Sunteți pe pagina 1din 7

Tema 6: Manifestarile clinice ale bolilor alergice in cavitatea bucala.

Stomatita
aftoasa cronica recidivanta: tabloul clinic, diagnosticul pozitiv si diferential,
tratamentul

1. Notiunea de alergie si cauzele raspandirii ei:


Alergie: o reactie imuna, care este insotita de lezarea tesuturilor proprii.
Alergice: un anumit grup de afectiuni, esenta carora o constituie leziunile provocate de
reactia imuna la antigenele proprii tesuturilor (autoantigene).

Cauzele:
Alergenele de diferita natura
Modificarea reactivitatii organismului si a factorilor de mediu
Starea si dereglarile sistemului neuroendocrin (hipertireoza favorizeaza alergia
medicamentoasa)

2. Reactiile alergice de tip imediat si de tip intarziat (lent), mecanismele de


afectare a tesuturilor:
4 tipuri de mecanisme de afectare a tesuturilor:
I. Tip reaginic:
Ca raspuns la alergeni in organism se formeaza anticorpi-reagine, fac parte din
IgE si in mica masura din IgG
La prima incorporare a antigenelor se formeaza reagine, care se fixeaza pe
mastocite si bazofile. Reprezinta starea de stabilizare
O noua incorporare a aceluiasi alergen este insotita de formarea mediatorilor
de pe urma unirii reginelor cu anticorpii
In unele cazuri mediatorii elaborati indeplinesc functia de protectie, in alte
cazuri provoaca reactie alergica
Are loc permeabilizarea vaselor patului microcirculator, de exsudare si edem,
de inflamatie seroasa
II. Tip citotoxic:
Actiune citologica asupra celulelor
Celulele capata insusiri autoalergice
Anticorpii formati se unesc cu antigenele celulelor si provoaca afectarea lor
Are loc activizarea complementului, fagocitozei celulelor acoperite de anticorpi
Activizarea citotoxicozei anticorpdependente
III. Leziuni produse de complexele imune:
Afectarea tesuturilor de catre complexul imun, adica de complexul antigen-
anticorp
Apare raspuns la inocularea antigenelor de diferita natura, exogene
(alimentare, menajere) si endogene se formeaza anticorpi mai ales ai
imunoglobulinelor G si M
Aparitia bolii serologice, a unor cazuri de alergie alimentara si
medicamentoasa, bolilor autoalergice (lupusul eritematos, artrita reumatoida)
E posibila reactia de tipul socului anafilactic in cazurile activizarii excesive a
complementului
IV. Reactie alergica de tip lent:
Toate reactiile de care se fac responsabile limfocitele sensibilizante
Aceste limfocite fac parte de T-limfocite
Se prezinta in calitate de anticorpi si se elaboreaza ca raspuns la actiunea
alergenului
Reactia se dezvolta de obicei peste 24-48 ore dupa contactul cu alergenul
La o noua introducere a alergenului are loc unirea cu limfocitele sensibilizante
In rezultat au loc modificari de limfocite: transformari blastice si proliferatie,
secretie de mediatori-limfokine
Sub influenta limfokinelor are loc hemotaxia macrofagilor si leucocitelor
polimorfo-nucleare, activizarea functiilor lor fagocitare
Alt tip de limfokine actioneaza citotoxic asupra celulelor
3. Manifestarile clinice ale unor boli alergice de provenienta
medicamentoasa de tip imediat: vagotil 36% imbibat pe tifon sau iod
Socul anafilactic- tratament de extrema urgenta:
ocul anafilactic este o reacie de tip imediat cu mecanism reagenic.
Mecanismele cele mai importante sunt:
- creterea permeabilitii vaselor patului microcirculator
- Scderea tonusului vaselor
- Colapsul
- Reducerea volumului circulant al sngelui
Factorii etiologici vaccinurile, serul administrat in scop profilactic sau terapeutic,
preparate medicamentoase. Introducerea parenterala a medicamentelor (i/v).

Manifestarile clinice:
Dac reacia se dezvolta rapid dupa ptrunderea alergenului (timp de 5-10 min) atunci se
dezvolta un tablou al socului de forma grav:
- Colaps, lipotimie, convulsii, exista pericol de exit letal
O forma mai puin grav a socului poate debuta cu senzaii febrile, anxietate, hiperemie,
stare obnubilat. Ulterior se observa un habitus livid si crispat, transpiraie rece,
miciunea si defecaie involuntar.
Printre alte manifestri sunt posibile senzaii de vijiituri in urechi, dureri retrosternale,
spasm al muchilor nsoit de tuse, dispnee, eventual greuri si vomitari de pe urma
spasmului musculaturii tubului gastro-intestinal.
Edemul poate provoca asfixie, disfagie, uneori se declara erupii cutanate si edem de
tipul Quincke. Ieirea din ocul anafilactic este nsoit de frisoane, febra, slbiciuni.

Diagnosticul diferenial:
- Insuficienta cardiaca acut
- Infarctul miocardic
- Epilepsie (in cazul sindromului convulsiv)

Tratamentul
Scopuri:
- Reducerea absorbtiei alergenului sau izolarea lui
- Normalizarea tensiunii arteriale
- Combaterea spasmelor si asfixiei

a. ntreruperea (reducerea) ptrunderii alergenului poate fi fcut prin:


- aplicarea garoului mai sus de locul injeciei,
- introducerea in focar a unei soluii de 0.1% adrenalina cca 0,3-0,5 ml
- Rcirea cu gheata
b. Bolnavul va fi culcat, nclzit, asigurndu-se aer proaspt.
c. Se va avea grija de a preveni nghiirea limbii si aspiraia maselor vomitive.
d. Apoi se administreaz fracionat soluie de 0,1% adrenalina cte 0,5 ml in diferite
sectoare ale corpului sau soluie de 1% mezaton (dac nu apare ameliorare in starea
bolnavului)
e. Pentru a lichida colapsul introducem subcutanat 2 ml soluie de 10% coleina si
cordiamina. Preparatele antihistaminice pot deminua tensiunea arterial, din care
cauza se introduce abia dupa imbuntirea hemodinamicii. Se folosesc soluii de 1%
dimedrol, de 2,5% pipolfen sau alte preparate antihistaminice. Subcutanat se
introduce 30-60 ml prednizolon (sau 125 mg de hidrocortizon).
f. Pentru spasmul bronic, in afara de aceasta, se fac injecii intravenoase cu o soluie
de 2,4% eufilina cte 10 ml cu 10 ml de soluie de 40% glucoza.
g. In caz de convulsii si supraexcitarea a bolnavului se folosesc seduxenul, droperinolul
(1-2 ml). Droperidolul se introduce intravenos, preparatul are proprieti antisoc si
efect neuroleptic. Dupa indicaii se folosete oxigenoterapie si respiraiei artificiala.
h. In ocul declanat de penicilina este necesar introducerea intramusculare
unimomentana a 1000000U de penicilinaza in 2 ml de clorura de sodiu.
Pentru acordarea primului ajutor trebuie sa fie trusa de instrumente cu seringi sterile,
soluie de adrenalina, cofeina, mezaton, preparate hidrosolubile de corticosteroizi.

Edemul angionevrotic Quinke- tratament de extrema urgenta:


Edemul angionevrotic Quinke este o reacie de tip imediat. Este nsoit de urticarie.
Ambele boli au patogenie comuna:
- Eliberarea histaminice si altor substane biologice active duce la dilatarea vaselor
- Mrirea permeabilitilor vaselor
- Formarea bulelor

Etiologia se declaneaz ca rspuns la aciunea


- alergenului alimentri, criogene.
- Din medicamente mai frecvent provoac edem amidoperina, acidul acetilsalicilic,
bromidele, preparatele antihistaminice, etc
- Preparate cosmetice, aromatice, mijloacele de dezinfectare.
Manifestrile clinice:
Afeciunea debuteaz inopinat. Bolnavul acuza senzaii neplcute, umflarea buzei, limbii
si altor parti ale fetei, corpului. Apariia edemului poate fi precedata de prurit.
Sediul de predilecie al edemului Quincke sunt buzele, pleoapele, obrajii, fruntea, limba.
Se observa un exces de volum in buze, limba, care la palpatie sunt incolore. Uneori din
cauza edemului limba abia ncape in gura. Totodata se pot edematia palatul moale si
amigdalele.

Edemul se declara in cteva minute, mai rar ore, si poate disprea spontan, dar poate
persista cteva zile, cauznd bolnavilor doar un anumit disconfort.

Un mare pericol este edemul laringian care se nregistreaz in 25% din toate cazurile
edemului Quincke.
Edemul laringian survine rapid. Bolnavul este agitat, simte dispnee, apare afonie,
cianoz, in lipsa de ajutor bolnavul moare.
In cazuri mai uoare accesul dureaz pana la 30 min, dispneea dispare, persista doar
glasul rguit.

Diagnosticul diferenial
- Sindromul Melkerson-Rosenthal
- Limfostaza
- Edemul colateral in periostite

Tratament
In tratament este necesar de a ntrerupe contactul cu alergenul.
In edemul buzelor, pleoapelor si de alte localizri (exceptnd edemul laringian)
se administreaz peroral preparate antihistaminice dimedrol, pipolfen, tavegil de 2-3 ori
pe zi. De asemenea se administreaz ascorutina, care micoreaz permeabilitatea
vaselor. Tratamentul local nu este necesar.

In caz de edem al laringelui toate interveniile vor fi extrema urgent si vor


corespunde dupa coninut celor descrise in tratamentul socului anafilactic.
In afara de aceasta, in cazuri grave, cnd asfixia avanseaz, se recurge la traheostomie.

4. Lezarea mucoasei bucale- manifestare a alergiei medicamentoase de tip


intarziat (lent):
Lezarea mucoasei bucale ca o manifestarea a alergiei medicamentoase se ntlnete
relativ frecvent.

Etiologie orice preparat.


Rapiditatea si gradul sensibilizarea depind de calea de administrare a preparatului
medicamentos. S-a constat ca aplicarea local sau inhalaia provoac sensibilizaie mai
frecvent i mai rapid.
La introducerea intra muscular i subcutanata sensibilizarea este mai mic dect la
introducerea intravenoas. Mai puin periculoas este administrarea peroral a
preparatelor.

In funcie de localizarea modificrilor patologice manifestrile alergiei


medicamentoase sunt descrise sub forma:
- Cheilita
- Stomatita
- Glosita

Dupa gradul de expresivitate a reactiei de inflamaie distingem:


- Stomatita, cheilita, glosita catarale, cataral-hemoragice
- Stomatita, glosita, cheilita erozive
- Stomatita, glosita, cheilita ulcero-necrotica

Stomatita (cheilita, glosita) catarala si catarala-hemoragica


Sunt cele mai uoare forme de alergie medicamentoas.
Acuze: Bolnavi au senzaiei de prurit, usturime, dureri vaci n timpul consumului de
alimente fierbini, picante.
La examen mucoasa bucal se prezint de culoare roie ntunecat, puin edemaiat,
integritatea epiteliului este indemna.
n manifestrile mai pronunate se ntlneste hiperemia si hemoragii.
n modificrile patologice din limba partea ei dorsala capat o culoarea roia-aprins,
exist fenomene de descuamarea ai epiteliului, are un loc atrofia papilelor.

Stomatita (cheilita, glosita) eroziva


Este o leziune mai grav.
Ea poate fi precedat de erupii buloase i veziculoase.
Pe bolnavi i supr durerea, care exacerbeaz n timpul alimentaiei, se complica
alimentaie i vorbirea. Gradul de pronunarea senzaiilor dureroase depinde de
extinderea modificrilor patologice, de localizarea eroziunilor.

Nu exista o localizare concret a leziunilor. Modificrile pot interesa mucoasa obrajilor,


limbii.
Ea mai poate evolua cu dereglri in starea general a bolnavului: febra la 37,5-38C,
astenie, inapetena.

Stomatita sau gingivita ulceronecrotica de etiologia medicamentoas


Se dezvolt de obicei pe fondul reacii alergice generale: agranulocitoz, anemie
hemolitica. Procesul ulceronecrotic evolueaz cu dereglri grave (febra, astenie
general), cu dificulti de nutriie din cauza durerii atroce cu sialoree (ptialism).

Examenul obiectiv relev i hiperemie a mucoasei n diferite sectoare, eroziuni i focare


de necroza. Ganglionii limfatici sub axilari sunt mrii, dureroi.

5. Diagnosticul pozitiv si diferential al bolilor alergice de provenienta


medicamentoasa:
Stomatita (cheilita, glosita) catarala si catarala-hemoragica
Diagnosticul diferenial:
- Hipovitaminozele C si B
- Leziuni infecioase, micotice, gastro-intestinale.

Stomatita (cheilita, glosita) eroziva


Diagnosticul diferenial
- Eritemul exsudativ polimorf
- Pemfigus
- Stomatita herpetica acut

Stomatita sau gingivita ulceronecrotica


Diagnosticul diferenial
- Stomatita ulceronecrotica Vincent
- Cu afectrile mucoasei in leucoza
- Ulcere trofice in patogenia cardiovasculara

6. Planul de tratament al pacientilor cu alergie medicamentoasa:


Stomatita (cheilita, glosita) catarala si catarala-hemoragica
Tratament:
Consta in suspendarea preparatului sau substituirea lui cu altul, administrare de
preparate antihistaminice, de vitamine B si C.
Tratamentul local nici nu se practica.
Se recomand a o dieta menajat.

Stomatita (cheilita, glosita) eroziva


Tratament
Odata cu suspendarea medicamentului si hiposensibilizarea nespecifica (dimedrol,
vitamina C) se administreaz local preparate anestezice si corticosteroizi (hidrocortizon,
prednizolon), preparate plasticostimulatoare (ulei de mcies, vitamine, etc).

Stomatita sau gingivita ulceronecrotica


Tratament
Const n administrarea de antihistaminice, corticosteroizi.
Se fac perfuzii intravenoase cu soluie de tiosulfat de sodiu, iar n condiii de spital
hemodeza, poliglucin.
Local se face anestezie, se aplic enzime proteolitice, preparate keratoplastice.
Dieta are un rol deosebit. Sunt de exclus alimentele cu proprieti sensibilizante (icre,
oua, ciocolata, cafea, etc) si bucatele cu efect iritant asupra mucoasei tubului digestiv
(condimente, picant si fierbini).

7. Notiune de alergie microbiana, autoalergie:

8. Metodele de diagnostic in cadrul alergiei microbiene:


9. Instituirea la timp a unui tratament corect in alergia microbiana:

10.Etiologia si patogenia stomatitei aftoase cronice recidivante:


Stomatita aftoasa cronica recidivanta este o afeciune inflamatorie a mucoasei
bucale, caracterizat prin erupie recidivante ale aftelor, cu evoluie trenant i acutizri
periodice.

Etiologie
- Sensibilitatea sporit fata de unele produse alimentare
- Alergie mono si polivalenta fata de proteu, stafilococ, streptococ si colibacil.
- Proces autoimun

Patogenia
Are loc reacia imun interferenta, care acioneaz dupa urmtorul principiu.
- Pe mucoasa bucal i n intestin exist flor bacterian i anticorpi, ce se
elaboreaz la prezena ei, care pot s atace din greeal celulele mucoasei din
cauza identitii structurii antigene ce cu cea a unor bacterii.
Dereglrile echilibrului dintre organism si flora microbian in dezvoltarea stomatitei.

Afta recidivanta
Aici se relev o inflamaie necrofil bre noastr profund a mucoasei. Procesul debuteaz
cu modificri n tunica propria i submucoas, dup dilatarea vaselor i o infiltrare
perivascular nensemnat apare edem n stratul spinos al epiteliului, apoi spongioza cu
formare de microcavitati.
Modificrile au alterative se termin cu necroza epiteliului i erodarea mucoasei. Defectul
epiteliului se umple cu fibrina, care adera la esuturi subiacente.
11.Tabloul clinic, diagnosticul pozitiv si diferential al stomatitei aftoase
cronice recidivante:
Aft este un focar de inflamaie profund, fibrelor s am mucoasei bucale, ce se
desfoar dup tipul fenomenului Arthus, rezultatul creia are loc deteriorarea mai mult
sau mai puin pronunat ai epiteliului i a esutului conjunctiv subiacent al mucoasei
bucale. Exist dou forme clinice:
- Stomatita aftoasa cronica recidivanta
- Aftele cicatrizante recidivante profunde

Stomatita aftoasa cronica recidivanta


Poate fi unul din simptomele aftoazei recidivante de pe mucoasa bucala apar leziuni ale
ochilor, uneori si piodermie.
Tabloul clinic: procesul debuteaz ca o pata de hiperemie delimitat, de form rotund
sau oval cu un diametru de 1 cm, dureroas care peste cteva ore proemineaza puin
deasupra mucoasei nconjurtoare.
Peste nc cteva ore eroziunea elementar erodeaz i se acoper cu depuneri
fibrinoase necrotice, tenace. Acest sector necrofibrinos este nconjurat frecvent de un
liziereu i hiperemiat.
Afta este dureroas la atingere i moale la palpare. Cnd necroza e mai pronunat, la
baza aftei apare o infiltraie, din aceast cauz afta este mai nalt dect esuturile
nconjurtoare, masele necrotic pe suprafaa ei formeaz o membran fibrinoasa de
culoare cenuie.
Asta este nconjurat de un lizereu rou-aprins, puin edemaiata. Ea este foarte
dureroas i deseori se nsoete de limfadenit. Peste 2-4 zile masele necrotic ce se
detaeaz, iar peste nc 2-3 zile vindeca si pe locul lor persista cteva zile o hiperemie
cu cianoz.

Uneori aftele debuteaz nu cu o pat de hiperemie, ci cu una anemic. Cu cteva zile


pn la apariia aftei bolnavii pot aprea senzaie de usturime sau dureri n sectoarele
viitoarelor leziuni. Simultan pot s apar 1 sau 2 afte, rar mai multe. Pentru Aceast boal
e caracteristic faptul c erupiile recidiveaz.

Perioadele de apariia a aftelor n stomatita pot varia de la cteva zile la cteva luni.
Erupiile mai des se localizeaz pe mucoasa jugal , labiala, pe prile laterale ale limbii,
ns ele pot sa apra pe orice sector al mucoasei.

Diagnostic diferenial
- Eroziuni traumatice
- eroziuni herpetice aft are conturi policiclce, dureri mai slabe, reacie
inflamatorie circular mai exista, veziculele sunt grupate.
- papule sifilitici Senzaii puin dureroase, infiltrat la baz, aureola inflamatorii
acum poart fenomene de staza la periferie, n eliminrile eroziuni se deceleaz
Treponema palidum.

Afte recidivante profunde cicatrizante


Debuteaz cu apariia unui sector e indurat, dureros, limitat al mucoasei, pe care la
nceput se declar un ulcer superficial acoperit cu depuneri fibrinoase apoi aceasta
mbrac o form de caldera circumscrisa de unde lizereu de hiperemie uoar.
Dup vindecare rmn cicatrice netede, superficial, dup culoarea amintim de
leucoplazie. Cnd astfel de afta apar n colul gurii, n regiunea palatului moale, cicatricile
pot provoca deformaii. Durata existenei aftelor poate varia de la o sptmn pn la
dou luni. Eu rup iile mai frecvent se localizeaz pe prile laterale ale limbii, pe buze i
obraji i sunt nsoite de mare dureri.

Diagnostic diferenial:
- stomatita ulceronecrotica Vincent
- Dermatita buloasa muco-sinechiala Lortat-Iacob elementul primar este bula,
lipsete infiltratia,
- Bolii Behcet
12.Tratamentul local si general al stomatitei aftoase cronice recidivante.
Profilaxia:
Pentru determinarea la acesti bolnavi a hipersensibilitatii la alergen bacterian se face o
desensibilizare specifica cu acest alergen, care sa introduc ntrecutanat doze mici.

Tratamentul cu alergeni bacgeriene esfe contraindicat in caz de tumori canceroi.


In caz de remediu de desensibilizare nespecifica se folosete histoglobina cu care est un
complex al histaminei cu gamaglobuline.
Histoglobulina stimuleaz activitatea histaminopectica a serului sangvin. Preparatul se va
introduce subcutan cate 2 ml odata la 3 zile, cursul fiind de 10 injecii.
Cursurile urmtoare (2-3 la nr) se recomanda la intervale de o luna.

Alt preparat eficient cu aciune desensibiluzatoare nespecifica si detoxicanta este


tipsulfatul de sodiu. Remediul se administreaz intravenos (cate 10 ml soluie de 30%
fiecare zi) sau peroral sub firma de soluie apoasa de 10% cate 1-2 lingurie de masa
unimomentan.

Pentru a stimula reactivitatea nespecifica, paralel cu alte preparate, se recomanda


administrarea progrisanului, pirogenalului, lizozimelor.