nvtmntul n Bucuretii secolului al XVIII-

lea

In secolul al XVIII-lea, sub impulsul transformrilor economice si sociale, dobndirea unei culturi
solide era n Trile Romne o necesitate si se fceau eforturi serioase pentru extinderea
nvtmntului n rndul tuturor pturilor sociale. nvtmntul, n ambele sale forme, elementar si
superior, s-a bucurat de sprijinul domniei. Acest efort era cu att mai important cu ct n sudul
Dunrii, n pasalkurile otomane nu existau scoli publice pentru cretini. Muli tineri din sudul
Dunrii veneau si urmau cursurile colilor elementare sau ale Academiei domneti existente la
Bucureti.

Pentru fiii mestesugarilor, ai lucrtorilor sau ai micilor negustori, nvtmntul se reducea la

instrucie elementar de pe lng bisericile Sfntul Gheorghe, Coltea si Udricani.

coala de la Coltea, nfiintat odat cu spitalul, ntre anii 1703-1707, de ctre Mihai Cantacuzino,
avea doi dascli, unul pentru stiinte si altul pentru nvtmntul elementar.[i]

Vechea scoal de slovenie de la Sfntul Gheorghe, pregtea diacii, logofeii sau grmticii necesari
cancelariei si visteriei domneti. Din aceast scoal vor iei toi traductorii din veacul al XVIII-lea,
ai actelor slave. Un Lupu dasclu, un Stanciu Iereul sau Popa Floarea sunt formai aici.[ii]

La 23 ianuarie 1792 domnul Mihail Sutu acord privilegii dasclilor de la coala slavo-romn de la
Sfntul Gheorghe pentru c acolo nvtau alturi de copiii pmntenilor si ali strini dintr-o alt
tar venii. [iii]

Cursuri se ineau n chiliile de pe lng biseric si aveau loc mai ales vara. Leciile erau predate pe
abecedare ce se numeau azbucoavne. Dup nvtarea acestora, se trecea la rugciuni din ceasloave,
apoi la psaltire si n sfrit la citirea psaltichiei. Timpul studiului era de la rsritul soarelui pn la
amiaz si dup mas pn la apusul soarelui. Dasclul avea ntotdeauna o varg, att pentru a
menine disciplina ntre elevi, ct si pentru a bate tactul atunci cnd ei cntau.

Fiii domnilor si marilor boieri, fie frecventau cursurile Academiei domneti, fie beneficiau de un
preceptor grec a crui plat era asigurat din visteria familiei.

Constantin Brncoveanu a angajat profesori pentru fii si mai nti pe cretanul Gheorghe Maiota
pentru limba greac si latin, iar n 1712 pe Atanasie Bunelis din Ianina.[iv]

ntr-o scrisoare din 1766 a lui Manase Eliade, alt dascl vestit, se arat ct de mult erau pretuiti si
cutati oamenii nvtati deoarece toi boierii de aici obinuiesc s angajeze pentru casele lor
profesori cu un salariu de 150-200 lei sau chiar mai mult si profesorul are numai copiii boierului,
unul sau doi, s instruiasc. El ia si masa mpreun cu boierul si are tot confortul. [v]

Domnii fanarioi au acordat toat atenia nvtmntului, deoarece erau convini c numai prin
nvttur se poate accede la funcii nalte ca acelea de dragomani ai Porii. Nicolae Mavrocordat,
unul dintre domnitorii cei mai erudii, a ntocmit la 1727 pentru fiul su Constantin
nite Sfaturi pentru viitoarea sa domnie. Acest sfaturi se refereau la permanenta instrucie pe
care trebuie s o aib tnrul fanariot de-alungul domniei sale. nvtturile desprinse din
cunoaterea istoriei, combinate cu nvttura primit de la francezi, italieni, greci aveau menirea de
a face din viitorul domn un om nzestrat cu frumoase principii de demnitate, onoare, respect pentru
aproapele su, gata oricnd s sustin orice discuie n orice domeniu.[vi]

Fiul su Constantin Mavrocordat, s-a dovedit un demn urma al tatlui su, fiind nu numai un
remarcabil om politic, dar si un mare iubitor si promotor al culturii. Este meritul acestui domn, care
pentru folosul patriei noastre, iar mai ales pentru nvttura si cinstea feciorilor de boieri, au
aezat si au ntemeiat attea scoli de limb elineasc. [vii]

Pentru desvrsirea studiilor fcute n tar, Constantin Mavrocordat a trimis cincisprezece tineri, fii
de boieri, la Venetia pentru studii. ntre acetia s-a aflat si Rducanu Cantacuzino care a rmas trei
ani n Cetatea lagunelor.[viii]

Constantin Vod Mavrocordat s-a preocupat si de nvtmantul bisericesc. I-a obligat pe preoi s
nvee carte punndu-i s studieze patru ore pe timp de noapte.[ix]

Grij pentru nvtmant a manifestat si domnul Alexandru Ipsilanti. n hrisovul su din 1775 se
referea la nvtmantul romnesc n urmtorii termeni:

Vznd aceast crestineasc tar lipsit de nvtturi, de stiinte si de arte, care lumineaz si
folosesc pe popor, am nfiinat scoli si profesori cunosctori de mai multe limbi, rnduindu-le legi
si dnd ajutor si ndestulare colarilor. [x]

Alexandru Ipsilanti a nfiinat o scoal de preoi la Mitropolie si un orfelinat, un orfanotion adic

cretere si hrnire de copii, prunci sraci de printi .[xi]

Nevoia de luminare n spiritul ideilor iluministe ce cuprinsese Europa veacului al XVIII-lea s-a
reflectat si n existenta bibliotecilor, fie le particulare sau aflate n preajma edificiilor de cultur.

Mari biblioteci, pomenite n izvoarele vremii, fie n relatrile cltorilor strini, existau de la
nceputul secolului al XVIII-lea. Este vorba de celebrele biblioteci ale stolnicului Constantin
Cantacuzino sau cea a domnului Constantin Brncoveanu.

n cuprinsul lcasului mnstiresc Vcresti, ctitorie a domnului Nicolae Mavrocordat, se afla si o

bibliotec. Aa cum meniona Efrem, patriarhul Ierusalimului care a cercetat-o, ea cuprindea :crti
bisericeti si profane n diferite limbi, anume greceti, latineti, arbesti. [xii]

Aceast bibliotec nu trebuie confundat cu biblioteca personal a domnitorului Nicolae

Mavrocordat celebr printre contemporani, nzestrat cu crti unicat, achiziionate cu bani grei n
epoc.[xiii]

Constantin Mavrocordat, nscut si crescut ntr-o familie n care dragostea si respectul fat de carte
si cultur tindea s devin tradiie, a manifestat o real sete de cunoatere. Aceast frumoas
nclinaie, setea de lectur, i-a impresionat pe contemporani, mai ales pe acei care au avut prilejul
dialogului cu acest rafinat cunosctor al crtii. Orizontul su cultural a fost deschis nc din
copilrie, de vestita bibliotec adunat de bunicul su si, mai apoi, de tatl su. La rndul su el o va
mbogtii cu minunate crti rare si manuscrise. Este relativ dificil s evalum numrul exact de
volume. Unii specialiti consider c era vorba de sute de volume, alii de cteva mii. tim ns c
Sulzer o evalua la impresionanta sum de 600 000 de taleri.[xiv]

La moartea tatlui su, Nicolae Mavrocordat s-a crezut pentru un moment c biblioteca va fi scoas
la vnzare iar printre amatorii achizitionrii ei s-ar fi aflat papa Clement al XII-lea, mpratul Carol
al VI-lea, regele Angliei si regele Frantei.

Vestit n epoc era si biblioteca Academiei domneti datnd din vremea lui Constantin
Brncoveanu care avea la sfritul secolului al XVIII-lea peste 7000 de volume.[xv] Ea a fost
reorganizat n timpul lui Alexandru Ipsilanti iar pentru buna ei funcionare a fost numit si un
bibliotecar[xvi] n timpul domniei lui Alexandru Moruzzi (1793-1796) biblioteca a fost mutat ntr-
o bolt a hanului Sfntul Gheorghe Nou.[xvii]

ntre instituiile care au jucat un rol important n ridicarea culturii romneti tipografiile au adus o
contribuie definitorie.

La 1702 epigrafistul Edmond Chishull cumpra de la o tipografie din Bucureti mai multe crti
printre care un liturgheriu.[xviii] n aceast perioad se intensific tiprirea de crti laice n
romnete. Pe la 1720, la mnstirea Antim s-a tiprit cartea lui Nicolae Mavrocordat, Despre
Datorii cu o larg rspndire n Apusul Europei fiind o carte de precepte morale pentru educaia
unui prin.[xix]

n 1740 mitropolitul Neofit Craioveanu a nfiinat o tipografie aezata fiind n chiliile mnstirii
Sfntul Sava.[xx]

n anul 1780 este tiprit cu text grecesc si romnesc Pravilniceasca Condic a lui Alexandru
Ipsilanti. Lucrarea a fost realizat la tipografia Mitropoliei, mrit cu teascurile tipografiilor de la
Sfntul Sava, Vcresti si Coltea.[xxi]

La sfritul anului 1788, Nicolae Mavrogheni sprijin nfiinarea unei tipografii, zis la
cimea unde n februarie 1789 va aprea lucrarea n versuri a vel-cminarului Manolache Persiano,
intitulat Faptele vitejeti a lui Mavrogheni dedicat domnitorului.[xxii]

Dei majoritatea crtilor tiprite sunt n limba greac, spre sfritul secolului al XVIII-lea si
nceputul secolului al XIX-lea se nmulesc tipriturile n limba romn.

Bucuretii nu pot caracterizai ca un important centru de cultur fr a meniona existenta si

activitatea Academiei domneti, for superior al nvtmntului romnesc, cunoscut ca una din cele
mai vestite scoli din sud-estul Europei.

Academia domnesc din Bucureti, a luat fiint la sfritul secolului al XVIII-lea din iniiativa
domnului erban Cantacuzino (1678-1688) spre a nvta pe fiii de boierii gramatica, retorica si
filosofia. [xxiii]

Constantin Brncoveanu a reorganizat coala, i-a dat amploare, i-a asigurat venituri si i-a dat un
nou local la Sfntul Sava si i-a asigurat un caracter filosofic nvtmntului prin materiile predate
sub patronajul marelui dascl Sevastos Kyminitis[xxiv].

n 1707, este stabilit o nou program scolar, noile materii ce trebuiau studiate, introduse prin
contribuia lui Hrisant Notara.[xxv] Din aceast program scolar aflm c la Academia
Domneasc s-a instaurat n mod oficial studiul clasicismului grecesc, al filosofiei si al stiintelor
naturii. Se preda: logica, retorica, fizica, metafizica, ntregul ciclu de filozofie aristotelic.
Eraustudiai toi autorii clasicismului grecesc : Socrate, Sofocle, Euripide, poeziile lui Pindar,
discursurile lui Demonstene, Istoriile lui Plutarh, Tucidide.

Programa era destul de ncrcat si, totodat, remarcabil pentru acea vreme. De altfel, Hrisant
Notara, dei cleric, era un om cu vederi largi. El era absolvent al centrelor occidentale de nalt
cultur, fiind la curent cu ultimele progrese ale stiintei. Dup cum l caracteriza Nicolae Iorga, era
un zelos rspnditor de lumin [xxvi]

Nicolae Mavrocordat reorganizeaz Academia domneasc n anul 1717. Numete director pe Panait
Sinopens si nfiinteaz o catedr de limb turc aa cum va face si Nicolae Mavrogheni n 1786.
[xxvii]

Constantin Mavrocordat va mbunttii activitatea Academiei prin mrirea localului mutnd pe

egumen si clugri din chiliile mnstirii Sfntul Sava. Totodat pentru a consolida baza material
a Academiei, domnul a asigurat noi beneficii bnesti trecnd pe seama naltei scoli unele din taxele
percepute de domnie.[xxviii]

Cu toate c veniturile au fost asigurate, pentru o mai bun funcionare a scolii, domnul Alexandru
Scarlat Ghica a numit o comisie format din Mitropolitul trii si trei mari boieri care urma s
inspecteze coala si activitatea profesorilor. Totodat domnul a dispus ca elevii sraci s locuiasc n
mnstire si s li se dea hran si doi taleri lunar.[xxix]

Alexandru Ipsilanti va satisface nevoile culturale ale societtii prin reforma sa n nvtmnt.
Hrisovul din 13 februarie 1775 este adresat mitropoliei cu rugmintea de a se prezenta un raport
amnuntit privind organizarea Academiei domneti, coninutul nvtmntului, numrul elevilor si
al profesorilor, salariile profesorilor si fondul de ntreinere al scolii.[xxx]

Reforma sa a nceput prin ridicare unui nou local pentru desfsurarea activittii Academiei. n 1775
s-a ridicat o cldire trainic cu mai multe sli de clas si ncperi pentru locuinele profesorilor si
elevilor interni. Construcia mai avea numeroase ncperi destinate sufrageriei, buctriei si
brutriei si a fost terminat n 1779.[xxxi]

n ianuarie 1776 , Alexandru Ipsilanti va emite hrisovul prin care se va proceda la reorganizarea
nvtmntului. Reforma lui Ipsilanti marcheaz un moment nsemnat n istoria nvtmntului,
fiind cea mai important reorganizare din a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, cnd gndirea
occidental a ptruns Reforma din 1776 spune Nicolae Iorga- este un act de cea mai mare
important, care face onoare concepiei colare n trile noastre la aceast dat. [xxxii]

n acest hrisov, gsim afirmaii care nu s-au fcut pn atunci, de gndire naintat si iluminist.
nvttura, se spune, ne face s cercetm natura, miscrile, cursurile si distantele corpurilor cereti
si s cunoatem, ct ne st n putint, lucrurile si fiinele. Pe lng ndemnul privind studiul
stiintelor pozitive, se accentueaz n hrisov, necesitate nfiintrii si mbunttirii activittii colilor si
internatelor, viznd nu numai Academia domneasc ci si a tuturor colilor.

Domnul vrea s organizeze n aa fel Academia, s fie la un nivel att de ridicat, nct acei care s-
au adpat din ea s nu mai aib setea de a cuta un alt izvor.[xxxiii]

Ipsilanti a reorganizat si nvtmntul cu limba de predare slavon, prin nfiinarea de scoli

slavoneti dar si romneti. n fiecare orasel am pus dascli att n limba trii, ct si n limba
slavoneasc, pentru ca s nvee bietii cunostiintele elementare ca ajungnd acetia n vrst s
nu fie ignorani.[xxxiv]

O alt msura bun este specializarea ntr-o oarecare msura a profesorilor. Dac pn atunci,
predau toate materiile de nvtmnt, acum existau nou profesori, fiecare specializat n materia pe
care o pred.[xxxv]
Cu privire la elevii bursieri ai Academiei, acetia erau n numr de aptezeci si cinci, selectionati din
cinci clase, iar primirea lor nu se fcea prin favoruri si intervenii, ci prin concurs. Cu privire la fiii
negustorilor si meseriailor bursieri ai Academiei, s-a stabilit c dac unii dintre acetia au trecut de
cursul elementar pot, la cerere, s fie scutii de a mai frecventa coala n continuare si pot s se
orienteze spre meseria dorit.[xxxvi]

Hrisovul din 1776 stabilea durata si coninutul nvtmntului. Studiile se fceau n cinci cicluri de
trei ani. n primul ciclu de trei ani se nvta greaca si se ncepea studiul limbii latine. n urmtorii
trei ani se aprofundau greaca si latina, si se studiau operele scriitorilor greci si latini. n ali trei ani
se studiau poetica, retorica si etica lui Aristotel dar si limbile italian si francez. Dup aceti nou
ani se trecea la studiul stiintelor. Trei ani nvtau aritmetica si geometria, dar si istoria si geografia.
Mai urmau ali trei ani n care se aprofunda filosofia si astronomia. Dup aceste cinci cicluri
absolvenii Academiei puteau mbrtisa cariera pe care o doreau. n ceea ce privete teologia, ea nu
figureaz ca materie de studiu la Academie ci se preda la coala cu predare n limba romn din
cadrul Mitropoliei, neexistnd un curs obligatoriu de teologie, nvtmntul din Academia
domneasc era pe deplin laicizat.[xxxvii]

Coninutul hrisovului lui Ipsilanti demonstreaz c Academia domneasc a cunoscut o reform

radical, n lumina celor mai naintate idei ale epocii. Coninutul nvtmntului devine mai variat si
capt un caracter stiintific mai occidental prin introducerea unor discipline noi. El reflect
orientarea spre un nvtmnt raional si stiintific n cadrul cruia stiintele exacte vor ocupa un loc
de frunte iar studiul limbilor occidentale reflect tendina de modernizare a acestui nvtmnt.

Se pare c buna organizare dat de Alexandru Ipsilanti nu a durat mult cci n 1784, patriarhul
Ierusalimului venit n vizit nu a fost mulumit de starea nvtmntului. Din ndemnul lui domnul
Mihail Sutu a cerut boierilor s citeasc hrisovul lui Alexandru Ipsilanti, s cerceteze dispoziiile
cuprinse n el si s fac propuneri de mbunttire.[xxxviii]

Pentru buna funcionare a Academiei domneti, domnul Nicolae Mavrogheni numete Efor al
colilor pe Filaret , episcopul Rmnicului, figur proeminent a culturii romneti. Filaret ar fi dat
un nou avnt nvtmntului dar evenimentele politice si militare care au urmat au mpiedicat orice
dezvoltare pn n 1791. Dup aceast dat domnul Mihai Sutu i va muta curtea n localul
Academiei si coala va fi mutat la mnstirea Domnita Blasa, unde va funciona pn n anul
1803.[xxxix]

Buna funcionare a Academiei si nivelul crescut al nvtmntului prestat aici s-a datorat n bun
parte si profesorilor care au predat si condus nalta scoal din Bucureti. Teodor Lincon din
Trebizonda, Sevastos Kyminitis, Hrisant Notara, Gheorghe din Trapezunt, Manase Eliadis, Lambros
Fotiadis sunt numai cteva nume de dascli care au contribuit la ridicarea prestigiului academiei
domneti dar si la dezvoltarea nvtmntului n Tara Romneasc.

Dezvoltarea nvtmntului n secolul al XVIII-lea a adus foloase nsemnate societtii si culturii

romne. n direct prin nvtmntul grecesc a fost favorizat dezvoltarea culturii romne. Prin el s-
au pus bazele studierii clasicismului greco-roman si a ptruns n Trile Romne pe scar ntins
iluminismul occidental. Din Academia domneasc au iest o serie de figuri reprezentative ale
crturarilor romni crora li se datoreaz renaterea culturii romne de la sfritul secolului al
XVIII-lea si nceputul secolului al XIX-lea.

Organizarea nvtmntului superior n limba greac, iniiat de domnii romni, patronat de ei si de

marea boierime reflect aspiraiile de cultur general ale societtii romneti evoluate, care nu se
mai mulumea cu tradiionala cultur slavon.
Acordnd prioritate limbilor de larg circulaie, societatea romn prseste la sfsitul secolului al
XVIII-lea o limb strict legat de trecutul religios pentru a adopta o limb clasic, venerat de
erudiia umanist. Limba greac deschidea o larg perspectiv ctre filosofia si literatura clasicittii
elene, care n Apus alctuia, alturi de cultura latina, temelia renaterii. Aceast limb deschidea
pentru cultura romn o nou epoc iar prin asimilarea culturii greceti de ctre crturarii romni
acetia sunt ridicai pe o nou treapt de dezvoltare.

Academia domneasc a introdus un nvtmnt laic care a deprins societatea romn cu

capodoperele clasicismului greco-roman studiate n aceast scoal.

Prin nvtmntul evoluat din Academia domneasc din Bucureti si prin cel dobndit cu profesorii
particulari greci se deschideau tinerilor romni largi perspective culturale, integrndu-i n noul
curent dezvoltat n acest veac, neoclasicismul.

Neoclasicismul avea un caracter pronunat democratic si populariza dragostea de libertate si lupta

mpotriva despotismului. Acest curent s-a putut defini ca o adevrat scoal de filozofie, de moral,
de patriotism si virtute.

Noile orientri culturale au fost adoptate de societatea romneasc datorit faptului c ele
corespundeau pe deplin aspiraiilor romneti si vor constitui un imbold n lupta pentru libertate din
secolul al XIX-lea.

Prin ntreaga sa activitate, Academia domneasc din Bucureti a contribuit la dezvoltarea

nvtmntului si culturii romne, a rspuns nevoilor epocii n care a funcionat, a pregtit din punct
de vedere cultural secolul al XIX-lea si s-a impus ca un adevrat centru al iluminismului greco-
romn si sud-est european.

autor: Simona Slceanu

[i] Constantin C. Giurescu, Istoria Bucuretilor din cele mai vechi timpuri pn n zilele
noastre, Bucureti, 1965, p.91

[ii] George Potra, Din Bucuretii de altdat, Bucureti, 1981, p.70

[iii] tefan Ionescu, Bucuretii n vremea fanarioilor, Cluj, 1974,p.77

[iv] G.I.Ionescu-Gion, Portrete si evocri istorice, Bucureti, 1986,p.77

[v] Nicolae Iorga, Istoria nvtmntului romnesc, Bucureti, 1971,p. 137

[vi] G.I.Ionescu-Gion, op.cit.,p.27

[vii] Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat, Bucureti, 1985,p.167

[viii] Nicolae Iorga, Istoria romnilor, vol VII, Bucureti, 1932, p.148

IX Mihai Ttrm, La margine de Bucureti, Bucureti, 1983, p.95

[x] G.I.Ionescu-Gion, op.cit.,p.19

[xi] Constantin C. Giurescu, op. cit., p.104

[xii] Ibidem,p.96

[xiii] Idem

[xiv] Florin Constantiniu, op. cit. p.166

[xv] tefan Ionescu, op.cit.p.79

[xvi] Idem

[xvii] Idem

[xviii] Nicolae Iorga, Istoria romnilor prin cltori, Bucureti, 1941, p.387

[xix] Constantin C. Giurescu, op.cit.p.105

[xx] tefan Ionescu,op.cit.p.80

[xxi] Idem

[xxii] Constantin C. Giurescu, op.cit.,p.105

[xxiii] Ibidem,p.91

[xxiv] George Potra, Din Bucuretii de altdat, Bucureti, 1981, p.70

[xxv] Constantin C. Giurescu, op.cit.p.91

[xxvi] Nicolae Iorga, Istoria nvtmntului ,p.136

[xxvii] tefan Ionescu,op.cut.,p.77

[xxviii] Florin Constantiniu,op.cit.p.173

[xxix] Ariadna Ciocan Camariano, Academiile domneti din Bucureti si Iai, Bucureti, 1971, p.39

[xxx] G.I.Ionescu-Gion, op. cit., p.19

[xxxi] Ariadna Ciocan Camarino, op. cit., p. 39

[xxxii] Nicolae Iorga, op.cit.,p.109

[xxxiii] Idem

XXXIV G.I.Ionescu-Gion, op. cit, p.19

[xxxv] Constantin C. Giurescu, op. cit., p.104

[xxxvi] Idem
[xxxvii] Ariadna Ciocan Camariano, op. cit., p.41

[xxxviii] G.I.Ionescu-Gion, Din istoria fanarioilor, Bucureti, 1891, p.98

[xxxix] Ariadna Ciocan Camariano, op. cit., p. 45