Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Controlul Fisurilor de Suprafata Prin Metoda Lichidelor Penetrante

    Încărcat de

    Florin Tr
    15 vizualizări20 pagini
    Controlul Fisurilor de Suprafata Prin Metoda Lichidelor Penetrante

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Controlul Fisurilor de Suprafata Prin Metoda Lichidelor Penetrante

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    15 vizualizări20 pagini

    Controlul Fisurilor de Suprafata Prin Metoda Lichidelor Penetrante

    Încărcat de

    Florin Tr
    Controlul Fisurilor de Suprafata Prin Metoda Lichidelor Penetrante

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 20
    Sorel, aoe Soesca Cex tose bg be Hy wae Informatii despre controlul nedistrus CND Compact si usor de inteles Volumul 9 CONTROLUL FISURILOR DE SUPRAFATA PRIN METODA LICHIDELOR PENETRANTE Castell-Verlag GmbH Wuppertal incolaborarecu (KARL DEUTSCH ng Volumul 9 CONTROLUL FISURILOR DE SUPRAFATA PRIN METODA LICHIDELOR PENETRANTE de Prof. Dr.-Ing. Volker Deutsch si Dr rer. nat. Ralf Wagner ‘Traducere: Dipl. Phys. Nicolae Doniga Redactare in limba romana: C.N.D. Eduard Raimund Zeman Biblioteca Germana - CIP —inregistrare unitar’ Deutsch, Volker si Wagner, Ralf Controlul fisurilor de suprafat3i prin metoda lichidelor penetrante ‘Traducerea: Dipl. Phys. Nicolae Doniga Metoda lichidelor penetrante foloseste la: aimund Zeman 4 i Eduard Re Marcarea fisurilor de pe suprafata pieselor oricdror materiale metalice si neme- © Castel Publication Inc., Wuppertal 2001 talice intr-un mod asa de clar incat aceste fisuri si poata fi vazute de catre un observator atent far’ nici o greutate si fard nici un mijloc optic ajutstor. Toate drepturile sunt rezervate, inclusiv pentru tipirirea de extrase, ‘ redarea partial sau integral (fotocopie, microcopie) si traducerea Metoda lichidelor penetrante este una din cele mai vechi si mai simple metode de control nedistructiv (CND). Este folosita pentru controlul multor piese, in Printed in Germany primul rand n industria aeronautic’, dar sidin ce in ce mai multin constructia de automobile. Formatarea textului, tipsrirea si prelucrarea: RGA-Druck, Remscheid ISBN 3-934-255-07-8 — Cuprins 1. INTRODUCERE 7 1.1 Controlul nedistructiv (CND) 7 1.2 _ Fisurile si efectele lor 7 1.3 Principiul controlului fisurilor de suprafatt 8 2. PRINCIPIIFIZICE 9 2.1 Efectul care sti la baza metodei: capilaritatea 9 2.2 Principiul controlului cu lichide penetrante u 3. PRINCIPII TEHNICE ALE METODEI 14 Mediu de control si derularea controlului 14 3.1 Curatarea prealabil’ 15 3.2. Mediul de penetrare 15 3.3 Curdtarea intermediara 19 3.4 Aplicarea developantului 20 3.5 Evaluarea 21 4. PRACTICAIN CONTROLUL CU LICHIDE PENETRANTE 2 4.1, Controlul mobil 22 4.2. Controlulin cabine de examinare 24 4.3 Instalati de control automatizate 24 44 Conditiide control si supravegherea lor 26 5. CONTROLUL CU LICHIDE PENETRANTE iN CADRUL CND 28 6. CONTROLUL ETANSEITATII 32 |. INTRODUCERE 1.1 Controlul nedistructiv (CND) in cadrul Asociatiei Germane de Control Nedistructiv (DGZ{P) uneste toate activi- tatilede CND din Germania. Asociatia cuprinde ca membri cca. 1000 de persoane sicca. 500 defirme din diferite corporat. Asociatia defineste astfel misiunea CND: CND apartine celor mai importante metode de supraveghere teh- nica, care ~ asemeni diagnosticului medical - poate recunoaste la imp defectele ascunse din componente si constructii inainte timpul functionarii lor, incat sa fie prevenita rebutarea neprevazu- t&aacestora, Oalta definitie, rezultata de asemenea din identiticarea defectelor din materiale, suna astfel Misiunea CND este detectarea neomogenititilor sau zonelor de- fecte din piese solicitate mecanic fara distrugerea acestora, ca si evaluarea rezultatelor controlului, astfel ca si poata fi formulata o izare a acestor piese controlate. Legile garantiei oferite de producitor, nou aparute si cu aplicabilitate in toata lumea, au contribuit mult la imbunatatirea calitéti produselor. Un management riguros al calitati a redus din cein ce mai mult defectele, incat viziunea pozitivia controlului poate fi astfel descris Printr-o tehnica de control reproductibili se garanteaza ci ele- ‘mentele care au fost considerate apte de utilizare nu prezinta de- fecte mai mari decat valorile precizate in prescriptiile de control. Schimbarea constain faptul cd sunt cautate inainte de orice elementele ce contin defecte. Misiunea de baz’ este decizia de a permite folosirea pieselor fr’ de- fecte. in acest sens sunt esentiale prescriptille de control. Astfel de prescripti exist’ deja in numar considerabil: ca reguli de livrare, respectiv receptie, ca directive sau ca reglementiri, Ele trebuie sa descrie in primul rand limita dintre stirile bun-rau, dar si prin ce metode poate fi recunoscutd fra dubiu aceast& limita. Este necesara satisfacerea constantd si reproductibila a prescriptiilor de control atat din partea personalului de executie, controlorii, cat side la aparatele pe care acestia le utilizeaz 12 urile si efectele lor Fisurile pot aparea din cauza conditilor necorespunzitoare de fabricatie. Des- {fasurarea gresitd a procesului de rcire la piese turnate sau forjate, supraincalzirea in cazul procesului de slefuire sau solicitarile mecanice prea mari in timpul functiondriireprezint’ adesea cauzele aparitielfsurilor. Si defectele de structurd, ca de exemplu canalele, crestaturile sau filetele executate prea ascutit in zone puternic solicitate pot conduce la formarea fisurilor in timpul aplicariisarcinii Fisurile sunt prin definitie intreruperi inguste de material, a céror lungime pe suprafaté depaseste de mai mult de zece ori dimensiunea in adancimea piesei. LLitimea fisurii este foarte redusa, cel putin de zece ori mai mic’ decat adancimea ei, De cele mai multe ori, fisura are capatul interior ascutt, adic3 formeazi o crest&tur’ colturoasé. in cazul solicitarilor mecanice, in special al incarcérilor alternante sau puteric variabile, in varful fisuri apar tensiuni care pot genera 0 evolutiea acesteia. Astel se dezvolta succesivo stare in care sectiunea reziduals a solicitari, care se micsoreaz4 in mod constant, nu maieste sporitd :rezultatul este o rupturd- numita si ruptura de oboseala Acesta este motivul pentru care este intotdeauna necesardio atentie deosebiti in azul aparitie fisurilor. Si tocmai de aceea este de asa mare important’ detecta- rea isurilor. Acest apt este valabil in special in cazul fisurilor de suprafata. in cazul majoritatii solcitarilor la care sunt supuse de exemplu elementele unui auto- mobil, tensiunile mecanice cele mai puternice apar pe suprafetele pieselor. Trebuie precizat c& nu orice fisurd find trebuie si conduc’ neapirat spre 0 ruptura. Legile mecanicii ruperi ne invaté case poate trai” cu anumite fisur. Aceasta depinde de multe conditii, chiar si de unele care nu se pot sesiza prin tehnica controlului sau pentru care trebuie depuse anumite eforturi pentru a puteafi detectate, 1.3 Principiul controluluifisurilor de suprafata Fisurile de suprafata sunt in mod normal greu de recunoscut pentru ochiul ‘omenesc, iar uneori chiar nu pot fi descoperite, Deschiderea spre suprafaté a fisuriieste prea ingusta si nu poseda nici un fel de contrast optic faté de portiunile adiacente. Situatia se poate imbunatati prin folosirea lupelor sau a microscoa- pelor. Cercetarea pieselor mari este ins consumatoare de timp, cu atat mai mult cu cat piesa prezint& o forma mai complicati. Toate metodele de CND pot fifolosite pentru detectarea fisurilor. Dou dintre ele sunt cele mai sensibile: controlul fisurlor cu pulbere magnetica (MT) si metoda lichidelor penetrante(PT). Ambele rezolvi problema dupa acelasi principiu, chiar dac’ tehnic in mod total diferit: ingusta deschidere a fisuri pe suprafata piesei este largita din punct de vedere optic si marcatd astfel incat aceasta indicatie Kirgitd s8 iasa in evident’ printr-un contrast suficient fata de restul suprafetei piesei. PRINCIPII FIZICE 2.1 Efectul care std la baza metodei: capilaritatea. Cel mai important dintre principille fizice ale controlului cu lichide penetrante este efectul de capilaritate, care produce nu doar patrunderea mediului de control in fisurd, ci si extragerea acestuia din fisurd cu ajutorul developantului Prin efect capilar se intelege fenomenul prin care un lichid urc’ intr-un tub subfire cand acesta este cufundat intr-o baie ce contine lichid (fig. 1). Exemplu | KD-Check RDP-2_atinge inte-un capilarfibra destieta| 3ym diametru (3) 0 inaltime h) de cea. 200m | Fig. 1. Efectul de capilaritate inaltimea h la care ajunge lichidul depinde de proprietatile fizice ale acestuia, in special de densitatea p -aceasta este o liter’ greceasca mica si este pronuntatéro, de tensiunea superficial -aceastd literd greceascd se numeste gamma-, numita siconstanta de capilaritate, ca si de diametrul d al tubulu Exprimarea dependenteiin formuld este: h~ —— ? ‘Semnul ~ inseamna proportionalitate, nu egalitate. Exista si alte influente, de exemplu acceleratia gravitationala g. Gravitatia influenteaza indicatile de fisuri prin pozitia variabila a suprafetelor pieselor controlate in campul gravitational. Miatimile p si y sunt caracteristici de material, in acest caz caracteristici ale lichidului penetrant, Formula arata ca adancimea de patrundere h creste odata cu cresterea tensiunii superficiale. Existenta tensiunii superficiale se datoreazi fenomenelor de coeziune si adeziune. Notiunea de coeziune descrie tendinta celor mai mici constituenti (moleculele) de a fine laolaltlichidul. Din contra, adeziunea reprezinta tendinta moleculelor de a adera la moleculele unui alt material, de exemplu o suprafati solid’. Lichidele care posed forte de coeziune mari se caracterizeaza printr-o tensiune superficialé ridicat. Dacd aparforte mari de adeziune intrelichid si corpul solid adiacent, tensiunea superficial se reduce. rice om cunoaste faptul cd apa formeaz’ picaturi pe o suprafati metalic picdturi care se desfac la fel ca un sirag de perle, in vreme ce uleiul subtire ud aceeasi suprafati, sub forma unui strat uniform. Apa are o valoare mai mare a Coeficientului y decat uleiul. Comparand diferite uleiuri, uleiul fluid este superior Uleiului vascos din punct de vedere al vitezei de penetrare intr-un vas capilar, deoarece aceasta vitezd creste cu scderea vascozitati Amibele valor, psi, sunt dependente de diferiti parametri, de exemplu de temperatura mediului incon- jurator. Efectul de capilaritate pare si contrazica legea vaselor comunicante (fig. 2) Exemplu: Pentru KD-Check ROP-2, indltimea H este aceeasi, cand diametrul D este de minim mm. // Fig. 2. Vase comunicante ‘Aceastii reguli spune ci indltimile lichidului in tuburiaflate intr-o baie de lichid sunt intotdeauna egale. in acest caz diametrele tuburilor sunt fr indoialé mult mai mari decat in cazul capilarelor subtiri, incat presiunea exterioara asupra cantititii mai mari de lichid are un efect de egalizare a nivelului din vasele comunicante mai mare decat tensiunea superficialé rlspunzStoare de efectul de capilaritate. Ofisura aren general o geometrie cu totul diferité de un capilar rotund. Ea este inchis cel putin in partea de fund si consti din dou’ fete, asezate strans una in fata celeilalte, a caror extensie pe suprafata este mai mare decat perpendicular pe suprafata, in adancimea materialului. Modelul a doug plici dispuse inclinat de cealaltd (fig. 3) pare si descrie mai bine decat un capilar rotund structura geometricd a unei fisuri Fig. 3. fectul de capilaritate in cazul a dous plécidispuse inclinat una fata de cealalt Si aici lichidul urca peste nivelul bai, conditionat de tensiunea superficiala Distanta a dintre plc influenteaz& aici calculele n acelasi mod ca si diametrul d alcapilarului. Daca a scade spre zero, indltimeah creste spre infinit. Cantitatea de lichid absorbit tinde in acest caz spre zero. 22 Pri controlului cu lichide penetrante Controlul cu lichide penetrante const din parcurgerea mai multor etape (fig. 4). Succesiunea temporal a etapelor este diferité in cazul unor medii de control diferite. in fiecare caz trebuie respectate cu exactitate indicatille producstorului sitecomandirile din prescriptiile de control Pregatirea piesei de controlat sia suprafetei sale este prima etapa de lucru. ‘Cea mai importanta conditie pentru aplicarea controlului culichide penetrante este ca fisura sd fie deschisa la suprafata si sa aiba o deschidere care si permit pitrunderea mediuiui penetrant, De aceea suprafata piesei de controlattrebuie ‘Sd fie curata. de curitare 1. suri murda 4. Curdtarea’ 3. Fazade penetrare ae Fig. 4. Etapele de bazd ale controlului cu lichide penetrante. ‘Aceasté stare poate fi realizat uneori prin spalare cu api, eventual adaugand spun sau detergenti. Uleiul patruns in fisuré nu poate fi indepartat de cele mai multe ori, eventual doar partial. intr-un astfel de caz folosirea unui solvent permite depasirea acestui obstacol Daca fisura este umpluti cu componente solide, de exemplu produse de cor zune ca rugina sau altceva, starea in care indicatia poate sa apard va fi obtinuti doar prin dizolvarea umpluturi siindepSrtarea ei, folosind o substant& caustic’. Este necesard apoiclatirea pieselor de controlat si uscarea suprafetei. Dacd fisura este degajati si suprafata este curati si uscatd, poate urma aplicarea pene- trantului, Prin capilaritate, acesta patrunde in fisurd. In functie de vascozitatea penetrantului side geometria fisurilor, acestea sunt umplute cu penetrant dupa Un anumit timp. Dupi denumirea in limba englez’, prescurtarea denumiti metodei ichidelor penetrante este PT. Urmeazii apoi curdtarea intermediara. Prin aceasti operatie se indepirteaza excesul de pene- trant, incd existent pe suprafata piesei. Nu este permisa curdtarea penetrantului absorbit in fisuri. Urmeazi o nous uscare siin continuare aplicarea developantului. Din momentul in care acesta acopera suprafata pie- sei sieste suficient de uscat, developantul actioneazi la fel ca in cazul aplicari Unei sugative pe o suprafaté umeda, genernd absorbtia penetrantului rimas. Dac penetrantulafostinca prezentin isu eliese din noula veal doar in acele zone. Dac’ stratul superficial format din developant este subtire, penetrantul se acumuleazi nu doar in imediata apropiere a domeniului de deasupra fisuri ci si {in zonele adiacente (in functie de volumul fisurilor), Penetrantul extras din fisurd umezeste un domeniu care este clar mai lat decat deschiderea fisurii. Dac developantul alb prezinta un contrast clar de culoare fat de un penetrant rosu, atunci indicatia de fisurd este usor vizibilé (fig. 5). Fig. 5. Evolutia unui penetrant colorat cu un developant ued. Developantul trebuie si absoarba penetrantul patrunsin fisuri, invingand efectul de capilaritate al fisuri si dacd este cazul siefectul gravitatiei. El trebuie sa exercite asupra penetrantului un efect mai puternic decat il exercitifisura. Acest lucru este posibil doar dac’ developantul contine capilare ale caror diametre sunt mult mai mici decat deschiderea fisuri. In afari de aceasta, stratul de developant trebuie si fie aga de subtire incat penetrantul contrastant si poatd ajunge cu 0 ltime suficienta pana la suprafata vizibilé a stratului de developant. Daca in schimb cantitatea de penetrant rmasi in fisurS este foarte mare, rezulti 0 indicatie cu suprafati mare, care impiedicd de asemenea recunoasterea unei fisuri, la fel ca sio structura poroasi a piesei de examinat. Daci este necesard curatarea finald a pieselor controlate si considerate far defecte, aceasta se va decide in fiecare caz in parte in functie de tipul de prelucrare la care urmeaza si fie supuse piesele dup control. 3. PRINCIPII TEHNICE ALE METODEI Mediul de control si desfasurarea controlului ‘in notiunea de mediu de control sunt cuprinsi penetrantul, curatitorul inter- mediar si developantul. in momentul de fatd este dificil descrierea acestora, intrucat exist dou’ norme, care sunt amandou’ partial valabile, dar care se deosebesc in privinta notiunilor, definitillor si deserierilor: Din norma germand DIN 54152 sunt inca valabile Partea 2 (Verificarea medillor de control) siPartea 3 (Blocuri de control). Partea 1 (Executarea controlului)afost inlocuitd prin norma ‘europeana DIN EN $71, ale c&rel parti 2 (Verificarea medillor de control) si 3 @locuri de control) se gisesc doar in faza de proiect. Multitudinea confuz—cel putin la prima vedere - de medi de control care pot fi utilizate si de moduri de folosire este si mai mult amplificata prin aceast8 duali- tate renetant Caron intemedar elope Tip [Denonive i [Me [Deni [tp [Denwmive ie toa i [renanntoecant [a |a [an © [a [Devsopantinet A jt | Penetrant colorat 6 |B |Emuigator ipofil € |b |Developant umed pe |c VTemaigtope ba baad ops ou dca snaps renin inaphcu it [Penantmant [Je [omen desictiady [A Jo [Bevdopantuned [e (orescence spenselnaps 2 Jemigtornaats Ba |Deveopnt | Vuseger |rcoree’ prspire | cuir uae | nap) 3. Cite fn cu ap EF [apisisovent fe |Devetopant ued pebazide api soude | alvent pentru aplcati | specie (de ex- deve I lopant pete) Tabela 1, Agentide control conform DIN EN 571-1 (identic cu SREN 571-1) Sunt adaugate litereleK din standardul DIN 54152 Explicaie:lipofinseamna pe baz’ de uel sau solubilin lei Hidrofilinseamnd pe baz& de apa sau sotubiln apa Tabela 1 este extras din partea valabild a standardului DIN EN 571-1, dar este limitat la indicié din invechitul, ins des citatul standard DIN 54152. Utilizatorul — pentru care a fost conceput aceasta lucrare ~ ar trebui si nu fie indus in eroare de aceasta situatie. Practica utiliziri acestor materiale arata in mod normal substantial mai simplu (vezi cap. 4) Desfésurarea controlului este extras’ tot din standardul DIN EN 571-1. Pentru ‘mai mult8 clartate, in tabela 1 sunt prezentate suplimentar caracteristicile me- dillor de control. Surprinde ca din tabela 1 lipsesc etape importante din desfésurarea controlului. ‘Aceasta concluzie este valabilin special pentru 3.1 Curatarea prealabi Alegerea metodei adecvate pentru curditarea prealabili se face in functie de impuritatile cunoscute sau care pot si existe in fisur8, ca si de posibilitatile existente la locul controlului, Intrucat grasimile sau uleiurile sunt impurititile cele mai des intalnite pe metale, acestea sunt in cele mai multe cazuri inde- partate folosind solventi sau degresare cu vapor. in cazul folosirii solventilor trebuie avut in vedere ci in etapa actuala este vorba aproape fara exceptie de lichide inflamabile. Utilizarea curdtitorului halogenat, neinflamabil, obisnuit in perioada dinainte nu mai este permisi in Germania. Exemple de metode uzuale de curdtare sunt: curitare cu solvent curitare cu Tensiden degresare cu vapori decapare alcalina sau acids electrocur curitare cu ultrasunete combinatii ale metodelor mentionate Dupa curditarea suprafetei, piesa trebuie neapirat uscat3, astfel ca fisura si fie

    S-ar putea să vă placă și