Sunteți pe pagina 1din 9

ENERGIA EOLIAN

"Producerea de energie eoliana a parasit statutul de activitate marginala


pentru a atinge acum domeniul surselor de energie neconventionala
eficiente si
rentabile. (EWEA - European Wind Energy Association)

Introducere
In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii
cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili , devine
din ce in ce mai importanta reducerea dependentei de acesti combustibili.
Energia eoliana s-a dovedit deja a fi o solutie foarte buna la problema
energetica globala. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu
numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare
reformuleaza si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor.
Energia eolian este o surs de energie regenerabil generat din
puterea vntului. Energia cinetic a vntului poate fi folosit pentru a roti
nite turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Formarea
vnturilor se datoreaz micrii Pmntului, astfel nct Soarele nu
nclzete Pmntul uniform, fapt care creeaz micri de aer.
Utilizarea vntului pentru a genera energie electric a fost o tehnic
mult folosit n vechime.
Cnd vntul ntoarce paletele unei mori de vnt, se nvrte o turbina
n interiorul unui mic generator pentru a produce electricitate, la fel ca la o
uzin electric pe crbune. O moar de vnt la o ferm poate face doar o
cantitate mic de energie electric - suficient pentru a alimenta cteva
utilaje de la ferm. Pentru a produce suficient electricitate pentru o
mulime de oameni, companiile de electricitate construiesc "ferme
eoliene" cu zeci de turbine eoliene uriae. Fermele eoliene sunt construite
n zonele de cmpie, deschise, unde vntul sufl cu cel puin 14 mile pe
or.
La sfritul anului 2006, capacitatea mondial a generatoarelor
eoliene era de 73 904 MW, acestea producnd ceva mai mult de 1 % din
necesarul mondial de energie electric.
Se crede c potenialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s
asigure de cinci ori mai mult energie dect este consumat acum. Acest
nivel de exploatare ar necesita 12,7 % din suprafa Pmntul (excluznd
oceanele) s fie acoperite de parcuri de turbine, presupunnd c terenul ar
fi acoperit cu 6 turbine mari de vnt pe kilometru ptrat. Aceste cifre nu
iau n considerare mbuntirea randamentului turbinelor i a soluiilor
tehnice utilizate.
Dei nc o surs relativ minor de energie electric pentru
majoritatea rilor, producia energiei eoliene a crescut practic de cteva
ori ntre 1999 i 2010, ajungndu-se ca, n unele ri, ponderea energiei
eoliene n consumul total de energie s fie semnificativ: Danemarca (23%),
Spania (8%), Germania (6%).

Puterea eolian instalat i predicii pn n 2020


In ultimii ani, utilizarea energiei eoliene a consemnat un progres
deosebit. Astfel, intre 1995 2005, rata anuala de crestere a fost de cca
30%, conducand la o putere instalata totala noua de 32.000 MW, adica
dublu decat in domeniul energiei nucleare din aceeasi perioada. In ultimii
25 de ani, eficacitatea energetica s-a dublat, iar costul unui kWh produs a
coborat de la 0,7 euro la circa 0,32 euro in prezent.
Potrivit studiului realizat de Asociatia Europeana a Energiei Eoliene,
cel mai mare producator de energie eolian in UE este Germania cu
25.777 MW instalati in 2009, fiind urmata de Spania cu 19.149 MW si de
Italia cu 4.850 MW. Polonia avea anul trecut 725 MW instalati, Ungaria-
201 MW, Bulgaria- 177 MW.

Potenialul eolian
Viteza vntului este luat la 80 m, deoarece aceasta este nlimea
turbinelor moderne de 1500 kW, cu un diametru de 77m.
La nivel global, circa 13% din toate staiile meteorologice raporteaz
viteze medii anuale ale vntului la 80m 6.9 m / s (puterea vntului fiind
de clasa 3 sau mai mare). Zonele respective, prin urmare, pot fi
considerate potrivite pentru producerea de energie eolian cu cost redus.
Aceast estimare este considerat a fi conservatoare.
De pe toate continentele, America de Nord are cel mai mare numr
de staii din clasa 3 (453) i Antarctica are cel mai mare procent (60%).
Zonele cu potenial mare se regsesc n Europa de Nord de-a lungul Mrii
Nordului, vrful de sud a continentului sud-american, insula Tasmania n
Australia, regiunea Marilor Lacuri, precum i coastelor de nord-est i nord-
vest a Americii de Nord.

Harta potenialului eolian mondial, cu vnturile la 80 m


Harta potenialului eolian cu vnturile medii la 80 m pentru Europa

Harta potenialului eolian din Romnia, cu vnturile la 50 m

Harta potenialului eolian din Romnia elaborat pentru diferite


condiii topografice este ambigu, poate chiar voit ambigu. De exemplu
sunt reprezentate cu aceiai culoare zone care au un potenial eolian
diferit. Astfel, n zona litoralului, reprezentat cu violet, puterea vntului
este > 8,5m/s iar n Munii Fgra, reprezentai tot cu violet, puterea
vntului este > 11,5m/s.

Tehnologia producerii energiei eoliene


O turbina eoliana lucreaza ntr-un mod opus celui al unui ventilator.
n loc de a folosi energie electric pentru a face vnt, o turbina eoliana
folosete vntul pentru a produce electricitate. Vntul ntoarce paletele,
care acioneaz un arbore, care se conecteaz la un generator de energie
electric i produce electricitate. Energia electric este trimis prin linii de
transport i distribuie la o staie. Diagrama de mai jos arat o parte din
piesele i componente din interiorul unei turbine eoliene:

1- palete
2- rotor
3- instalatie de acordare a unghiului paletelor cu vntul (pitch)
4- frn
5- ax cu vitez mic
6- cutie de viteze
7- generator
8- unitate de control
9- anemometru
10- palete de vnt
11- nacela
12- ax cu vitez mare
13- unitate giraie
14- motor giraie
15- turn

Imbinarea armonioasa a progreselor tehnice cu cele informatice a


condus la cresterea spectaculoasa a utilizarii energiei eoliene. Un
asemenea progres a fost posibil atat prin inbunatatirile tehnologice aduse
instalatiilor, cat si printr-o mai buna cunoastere a comportarii si
caracteristicilor curentilor de aer utilizati ca sursa de actionare.
Implantarea unei instalatii eoliene de mare putere necesita
raspunsuri la intrebari legate de directia, viteza si regularitatea curentilor
de aer in locul respectiv, dar si de distributia pe verticala a temperaturilor
aerului si de vegetatia locala (generatoare de turbulente) s.a. Toate aceste
probleme isi gasesc astazi un raspuns sigur multumita unor programe
informative puse la punct de cadrele Universitatii daneze RISCE in modelul
fizic WASP. Metodele cuprinse in acest program de calculator au devenit
elemente-cheie in standardul international pentru evaluarea unui potential
eolian. In scopul analizarii mai fine a previziunilor eoliene s-a utilizat si un
sondor acustic denumit sodar, care poate cartografia in 3D vantul pe o
retea locala distribuita vertical de la 5m la 300m inaltime. La randul sau,
societatea franco-germana EOLE RES a dezvoltat un program de calculator
care simuleaza cresterea arborilor. Aceasta problema este legata atat de
durata de viata a unei instalatii eoliene, apreciata la minimum 25 de ani,
cat si de faptul ca in acest interval de timp arborii plantati la sol isi pot
dubla, prin crestere, atat inaltimea cat si volumul, influentand, prin
perturbatiile produse, curentii de aer din zona.

Cum functioneaza o turbina eoliana?


Sistemul se bazeaza pe un principiu simplu. Vantul pune in miscare
palele care la randul lor actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic
are in componenta si un multiplicator de viteza care actioneza direct axul
central al generatorului electric.
Curentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in
baterii si folosit apoi cu ajutorul unui invertor DC-AC in cazul turbinelor de
mica capacitate , fie livrat direct retelei de curent alternativ ( AC) spre
distribuitori.

Avantaje
n contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii
cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine
din ce n ce mai importanta reducerea dependentei de acesti combustibili.
Energia eoliana s-a dovedit deja a fi o solutie foarte buna la
problema energetica globala. Utilizarea resurselor regenerabile se
adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de
generare reformuleaza si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea
surselor. Energia eoliana in special este printre formele de energie
regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante
poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard
combustibili.
Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica
producerea nici a unui fel de deseuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produsa. Costul energiei
electrice produse n centralele eoliene moderne a scazut substantial n
ultimii ani, ajungnd n S.U.A. sa fie chiar mai mici dect n cazul energiei
generate din combustibili, chiar daca nu se iau n considerare
externalitatile negative inerente utilizarii combustibililor clasici. n 2004,
pretul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fata de cel din anii 80,
iar previziunile sunt de continuare a scaderii acestora, deoarece se pun n
functiuni tot mai multe unitati eoliene cu putere instalata de mai multi
megawati.
Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de
centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din functiune
pot fi de cteva ori mai mare dect costurile centralei, n cazul
generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din functiune, la capatul
perioadei normale de functionare, sunt minime, acestea putnd fi integral
reciclate.

Dezavantaje
La nceput, un important dezavantaj al productiei de energie eoliana
a fost pretul destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ
redusa a turbinelor. n ultimii ani, nsa, pretul de productie pe unitate de
energie electrica a scazut drastic, ajungnd pna la cifre de ordinul 3-4
eurocenti pe kilowatt ora, prin
mbunatatirea parametrilor tehnici ai
turbinelor.
Un alt dezavantaj este si
"poluarea vizuala" - adica, au o
aparitie neplacuta - si de asemenea
produc "poluare sonora" (sunt prea
galagioase). Altii sustin ca turbinele
afecteaza mediul si ecosistemele din
mprejurimi, omornd pasari si
necesitnd terenuri mari virane
pentru instalarea lor.
Argumente mpotriva acestora
sunt ca turbinele moderne de vnt au o aparitie atractiva stilizata, ca
masinile omoara mai multe pasari pe an dect turbinele si ca alte surse de
energie, precum generarea de electricitate folosind carbunele, sunt cu
mult mai daunatoare pentru mediu, deoarece creeaza poluare si duc la
efectul de sera.
Un dezavantaj practic este variatia n viteza vntului. Multe locuri pe
Pamnt nu pot produce destula electricitate folosind puterea eoliana, si din
aceasta cauza energia eoliana nu este viabila n orice locatie.

Sisteme hibride de generare a energiei electrice


Turbo-generatoarele eoliene utilizate n combinatie cu panouri
fotovoltaice si optional cu un generator de avarie diesel sau benzina,
reprezinta o alternativa reala, fezabila si fiabila de alimentare cu energie
electrica a locuintelor, caselor de vacanta, a instalatiilor de securitate, n
telecomunicatiii etc., din zonele aflate departe de reteaua nationala
electrica.
Sistemele hibride pot fi livrate de la 1 kW pna la peste 150 kW.

Zgrie-nori acoperit cu 7000 de panouri solare


Fatada aceste cladiri din Manchester a fost acoperita cu tigle de mici
dimensiuni, care au nceput sa cada dupa numai 6 luni. Asa ca proprietarul
cladirii, compania de asigurari CIS, a decis nlocuirea lor cu 7.000 de
panouri solare (din care numai 5.000 vor fi active, restul avnd doar un rol
decorativ si de protectie mpotriva naturii "dezlantuite"). Cladirea mai are
si 24 de generatoare eoliene pe acoperis, reusind sa produca suficienta
energie pentru 1.000 de calculatoare (sau pentru a ncalzi 9.000.000 de
cesti de ceai, conform standardelor britanice).
Costul proiectului (aproximativ 8 milioane de EURO) nu va fi
amortizat niciodata, nsa totul face parte din strategia Marii Brtanii de a
reduce emisiile de CO2 cu 60% pna n 2050, asa nct constructorii au
beneficiat de subventii totaliznd 1,6 milioane de EURO.

Turbine eoliene construite "pe dos"


Zeci de ani, inginerii au incercat sa construiasca turbine eoliene mai
ieftine si mai eficiente. Cel mai important obstacol era insa faptul ca
turbinele si stalpii pe care erau construite trebuiau sa reziste fortei
vantului.
Cei mai multi au plasat palele elicei in partea dinspre care batea
vantul, deoarece palele erau destul de puternice pentru a nu fi indoite de
forta aerului.
Mai nou insa, o companie americana a costruit centrale eoliene cu
palele in partea spre care bate vantul. Noutatea este reprezentata de
faptul ca palele elicei se pot indoi sub apasarea vantului, reducand stresul
indus in intreaga stuctura.
In acest fel se pot construi turnuri mai inalte care sa aseze palele in
calea vanturilor mai puternice de la inaltime. De asemenea, se pot
construi turbine folosind mai putin material si reducand astfel costurile.

Prima ferma eoliana n largul marii


La 25 de kilometri de coasta estica a Scotiei, n vecinatate cu
platforma petroliera Beatrice, un proiect pilot a luat nastere n urma cu
cteva saptamni. Scopul: depasirea limitelor actuale ale tehnologiilor
alternative.
Doua turbine eoliene uriase sunt pe drum, iar alte trei vor fi instalate
n ceea ce va fi prima ferma eoliana n largul marii. Proiectul, n valoare de
48 milioane euro, a pornit ca o colaborare ntre compania Talisman Energy
Limited si Scottish and Southern Energy si va testa fezabilitatea
economica a fermelor eoliene situate n apa adnca de aproximativ 45 de
metri.

Turbine uriase
"E un prototip de energie eoliana care are doua avantaje", a declarat
Jim Buckee, presedinte si CEO al Talisman Energy. "Pozitia sa (n largul
marii) nu i confera un impact vizual (negativ), iar vntul e mai stabil aici."
"Comisia Europeana face eforturi mari pentru a duce la 20% si,
ocazional, la 25% procentul de energie regenerabila (din totalul energetic
consumat) si asta este o componenta
importanta a acelei strategii."
Proiectul utilizeaza doua dintre cele
mai mari turbine din lume, fiecare cu o
naltime de 85 de metri. Energia produsa
astfel va alimenta platforma petroliera
Beatrice, a carei infrastructura a fost
modificata deja pentru acest proiect. De
asemenea, platforma petroliera va asigura si un punct de monitorizare si
intretinere a turbinelor.

Cea mai mare centrala eoliana din lume


Reprezentanti din 154 de tari s-au reunit pe 1 iunie anul curent la
Bonn pentru o conferinta de patru zile, organizata de guvernul german, in
scopul promovarii surselor reinnoibile de energie. In Germania, energia
eoliana este in plina ascensiune si pe campurile din polderul de la
Wybelsum, "maturat" de vanturile Marii Nordului, intr-o zona industriala
departe de orice localitate, din martie functioneaza cea mai mare centrala
eoliana din lume, "E-112.
Avand o inaltime de aproape 180 metri, cea a unui imobil cu 40 de
etaje, pentru intretinerea centralei "E-112 a trebuit instalat un ascensor
interior. Din beton si otel, sute de tone, cu o inaltime demna de un zgarie
nori, construirea celei mai mari centrale eoliene din lume a reprezentat o
munca de precizie. In prezent, alaturi se afla in constructie o sora
geamana. Santierul este inca la fundatie, etapa-cheie, intr-o groapa
imensa fiind instalata o coca metalica, acolo unde se va ridica turnul, iar in
jur, in cerc, o serie de piloni de otel infipti pana la 22 de metri sub pamant.
Totul este masurat in sute de tone si la inaltimea la care se lucreaza, daca
o piesa se misca cu cativa centimetri, are grave repercusiuni. Cele trei
pale, a caror lungime o depaseste pe cea a unei piscine olimpice, au
fiecare o greutate de 20 tone.

Program pentru crearea unei centrale eoliene in portul


Constanta
Ministerul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei a lansat anul
trecut un proiect cu privire la construirea unei centrale eoliene in portul
Constanta.
Centrala eoliana va avea o putere instalata de 26,7 MW; Capacitatea
de productie anuala este estimata la 72,600 MWh ; Puterea va fi asigurata
de 22 turbine de cate 850 kW fiecare si 4 turbine de cate 2 MW fiecare.

O gluma ajunsa experiment


"Activitatea de la putul petrolier
Beatrice a atins maturitatea -
(exploatarea) decurge de 25 de ani si
cautam solutii pentru reducerea
costurilor de ntretinere cand a aparut
ideea morilor de vnt - la nceput n
gluma, dar mai apoi ideea a prins", a
spus Buckee rznd.
Proiectul va fi observat timp de
cinci ani, iar daca totul decurge n
regula, beneficiile pe termen lung vor fi
substantiale, a continuat el. "Daca
functioneaza vom nmulti (proiectul) cu
100 si va deveni o ferma eoliana (cu
capacitate) de gigawati Atunci putem
vorbi despre 20% din nevoile energetice
ale Scotiei."
Andris Pielbags, comisarul UE pentru energie, a recunoscut
importanta initiativei n timpul unei vizite la un fost put petrolier, unde se
asamblau turbinele nainte sa fie trimise la Beatrice.
"Este unul din proiectele critice", a declarat el n The Scotsman.
"Cele doua turbine sunt extrem de importante pentru dezvoltarea viitoare
a (tehnologiilor regenerabile). Trebuie sa facem tot ce ne sta n putinta
pentru a asigura succesul proiectului."

Centrale eoliene marine


Turbinele centralelor eoliene sunt foarte mari si produc mult zgomot.
De aceea, nu multa lume doreste sa locuiasca langa asemenea centrale. O
solutie, implementata deja in Europa, este plasarea turbinelor pe mare,
unde oricum vanturile sunt mai puternice.
Aceasta tehnologie exista de mai putin de un deceniu , totusi ea a
devenit in scurt timp "vedeta" metodelor de producere a energiei
regenerabile. Danemarca, de exemplu, spera ca jumtate din productia sa
de energie sa provina din centrale eoliene pana in 2030. Avantajele sunt
multiple: vanturile sunt mai puternice si mai stabile pe mare; nu este
necesara achizitia de terenuri; si cel mai important, turbiele sunt departe
de vazul si auzul oamenilor. In plus, se pare ca turbinele, bine ancorate de
fundul marii, actioneaza ca niste epave, marind numarul de pesti din zona
si implicit, avantajand pescarii.
Pe de alta parte, investitiile necesare sunt enorme. Proiectul
american de la Cape Wind, care ar urma sa aiba o putere instalata de
420MW, va costa in jur de 600 de milioane de dolari. Avantajul ecologic
este insa incontestabil. Acest proiect va impiedica eliberarea a 1,37
milioane tone de CO2.Spre comparatie, totalul gazelor cu efect de sera
eliberate in SUA in 2001 a fost de 1883,3 milioane de tone echivalent-CO2.

S-ar putea să vă placă și