge pana la 6 m la carnivore, la om pana la 12 m. Scolex cu 2 botridii, proglote
cu aspect trapezoidal si cele ovigere sunt golite de oua si au un aspect rasucit.

Ciclul biologic
Se realizeaza cu participarea GI specifice.
1) Cyclophylidaee
Fam Taeniidae
GI = vertebrate in corpul carora se dezv formele larvare veziculare
T. hydatigena - GI rumegatoare si suine - cisticercus taenuicolis (pe seroase)
T. pisiformis - GI leporide - cisticercus pisiformis pe seroase
T. ovis - GI ovine - cisticercus ovis in musculatura
T. taeniaeformis - GI rozatoare - cisticercus fasciolaris pe ficat
M. multiceps - GI rumegatoare - coenurus cerebralis in SNC
M. serialis - GI leporide - coenurus serialis in tes conj subcutanat
E. granulosus - GI ierbivore, mai ales rumegatoare, omnivore - echinococcus
granulosus larvae (chist hidatic unilocular) in ficat, pulmoni si alte org interne
E. multilocularis - GI rozatoare si alte specii inclusiv omul - chist multilocular (tip
alveococcus)

Fam Dilepididae
GI = nevertebrate: puricele (Ctenocephalides) si paduchele (Trichodectes) cainelui in
corpul carora se dezv o larva cisticercoida = cryptocistis trichodectes

Fam Mesocestoides
GI1 = acarieni sau insecte coprofage in corpul carora se realizeaza o larva de tip
cisticercoid
GI2 = pasari sau rozatoare in care se dezv larva de tip tetrathyridium

2) Pseudophylidaee
D. latum
GI1 = crustacei acvatici in corpul carora se dez larva procercoida
GI2 = pesti in corpul carora se dezv larva plerocercoida

Ingerarea GI sau a organelor provenite de la GI cu formele larvare infestante va

determina eliberarea embrioscolecsilor care se fixeaza pe peretele intestinal al
carnivorelor si incepe procesul de strobilizare a.i. in 35-45 zile cestodul adult este
complet format.

Epidemiologie
Surse - carnivorele infestate care elimina proglote ovigere sau oua. La Dypilidium
proglotele se elimina si in afara scaunului iar proglotele lui Echinococcus sunt f friabile si
adesea se sparg chiar in intestinul gazdei si se elimina ouale.
Infestarea - ingerarea GI sau a organelor GI cu elem. infestant.
Receptivitate mai mare la animalele tinere.

Patogeneza
Depinde de gradul infestatiei si varsta animalelor afectate. Cestodele de dimens mari
sunt mai patogene, cele mici f slab patogene pt GD.
Actiunea mecanic-iritativa este datorata fixarii si mobilitatii strobilei determinand iritatii
ale mucoasei dig., inflamatii. In infestatii masive posibil obstructii intestinale si chiar
volvulus.
Actiunea spoliatoare in cazul cestodelor de dimens mari, importanta mai ales la
animalele tinere la care consecutiv consumului principiilor nutritive det tulburari
metabolice variate.
Actiunea toxica in cazul parazitismului cu cestode mari si infestatii masive cand apar
inclusiv semne nervoase.
Actiunea inoculatoare in fct de gradul infestatiei.

Tablou morfo-clinic
Leziuni usoare la niv intestinului, obisnuit enterite catarale cronice, rareori ulcerative,
obstructii si volvulus in infestatii masive.
Clinic obisnuit infestatiile la animalele adulte sunt asimptomatice.
Manifestari clinice predominant digestive, rareori cu tulburari generale la tineret: diaree
pasagera, balonament abdominal cu sensibilitate la palpare, uneori coprostaza, slabire,
anemie, aparitia distrofiilor.
La infestatia cu Dypilidium: prurit anal (sanius) datorita proglotelor ovigere care se elim
in afara scaunului si adera de tegumentul sau perii din reg perianala.

Diagnostic
Orientat pe baza semnelor clinice. Certitudine prin ex coproscopic macroscopic si
microscopic. Arecolina bromhidrica (cestodofug) fol ca diagnostic.

Tratament
Praziquantel 5 mg/kg; niclosamid 50-100 mg/kg, 150 mg la Echinococcus, 200 mg la
Dypilidium; bunamidina 50-100 mg/kg; albendazol 10 mg, mebendazol 20 mg,
oxfendazol, fenbendazol 10 mg; nitroscanat (Lopatol) 50 mg/kg; preparate compuse gen
Drontal, Drontal plus, Cestal

Parazitologie - curs 7

Cestodozele aviare
Produse de specii din mai multe familii:
Ord. Cyclophylideea:
Fam. Davaineide: specii de talie mica sau medie (mm pana la cm) cu scolex cu
rostrum armat cu 2-3 coroane de carlige, ventuzele prezinta pe margini spini
chitinosi. Proglotele ovigere contin un uter saciform, org paruterine sau capsule
ovifere.
Davainea proglotina,
Railletina echinobothrida,
Railletina tetragona,
Railletina cesticillus,
Cotugnia digonophora

Fam Hymenolepididae: specii de talie mica si medie, cu rostrum retractil, armat

cu o singura coroana de carlige, proglote mai late decat lungi, uter saciform, rar
reticulat sau sub f de capsule ovifere
Hymenolepis carioca,
Hymenolepis cantagnana -> galinacee;
Hymenolepis columbae,
H. serrata -> porumbel;
H. anatina,
H. collaris -> rate;
Drepanidotaenia lanceolata -> gaste.

Fam. Dilepididae: rostrum retractil, superarmat

 Choanotaenia infundibulum,
Amoebataenia sphenoides

Fam. Anoplocephalidae: rostrum inerm

Aporina delafondi

Ord. Pseudophylidaea
Fam. Dyphylobothriidae: scolex triunghiular cu 2 botridii, uter deschis
comunicand cu exteriorul prin tocostom
Ligulla intestinalis

Ciclul biologic
La speciile din fam Davaineidae, Hymenolepididae, Dilepididae, Anoplocephalidae, este
dixen, GI = insecte (coleoptere, furnici, muscide), gasteropode (limacidele la
Davaineidae), crustacei, in corpul carora se dezv larva cisticercoida.
La speciile din fam Dyphylobothriidae, ciclul biologic este trixen, GI1 = crustacei in
corpul carora patrunde coracidiul, se dezv in larva de tip procercoid, GI2 = pesti
dulcicoli in care se form larva plerocercoida.
Infestarea GD are loc fie prin ingerarea GI cu larva cisticercoida, fie a pestilor cu larva
plerocercoida. Larva ajunge in intestin, se fixeaza la niv mucoasei si incepe dezvoltarea,
adica generarea de proglote.

Epidemiologie
Surse: pasarile bolnave, indeosebi cele cu forme latente de boala; pasarile salbatice; GI
in care pot supravietui un nr f mare de larve
Contaminarea: in sez cald, in special la pasune
Receptivitate: crescuta la tineret la care mortalitatea poate ajunge pana la 15%
Evolutia bolii: sezoniera, dependenta de GI si de sist de crestere

Patogeneza si tabloul lezional

Sunt corelate cu varsta si gradul de infestare. Cele mai patogene specii sunt cele din
fam Davaineidae care det actiune mecanic-iritativa intensa (enterita nodulara la fazani
in inf cu Railletina echionobothrida). Pot aparea ulceratii, eroziuni.
Act spoliatoare, in infestatii masive determinand perturbari metabolice, intarzieri in
crestere. Datorita spolierii selective de vit B1 apare carenta si unele semne nervoase.
Act toxica datorata toxinelor, exprimata prin tulb nervoase, mai ales la boboci:
incoordonari in mers, pareze, paralizii, decubit dorsal, exitus.
Tabloul clinic
Apare indeosebi la pui si la boboci intre 1-3 luni. Abatere, anemie, inapetenta, intarziere
in crestere, diaree inconstanta, pareze, paralizii, incoordonari in mers.

Diagnostic
Pe baza datelor epidemiologice si a semnelor clinice. Confirmarea prin ex coproscopic
macroscopic si microscopic. La necropsie se examineaza cont intestinal.

Tratament
Praziquantel 10mg/kg, niclosamid 50 mg/kg 2 zile consecutiv, bunamidina 25-40 mg/kg;
flubendazol, fenbendazol, oxfendazol 60 ppm 7 zile consecutiv in hrana.

Profilaxie
Dehelmintizari periodice, biosterilizarea deseurilor, dezinsectii pt GI.

Metacestodoze
Boli parazitare produse de larvele unor cestode, in special cele din fam Taeniidae. Se
pot dezvolta in diferite org si tesuturi si in fct de tipul si aspectul larvei exista trei grupe:
1) cisticercoze - produse de larvele de tip Cysticercus; veziculara, monochistica,
monocefalica (mm)
2) cenuroze - larve de tip Coenurus; veziculare, monochistice, policefalice (mp)
3) echinococoze - larve de tip hidatic; veziculare, polichistice, policefalice (pp)

Cisticercozele
Produse prin dezv larvelor de tip Cysticerc si in fct de localizare pot fi cisticercoze
musculare si cisticercoze hepato-peritoneale sau ale seroaselor.

Cisticercoza musculara
Frecvent la bovine si suine, mai rar la ovine si alte specii.

Etiologie
La bovine: Cysticercus bovis - larva a Taenia saginata, care paraziteaza ca adult in
int subtire la om.
La suine: Cysticercus cellulosae- larva a Taenia solium de la om
Ambele specii au importanta epidemiologica deosebita, putand det infestatii parazitare
cu tenii la om.
Cisticercii sunt forme larvare veziculare care se dezv in general in musculatura
scheletica, cu zona de electie maseteri, linguali, intercostali, diafragm dar si cord in
special la porc. Veziculele se formeaza consecutiv ingerarii oualor sau a proglotelor de
T. saginata sau T. solium eliminate de om. Eliminarea proglotelor se poate realiza in
timpul scaunului sau in afara acestuia (T. saginata - miscari de reptatie). Ouale si
proglotele pot fi diseminate pe pasune de ploi sau chiar insecte si ape reziduale.
Animalele ingera elem infestante, in intestin este eliberat embrionul hexacant care
patrunde in peretele intestinal, iar de aici in circulatie, ulterior in musculatura, unde
incepe vezicularea cu aparitia cisticercului cu struct completa in aprox 3 luni.
Cy. bovis este o vezicula de 5-8 mm, cu perete subtire, transparent. Pe fata interna a
peretelui se gaseste un scolex invaginat = protoscolex, localizat catre unul din poli.
Cy. cellulosae este o vezicula de 8-12 mm, pe fata interna a peretelui in zona
ecuatoriala se gazeste protoscolexul armat.
Longevitatea cisticercilor este de 1 an, dupa care pot suferi procese de calcificare,
aparand ca niste graunte calcaroase.
Consumul carnii infestate de catre om duce la eliberarea protoscolecsilor care se
fixeaza pe peretele intestinal si in cateva luni formeaza adultul.

Epidemiologie
Surse de infestare: oamenii infestati care pot polua pasunea, furajele, apele. Apele
reziduale.
Contaminare: pe cale orala, cel mai adesea la pasune, dar posibil si in stabulatie.
Contaminare transplacentara la bovine in a 2-a parte a gestatiei.
Receptivitate: mai mare la tineret, adultele sunt mai rezistente. La suine tineretul imediat
intarcat este mai receptiv.
Dinamica bolii: obisnuit are evolutie sezoniera, dar pot aparea infestatii si in stabulatie.
De regula se intalneste in sist extensiv, dar pot aparea si in sist intensiv. Boala nu este
contagioasa, insa are o extensivitate mai mare la bovine (80% in tarile africane, 5% in
Eu, 10% in Ro). Intensivitatea parazitismului este mult mai mare la suine.

Patogeneza
Data de mai multe actiuni:
1) mecanic-iritativa: det de embrionul hexacant in timpul migrarii si dilacerarea fibrelor
musculare in timpul formarii cisticercilor, mai ales la suine.
2) toxica: datorata fie metabolitilor rezultati in timpul dezv cisticercilor, fie consecutiv
spargerii cisticercilor cu eliberarea continutului.
3) antigenica: de slaba intensitate

Tabloul clinic
Pot aparea semne specifice: dificultati in masticatie. In general semnele sunt sterse, la
bovine chiar absente.
Pot exista localizari in cord, creier, glob ocular la porc si om (autoinfestare cu T. solium).

Diagnostic
Greu de precizat la animalele in viata. Exista teste serologice, folosite doar
experimental, sensibilitate redusa.
Confirmare prin examenul carcaselor, mai ales a musculaturii de electie. La porc musc
are aspect de carne presarata cu boabe de orez (mazariche), pe sectiune aspect
buretos, fibre dilacerate.
Controlul cu lampa Wood la care in lichidul vezicular se obs subst de culoare rosu-
caramiziu.

Prognostic
Vital: favorabil. Economic: rezervat, datorita confiscarilor in cazul identificarii cisticercilor.

Tratament
Nu se practica la scara larga. Praziquantel, mebendazol, flubendazol.

Profilaxie
Supravegherea epidemiologica a pop umane, in special a celor care vin in contact cu
animalele. Diagnosticul infestatiilor cu cestode adulte la om, educatia igienico-sanitara
de baza, nefolosirea pasunilor 45 zile de la inundarea lor cu ape reziduale. Tratarea
apelor din comunitatile umane. Controlul obligatoriu al carcaselor de bovine si suine in
abatoare.

Cisticercoza musculara la ovine

Mai rara, produsa de Cy. ovis, forma larvara a T. ovis - GD carnivorele. Vezicula de 5-6
mm, localizata in musculatura. In general slab patogen. Mai frecv in Am de N, Noua
Zeelanda. Rar in Ro, mai ales la ovinele din import.

Cisticercoza musculara la capre

Produsa de Cy. ovis, sau mai rar de Cy. bovis.

Cisticercoze hepato-peritoneale
La diverse specii, cel mai frecvent afectate sunt rumeg, suinele si leporidele.
Determinate de dezv pe ficat si seroasele abdominale a unor cisticerci specifici:
rumeg si suine - Cy taenuicolis (T. hydatigena GD cainele),
leporide - Cy pisiformis (T. pisiformis GD cainele),
rozatoare - Cy fasciolaris (T. taeniaeformis GD pisica)
Ciclul biologic si dezv acestor cisticerci se realizeaza consecutiv ingerarii oualor
teniidelor care le genereaza. Embrionul hexacant eliberat din ou in intestinul GI, trece in
sistemul port si migreaza prin parenchimul hepatic catre suprafata ficatului unde
veziculeaza si formeaza cisticerci. O parte din embrioni cad in cavitatea peritoneala pe
seroase si mezenter unde vor forma cisticerci.
Cy taenuicolis este o vezicula de 2-5 cm, ovoidal sau piriform, cu o gatuitura in care se
afla embrioscolexul.
Cy pisifomis 2-6 mm, ovalar, cu o pata opaca pe peretele veziculei ce repr
embrioscolexul. Frecvent la iepure cisticercii sunt dispusi in ciorchine.
Cy fasciolaris dimensiuni de cativa mm.
Ingerarea de catre GD a ficatului si seroaselor cu cisticerci va determina eliberarea
embrioscolecsilor in intestin, care se vor fixa pe mucoasa si vor genera cestodul.

Patogeneza
Determinata de migrarea embrionilor hexacanti prin ficat, adesea evidentiindu-se la
animale sacrificate sau la cadavre traseele de migrare cu o subst albicioasa sau chiar
formarea de tesut conjunctiv. Alaturi de aceasta act mecanic iritativa se mai
consemneaza si actiunea toxica si antigenica. Toxinele eliberate de cisticerci sunt
responsabile de anemie, slabire, afectarea apetitului.
Aceste cisticercoze nu se manifesta prin tulburari generale grave, cel mai adesea
nefiind sesizate la animalele in viata si apar ca surprize la abator.

Diagnostic si tratament
Greu de pus la anim in viata, nu se face nici tratament.

Profilaxie
Controlul si deparazitarea carnivorelor, in special cele de pe langa efectivele de animale
de ferma. Controlul animalelor fara stapan. Controlul animalelor receptive la sacrificare
si distrugerea cisticercilor. Neadministrarea cisticercilor la carnivore.

Cenuroze
Metacestodoze produse prin dezv formelor larvare de tip cenur (mp). Exista cenuroze
cerebro-spinale si subcutanate.

Cenuroza cerebro-spinala a ovinelor si caprinelor (capiala)

Metacestodoza predominant la ovine si caprine, mai rar la alte rumegatoare si specii,
produsa prin dezvoltarea lui Coenurus cerebralis (forma larvara a Multiceps
multiceps GD cainele). Cenuroza se manifesta cu tulburari psihice, motorii si generale,
finalizandu-se cu moartea.

Etiologie
Infestarea animalelor receptive se realizeaza prin ingerarea oualor de Multiceps sau a
proglotelor, obisnuit la pasune. In intestinul GI este eliberat embrionul hexacant care pe
cale circulatorie sunt diseminati in tot organismul dar se dezvolta doar cei care ajung in
sistemul nervos (creier sau maduva spinarii). Aici veziculeaza si se genereaza astfel o
vezicula de 1-2 mm la cca 21 zile, la 40 zile incepand si formarea embrioscolecsilor, la 3
luni cenurul fiind complet format (dimensiuni de la o aluna pana la un ou, peretele
veziculei transparent, pe el aflandu-se intre 400-500 mici pete opace care sunt
embrioscolecsi grupati in insule de 20-25, lichid limpede clar).
Ingerarea cenurilor de catre GD (cainele) va duce la eliberarea embrioscolecsilor care
se fixeaza de perete intestinal si genereaza adultul.

Epidemiologie
Surse de infestatie: cainii parazitati cu Multiceps care traiesc pe langa turme
Receptivitate: ovinele, mai sensibil tineretul, in studii experimentale la tineret de 3-4 luni
au veziculat 70-80% din embrioni.
Infestarea: obisnuit la pasune,dar posibil si in stabulatie
Manifestari clinice: dupa 7-8 luni, in sezonul rece

Patogeneza
Actiune mecanic-iritativa datorata embrionilor hexacanti in migrare, care atunci cand
sunt numerosi provoaca encefalite traumatice grave. Consecutiv dezvoltarii cenurilor
se realizeaza compresiunea si atrofierea tesutului nervos cu formarea unor adevarate
caverne.
Actiunea toxica este evidentiata prin necroza tesutului din jurul cenurului, responsabila
de semnele nervoase.

Tablou morfo-clinic
Poate evolua sub 2 forme:
Acuta
La tineretul de 3-4 luni cu infestatie masiva. Obisnuit in aceasta forma se dezv peste 6
cenuri. Se exprima printr-o encefalita apoplectica finalizata cel mai frecvent cu
moartea. La necropsie se evidentiaza numeroase trasee de migrare a embrionilor
hexacanti si eventual cenuri in diverse stadii de dezvoltare.

Cronica
Este forma obisnuita a bolii. Are o evolutie stadiala: 3 faze - debut, remisie, stare.
2. Faza de debut inregistrata la 20-21 zile p.i. cand veziculele au 1-2 mm.
Evolueaza ca o encefalita difuza: tulburari generale (tristete, abatere), tulburari
locale (cresterea T locale, durere), tulburari locomotorii si tulburari de vedere.
Dureaza 2-3 saptamani.
3. Faza de remisie - aparent animalele sunt vindecate. Dureaza 3-5 luni si
corespunde cu dezvoltarea cenurilor.
4. Faza de stare se manifesta ca o encefalita localizata. Caracterizata prin
tulburari psihice si motorii cu intensitate si manifestari diferite in functie de numarul si
localizarea cenurilor. Animalele sunt abatute, indiferente, raman in urma turmei, le
atarna mancarea din gura (animalele "pipeaza"), diverse tulburari locomotorii: mers
in manej (paiele impletite), mers cu capul pe spate, se izbesc. In final animalele nu
se mai hranesc, sunt in decubit prelungit si mor.

Localizarea cenurilor in maduva spinarii atrage pareze, paraplegii, caderi, se taraie cu

trenul posterior.
La necropsie cenurii prezenti la diverse niveluri ale creierului (superficial sau profund).
Uneori in localizarile superficiale se produce ramolirea cutiei craniene.
La bovine boala evolueaza cronic, f rar acut.

Diagnostic
Clinic si epidemiologic. Ddx cu alte boli (listerioza, estroza) cu cauze nervoase.

Tratament
Nu exista. Se poate efectua extractia chirurgicala a cenurilor in localizarile superficiale.

Profilaxie
Controlul carnivorelor, mai ales cele din ferme si dehelmintizarea lor. Reducerea nr de
caini la strictul necesar. Combaterea vagabondajului cainilor. Controlul animalelor cu
cenuroza si distrugerea cenurilor. Neadministrarea cenurilor in hrana cainilor.

Hidatidoza (echinococoza chistica, boala chistului hidatic)

Metacestodoza la rumegatoare si alte ierbivore, omnivore, rozatoare si grava parazito-

zoonoza produsa prin dezv lui Echinococcus granulosus larvae (EGL)/chist
hidatic/hidatida/chist unilocular - larva lui E. granulosus (caine).
Chistul hidatic se dezv in org interne (ficat, pulmon), boala prezentand manif clinice
polimorfe in infestatiile masive, dar obisnuit infestatiile sunt subclinice la animale.
Hidatidoza determina pierderi insemnate in sect cresterii anim, in principal datorita
confiscarii organelor afectate, dar si datorita scaderii productivitatii animalelor. La om
determina spitalizare, interventie chirurgicala, traume fizice.

Etiologie
E. granulosus, cestod de 3-6 mm, 3 proglote, cea ovigera repr jumatate din lungimea
corpului = saculet cu oua: 800-1000 oua. Se elimina la 1 luna 1 proglota ovigera.
Obisnuit infestatiile canidelor sunt cu sutele sau miile de E. granulosus si sunt
asimptomatice. Proglota ovigera este friabila si se sparge din tubul digestiv al gazdei
astfel incat in fecalele cainilor se elimina ouale.
Oul aprox rotund, 30-35 microni, peretele striat, in interior 1 embrion hexacant.
Oul ingerat de GI (cel mai receptiv = rumeg), in intestin se realizeaza eliberarea
embrionului determinata de actiunea bilei. Bila rumegatoarelor realizeaza aceasta
eliberare in timpul cel mai scurt. Embrionul patrunde in peretele intestinal, apoi in
circulatie, raspandit in diverse organe unde se localizeaza si veziculeaza generand
chistii hidatici. La 21 zile se formeaza o vezicula de 1-2 mm, la 3 luni 4-5 cm, chistul
fiind complet format la 8-9 luni. Majoritatea chistilor (>90%) se formeaza in ficat si
pulmon, apoi splina, rinichi, cord, mai rar creier si canalul medular al oaselor lungi.

Structura chistului hidatic

Formatiune intre 2-20 cm, delimitat de o reactie a gazdei = adventice care se
formeaza odata cu chistul. Chistul este alcatuit dintr-un perete dublu, elemente interne si
lichid hidatic = chist hidatic fertil.
5. Peretele are la exterior o cuticula cu structura lamelara, culoare albicioasa,
elastica, la sectionare se rasuceste in cornet cu partea interna la exterior. La interior
prezinta o membrana proligera care este o foita foarte fina, cu structura sincitiala,
reprezentand tesutul viu al chistului care genereaza atat cuticula cat si elementele
interne si lichidul hidatic.
6. Elementele interne generate de mugurii germinativi ai membranei proligere sunt
repr de:
embrioscolecsi/protoscolecsi, cu aspect ovoidal sau piriform, 100-120 microni,
invaginati si avand o coroana de carlige si numeroase granulatii.
vezicule proligere: 400-600 microni, contin in interior
embrioscolecsi/protoscolecsi
Unii embrioscolecsi se desprind si cad in zona decliva a chistului constituind nisipul
hidatic. Un chist are in medie 4-6 ml nisip hidatic, 1 ml avand 400 000 embrioscolecsi.
Lichidul hidatic = apa de stanca, lichid clar, incolor, densitate putin peste 1, pH neutru,
cu componente glucidice, lipidice (rol toxic), si protidice (rol antigenic si imunogen).
Lichidul hidatic mentine chistul sub presiune.
Exista si chisti hidatici sterili, mai ales la bovine (fara elem geminative) = acefalochisti.
Exista si chisti hidatici hiperfertili care au vezicule fiice endogene sau exogene cu
structura veziculei mama. Veziculele fiice endogene apar consecutiv imbatranirii
chistului hidatic, iar cele exogne consecutiv fisurarii peretelui chistului si evaginarii
membranei proligere.
In cazul ruperii peretelui chistului hidatic si diseminarii elem interne, acestea se vor fixa
pe org interne, vor vezicula si vor genera noi chisti hidatici in numar foarte mare =
ecinococoza secundara care este mult mai grava, de regula mortala (micul ciclu
echinococic).
Consecutiv ingerarii chistului hidatic de GD (caine), in intestin se elibereaza
embrioscolecsii care se fixeaza pe peretele intestinului si genereaza adultul, la 45-50
zile eliminandu-se prima proglota ovigera.
Modul de evolutie al chistului hidatic:
Involutia chistului: se realizeaza in timp, consecutiv reactiei gazdei -> calcificare
si cazeificare cu distrugerea elem germinative. Au fost cazuri cand in chisti
calcificati/cazeificati au fost gasite elem germinative viabile.
Infectarea chistului consecutiv patrunderii bacteriilor, lichidul hidatic
reprezentand un mediu de cultura favorabil -> abces
Ruperea chistului hidatic consecutiv unor traumatisme -> soc anafilactic sau
echinococoza secundara
Neoplazia: chistul hidatic repr punctul de plecare al unei proliferari tumorale

Epidemiologia
Surse de infestare: canidele infestate cu E. granulosus adult, mai ales cele de pe langa
turmele de animale, ferme, abatoare.
Infestarea GD prin ingerarea chistilor hidatici fertili a caror rezistenta in mediu este
considerabila astfel ca embrioscolecsii isi mentin viabilitatea 8 zile la temp mediului
pana la 3 saptamani la 4 C si pana la 3 zile la -18 C. Se distrug prin fierbere, la peste 60
C in 30 minute. Se distrug in formol 1% in 5-10 minute.
Receptivitatea cea mai mare o au rumegatoarele, mai ales ovinele: hidatidoza urmeaza
oile precum propria umbra - prof Euzeby.
Prevalenta: la ovine peste 80%, bovine 50%, porc 5-6% uneori 50% in sist extensiv.
Infestarea GI prin ingerarea oualor de Echinococus diseminate de vectori animati si
neanimati (vant, ploi).
Dinamica si evolutia bolii: nu exista o sezonalitate, dar infestarea se realizeaza mai des
la pasune.

Patogeneza
Act mecanic-iritativa det de migrarea embrionilor hexacanti, dar mai ales datorita dezv
chistilor hidatici care det compresiune si ulterior atrofia tesuturilor in care se dezv.
Act toxica datorata subst eliminate de chist printr-un proces de dializa sau consecutiv
ruperii peretelui chistului. Responsabila de necrozele tisulare perichistice si diverse
reactii ale gazdei demonstrate si experimental.
Act antigenica det in princ de fractiile protidice ale lichidul hidatic si ale
componentelor sale determinand o stare de imunitate astfel incat la reinfestari se
realizeaza o rata mai scazuta de dezv a noilor chisti, dar aceste fractii antigenice produc
si o stare de hipersensibilitate a org gazda si soc anafilactic la ruperea chistilor.

Tablou morfo-clinic
Clinic infestatiile obisnuit fara exprimari evidente sau brutale, dezv chistului realizandu-
se in timp (8-9 luni). In infestatii masive pot aparea diverse manifestari, polimorfismul
clinic fiind caracteristic dezv mai multor chisti. Se pot inregistra manifestari hepatice,
respiratorii, cardiocirculatorii, in fct de nr si localizarea chistilor. Apetit neregulat,
meteorism, ascita la ovine si suine, subicter (mai ales la cal), semnele unei
bronhopneumonii in localizarile pulmonare (tuse, dispnee, matitate sau submatitate la
percutie).
Animalele infestate slabesc, scad productiile, inversarea raporturilor de aminoacizi.
Leziuni: deformarea organelor afectate cu atrofia tesutului nobil si hipertrofia organului
pe seama dezv chistului.

Diagnostic
Dificil de pus pe baza semnelor clinice. Confirmarea prin examene imagistice (rx,
ecografic, tomografic), ex serologic cu evidentierea titrului de Ac specifici, elisa, western
blot evidentiind fractii antigenice.
Necropsie: evidentierea chistilor sub presiune fie la supraf organului sau in profunzime

Prognostic
Vital: favorabil, cu riscul socului anafilactic sau echinococozei secundare. Economic:
pierderi insemnate.

Tratament
Nu se realizeaza tratament medicamentos datorita dificultatii diagnosticului si datorita
structurii adventicei care nu permite absorbtia adecvata a subst medicamentoase.
Benzimidazoli: albendazol, tratament de lunga durata - 1 luna, pauza 10 zile, reluat trei
reprize minim sau tratament non stop minim 3-6 luni. Reduc proportia elem germinative
dar nu le distrug in totalitate si tratam de lunga durata sunt insotite de efecte secundare.
Se rec utilizarea tratam medicamentos inaintea interventiilor chirurgicale.

Profilaxie
Masuri fata de GD: inregistrarea si limitarea nr de caini la strictul necesar in ferme, pe
langa turme, combaterea vagabondajului cainilor, controlul parazitologic si
dehelmintizare, controlul canidelor salbatice.
Controlul animalelor sacrificate cu distrugerea chistilor hidatici. Controlul cadavrelor si
impiedicarea administrarii lor la canide. Controlul vanatului.
Educatia sanitara a populatiei.
Imunoprofilaxie: vaccin utilizat la GI cu eficacitate mare (peste 90%).

Alveococoza (echinococoza multichistica)

Produsa de formele larvare ale lui E. multilocularis care se dezv ca adult predominant
la vulpi, GI rozatoarele. Chistul multilocular se dezv si la om.
Chistul multilocular se dezv predominant in ficat, aspect pseudotumoral. Obisnuit
chistii sunt de dimensiuni mici (<2 cm) dar multipli. Lichidul hidatic prezinta un cont
proteic mult mai ridicat si este usor gelatinos.
Alveococoza se intalneste in tarile din vestul Eu, dar si in rest. In Ro 3-4%.

Plerocercoidoze
Metacestodoze produse prin dezv larvelor plerocercoide in pesti, cu localizari variate
(cavitati, musculatura, org de reprod).
7. Larvele de Ligulla intestinalis (cestodul adult paraziteaza in intestinul pasarilor
de apa). Dimens mari 10-30 pana la 60 cm, in tubul dig si cavit abd a pestelui,
perforand deseori abdomenul. Pestii infestati prezinta miscari mai lente si chiar
mortalitate.
8. Larvele de Dyphyllobothrium latum cu dimens mici (1-2 mm) se dezv in
musculatura (la salmonide, percide), predominant in org de reprod - icre la
esocide (stiuca). Atentionarea controlului sanitar veterinar pt a detecta aceste larve
mici.

---------------------------------------------------------------------------------------partial 2

Nematodoze

Produse prin parazitismul helmintilor din cls Nematoda, incr Nemathelmintes, cunoscuti
generic sub numele de nematode care au corpul rotund, cilindric, cele mai multe specii
avand corpul simetric, iar altele cu corpul asimetric (o extremitate mai ingrosata).
Morfologie
Nematodele sunt specii dioice, cu dimorfism sexual evident, femelele in general fiind
mai mari decat masculii. La masculii speciilor din ord Strongylida se intalneste o
formatiune a extremitatii caudale care repr o dilatatie cuticulara denumita bursa caudala
in care se afla org copulatoare = spiculi.
Corpul este prevazut cu o cuticula cu o struct complexa, inclusiv chitina, conferind
rezistenta la act enzimelor gazdei. Urmatorul strat, subcuticula (hipoderm), prezinta 4
dilatatii in care se afla cordoanele nervoase dorsal si ventral, respectiv canalele
excretoare laterale. Urmeaza un strat de celule musculare care delimiteaza cavit
pseudocelomica plina cu lichid in care plutesc org interne cu aspect tubular.
Ap digestiv complet: orif bucal care la unele specii prezinta 2-3 buze ce delimiteaza o
gura, esofag, intestin care se deschide prin orif anal la femela si in orif cloacal la
mascul.
Ap reproducator la mascul repr de un testicul tubular, canal deferent, vezicula seminala,
canal ejaculator si cloaca unde se afla si org copulatoare (spiculi). La femela 2 ovare, 2
oviducte, uter, vagin scurt care se deschide prin orif vulvar a carei pozitie este
caracteristica la numeroase specii.
Sist nervos repr de 2 cordoane nervoase (dorsal si ventral) care se anastomozeaza
printr-un inel nervos periesofagian de la care pleaca anterior si posterior filete nervoase.
Ap excretor format din 2 can excretoare care se deschid la niv porului excretor in reg
esofagiana.
Nu au aparat circulator si respirator.

Biologie
Hranirea se realizeaza in fct de locul parazitarii: chimiofage, histiofage, hematofage.
Reproducerea se realizeaza prin oua, eliminate dupa fecundare. La unele nematode se
intalneste fen de partenogeneza: speciile genului Strongyloides, fam Strongyloididae,
ord Rhabditida.
Dupa modul si stadiul in care sunt elim ouale, femelele pot fi ovipare, ovovivipare si
vivipare. Ouale ajunse in mediu elarveaza dupa caz si eclozeaza larvele de stadiul 1
(L1). Aceste larve prezinta 2 naparliri in mediu realizandu-se dezvoltarea exogena -> L3
= elem infestant.
L3 patrund activ sau pasiv in corpul gazdei realizand alte doua naparliri in cadrul dezv
endogene -> L5 = preadult, care prin maturizare sexuala devine adult.
Exceptii ale ciclului biologic:
speciile la care dezv exogena se realizeaza in int oualor (ascarizi, tricocefali)
Speciile la care dezv exogena se realizeaza in GI
 Posibila interventia unei gazde paratenice in care se acum elem infestante

Strongilidoze
Produse de nematode din ord Strongylida. Caractere esentiale: prezenta bursei caudale
la mascul, ou de tip strongil: ovalar, coaja subtire, subst interna cu aspect morulat.
Pot fi respiratorii si digestive.

Strongilidoze respiratorii
La rumegatoare
Dictyocauloza (bronhopneumonia verminoasa, matase sau ata la plamani)
Geohelmintoza a rumegatoarelor mici si mari produsa prin parazitismul helmintilor din
fam Dictyocaulidae care in stadiul adult se gasesc in trahee si bronhii determinand
traheobronsite si pneumonii obisnuit cu evolutie cronica, dar si acuta, mai sensibil fiind
tineretul, producand pierderi insemnate si costuri ridicate prin tratament si profilaxie.

Etiologie
Dictyocaulus filaria - mai ales la ovine
Dictyocaulus viviparus
Gura simpla, filiformi, albiciosi, cizmulite in copite de cal (bursa caudala cu aspect de
copita si spiculii ca cizmulitele)
Prezenti in trahee, bronhii, bronhiole, adesea sub forma de ghemuri, hranindu-se cu
mucus si iritand mucoasa.
Ciclul biologic se realizeaza prin oua care sunt elarvate in momentul depunerii
(ovovivipare). Ouale elarveaza in caile aerofore iar larvele odata cu secretiile din laringe
si faringe sunt deglutite si ajung in mediu prin fecale. Dezvoltarea exogena a larvelor se
realizeaza prin 2 naparliri, fiind influentata predominant de 2 factori: umiditate si
temperatura. La temp 25-26 C si umiditate corespunzatoare dezvoltarea exogena se
realizeaza in 5 zile (L3). La 10 C dureaza 14 zile, la 5 C 25 zile. Larvele L3 sunt mobile
si prezinta hidrotropism pozitiv si fototropism negativ, deci migreaza pe firele de iarba
acumulandu-se in picaturile de apa dimineata sau dupa ploaie, in timpul zilei
retragandu-se la baza firelor de iarba.
Infestarea se realizeaza prin ingerarea larvelor la pasune, cel mai frecvent dimineata
sau dupa ploi. Larvele ajunse in tubul digestiv patrund in peretele intestinal, se opresc
prima oara in limfonodulii mezenterici unde naparlesc devenind L4, care apoi pe cale
limfo-hematogena ajung in pulmon, initial in alevole, unde realizeaza a doua naparlire
devenind L5 (preadult). Preadultii urca in bronhiole unde se maturizeaza sexual si se
transforma in adulti.
Perioada prepatenta este de 22-28 zile. La 35 zile dupa infestatie incepe eliminarea
oualor elarvate.

Epidemiologie
Surse: animalele bolnave, infestate. Importanta sursa in mentinerea dictyocaulozei sunt
rumegatoarele salbatice. Larvele L3 se mentin in mediu destul de bine in cond de
umiditate si pot supravietui de la un an la altul, dar sunt distruse de uscaciune.
Mentinerea larvelor poate fi asigurata de lumbricide ca gazde paratenice.
Receptivitate: ovinele, apoi bovine si caprine. Mai sensibil sunt tineretul, rasele
perfectionate si animalele cu alte boli, mai ales parazitare.
Infestarea: la pasune, demonstrata experimental si infestarea transplacentara.
Dinamica si evolutia: manifestarile clinice obisnuit la sfarsitul sezonului estival si
episoade in sezonul rece. Poate avea evolutie enzootica, chiar cu alura epizootica in
anii ploiosi.

Patogeneza
In functie de gradul de infestatie si receptivitatea animalelor.
Actiune mecanic-iritativa determinata de larvele in migrare care pot produce enterite
grave in infestatiile masive si microtraume la nivelul capilarelor si alveolelor pulmonare
determinand congestii pulmonare si emfizem. Adultii determina deteriorarea mucoasei
bronhice si traheale, determina hipersecretie de mucus. In infeatatii masive determina
obstructii mai ales ale bronhiolelor cu zone de bronhopneumonie si chiar necroze.
Actiune toxica a larvelor si a adultilor, accentuand bronhopneumonia, necrozele si
edemul pulmonar.
Actiune inoculatoare prin transportul germenilor bacterieni de catrelarve, accentuand
bronhopneumonia.
Actiunea antigenica debuteaza in momentul naparlirii la nivelul limfonodurilor cand se
realizeaza activarea macrofagelor si apoi a celorlalti efectori celulari si umorali ai
imunitatii. Consecinta acestor reactii imune poate fi dubla: rezistenta la reinfestare (cu
un numar mai redus de helminti sau chiar dezvoltarea unor helminti mai sfrijiti) sau mai
ales la bovine producerea unei reactii alergice la reinfestare cu aparitia unei evolutii
acute grave chiar cu bronhospasm si asfixie.

Tabloul clinic
Exprimare clinica obisnuit la 2 luni p.i. Boala evolueaza de regula cronic, rareori acut, cu
manifestari predominant respiratorii, mai rar cu tulburari generale.
Forma cronica poate debuta cu o enterita (diaree) pasagera, apoi polipnee si tuse
scurta. Dupa 2 saptamani se instaleaza faza de stare cu respiratie dispneica, tusea se
accentueaza, iar daca la inceput este uscata si mai rara, pe parcurs devine chintoasa,
grasa, jetajul fiind initial unilateral apoi bilateral (ovine), abundent, uneori chiar
obstrueaza cavitatile nazale, animalele frecandu-si nasul de pamant si obiectele din jur.
In timp se inregistreaza slabire, incetinirea cresterii. Manifestarile respiratorii se
accentueaza cand animalele alearga (la efort), sau in contact cu aerul rece (dimineata).
Forma acuta intalnita mai frecvent la tineretul bovin, la reinfestare, apare consecutiv
unei reactii alergice insotita adesea de febra. Se manifesta ca o dispnee grava cu
tendinta de asfixie, animalele prezentand o pozitie ortopneica, membrele departate,
respiratie bucala, tuse grava, uneori decubit lateral si moarte.

Tabloul lezional
In forma cronica: leziuni la niv arborelui traheo-bronsic unde se pot constata ghemurile
de helminti, congestia mucoasei traheale si bronhice, hipersecretie de mucus si in
infestatii masive obstructii ale bronhiolelor insotite de focare de bronhopneumonie
localizata in zona deservita de bronhiola respectiva. Aceste focare prezente obisnuit in
lobii diafragmatici, avand aspect triunghiular cu varful catre bronhiola obstruata. In jurul
focarului apare emfizemul vicariant, apoi necroza.
In forma acuta: edem pulmonar, pulmonul are aspect de organ fiert. La sectionare
alevolele prezinta un start fibrinos hialin.

Diagnostic
Clinic, epidemiologic. Confirmare prin ex larvoscopic: larve L1 500 microni, extremitatile
rotunjite, anterior cu buton citoplasmatic si ultimele 2/3 ale corpului pigmentate. La
necropsie se evidentiaza leziunile si prezenta helmintilor.

Prognostic
In forma acuta prognosticul vital poate fi grav. Economic prognostic grav.

Tratament
Vizeaza 3 aspecte:
Utilizarea medicatiei specifice si simptomatice:
Imizoli: levamisol 7,5 mg/kg, tetramisol 15 mg/kg (Nilverm)
Benzimidazoli: febantel (Rintal) 5-7,5 mg/kg, fenbendazol, albendazol, oxfendazol
5 mg/kg, cambendazol 30 mg/kg
Avermectinele 0,2 mg/kg
 Conditii de igiena si alimetatie corespunzatoare
Stoparea infestatiei/reinfestatiei (la taurine)

Profilaxie
Tratamente profilactice inainte si dupa stabulatie. Tratamente strategice 1-2 in functie de
precipitatii. In tarile cu umiditate crescuta utilirea unor dispozitive retard cu eliberare
treptata a substantei active (fenotiazina, benzimidazoli, tertahidropirimidine - pyrantel).
Distrugerea larvelor pe pasune cu cianamida de calciu sau derivati azotati.
Masuri agrotehnice: combaterea umiditatii excesive.
Imunoprofilaxie cu larve iradiate.

Dictiocauloza solipedelor
Produsa de Dictyocaulus arnfieldi. Dezvoltarea completa se realizeaza la magari, care
reprezinta important rezervor epidemiologic. La magari manifestarile clinice sunt sterse,
spre deosebire de cai unde pot uneori fi manifestari grave.
La cal ivermectinele se administreaza sub forma de pasta PO.

Protostrongilidozele ovinelor si caprinelor

Biohelmintoze prduse prin parazitismul stongililo din familia Protostrongylidae care se
dezv in bronhiole, dar mai ales in alveole si subpleural, determinand bronhopneumonii
acute sau cronice.

Etiologie
Protostrongylus rufescens, Mullerius capilaris, Cystocaulus ocreatus
Dimensiuni 1-2 cm. Bursa caudala redusa.
Ciclul biologic se realizeaza prin oua embrionate care eclozeaza in pulmon a.i. in fecale
se elimina larve L1 sau chiar L2. Aceste larve au dimensiuni de 200-280 microni,
ascutite terminal care are aspect specific (S, bucla). Sunt nepigmentate. Dezvoltarea
exogena se realizeaza in corpul unei GI reprezentata de gasteropode de uscat (melci de
livada, limacide). Infeatarea se realizeaza prin ingerarea acestor gazde sau a larvelor
libere. Dezvoltarea endogena ca la dictyocaulide.

Epidemiologie
Prezenta GI duce la mentineea larvelor pana la 2 ani.
Boala are caracter de focalitate cu o prevalenta crescuta in zonele cu soluri calcaroase
unde se dezvolta GI.
Patogeneza
Actiune antigenica mai redusa.

Tabloul morfo-clinic
Semne respiratorii: tuse, disonee, jetaj. Rar tulburari generale.
Lezional: bronhopneumonie sau pleuro-bronhopneumonie localizata cel mai frecvent in
lobii apicali si cardiaci. Focarele au aspect vitros, caracteristica prezenta unor noduli
pseudotuberculosi cu aspect circular, slaninos, culori diferite (gri, galbui) -> pulmon
impanat cu alice

Tratament
Asemanator cu dictyocauloza, dar doze mai crescute.

Profilaxie
Asemanator cu dictyocauloza, in plus combaterea GI.

Metastrongilidoze
Strongilidoze respiratorii ale suinelor, biohelmintoza produsa de parazitismul strongililor
din fam Metastrongilidae care determina o traheobronsita cronica, infestatiile fiind
intalnite la animalele crescute in sistem gospodaresc.

Etiologie
Metastrongilus elongatus si M. pudendotectus
Localizati in trahee si bronhii.
Ciclul biologic se realizeaza prin oua elarvate de 2 tipuri (mari cu coaja groasa neteda si
mici cu coaja discret mamelonata). Dezv exogena se realizeaza in corpul unei GI
reprezentata de Lumbricidae, in vasul dorsal al ramei acumulandu-se larvele infestante.
Infestarea gazdei prin consumul GI dar posibil si larvele libere eliberate dupa moartea
ramei. Apoi larvele sunt eliberate in intestin, apoi in ln mezenterici unde realizeaza o
prima naparlire, apoi pe cale limfo-hematogena in pulmoni (L5 in alveole), iar adultii in
bronhii si trahee.

Epidemiologie
Prezenta infestatiilor la animalele crescute in sist gospodaresc. Mai receptiv tineretul la
care consecutiv ingerarii unui nr mare de larve pot aparea evolutii acute. Sezonalitate si
focalitate a bolii.
Patogeneza
Act mecanic-iritativa si toxica a larvelor in migrare si a adultilor. Act antigenica pe baza
careia s-a incercat producerea unui vaccin.

Tablou morfo-clinic
Dominat de leziuni si semne respiratorii. Boala evolueaza indeosebi la tineret obisnuit
cronic, in infestatii masive pot fi si cazuri acute. Clinic evolueaza ca o tuse rebela,
eventual cu dispnee, rareori, doar in evol acute, cu stare febrila si slabirea animalelor.
Lezional obisnuit focare de bronho-pneumonie in lobii diafragmatici dar si noduli in lobii
anteriori.

Diagnostic
Clinic si epidemiologic. Examen coproscopic ovoscopic.

Tratament
Imizoli: levamisol 5-7,5mg, tertamisol 15mg
Benzimidazoli: albendazol 5mg, oxfendazol 5 mg
Ivermectine: 0,3mg

Profilaxie
Dehelmintizari profilactice in zonele in care infestatiile sunt prezente.

Singamoza (boala cascatului, tafna)

Geohelmintoza a pasarilor produsa prin parazitismul strongililor din fam Singamidae
care se localizeaza obisnuit in trahee, mai rar in bronhii. Manifestarile se intalnesc la
pasariledin sist gospodaresc. Poate produce pierderi insemnate prin intarzierea cresterii
la tineret si mortalitate.

Etiolohie
Singamus trachea (Y) la galinacee si Cyathostoma bronchialis (Y sau liberi) la
palmipede.

Ciclul biologic
Se realizeaza prin oua de tip strongil cu cate un buson la extremitati. Ouale au 85-90
microni. Dezv exogena se realizeaza in interiorul oului -> ou cu larva infestanta in
interior. Posibil ouale ingerate de lumbricide si artropode care repr gazde paratenice.
Infestarea pasarilor se va face prin ingerare de oua cunlarve, gazde paratenice sau mai
rar larve libere.
Dezv endogena: traverseaza peretele intestinal, dezv se realizeaza foarte rapid 5-7 zile.
Patogeneza este mai intensa si semnele clinice se manifesta rapid.

Tablou morfo-clinic
Semne respiratorii. Puii prezinta cascaturi, scuturaturi frecvente din cap, tuse deseori
suieratoare, scaderea apetitului, slabire, in infestatii masive asfixie cu mortalitate pana
la 15%.

Diagnostic
Examen coproscopic si prin traversul traheei in lumina zilei la puii tineri.

Tratament
Benzimidazoli: albendazol, tiabendazol,
Tetramisol
Ivermectina

Profilaxie
Tratamente profilactice.

Strongilidozele cardio-respiratorii ale carnivorelor

Determinate de strongili care paraziteaza in ductele traheo-bronsice si in parenchimul
pulmonar iar unele specii in artera pulmonara si ramificatiile ei uneori ajungand pana in
cordul drept.

Pulmonare
Filaroidoza
Biohelmintoza produsa de strongili din fam Filaroididae, localizati in bronhii si
parenchimul pulmonar, mai ales in zona bifurcatiei bronhiilor, producand
bronhopneumonii si noduli pulmonari caracteristici.
Etiologie
Filaroides oslerus, Filaroides hirti, Filaroides milski
Strongili de 0,5 cm masculul, 1,5 cm femela, capsula bucala simpla, redusa, bursa
caudala redusa la mascul.
Ciclul biologic se realizeaza prin oua elarvate. Ecloziunea se poate realiza chiar si in
caile aerofore. In fecale animalele elimina larvele.
Dezv exogena se realizeaza in corpul GI repr de gasteropode de uscat. Infestarea
animalelor prin ingerarea melcilor cu larve.
Dezv endogena: intestin, ln, pulmon (L5 apoi adulti)

Tablou morfo-clinic
Dominat de semne si leziuni ale ap respirator. Clinic: tuse, jetaj, dispnee la efort.
Leziuni: bronho-pneumonie localizata, caracteristici fiind nodulii cu aspect pediculat, mai
ales in zona ramificatiilor bronhiale. In nodulii recenti se pot observa helmintii prin
traversul lor, in cei mai vechi se poate observa extremitatea terminala a femelei care
perforeaza nodulul.

Diagnostic
Clinic, epidemiologic, examen coproscopic larvoscopic (larve nepigmentate, mobile).

Tratament
Imidazoli: levamisol 5-7,5,
Benzimidazoli: fenbendazol 10 mg, albendazol
Avermectine: 0,2 mg

Profilaxie
Respectarea conditiilor de igiena, limitarea accesului la GI.

Crenosomoza vulpilor
Produsa de helminti din fam Crenosomidae (Crenosoma vulpis) care paraziteaza in
trahee, bronhii si parenchimul pulmonar. Masculul 0,5 cm, femela pana la 1 cm.
Ciclul biologic asemanator cu filaroididele (GI gasteropode terestre).
Patogeneza si manifestarile clinice pot fi mai accentuate datorita faptului ca Crenosoma
prezinta spini pe cuticula.

Cardio-pulmonare
Produse de strongili din fam Angiostrongilidae.
Speciile importante: Angiostrongilus vassorum la caine, Aelurostrongilus abstrusus la
pisica.
Strongili pana la 1 cm, localizati cel mai frecvent in artera pulmonara si ramificatiile ei,
uneori si in cordul drept.
Ciclul biologic prin intermediul GI (gasteropodele terestre). Contaminare prin ingerarea
GI sau a larvelor libere.
Patogeneza datorata actiunii mecanic-iritative prin care helmintii det scleroza peretelui
vascular, iar in infestatii masive, cand formeaza ghemuri, produc perturbari de circulatie,
pot antrena coagularea si obstructii ducand la solicitatrea si extenuarea cordului drept si
in final insuficienta cardio-respiratorie.

Tablou morfo-clinic
Caracteristic unei insuficiente cardio-respiratorii cu evol obisnuit cronica. In faza de
debut oboseala la efort, tuse, dispnee. In faza de stare semne evidente ale insuficientei
cardiace: puls retrograd, ascita, hidropericard, edeme.
Boala obisnuit evolueaza cronic, luni de zile, rar in infestatii masive episoade acute prin
extenuarea cordului cu moarte la 8-10 zile.
Leziunile mai ales la niv arterei pulmonare: perete calcificat, in ramif arterei se intalnesc
coaguli de sange si ghemuri de helminti. Aspect particular: focare de bronhopneumonie
aspect de branza de Roquefort.

Diagnostic
Clinic, epidemiologic, ex coproscopic larvoscopic (larve foarte mobile, nepigmentate,
extremitatea posterioara ascutita si curbata).

Tratament
Antihelmintice specifice: fenbendazol 15-20 mg 2-3 zile consecutiv, ivermectina 0,2 mg.
Medicatie de sustinere

Profilaxie
Tratamente profilactice in zonele in care evolueaza boala.

Strongilidoze gastro-intestinale la rumegatoare

Geohelmintoze produse prin dezv si parazitismul strongililor din mai multe familii la
rumegatoare, localizati in diverse segmente ale tubului digestiv, parazitismul lor
determinand manifestari clinice la tineret la care se intalneste un sindrom digestiv,
anemie si intarzierea cresterii, la adulte evoluand subclinic (purtatori de strongili).
Aceste boli sunt importante atat prin consecintele economice datorate intarzierii cresterii
tineretului dar si scaderii productiei la adulte si deasemenea prin costul masurilor de
control parazitologic (tratamente si profilaxie) care evolueaza cu o prevalenta crescuta
in special in zonele cu climat temperat si umed.

Etiologie
3 familii:
Trichostrongilidae
Ancylostomidae
Strongilidae
Localizari: cheag, int subtire, int gros.
Cheag: fam Trichostrongilidae: HOT
Haemonchus contortus
Ostertagia circumcinta, Ostertagia ostertagi
Trichostrongilus axei
Intestin subtire: TNB
fam Trichostrongilidae
T. Vitrinus
T. Colubriformis
Nematodirus spatiger
Nematodirus filicolis
Fam Ancylostomidae
Bunostomum trigonocephalum

Int gros: fam Strongilidae

Chabertia ovina
Oesophagostomum venulosum
Oesophagostomum columbianum
Oesophagostomum radiatum

Unii strongili sunt liberi in tubul digestiv, fiind obisnuit chimofagi, altii sunt fixati de
mucoasa tubului digestiv (Haemonchus, Bunosromum, Chabertia), fiind hematofagi sau
chiar histiofagi. Unii au hranire dubla (Ostertagia).
Ciclul biologic se realizeaza prin oua de tip strongil. Dimensiuni intre 60-90 microni,
asemanatoare intre ele, cu exceptia oului de Nematodirus care are 130-260 microni,
eliptic, subst interna sub forma a catorva blastomere dispuse central.
Dezvoltarea exogena se realizeaza in conditii de umiditate si temperatura favorabile (25-
26 C) in 12-24 ore eclozioneaza iar in 5-6 zile formeaza L3. Aceasta dezv se
prelungeste in cond scaderii temperaturii, fiind mult mai intarziata la 15 C si inceteaza
sub 12 C. La nematodirus dezv exogena se realizeaza in int oului, a.i. adesea elem
infestant este repr de oul cu larva in interior.
Dezv endogena se realizeaza intraparietalcurealizarea celor doua naparliri si a stadiului
L5, care apoi paraseste peretele intestinului devenind adult liber sau fixat pe perete. Se
realizeaza intr-un timp variabil 22-35 zile cu posibilitatea prelungirii acestei perioade
pana la cateva luni realizandu-se in fapt o diapauza (hipobioza) a larvelor. Aceasta
diapauza este inregistrata mai ales la Haemonchus, Ostertagia si Oesophagostomum,
constatandu-se ca ea se realizeaza indeosebi in cazul larvelor ingerate la sfarsitul
sezonului de pasunat. Astfel adultii se formeaza in numar masiv in primavara = spring
rise. Aceat fen de diapauza este influentat nu doar de factori climatici ci si de factori ce
tin de gazda inregistrandu-se frecvnet la animalele gestante cu formarea adultilor in
numar mare dupa fatare = parturient rise.

Epidemiologie
Surse: animalele parazitate, cu manifestari clinice si adultele cu infestatii subclinice
(stare de purtator), rumegatoarele salbatice, alte specii la care se pot dezvolta unii
strongili (trichostrongili la cabaline, iepuri). Poluarea pasunilor se realizeaza masiv de
catre animalele infestate astfel ca un animal cu semne clinice prezinta opg peste 10000.
Importante in mentinerea viabilitatii oualor si larvelor sunt temperatura si umiditatea,
primele stadii larvare fiind distruse de uscaciune excesiva.
Receptivitate: cele mai receptive ovinele, apoi bovine, caprine. Mai receptiv tineretul si
animalele subnutrite si carente vitaminice, minerale, etc. Se poate intalni o rezistenta a
unor animale fata de infestatiile cu strongili datorata unui factor antihelmintic determinat
genetic (factor Vf) corelat cu prezenta unui anumit tip de hemoglobina (Hb BB).
Infestarea: la pasune, rar in stabulatie, prin ingerarea larvelor infestante (L3) de pe
vegetatie (exc Nematodirus cand elem infestant = oul cu larva in interior). In cazul lui
Bunostomum infestarea se realizeaza activ transcutanat (specific Ancylostomidelor)
dupa care larvele migreaza limfo-hematogen si ajung initial in pulmon iar apoi sunt
deglutite si ajung in tubul digestiv. In cazul ingerarii larvelor de Bunostomum acestea
patrund prin mucoasa cavit bucale si realizeaza aceeasi migrare specifica.
Dinamica si evolutia bolii: manifestarile clinice apar catre sfarsitul sezonului de pasunat,
existand insa episoade cu manifestari clinice brutale in primavara.
Evolutia SGI este legata de conditiile de mediu care favorizeaza dezv larvelor,
infestatiile avand o prevalenta crescuta si intensivitate mare aparazitismului in anii
ploiosi in care au o tenta enzootica, uneori posibil epizootica.

Patogeneza
Mec patogenetice sunt in functie de gradul infestarii, nr speciilor parazite, modul de
hranire si receptivitatea si reactivitatea gazdei.
Act mecanic-iritativa este det de dezv intra-parietala a larvelor dar si de adultii
hematofagi si histiofagi. Acestia determina distrugerea microvililor, apoi formarea de
microtunele si chiar microabcese in mucoasa digestive. Consecinta acestei actiuni sunt
fen de persorbtie (absorbtia unor particule mai mari decat cele obisnuite) si
malabsorbtie. La speciile de strongili la care se realizaza si diapauza se produc noduli
intraparietali uneori in numar masiv (Haemonchus, Ostertagia, Oesophagostomum).
Patrunderea transcutanata a lui Bunostomum genereaza leziuni cutanate (dermite,
pododermatite), iar consecutiv pasajului pulmonar se produc leziuni (microhemoragii si
edem pulmonar).
Act spoliatoare realizata datorita consumului selectiv la speciile chimofage care prefera
anumite principii nutritive (P, Ca, Co, Cu, vitamine), iar la speciile hematofage si
histiofage in infestatii masive act spoliatoare este insotita si de cea toxica.
Act toxica produsa de speciile hematofage si histiofage care prin secretiile salivare cu
efecte hemolitice, anticoagulantedar si neurotrope, metabolice, pot produce atat
procese locale (congestii, hemoragii, edeme), cat si actiuni la distanta sau chiar
generale.
Act inoculatoare mai ales in infestatii masive cand se creaza porti de intrare si conditii pt
dezv in special a anaerobilor.
Act antigenica det de antigenele metabolice (cele de naparlire) si de cele secretorii
(secretate de helminti). Acestea sunt responsabile de rezistenta la reinfestari dar si de
reactiile de hipersensibilitate cu aparitia edemelor la reinfestari.
Corolarul acestor actiuni o repr perturbarea metabolismului atat local, pornind de la
cresterea pH-ului si instalarea unei hipoaciditati, reducerea cant de suc gastric,
maldigestia, perturbari ale metabolismului in special protidic -> dismetabolii, distrofii,
etc.

Tablou morfo-clinic
Aspecte variate in fct de varsta anim, starea de intretinere, nr speciilor parazite si gradul
infestatiei.
Obisnuit SGI evol cronic la tineret, la care sunt intalnite si episoade acute, infestatiile
fiind subclinice, latente la adulte.
Forma acuta: obisnuit 2-5 luni, evol sub forma unui sindrom digestiv cu o diaree
negricioasa care murdareste trenul posterior, insotita de inapetenta, polidipsie,
deshidratare, incetinirea cresterii, par mat si casant. In infestarile masive mai ales cu
Haemonchus, Nematodirus si Bunostomum la miei posibil ca aceste tulburari sa se
accentueze cu evolutie supraacuta si mortalitate in 2-3 zile.
Forma cronica: sindrom anemic, animalele slabesc, scade pofta de mancare, diaree
intermitenta, uneori chiar constipatie, modificari ale aspectului crotinelor. Evolutia de
lunga durata, iar dupa cateva luni apar edeme declive, par mat si casant, animalele
slabesc, decubit prelungit, posibilitate scazuta de mortalitate.
La adulte infestatiile obisnuit subclnice: scaderea productiilor (la lapte pana la 40%),
rare tulburari digestive.
Leziunile in fct de forma de evol a bolii: in forma acuta: paliditatea mucoaselor, cadavru
anemic, mase musc emaciate,deshidratare, in tubul digestiv congestii pana la
hemoragii, ulceratii in fct de nr helmintilor, edeme si noduli (nr mare de noduli =
mucoasa cu aspect de karakul). In cazul lui Bunostomum: dermite, panaritiu, edem
pulmonar, microbronsite.
Leziunile in formele cronice au aspect cataral, rareori congestii si noduli. Cadavru
cahectic.

Diagnostic
Clinic si epidemiologic, confirmare coproscopic. Este necesara coroborarea rez ex
copro cu semnele clinice stabilindu-se SGI evolutiva sau stare de purtator la adult.
Paraclinic: det pepsinogenului plasmatic -> crescut in infestatia cu Ostertagia la 4 zile
p.i. Examen necropsic.

Tratament
Medicatie specifica asociata cu medicatie simptomatica dupa caz. Hranire suplimentara.
Retragerea animalelor de pe pasunile puternic infestate in evolutii acute.
Imizoli: tetramisol 15 mg
Benzimidazoli: albendazol 5 mg, fenbendazol 5 mg, oxfendazol 5 mg, cambendazol 50-
100 mg, tiabendazol 50-100 mg
Avermectine 0,2 mg.

Profilaxie
Tratament profilactic 2 sapt inainte si 2 dupa. Tratamente strategice in fct de facorii
climatici.
Dispozitive intrarumenale pt chimiopreventie.
Pasunatul separat al tineretului. Depunerea gunoiului la platforma pt biosterilizare.