Tema 9 Modificri ale mucoasei bucale in afeciunile sistemului hematopoietic.

Manifestrile clinice bucale ale unor boli de sistem

si specifice. Anomalii ale limbi si glositele independente.

1. Particularitile clinice, diagnosticul diferenial, tratamentul leucozelor acute si cronice

Leucoza este o boala maligna ce se caracterizeaz prin dereglarea brusca a hematopoiezei.
Substratul patomorfologic al bolii sunt celulele blastice leucemice ce corespund elementelor de origine ale unuia din germenii
hematopoietici.

Etiologia nu este clar. Exista cteva teorii:

- Infecioas (inclusiv virotica)
- Tumorala (neoplazic)
- Teoria de natura sistemo-proliferativa.

Patogenia poate fi lmurita prin teoria de clone, conform creia are loc proliferarea celulelor de clone fara control, care au pierdut
capacitatea de difereniere si maturizare, caracteristice pentru celulele sntoase.
Agentul leucozogen (virusul, mutaia, etc.) poate efectua unui din celulele permargatoare ale leucopoiezei (par ial determinativa
semitronculare, procesoarele ale limfopoezei si mielopoezei si prodecesorul unipotent celulele eritropoetice), care este un mecanism de
declanare a formarii clonului celulelor leucozice.
Astfel, ipoteza despre patogenia leucozei a servit ca baza de elaborarea a polichimioterapiei tratament combinat cu mijloacele citostatice cu
scopul de a distruge clonul celular leucos.

Clasificarea:
1. Dupa evoluie:
- Leucoza acut
- Leucoza cronica
2. Dupa tabloul clinico-morfologic si citochimic
a. Variantele leucozei acute
- Mieloblastica
- Limfoblastica
- Monoblastica
- Promielocitara
- Nedifereniat
b. Variantele leucozei cronice
- Mieloleucoza
- Limfoleucoza

Leucoza acut
Predomina in vrsta tnra (pana la 30 ani).
Simptomele iniiale
- La jumtate din bolnavi are tabloul clinic a bolii
- Alii debutul bolii imita tabloul clinic de gripa, angina, diaree in combinare cu ridicarea temperaturii corpului si ale altor maladii.
- La 10% din bolnavi se ncepe cu hemoragii profunde (din nas, hemoragii uterine, din alveola dintelui extras, gingii) si cu stomatita
ulceroasa. Apariia stomatitei ulceronecrotica la persoanele de vrsta tnra dupa o boala respiratoare acut deseori est diagnosticata
ca stomatita Vincent.

In perioada incipienta a bolii sunt posibile dureri in oase. Astfel de bolnav se pot adresa la diferii medici cu acuze de reumatism, neurit,
poliartrit cu caracter metabolic. La unii pacieni boala poate fi depistat ntmpltor cu ocazia analizei sngelui. Diagnosticarea leucozei
acute se consider precizat numai dupa determinarea infiltrrii blastice a mduvei osoase.

Simptomele etapei dezvoltate a leucozei acute penetrate sunt diverse i intereseaz toate sistemele importante ale organismului. ns tabloul
clinic de baz constituie 4 sindroame principale:
- hiperplastic,
- hemoragic,
- anemic
- toxic.
La bolnavi se mai constata:
- scderea reactivitii generale a organismului si factorilor de aprare locali,
- Slbirea aprrii leucocitare
- Dereglarea circulaiei sangvine locale
- Dereglarea sensibilitii perceperii gustative de ctre papilele fungiforme
- Dureri in dinii intaci si in maxilarele de rnd cu durerile acute in alte oase in urma antrenrii oaselor in procesul leucemic.
- Traveurile osoase se distrug sub influena celulelor leucemice si enzimelor osteolitice. Durerile sunt cauzate de mrirea presiunii
intraosoase, de formarea infiltratelor leucemice subperiostale.
- Deseori se dezvolta candidoza
Manifestrile sindromului hiperplastic sunt diferite.
Se observ exces indolor de volum al ganglionilor limfatici la 50% de bolnavi, al ficatului, splinei, amigdalelor.
Hiperplazia gingiei se determin la 5% bolnavi, de obicei in stadiul grav al procesului si este considerat de hematologi ca un semn de
pronostic nefavorabil.
Deseori hiperplazia e asociat cu modificrile ulceronecrotice n cavitatea bucal. Aceasta se lmure te prinde infiltrare leucemic a
substratului submucos, dereglri nutritive, descompunerea esuturilor, formare de ulcere i necroza.
Localizarea frecventa - n gingie, pe palatul dur, pe partea dorsala alibi i buzelor.

Diagnosticul diferenial este gingivita hipertrofic, procese specifice (micoze profunde, sifilis, etc.).

Manifestrile in sindromul hemoragic

Se constata la 50-60% bolnavi trombocitopenia brusca. Anemia i trombocitopenie se dezvolt n rezultatul oprimrii hematopoiezei normale
din cauza hiperplaziei leucoase i infiltraiei mduvei osoase.
Manifestrile clinice sunt diferite:
- de la erupiei mrunte punctiforme i maculoase pe piele i mucoase pn la hemoragii masive i profunde.
n cavitatea bucal cele mai caracteristice manifestri ale acestui sindrom sunt sngerarea brusc a gingiilor numai la atingerea lor, prezen a
peteiilor pe mucoasa obrajilor, pe linia de angrenare a arcadelor, limba i alte sectoare. Uneori se constat hemoragii i hematoame masive.
Modificri de acest fel se combin cu manifestri generale, inapeten, indispozi ie, febra.

Diagnosticul diferenial Micrii mucoasei (hematoame solitare, anume pe linia contactului dentar al mucoasei jugale), hipovitaminoza C.

Tratamentul
Rolul stomatologului const n identificarea corect sau suspectarea bolilor sistemului sangvin dup manifestrile stomatologice i dup
analiza sngelui. Tratamentul bolii de baz se efectueaz n sexe de hematologie sau cea de terapie.

Terapia local (detartrajul, tratarea si extragerea dinilor) se efectueaz n concordan cu chemat-o logo n condi ii de sta ionar. Se folosesc
soluiei antiseptice slabi, analgezice (romazulan, iodinol, lizozim cu trimecaina, preparatele propolisului, ulei de mcie , etc.). Toate aceste
preparate se descriu n cazul modificrilor ulceronecrotice a mucoasei bucale.
Dac se depisteaz bolii cu micotice, herpetice i alte simptome se efectueaz tratamentul cu mijloace necesare.

Leucoza cronica
Mieloleucoza se ntlnete mai des, se dezvolta treptat fara schimbri prea evidente.
Schimbrile a nceptoare prezint dificulti pentru diagnosticare, cnd nu sunt schimbri stabile ale sngelui i simptome expresive ale
dereglrii organismului de sistem. n aa cazuri boala se depisteaz deseori n timpul dispensare zrii. Ea se ntlne te mai mult la persoanele
n vrst de 30-60 ani.

Acuze Fatigabilitate, astenie, stare maladiv. Dese ori apar dureri oase, articulaii, nevralgice urma infiltra iei specifice, pe parcursul
nervilor apar hematoame pe piele i mucoase. Uneori se constat infiltrate leucemice n form de erup iei papuluase pe piele.
n cavitatea bucal predomin manifestrile hemoragice, dar de o intensitate mai mica dect in leucoza acut. Sngerarea gingiilor apare nu
spontan, dar n urma traumelor, extraciilor dentare. n unele cazuri hemoragiile masive dup extracia dinilor constituie o sugestie pentru
diagnosticarea leucozei. Sngerarea este nsoit de trombocitopenie.

Se nregistreaz leziuni eroziv-ulceroase. Schimbri mai profunde se observ n fazele terminale ale bolii i de aceea necrotizarile mucoasei
bucale sunt considerate drept semn nefavorabil ce denot agravarea procesului.

Perioada terminal decurge cu anemie vdit, slbirea i intoxicare organismului i scderea activit ii cardiovasculare. La nceputul bolii
tabloul sngelui se caracterizeaz prin leucocitoza nu prea nsemnat, sporirea a bazofilelor. Odat cu progresare ei cre te brusc numrul de
leucocite, se mrete coninutul de euzinofile, bazofile. Numrul granulocitelor mature scade brusc, progreseaz anemia.

Evoluia se caracterizeaz prin alternarea acutizrii si remisiilor. Durata vieii dupa depistarea bolii e de cca 3-4 ani. Se ntlnesc cazuri de
evoluie si mai ndelungata pana la 10 ani si mai mult.

Limfoleucoza cronica
Se ntlnete deseori la persoane de 40 ani in sus, la brbai de 2 ori mai frecvent, se caracterizeaz printr-un debut lent si evolu ie latenta
ndelungata. Despre existena boli bolnavi pot s nu tie ani n ir. n perioada iniial se observa mrirea unui grup de ganglion limfatici fr
careva senzaii subiective. Aceast perioad poate s dureze 8-10 ani datorit mecanismelor de compensare a bolii. In perioada dezvoltat se
determina: Mrirea generalizat a ganglionilor limfatici, ficatului, Intoxicaia organismului, Febra, Transpira ie, Astenie, Prurit cutanat,
Seboree, progreseaz anemia.

La examinarea bolnavului se observ exces de volum al ganglionilor limfatici, paliditatea pielii i mucoaselor, uneori erup ii nespecifice
(formaiuni buloase, urticarie). n cadrul variante cutanate se formeaz infiltrate specifice (limfoame).

n perioada terminal a bolii cresc schimbrile distrofice ale organelor interne, se dezvolt necroza diferitelor sectoare ale corpului, se
asociaz infecie secundar (angina, furunculoza, micoze), apar simptomele sindromului hemoragic, se intensifica ca exia.
Are sporirea numrului de leucocite din contul limfocitelor mature cu prezena formelor tinere, apari ia unui numr enorm de celule ale
leucozei Botkin-Gumprecht.
Manifestrile in cavitatea bucala se observa rareori si sunt mal puin expresive. Schimbrile se prezint in forma de pete ii, hemoragice
masive nu sunt caracteristice. Sunt posibile schimbri ulceronecrotizante in cavitatea bucala.

Principiile de tratament local si general in leucozele cronice sunt aceleai ca in leucozele acute.

2. Etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul anemiei Addison-Biermer

Anemia Addisson Biermer :
- Anemia B12 deficitara (pernicioasa)

Este un rezultat al insuficientei in organism a vitaminei B12 in urma dereglrii absorbirii ei din cauza factorului intern, gastro-mucoproteinei,
care se secreta de ctre partea fundala a stomacului.

Dereglrile neuro-trofice de etiologie necunoscuta aduc la schimbri inflamatorii degenerative in stomac, in rezultatul crora nceteaz
secreia factorului intern si se deregleaz absorbia vitaminei B12.

Aceasta contribuie la apariia eritropoezei de tip mieloblastic cu tabloul clinic corespunztor.

Vitamina B12 este o parte componenta a cofermentului, ce transforma acidul folic in forma lui activa acidul folic care sus ine hemopoieza
normala.

Sunt bolnave mai mult femeile de 50-60 ani.

Tabloul Clinic.
Simptomele de baza ale maladiei depind de gradul de perturbare a sistemului nervos in urma anemiei si dereglrii trofice. Apar
slbiciuni, simptome ale pseudotabesului parestezii, amorirea membrelor, dereglarea sensibilit ii profunde aproximativ la 50%
bolnavi.
Caracteristic si permanent este simptoma de arsura a limbii.
Dorsul limbii capata o suprafata neteda, poleita din cauza atrofiei papilelor fungiforme si filiforme, atrofiei musculare si sub ierii
stratului epitelial.
Pe dorsul limbii, iar uneori si pe alte sectoare ale mucoasei apar dungi roii aprinse.
Astfel de limba se numete Glosita Hunter sau Moller.
Atrofia se poate rspndi pe papilele gustative, ceea ce duce la dereglarea acestui fel de sensibilitate.
Pentru confirmarea diagnosticului este necesara analiza sngelui.
In cadrul acestei anemii se observa indice nalt de culoare, microanizocitoza exprimata cu megalocite si megaloblaste, piokilocitoza.
Se constata leucopenie, neutropenie.

Diagnosticul diferenial:
Caracterul hipercronic al anemiei.
Megalocitoza.
Modificrile tractului digestiv si sistemului nervos.

In cazurile dificile se efectueaz puncie sternala, se iau in consideraie alte boli si stri patologice ale organismului.

Anemia Addison Biermer se dieferentiaza de anemiile pernicioase-simptomatice:

Agastrica (in urma rezeciei stomacului).
Anemia pernicioasa in cadrul enterocolitelor ndelungate.
In invazia cu Bothricephalus latus.
Anemia percioasa a gravidelor.

Tratament :
Se prescrie Vit. B12 in injecie a cate 100-500 ug cu acid folic (0,001g) si Vit.C.
Doza se stabilete dupa gravitatea bolii.
In afara de acesta se folosesc preparate pe baza de fier, transfuzie de snge.
Simptoamele stomatologice ale bolii dispar relativ repede dupa administrarea Vit.B12.
Tratamentul local nu este necesar dect analgezice, asanarea cavitaii bucale.
 3. Manifestrile clinice bucale si anemia hipo si aplastitica (degenerativa). Tratamentul.
Anemia aplastica
Apare in urma dereglrii hematopoiezei sub aciunea diferitor factori exo si endogeni.

Tabloul clinic
Se caracterizeaz prin anemie progresiva, hemoragii si elemente necrotice.
Date generale: paliditatea pielii si mucoasei.
Simptomul principal este reprezentat de hemoragii pe mucoasei si piele. In cavitatea bucala se observa descuamarea papilelor linguale,
hemoragii gingivale, pungi parodontale adnci, simptome caracteristice pentru stomatita ulcero-necrotica Vincent.

Hemograma: in snge se determina eritropenie, leucopenie si trombocitopenie.

Tratament poate fi general si local:

Tratamentul general este prerogativa medicului internist sau hematolog
Tratamentul local se prescrie de ctre medicul stomatolog si are caracter simptomatic, evitndu-se manopere ce conduc la
hemoragii.

4. Manifestrile clinice bucale in anemia aclorhidrica, anemia feripriva hipocroma. Tratamentul

Anemia hipocroma (ferodeficitara, cloroza)
Apare ca urmare a scderi cantitati de fier in organism. Se deosebete:
cloroza prematura la fete tinere, in perioada pubertii
cloroza tardiva la femei in perioada preclimacterica

Etiologie:
pierderi cronice de snge, ca urmare a sngerrilor repetate (sngerri menstruale, sarcina, hemoroizi, ulcere, leziuni canceroase)
aport insuficient de fier in organism (alcoolici, prizonieri, diete cu deficit de fier)
dereglri de absorbie
tulburri de metabolism

Tabloul clinic:
Caracteristica pentru anemii este paloarea tegumentelor si a mucoaselor. Bolnavul prezint astenie, oboseala, lipsa poftei de
mncare (anorexie), tulburri cardiace, edeme uoare, alopecie, pierderea luciului unghiilor.
La nivelul cavitaii bucale se constata paloarea mucoasei bucale, tumefierea gingiilor cu senza ii de arsura spontana sau la
consumul alimentelor picante. Limba este depapilata, neteda, lucioasa si mrita in volum.
Pe fundalul mucoasei atrofiate pot fi prezente eroziuni si ulceraii, iar pacienii acuza si dureri pronun ate in limba.
Buzele se afecteaz sub forma de cheilite si ragade
Smaltul dinilor isi pierde luciul, apare abraziunea patologica.

Analiza sngelui
indica o hipocromie pronunata cu scderea hemoglobinei in eritrocite, dar cu pstrarea cantitatii lor,
HB 20-30,
indicele de culoare scade 0.4,
coninutul de Fe si nivelul srurilor minerale in snge scade brusc.

Diagnosticul se stabilete in baza datelor clinice si a celor de laborator, care prezint scderea cantitatii de hemoglobina.

Diagnosticul diferenial: anemia pernicioasa.

Tratamentul
tratamentul general se face de ctre medicul hematolog
tratamentul local se prescrie de medicul stomatolog si are un caracter simptomatic

5. Particularitile clinice bucale in trombocitopenia idiopatica (boala Werlhof), boala Vaquez. Tratamentul
Trombocitopenia idiopatica (boala Werlhof)
Se ntlnete mai des la femei tineri.
Boala se caracterizeaz prin scderea considerabila a nr de trombocite.

Simptomele de baza ale bolii sunt hemoragiile spontane din gingii si alte sectoare ale mucoasei cavitii bucale, din nas, hemoragiile
abundente din cauza traumelor mici, interveniilor stomatologice, peteiile de pe mucoasa si piele.
Trebuie de inut cont de schimbrile asemntoare in strile alergologice (purpura trombocitopenica).
In diagnosticare au important:
- Anamnez
- Examinarea bolnavului
- Analiza sngelui se observa
o Scderea brusca a nr de trombocite,
o Apariia formelor patologice ale trombocitelor formele gigante.
o Nr eritrocitelor, leucocitelor, coninutul hemoglobinei fara devieri de la norma.
o E caracteristic slbirea sau lipsa retraciei trombului sangvin, sindromul garoului pozitiv, mrirea duratei hemoragiei.

Diagnosticul diferenial
- Vasculit hemoragica
- Hemofilie
- Scorbut

Eritremia (policitemia, boala Vaquez)

Boala se ntlnete mai mult la persoanele de 40-60 ani. Majoritatea hematologiilor socot eritremia o boala mieloproliferativa, aproape de
leucoze.

Coninutul mieloproliferativ al eritremiei consta in hiperplazia totala, deseori ntlnita, a celor 3 primordii osteomedulare de hemopoieza,
ceea ce a gsit oglindire in alta denumirea a maladiei policitemia.

Simptomele clinice depind de masa eritrocitelor circulate, volumul sngelui circulant, mrimea viscozitii sngelui si ncetinirea
torentului sangvin.
- Se mrete nr de trombocite si se ridica nivelul de coagulare a sngelui.
- Maladia ncepe pe neobservate si ncet.
- Se observa fatigabilitate, greutate in cap.
- In faza avansrii bolii apare o simptomatologie variata. Cel mai des 95% se schimba culoarea pielii si mucoaselor.
- E caracteristic tenul cianotic-viiniu al obrajilor, buzelor, de asemenea cianoz vdit a palatului moale si paliditatea palatului dur
(simptomul Cuppermann).
- Aproape la o jumtate din bolnavi se determina mncrimea pielii, parestezii ale mucoasei cavit ii bucale, provenien a carotat este
legat de dereglrile metabolice, nsoite de excitaie interoreceptorilor capilarelor sanguine.

Aproape 1/3 din bolnavi acuza dureri in oase in urma procesului hiperplastic, comprimarea periostului, dereglarea schimbului de purine.
Tabloul sngelui periferic se caracterizeaz prin:
- mrirea nr de eritrocite (6-8 x 1012)
- Mrirea coninutului de hemoglobina (160-240 g/l)
- Scderea brusca a vitezei de sedimentare a hematiilor (1-2 mm/ora)

Bolnavii se trateaz la hematolog, se folosesc emisii periodice de snge si terapia citostatica cu fosfor radioactiv si mielosan.

6. Modificrile mucoasei bucale in carentele vitaminice.

Clasificarea vitaminelor:
- Vitamine ce sporesc reactivitatea general a organismului pe contul reglrii strii funcionale a sistemului nervos, metabolismului si
troicii vitaminele A, C si grupului B (B1, B 2, B6, PP)
- Vitamine ce mresc rezistena organismului la infecii gratie amplificrii fagocitozei si producerii de anticorpi vitaminele B, A si C
- Vitaminele antihemoragice, care asigura permeabilitatea normala si rezisten a vaselor sanguine, sporesc coagularea sngelui
vitamine C, P, K
- Vitamine protectoare ale esuturilor cutanate si mucoasei bucale vitaminele A, B 2, B3, PP, B6, H.

Hipovitaminoza este o stare ce survine in cazul unui aport insuficient de vitamina in organism sau in urma dereglri absorbirii ei.
Avitaminoza se caracterizeaz prin lipsa totala a unei careva vitamine.

La funcionarea normala a tractului digestiv flora microbian sintetizeaz B1, B 2, B6, PP. Pe contul sintezei endogene este satisfacut
necesitatea organismului in acid folic, biotina, vitamina K. ns sinteza endogen este cauzat de variabilitatea componentei florei intestinale.
Unele componente nutritive, preparate medicamentoase schimba brusc componenta florei intestinale, provocnd tulburri de disbactetioza.

Tipuri de Hipo si avitaminoze:

- Alimentara care apare in rezultatul consumului neraional de produse alimentare, prelucrrii culinare incorecte, adic in cazul
aportului insuficient de vitamine in organism.
- Resorbtiva care apare in legtura cu distrugerea vitaminelor in tractul gastro-intestinal, cu dereglarea in asimilarea vitaminelor
grupului B de ctre flora microbian intestinal in anumite condiii
- Catabolica care se dezvolta din cauza dereglrilor metabolice in organism, provocnd tulburri in schimbul de vitamine.
Pe fondul gastritei cu funcie acidopoetica redus are loc dezagregare considerabila a vitaminelor B1, PP, C.
La bolnavii cu ulcer gastric si duodenal se releva dereglri in metabolismul vitaminei A, carotinei, vit C si PP.
Hipovitaminoze endogene A in afeciuni infecioase si inflamatorii, lambioze, helmintiaze, fenomene scorbutice pe fondul alimentarii
normale la persoanele cu afeciuni gastrointestinale grave.
Predominarea hidrailor de carbon necesita un consum sporit de vitamina B1.
Insuficienta de proteine duce la carenta vdit a vitaminelor grupului B.

Vitamina B1 (tiamina)
Este sintetizat in organismul omului, ptrunde cu hrana, se asimileaz de intestinele sub iri si se transforma in cocarboxilaza (in ficat si
peretele intestinal).
Necesitatea nictemirala de vitamina B1 constituie 2-3 mg.
Vitamina B1
- consta in reglarea proceselor metabolice in organism, in deosebi a schimbului de hidrai de carbon.
- Participa la transmiterea impulsurilor nervoase: Amplifica activitatea acetilcolinei, frnnd formarea si inactivnd colinesteraza.
- Participa in sinteza acizilor nucleici precum si hemopoieza
- Participa la metabolismul proteinelor

Carenta acestei vitamine

- Retine transformarea de mai departe a acidului piruvic.
- Tulbura alimentarea sistemului nervos central cu glucoza in momentul acumulrii acizilor piruvic si lactic ac ionnd toxic asupra
creierului
- Scderea poftei de mncare, astenie, slbire, convulsii, parestezii, excitabilitate sporita, insomnie, stare nevrotica
- Polinevrita, senzaii de durere dea lungul trunchiurilor nervoase, paralizia unor muchi si dereglarea activit ii sistemului
cardiovascular.
- Nevrite nevralgice ale n. trigemen, zona Zoster, parestezii ale mucoasei bucale, in terapia complexa a bolilor parodontale.

Tratament
Pastile, drajeuri de bromura de tiamina cate 0.002, 0.01g si soluii 3% si 6%5 in fiole de 1 ml
Pastile, drajeuri de clorura de tiamina cate 0,002-0,01 g, soluii de 2,5% si 5 in fiole de 1 ml
Carboxilaza (coenzima vit B1) in fiole de 0,05 g, fiecare fiola se adiioneaz 2 ml de solvent.

Vitamina B2 (riboflavina)
Necesitatea nictemirala este 2,5-3 mg.
Funciile riboflavinei:
- Participarea ei la reaciile de oxidoreducere schimbul de substane
- Are nsemntate in metabolismul glucidic si proteic

Riboflavina ptrunde in organism mpreuna cu hrana si se sintetizeaz in intestin. Ea se acumuleaz in esuturile creierului, ficat, rinichi,
cord.

Schimbrile in hipovitaminoza
- Are schimbri specifice in mucoasa bucala si a ochilor
- Formarea de fisuri in colurile gurii, care sunt precedate de macerare, descuamarea epiteliului, fisuri ce se acoper cu cruste,
- se releva uscciunea, descuamarea si nroirea buzelor, apariia fisurilor verticale
- Modificrile buzelor deseori sunt nsoite de leziuni ale pielii (descuamarea, apari ia crestelor seboreice pe aripile nasului, plicele
nazo-labiale etc.) si ale limbii (usturime, durere, atrofia papilelor linguale, hiperemie, apari ia elementelor aftoase).
- Modificri oculare (fotofobie, lacrimaie, usturime, cheratita vasculara, irita rar tulburarea corneei)
- Sunt relevate dereglri generale ale vaselor sangvine, astenie, slbiciune, pierderea poftei de mncare, diminuarea capacit ii de
munca fizica si intelectuala.
- Apare glosita, cheilita,

Diagnosticul de laborator detectarea eliminrii reduse a riboflavinei cu urina 800-500 pana la 100micrograme in 24 h si coninut redus in
snge.

Tratament
- In forma de praf, pastile cate 0.005 si 0.01 g, drajeuri (cu un coninut de 2 mg riboflavina)
- Pentru folosirea parenterala folosim sol de 1% de riboflavina mononucleotida cate 1ml o data in zi, in total 10-15 injec ii sub focarul
afectrii si intramuscular.

Vitamina PP (acidul nicotinic)

Funcii:
- Participa la procesele de oxidoreducere, metabolismul glucidic, lipidic si alte feluri de metabolism
- Efectul de dilatare a vaselor periferice - sporete circulaia sngelui, creste tensiunea venoasa
Necesitatea nictemerala este 15-25 mg.

Hipovitaminoza
- Tulburarea funciei tractului gastro-intestinal diaree, pierderea poftei de mncare, grea, senza ie de arsura a mucoasei jugale,
linguale.
- Limba este mrita ca volum pe contul edemului, se observa amprentelor dinilor, culoarea limbii e ro ie-aprinsa, papilele sunt
hipertrofiate, apoi se niveleaz.
- Uneori se manifesta concomitent prin leziuni cutanate (apariia maculelor), dereglarea activit ii sistemului nervos (apatie, scderea
memoriei, etc)
- Are loc tulburarea SNC, tractului gastro-intestinal si a pielii, care se manifesta la avitaminoza PP pelagra. Pe piele apar eriteme
simetrice (pe mini, picioare, fata, gt). Pielea e uscata, de culoare roie-ntunecata, se decuameaza. In pelagra modificrile cutanate
apar cu predilecie ale corpului consecina reactivitii sporite la insolaie a pielii acestor bolnavi.
- Sunt modificri sub forma de depresie, psihoza, caexie
Tratament:
- Acid nicotinic cate 0,05 g parenteral cate 1-2 tablete de 2-4 ori pe zi,
- Soluii de acid nicotinic 1% cate 1 ml pentru injecii
- Nicotinamida sub forma de drajeuri cate 0,015 g cate 1 drajeu de 3 ori pe zi dupa masa, pastile cate 0,005 si 0,025 g si solu ii de 1%,
2,5 %, 5% pentru injecii.

Vitamina B6 (piridoxina)
Funcii:
- Are rol de biocatalizator in procesele metabolice asigurarea proceselor enzimatice in encefal, reglarea metabolismului proteic,
stimularea producerii de hemoglobina si a leucopoiezei, tulburate in urma intoxicaiilor medicamentoase si altor cauze.
- Contribuie la dezvoltarea imunitii naturale (sporete activitatea fagocitara a leucocitelor)

Doza nictemerala este de 2-4 mg.

Hipovitaminoza
- Apare simptome de dereglare a activitii SN: iritabilitate ori stare de inhibi ie psihic, polinevrita periferica, tulburri gastro-
intestinal (lipsa poftei de mncare, greuri, stomatita angular, cheilita, glosita, limfopenie).

Tratament
- Pastile a cate 0.002, 0.005 si 0.01 g pentru maturi a cate 0.01g,
- Soluii de 1%, 2,5% si 5% pentru injecii

Vitamina B12 (ciancobalamina)

Funcii:
- Asigurarea hemopoiezei normale (faza de maturizare a elementelor sangvine in mduva oaselor)
- Ciancobalamina influeneaz activitatea imunologica a organismului: sporete activitatea fagocitara a leucocitelor, stimuleaz
activitatea sistemului reticulo-endotelial, producerea de anticorpi, activizeaz sinteza proteica si de aceea stimuleaz cre terea, pe
landa aceasta influeneaz favorabil metabolismul glucidic si lipidic.

Doza nictemerala e de 2-3 g.

Hipovitaminoza
Provoac hematopoieza megaloblastica, se dezvolta anemia Addison-Biermer (anemia deficitara B 12 sau pernicioasa).
Tabloul clinic al anemiei Addison-Biermer: prin dereglarea funciilor tractului digestiv, activit ii SN si a hematopoiezei.
La simptomele precoce se refera afectarea limbii senzaie de arsura, de intepatura in limba aparent intacta sau mai frecvent,
inrosirea vrfului limbii, parilor ei laterale si dorsala.
Hiperemia apare sub forma unor striaii pe limba si pe alte sectoare ale mucoasei bucale sau a unei colora ii intense a dorsului limbii
cu atrofierea papilelor (limba lcuita)
Concomitent apare xerostomie
Apare glosita Muller sau glosita Hunter.
Apare astenie, vertij, fatigabilitate, dureri in timpul alimentaiei.
Tulburarea activitii SN se manifesta prin mieloza funiculase degenerarea si sclerozarea cordoanelor posterioare si laterale ale
mduvei spinrii.
Se considera schimbri considerabile in tabloul sngelui
o scade nr de eritrocite pana la 1x1012/l si mai jos, precum si a hemoglobinei.
o Reducerea nivelului hemoglobinei ramane in urma de gradul de reducere a nr de eritrocite, de aceea indicele de culoare
depaseste 1 si atunci anemia megalocitele, scade nr leucocitelor.

Tratamentul
 Se administreaz vitamina B12 in complex cu alte vitamine din grupul B.
Vitamina B12 se introduce cate 100-200 g 1 data in 2 zile; in mieloza funiculara cate 400-500 g o data in 2 zile.
Vitamina C (acidul ascorbic)
Funcii:
Stimuleaz sinteza colagenului, regleaz permeabilitatea pereilor vasculari, participa activ la procesele oxidoreducere, controleaz
anumite faze ale metabolismului proteic, influeneaz activ asupra rezistentei organismului la infec ii.

Necesitatea nictemerala constituie 70-80mg.

Hipovitaminoza
Scade reactivitatea organismului (micoreaz activitatea fagocitara a leucocitelor, tulbura producerea de anticorpi, etc.)
Deregleaz sinteza colagenului, procesele de cretere si dezvoltare
Provoac dereglarea brusca a proceselor de permeabilitate a capilarelor si structurilor esutului conjunctiv, fapt ce determina
simptomele clinice ale hipovitaminozei
In rezultatul sporirii brute a permeabilitii capilarelor apar semne de diateza hemoragica: gingivoragie pronun ata, apari ia de
peteii hemoragice in diferite sectoare ale mucoasei bucale.
Apar si hemoragii in esutul celulo-adipos subcutanat, articulaii, etc.
Se dezvolta gingivita ulceroasa si stomatita.
Starea generala a bolnavului a bolnavului apare astenie pronunata, fatigatibilitate, dureri in muchi.
Pe piele apar hematoame, ea se usuc si devine aspra.

Tratament
Acidul ascorbic se va administra mpreuna cu vitamina P (50-100 mg de 2-5 ori in 24h) sau cu rutina (30-40 mg de 3-4 ori in 24h)
Acidul ascorbic se administreaz peroral dupa masa in forma de prafuri, drajeuri, pastile a cate 0.05 sau 0.1 g, intramuscular si
intravenos sub forma de soluie 5% de sare de sodiu, cate 1-5 ml

Vitamina A (retinol)
Funcii:
Induce creterea organismului, susinerea in stare normala a pielii (asigura diferenierea normala a esutului epitelial)

Necesitatea nictemirala este de 1,5 mg.

Hipovitaminoza
Sunt condiionate de reducerea capacitaii protectoare a pielii si a mucoaselor bucale, dereglarea diferen ierii normale a esutului
epitelial.
Se instaleaz uscciunea pielii si xerostomie, intensificarea proceselor de keratinizare pana la formarea de papiloame.
Concomitent se dezvolta afeciunea organelor vzului (hemeralopie, xeroftalmie, etc.) se menioneaz astenie, paloare luciul si
incepe sa cada, unghiile devin fragile cu striaii transversale.
Cicatrizarea rnilor se produce lent din cauza frnarii formarii esutului granulos.

Tratament:
Doze curative: 10000-25000 unitati nictemeral.
Vitamina A se administreaz peroral dupa masa sub forma de drajeuri (3300U); soluie uleioasa (in 1 ml se con in 100000U) cate 5-
8-10 picturi; soluie 3,44% retinol acetat in ulei pentru injecii intramusculare in fiole.
Carotolina provitamina A se folosete pentru sporirea vindecrii eroziunilor, ulcerelor de natura variata.
Uleiul de catina alba este un amestec de carotolina, carotinoide, tocoferoli si gliceride, acid oleic, linoleic si al i acizi se folosesc
ca stimulator al epitelizrii in diferite afeciuni ale mucoasei bucale.
Uleiul de macies in leziunile esuturilor bucale pentru stimularea epitelizrii si ca baza pentru pansamente in tratarea bolilor
parodoniului.

Vitamina E (acetat de tocoferol)

Funcii:
Are proprietati antioxidante
Contribuie la acumularea de vitamina A si de alte vitamine liposolubile, care participa la fosforilare, mbunt esc metabolismul
mineral si lipidic.

Etiologia: starea de hipovitaminoza poate evolua si in cazul aportului suficient de vitamine in organism ca consecin a a ac iunii
antivitaminelor:
a. Prima grupa o formeaz substanele, care inactiveaz vitaminele prin distrugerea sau legarea moleculelor vitaminelor cu trecerea
in forma pasiva. La ele se refera tiaminaza, care distruge vitamina B1, ascorbinaza care distruge vitamina C, etc.
 b. Doua grupa o formeaz vitaminoide. Ele constituie vitaminele din compuii biologic activi, inactivndu-se. Teramicina si
biomicina, formula chimica a crora e apropiata de forma riboflavinei, pot substitui vitamina B 2 in procesele metabolice si produc
ariboflavinoza, chiar si la administrarea in doze mari.

Necesitatea nictemerala este de 10-25 mg.

Hipovitaminoza
Distrofii musculara, cderea parului, se manifesta modificri importante in funciile organelor sexuale (sterilitatea, dereglarea
graviditii)
Sensibilitate nalta a gingiei
Permeabilitatea sporita, fragilitatea capilarelor, schimbri degenerative in celulele nervoase, lezarea parenchimului ficatului.

7. Modificrile mucoasei bucale in afeciunile gastrointestinale.

Afeciunile tractului digestiv si ficatului deseori sunt insotite de leziuni ale cav bucale .Aceasta se exprima prin anologia morfo func ionale
ale mucoasei bucale si a tractului digestiv.

Modificrile limbii:
Foarte frecvent avem limba suburata.
In apariia depozitului, un rol important aparine dereglrii procesului de keratinizare si descoamoare a epiteliului in norma tulburrilor
neuro-trofice.
In afara de aceasta, caracterul alimentelor consumate, consistenta lor, gradul produselor de auto-curative, componenta florei microbiene,
si igiena cavitaii bucale, fara ndoiala influeneaz acest proces.
Depozitul de obicei se declaneaz in gastrite, ulcere gastrice si duodenale, tumori gastrice si alte boli.
In agravarea ulcerului, gastritei, enterocolitei, depunerile pe limba sunt mai pronunate ele acoperind toata suprafata dorsala a limbii sau
mai cu seama sectoarele posterioare.
Coloraia depunerii este alb-surie, dar sub aciunea bacteriilor pigmento-poetice, alimentelor, medicamentelor, precum si in hemoragii
(in bolile ulceroase) ea are alta culoare, galbena, cafenie.
Limba suburata se observa in multe boli infecioase , o depunere nensemnata mai ales dimineaa se poate observa si la alte persoane
indemne. Nu cere tratament local, e necesar de a stabili cauzelele apariiei depozitului si a efectua tratamentul afec iunii generale,
asanarea cavitaii, de a se recomanda o igiena bucala corecta.
Un al doilea semn al bolii gastro-intestinal este edemetierea limbii.
Aceasta boala nu-i provoac pacientului discomfort si este de obicei depistata de ctre medic.
La o edemaierea pronunata, bolnavii acuza discomfort, mrirea volumului ei, uneori isi musca limba, la un examen pe vrful limbii, pe
fetele ei laterale se observa amprentele dinilor, limba este mrita in volum.
Starea edematoas a limbii se confirma de rezultatele pozitive ale probei bulei de edem (testul Aldrich-mc Clure).
Deseori testul este pozitiv la persoanele cu ulcer gastric si duodenal fara modificri pronun ate ale reliefului mucoasei linguale, admi nd
supoziiile despre prezenta unui edem ascuns, fapt important pentru diagnosticarea leziunilor timpurii ale limbii.
Edemul limbii este un simptom patognomonic al afeciunii cronice a intestinului (colita, enetero-colita), si se determina in 80% cazuri.
Aceasta stare se exprima prin tulburarea capacitaii de absorbie a intestinului si funciei lui protectoare.
alta afeciune a tractului gastro-intestinal este apariia modificrilor pronunate in aparatul papilar al limbii.
In funcie de starea papilelor linguale evidenteaza glosita hiperplastic in cazul creia papilele limbii sunt bine pronun ate, limba e
acoperita cu un strat complet de depozit si e mrita nensemnat pe conturul edemului.
Aceste simptome sunt caracteristice in special pentru bolnavii cu gastrita hiperacida.
In ulcer gastric duodenal se releva hipertrofia unor papile fungiforme ale limbii, care proemina pe suprafata esutului nconjurtor avnd
aspectul unor formaiuni de culoare roie aprinsa.
Glosita hiperplastica, se caracterizeaz prin atrofierea papilelor, lipsa depunerilor, mic orarea nensemnata a limbii.
Uneori atrofia papilelor este pronunata, limba are un aspect lcuit, cu macule de striaie vdite.
Atrofia papilelor provoac senzaii neplcute, de arsura, durere, in timpul alimentarii.
Descuamarea epiteliului limbii in acest caz pe fata dorsala a limbii se observa macule pronun ate de diferite forme si dimensiuni, care
pe dorsul limbii saburate creaza un aspect de ulcere superficiale.
Astfel de modificri apar in atrofia papilelor filiforme sau a descuamrii intense.
Aceste modificri amintesc glosita rogoida, dar se deosebesc de limba roboita si descuamativa prin faptul ca apar in timpul agravrii
ulcerelor gastrice si duodenal si dispar in timpul tratrii bolii ulceroase si remisiune.
Descuamarea de focar a epiteliului limbii nu este insotita de senzaii neplcute si bolnavii pot sa nu tie de ea, deseori aceasta provocnd
senzaii de arsura, durere, in timpul alimentarii si fumatului.
Parestezia limbii (glosalgia) nsoete frecvent diferite boli gastro-intestinale. Deseori senza iile de arsura, formicatie se pot manifesta
fara modificri aparente ale limbii.
Se produc dereglri brutale ale senzaiei gustative. Receptorii gustativi ndeplinesc funcia receptoare, constituind veriga terminala
efectoare a reflexului gastrolingual. Nr receptorilor funcionali ai limbii depinde de starea func ionala a tractului digestiv. Activitatea
maxima a acestora se manifesta pe namancate. Dupa prnz are loc demobilizarea receptorilor gustativi (scade de 2 ori). Aceasta are loc
 in urma impulsatiei centrifuge de la interoreceptorii stomacului pe aparatul extrareceptor al limbii si se determina ca o reac ie normala la
oamenii sanatosi.

In bolile ulceroase sunt evideniate cteva feluri de tulburri ale mobilitii funcionale a receptorilor:
1. Dupa alimentaie nu are loc demobilizarea receptorilor gustativi
2. Are loc o reacie denaturala sporirea nivelului mobilitii receptorilor gustativi dupa alimenta ie
3. Reacia e asemntoare cu cea care se observa la persoanele sntoase.

In cazul cancerului gastric are loc scderea senzaiei gustative la amar si dulce.
In enterocolite si colite demobilizarea receptorilor gustativi dupa alimentaia nu se produce. Aceasta stare se explica prin modificarea limbii
atrofia papilelor si descuamare, in urma crora se modifica structura papilelor fungiforme.

Leziunile mucoasei bucale

Modificrile ulceroase ale mucoasei bucale sunt o urmare a dereglrilor trofice in cazul bolilor gastrointestinale.
In cazul afeciunile intestinului gros apare stomatita aftoasa.
In gastrita si enterocolita se constata glosita preponderent descuamativa, apoi glosita erozivo-ulceroasa.

Schimbarea culorii mucoasei bucale este de asemenea o manifestare frecventa a afeciunilor gastro-intestinal.
Dereglarea secreiei salivare sub forma de sialoree in caz de agravare a bolii ulceroase cu secre ie gastrica sporita ori de xerostomie in caz de
boala ulceroasa, gastrita.

8. Sindromul bucal in unele boli cardiovasculare

Tulburari salivare: hipersalivatie in valvulopatii,xerostomie in cardiopatie cronica ischemica,saliva vascoasa
Tulburari senzoriale
Tulburari odontale: policarii complicate,edentatii totale si partiale
Tulburari parodontale : parodontita cronica marginala superficiala in hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, parodontita cronica
marginala profunda in arterite
Tulburari la nivelul mucoaselor: cianoza mucoaselor labiale si bucale precum si a buzelor in insuficienta cardiaca, cardiopatie
congenitala
Tulburari sensitive : glosodinie,durere gingivo-cardiaca

Afectiuni cardiovasculare si manifestari la nivel buco-dentar:

Insuficienta cardiaca:
o Mucoasa bucala de culoare roz-cianotica
o Ulceratii ale gingiei
o Buze de volum crescut
o Parodontita marginala cronica
Valvulopatii(insuficienta aortica,stenoza mitrala):
o Prezenta parodontozei, de diferite grade
o Coloratie cianotica a gingiilor
Cardiopatie ischemica:
o Prezenta cariilor
o Parodontita
o Gingivita
Endocardita bacteriana subacuta:
o Prezenta focare dentare:
Carii
Tartru
Pungi parodontale
Hipertensiune arteriala esentiala:
o Parodontita cronica marginala, cu parodontoze si edentatii partiale
o Tartru dentar
Arterita aterosclerotica:
o Parodontita marginala cronica
o Gingivite- pungi gingivale-hemoragii
o Mobilitate crescuta a dintilor

9. Modificrile mucoasei bucale in discrinii, colagenoze.

Modificrile mucoasei bucale in discrimii
Apar in caz de hipofuncie, hiperfuncie sau in caz de disfuncie a glandelor cu secreie interna (glandelor endocrine).
Diabet zaharat
Este provocata de tulburarea metabolismului glucidic, nsa ulterior se observa dereglarea metabolismului proteic si lipidic. In aceasta boala
apare:
Xerostomie este primul simptom de boala
Stomatita catarala, glosita bolnavii acuza dureri in timpul alimentaiei mai cu seama la folosirea bucatelor fierbin i si aspre.
Stomatita micotica, zabaluta micotica in comisurile bucale apar fisuri acoperite cu cruste suri-albicioase.
Parestezie este senzaia de arsura a mucoasei de obicei evolueaz cu o iritare a pielii organelor. Apare neurit, nevralgia n.
trigemen. Senzaia gustativa este dereglata.
Tulburri trofice se dezvolta ulcere trofice, caracterizate prin o evoluie ndelungata si o regenerare ntrziata.

Boala Itenko-Cushing
La baza mbolnvirii sta de obicei tulburarea metabolismului lipidic, dereglrile metabolismului proteic, hidric, glucidic si altor metabolisme.
Boala este o urmare a hiperproductiei clico-corticoizilor care apr in urma:
Dereglrilor primare ale scoarei glandei suprarenale
Hiperproductiei de HACT de ctre adenohipofiza
Dereglrii funciei hipotalamusului si intensificrii funciei hipofizei.
In cavitatea bucala se observa:
Tulburri (ulcere) trofice pe limba , mucoasa obrajilor si alte sectoare ale cavitaii bucale
Candidoza

Boala Addison
La baza ei sta insuficienta cronica a scoarei glandei suprarenale. Simptomul caracteristic al bolii este pigmenta ia specifica a pielii si a
mucoaselor.
In cavitatea bucala, pe buze, pe marginile limbii, gingiilor, pe mucoasa obrajilor apar pete de dimensiuni mici ori dungi albstrui sau de o
culoare neagra-cenuie.
Senzaiile subiective la bolnavi lipsesc.
Pigmentaia pe piele apare in locurile-expuse aciunii luminii (regiunile dorsale ale minilor, fata). La progresarea bolii pielea devine de o
culoare cafenia deschisa, culoarea bronzului.
Din simptomele generale este caracteristica astenia, dereglri digestive (vomitare chinuitoare, diaree), surmenaj.
Leziunile in cavitatea bucala si pe piele apar in urma acumulrii unei cantitati mari de melanina.

Mixedem
Funcia insuficienta a glandei tiroide contribuie la apariia mixedemului. Sufer de obicei femeile.
Manifestarea iniiala a mixedemului nu este insotita de schimbri in cavitatea bucala. In stadiile pronun ate ale bolii bolnavii acuza dificultati
in pronunate, exces de volum al limbii.
Aceste simptome se dezvolta torpid. Fata bolnavului are un exterior deosebit: buzele, nasului ngro ate, pleoapelor superioare ale ochilor sunt
umflate si aproape nchid fanta palpebrala, expresia fetei e indiferenta, absenta.
Limba e mrita in volum (macroglosie), pe marginile ei se vad amprentele dentare. In urma tumefierii mucoasei faringelui vocea devine
rguita, survine afonie. Edemul se mbina cu ariditatea pielii si mucoasei bucale.

Modificrile mucoasei bucale in colagenoze

Leziunile pielii si ale mucoasei bucale se manifesta la toi bolnavii si se caracterizeaz prin 3 stadii: edem, indura ie si atrofie.
Edemul mucoasei se intalneste in regiunea jugal, pe limba. Mucoasa devine albicioasa sau de o coloraie ro u aprinsa. In timpul cnd
procesul patologic atinge stadiul de atrofie apar noi semne de mbolnvire:
Mucoasa bucala este atrofiata, subiata, palida, e pronunat desenul vascular,
Mucoasa uor se traumeaza, se observa ulceraii, urme de traume
Evidente schimbri a limbii:
Depuneri albicioase,
Micorarea limbii in volum,
Limitarea mobilitii
Se observa atrofia pronunata a papilelor linguale, limba are un aspect lustruit.
E posibila apariia ulcerelor si eroziunilor
Are loc subierea buzelor si nasului. Pielea fetei e atrofiata, lucioasa, apar dureri in ATM, deschiderea gurii e limitata.

Se mai depisteaz glosita descuamativa in forma migranta si se trateaz ca o manifestare particulara a procesului patologic general.
In colagenoze se determina xerostomie/

10. Lezarea mucoasei bucale in bolile specifice

11. Caracterele anatomice si structura histologica a limbii, vascularizaia, inervaia limbii, tipurile sensibilit ii gustative
Caracterele anatomice:
 Limba este un organ mobil, muscular, situat in cavitatea orala, care are rol in deglutiie, masticaie, vorbire, supt si ca organ de simt
Limba este alctuita din rdcina, situata spre faringe si un corp, situat in cavitatea orala
Rdcina limbii este fixata de osului hioid si de baza epiglotei
Exista 3 ligamente care leag baza limbii de epiglota, intre care se afla adncituri numite valecule
Fata inferioara a corpului limbii este legata de mucoasa planeul bucal prin frul limbii
Intre rdcina limbii si corp se gsete santul terminal, anterior de care se afla papilele caliciforme, dispuse sub forma literei V
Deoparte si de alta a frului limbii se afla caruncula sublinguala, in care se deschide canalul glandei sublinguale si canalul glandei
submandibulare
Pe fata posterioara a rdcinii limbii se afla amigdala linguala

Structura histologica a limbii:

Limba este alctuita din muchi striai, mucoasa si un schelet osteofibros
Scheletul osteofibros este alctuit din osul hioid si doua membrane fibroase
Muchii limbii sunt intrinseci si extrinseci:
o Muchii intrinseci, proprii limbii sunt:
Muchiul transvers
Muchiul vertical
Muchiul linguala longitudinal superior
Muchiul lingual longitudinal inferior stng si drept
o Muchii extrinseci prezint un capt cu inseria de oase (muchiul hipoglos, genioglosi si stiloglos) sau pot fi mu chi cu
un capt pe palatul moale (palatoglos) sau amigdaloglos, cu un capt de amigdala palatina si celalalt pe limba)
Mucoasa linguala este alctuita din epiteliu pluristratificat, pavimentos, nekeratinizat. Pe fata dorsala a limbii se afla papilele
linguale
Principalele categorii de papile linguale sunt:
o Papilele circumvalate sau caliciforme - formeaz un V lingual cu deschidere spre nainte si sunt in numr de 7 - 11.
Fiecare dintre aceste papile prezint in centru o ridictura centrala, nconjurata de un sant circular in care se gsesc muguri
gustativi
o Papilele foliate - sunt localizate in poriunile posterioare ale marginilor limbii si se prezint ca 8 - 10 pliuri mucoase,
dispuse perpendicular
o Papilele fungiforme - sunt aflate naintea V lingual si sunt asemntoare unor ciuperci
o Papile filiforme - conice, cu vrful ramificat, nu au muguri gustativi

Vascularizaia:
Vascularizaia este asigurata de artera linguala. Sngele venos este drenat de vena jugulara interna. Limfaticele dreneaz
in ganglionii submandibulari si cervicali.

Inervaia limbii:
Inervaia motorie este asigurata de nervul hipoglos pentru muchii intrinseci ai limbii si de nervul glosofaringian pentru mu chii
extrinseci
Inervaia senzoriala gustativa este realizata de nervii:
o VII (facial) - corpului limbii
o IX (glosofaringian) pentru rdcina limbii
o X (nervul vag) - pentru baza rdcinii limbii
Inervaia senzitiva, pentru durere, presiune, temperatura este realizata de nervul trigemen pentru corpul limbii, de nervul
glosofaringian pentru rdcina limbii si nervul vag pentru baza rdcinii limbii si mucoasa valeculelor

Tipurile sensibilitii gustative:

Papilele circumvalate, foliate, fungiforme

12. Glosita descuamativa: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul diferen ial si tratamentul.
Glosita descuamativa (limba geografica, glosita exfoliativa sau migranta): inflamaia limbii, de etiologie necunoscuta, cu apariia unor
focare de tumefiere pe limba.

Etiologia:
Nu se cunoate
Factori favorizani:
o Bolnavii cu colagenoze, dermatoza seboreica, psoriazis
Nu depinde de vrsta
 O stare congenitala

Tabloul clinic:
Un sector de tumefiere opaca alb-cenuie a epiteliului cu diametrul de cativa milimetri, apoi in centrul lui se descuameaz un strat
din epiteliul cornificat al papilelor filiforme, degajnd un sector neted roz-aprins sau rou, puin ridicat a epiteliului opac
Acest sector se extinde periferic, pstrndu-si graniele rotunde si uniforme
Cnd acest sector devine mare, atunci are loc restabilirea cornificrii normale a papilelor filiforme de la centru
Aceste focare sunt numeroase, se pot suprapune, pe fondul procesului vechi, apar altele noi
Aspectul limbii de harta geografica
Localizate aceste focare pe dorsul sau pariale laterale ale limbii
Pe fata inferioara a limbii nu se rspndesc de obicei
In 40% se asociaz cu limba plicata
Foarte rar aceste focare se ntlnesc att pe limba cat si pe mucoasa labiala, jugal, a plicilor de trecere
Aceasta stare se numete stomatita descuamativa
Evoluia trenanta si toata viaa, fara a cauza careva disconfort
Dispare brusc pe un timp ndelungat, dupa care reapare
Apar dureri de la alimentele picante, senzaii de arsura

Diagnosticul diferenial:
Descuamaia limbii in cadrul avitaminozelor (B2, B6, B12)
Strile alergice
Sifilis
Infecie virotica
Glosita rombica

Tratamentul:
Asanarea cavitaii bucale, cltituri cu soluii antiseptice diluate, aplicaii cu remedii cheratoplastice (solu ia uleioasa de vitamina A,
ulei de macies, soluie de 1% citrat in ulei), polivitamine peroral
Tratament cu calciu pantotenat (cate 0,1-0,2g de 4 ori pe zi timp de o luna)
Blocada nervului lingual cu novocaina (o cura de 10 injecii)
In caz de dureri pronunate se prescriu remedii analgezice cu aciune locala
Tratarea bolilor concomitente

13. Limba proasa (viloasa) neagra: etiologia, tabloul clinic, tratamentul.

Etiologia:
Necunoscuta

Tabloul clinic:
Acuzele pot lipsi
Pe bolnavul supra aspectul bizar al limbii, uneori senzaia de corp strin pe limba sau reflexul de vomitare in timpul vorbirii,
pruritul pe palatul dur
Papilele filiforme naintea celor circumvalate, se lungesc si se ingroasa pe contul lipsei descuama iei fiziologice a celulelor
cornificate
Papilele ajung pana la 2 cm lungime, diametrul de 2 mm
Culoarea papilelor de la cafeniu deschis pana la negru, cu aspect de par
Pigmentarea din cauza aciunii microbilor cromatogeni

Tratamentul:
Asanarea cavitaii bucale
Aplicaiile cheratolitice locale (soluia de 3-5% rezorcina) au un efect de scurta durata
Injecii cu sol. de calciu clorat 0,25%-0,5-1 ml cu soluie de novocaina 0,5 ml de 1-2% se introduc sub focar de 2 ori pe saptamana
(3-5 injecii)
Crioterapia, irigarea papilelor crescute cu azot lichid timp de 15-30 sec.
Interzicerea fumatului

14. Glosita rombica: etiologia, tabloul clinic, tratamentul

Glosita rombica: este un proces inflamatoriu cronic.

Etiologia:
 Anomalie a dezvoltrii (vascularizarea mai redusa a mucoasei dorsului limbii in comparaie cu partile laterale)
Candidoza cronica (Candida se deceleaz aproape in toate cazurile pe suprafata afectata si in adncul epiteliului)
Barbati fumtori, pasionai de buturi alcoolice

Tabloul clinic:
Pe linia mediana a limbii anterior de papilele circumvalate se determina un focar romboid oval de 0,5-2 cm
Focarul e solitar, foarte rar in numr de 2-3
Putin excavat din cauza lipsei complete a papilelor filiforme
Bine conturat, culoarea roza sau roie
In alte cazuri focarul prezint o proliferare, localizata mai sus de nivelul limbii
Suprafata focarului se descuameaz, rareori erodeaz
Starea generala a bolnavului se deregleaz
In majoritatea cazurilor este asimptomatic
Mai rar bolnavii acuza dureri, senzaii de arsura, formicatie. Mai des in caz de eroziuni

Tratamentul:
Asanarea cavitaii bucale
Interzicerea fumatului
Tratament antimicotic (in caz de Candida)
In caz de proliferaii papilomatoase se efectueaz excizia focarului patologic sau se aplica criodistructia

15. Limba plicata: etiologia, tabloul clinic, tratamentul.

Limba plicata: o anomalie de dezvoltare si se observa din frageda copilrie.

Etiologia:
Ca un simptom al sindromului Melkersson-Rosenthal
In formele avansate ale acromegaliei (mrirea si plicaturarea limbii concomitent cu plicaturarea obrajilor)
Sindromul Down
Displazia anhidropica ectodermala

Tabloul clinic:
Plicile adnci de pe partile laterale si pe dorsul limbii asemntor cu desenul de pe frunze (brazda centrala mai adnca si
cele laterale mai la suprafata)
Mai rar plicile sunt dispuse transversal
Limba este moale, mrita in dimensiuni
Mrirea si plicaturarea limbii poate interesa doar prima treime a limbii
In 30-50% cazuri se poate asocia cu glosita descuamativa
Pacienii in caz de limba plicata nu fac acuze, nsa unii considera ca sunt nite fisuri si asta-i fac sa se adreseze la medic
Daca igiena e nesatisfctoare, atunci are loc depozitarea resturilor alimentare, microorganismelor ce duc la inflama ie,
senzaii de durere si arsura

Tratamentul:
Tratamentul local in limba plicata nu se practica
ngrijire minuioasa si permanenta a cavitaii bucale
Asanarea ei la timp