Sunteți pe pagina 1din 3

Obiectul de studiu al filosofiei familie , imperatorul este parintele natiunii acesta trebuie sa aiba Hobbes, Locke, Berkeley, Hume

rebuie sa aiba Hobbes, Locke, Berkeley, Hume Rationalist: Descartes, Spinoza si


Filosofia studiaza primile principii ale acestei lumi sau ultimile grija de supusii sai si trebuie sa fie exemplu pentru ei. Scoala Leibniz
cauze ori legile generale ale lumii insa dezvoltarea sa filosofica moista:acesta scola apre in secolul 5 i.e.n. Mo-tze spunea ca voina
trece si ea prin mai multe etape si filosofii care pot define filosofia cerului este vointa poporului acesta scoala inainteaza urmatorul Filosofia moderna. Empirismul, F.Bacon
din puntul lor de vedere, deaceea ni filosofi considera ca filosofia principiu.principiul iubirii generale. Curentul empirist, ca si surentul ratuinalist este preocupat de
este preocupata deun domeniu anumit al realitatii(studiul naturii, Scoala daosista: Lao-tze este fondata in sec 4 i.e.n. acest ginditor cercetarea procesului cunoastarii si a metoselor de cunoastere.
studiul societatii, stdiul stiintei. In istoria filosofiei s-au evedintiat reese din idea ca in univers domina legea universal Dao acesta Empirisrii vpr sustine metodele de cunoastere empirice, cum ar fi
mai multe puncte de vedere asupra obiectului filosofic. 1)filosofia lege trebuie cunoscuta, observatia si experimentul. Ei spun c cunoasterea adecvat este
este o invatatura despre existenta in general.despre cunoasterea cunoasterea senzorial. Adic a nsusi obiectelor, lucrurlor, si c
omului in general. Reprezentanti:(scolile filosofice din china si india Filosofia indiei antice ratiunea nu are mari posibilitsi de a cunoaste, ea doar efectuiaz
antica, filosofia evului mediu,existentialismul, Filosofia este o Cultura indiei antice isi are specificul sau:coleratia strinsa anumite operatii simple, cum ar fi: analiza, comparatia.
invatatura despre tot ceea ce exista dar nu despre o sfera specifica dintre credinta si reflectia filozofica. Filosofia antica Indiana este Primul filosof empirist este Bcon, el este englez ca si toti
a nerealitatii(Hegel). Filosofia este o invatatura despre filosofic(theos-Dumnezeu si Sophia-intelepciune)adica un amestec empiristii. Toat filosofia moderna lupta impotriva gindirii
datorie,ideal,valori(platon neoplatonienii. de gindire rationala si credinta mistica, religioasa scolastice, impotriva gindirii rupte de realitate. Partea principal a
Filosofia indienilor antici Arya, cum o numeau ei insasi a fost acestei stiinte se numeste ,,Noul Organon (Noua metod). n
Conceptia despre lume si structura ei pretuita multa vreme ca icoana unei intelepciuni misterioase a aceast lucrare el evidentiaz principarile greseli ale stiintei
Conceptia este un sistem de idei filosofic,stiintific,literar, unui adevar absolute revelat de insusi Dumnezeu. Primile izvoare scolastice, el evidentiaz 4 greseli pe care le numeste idoli: a)idolul
despre societate ,natura si om. Conceptia despre lume: - Este un informationale despre viata societatii antice indiene se contin in tribului; b) idolul cavernei; c) idolul pietei d) idolul teatrului. Pentru
sistem de indei intergru si erarhizat, un sistem de idei si asa numita literature vedica.Vedele cuprind diferite scrieri cercetare Bacon nainteaz metoda empiric, care este alcatuit
reprezentari despre natura,sociatate,om si locul omului in acesta religioase care creaza cartea sfinta a indienilor. In cuprinsul sau se din 2 parti: din experiment si inductie. Orice cercetare, trebuie
lume. - Tabloul despre lume il creeaza stiintele:fizica astrofizica si gaesc pe scurt reguli si dogme religioase, slujbele sfinte, rugaciuni, nceput cu observarea asupra lucrurilor si fenomenelor concrete,
biologia. Spre deosebire de tablou despre lume conceptia include proverb si invatatori morale. Brahmalele sunt o continuare a dup aceea se fac experimente asupra acestora, iar dup aceea
un element deosebit, omul si relatia omului cu aceasta lume.(om- vedelor si reprezinta niste comentarii a acestor texte.in al 3 rind aceste date se generalizeaz. El lanseaz un sir de metode
univers) Elementele principale de conceptie despre lume sunt: vedele au dat si o directive in filosofie o doctrina sa numit Vedanta- experimentale: -inversarea ex.i -prelungirea ex. -excluderea
Cunoasintele,valorile spiritual, aspiratiile, convingerile, emotiile, sfirsitl vedelor. calittii -folosirea unei legi naturale -unirea ex.
sentimenetele, toate aceste elemente se grupeaza in 2 blocuri. Nivelul vedantei il constituie Upanisadele-niste acte tratate cu un Cum se analizeaz datele experimentelor : Bacon introduce 3
1 bloc:Blocu intellectual 2 bloc: Blocul emotional psihologic si de caracter filosofic, religios care au fost calificate ca adevaratul izvor. tabele pentru date:
comporatare. Filosofia cosmologica in grecia antica a) tabela prezentei b) tabela absentei c) tabela gradelor
Conceptia despre lume are 2 niveluri: In grecia antica filosofia apre in sec 76 i.e.n, gindirea (comparatiei)
1)Nivel cotidian:se formeaza pe baza experientei de toate zilele, el filososfica se sapara de gindirea mitologica si religioasa.Ea nu mai
poate include teorii si idei contarat opuse cum ar fi idei stiintifice si pune intrebari despre geneza lumii despre existenta fortelor Filosofia moderna. Rationalismul, Ratioanalismul lui Rene
idei religioase,acest nivel nu are baza logica este lipsit de principia supranaturale ci creeaza un sir de principia si noutiuni abstracte Descartes
bine determinate. care permit prin gindirea sa, sa cerceteze lumea. Scoala Rationalismul, invers va sustine doar metodele de
2)nivelul teoretic: este format pe baza cunostintelor stiintifice , el cosmologica este preocupata de studiul naturii. Lucrurile apar din cunoastare rationale, si n preimul rnd cunoasterea matematic. Ei
este bine organizat logic ,are principia, iar fundamental lui este substanta,acesta substanta pentru diferiti filosofi este diferita. vor nega puterea de cunoastere senzorial. Descartes a creat
filosofia asupra conceptiei despre lume actioneaza sentim. astfel Pentru Thakes substanta este apa, din apa apar lucrurile si in apa geometria analitic si sistemul de coordonate.
se form. coloritul conceptiei despre lume. se dizolva. Anaximandru-susbstanta este apeironul.Primile Primul filosof rationalist este considerat Rene Descartes. El
elemente care in vechime erau consecrate apa, pamintul, aerul considera c stiinta veche, tot asa cum spunea Bacon, nu este
Tipuri istorice de conceptii despre lume apar din apeiron.Acesta este o substanta nedeterminata ea nu are bun pentru cercetare, dar nu sustinea nici cercetarea empiric,
Conceptia mitologica, conceptie religioasa, conceptia filosofica nici o forma. Anaximandru considera ca susbstabta este aerul. considernd c metodele matematicii sunt cu adevarat folositoare
Notiunea de existent incerca sa raspunda la intrebarea:ce exista cu pentru cercetare. Prin studiile sale el evidentiaz un sir de metode
Conceptia mitologica despre lume adevarat?acesta scoal considera ca existent poate fi descrisa rationale pentru cercetarea stiintific.
Conceptia mitologica despre lume apare in societatea doar de ratiune de constiinta si nicidecum nu poate fi inteleasa de 1) regula evidentei: n cercetare pot fi folosite doar idei clare,
primitiva a existentei umane. Esenta conceptiei mitologice este organelle senzoriale, deaceea existenta este indicate cu obectul idei evidente, nu putem folosi nici o idee ndoelnic pentru c
mitul, acesta forma apare in societatea care inca nu poate gindirii, nonexistent (neant)-este opinia sau datul organelor rezultatele nu vor fi adevarate.
raspunde la intrebarile principale pentru ca nivelul de dezvoltare senzoriale. Tot in acesta epoca este lansta ideea despre structura 2) regula analizei. Toate problemele care le cercetm trebuie
general este inferior , nu sunt dezvoltate stintele tehnice, materiei, divizate n prti componente pentru ca fiecare parte a problemei s
economia in general si totusi ea incerca sa raspunsa la intrebari de devin clar mintii noastre.
tipul: Cum a aparut lumea?, ce prezinta zeetatile? Care este sensul Filosofia clasica in grecia antica 3) Regula sintezei. Sinteza presupune unirea cunostintelor
valorilor spiritual, cum apare stiinta?, meseriile?. Epoca clasca incepe cu procesul cunoasterii, cum omul primite n rezultatul analizei sau cercetrii si crearea unui obiect
Imporatanta miturilor, miturile au o imporatanta gnosiologica cunoaste lumea? nul-obiect ideal care este creat dup legile ratiunii noastre.
dica de cunoastere a lumii. Miturile au trasmis valorile spiritual de Sofistii sustineau ca fiecare are adevarul sau, adica cunostintele 4) Regula verificrii. n procesul cercetrii putem omite ceva.
la generatie la generatie, ele fac legatura dintre noastre nu sunt decit opinii ei spuneau ca nu exista adevaruri Pentru a nu avea omisiuni se verific lantul gndirii noastre.
generatii,deasemenea in mituri isi iau inceput astfel de fenomene relative.problema consta in posibilitatea omului de a argument
sociale cum ar fi:stiinta,religia,politica,estetica si etica. In lumea parerea.
contemp. miturile au o putere estetica adica de a trans. unele texte Punctul de vedere a sofistilor nu este correct, unul dintre cei Pozitivismul si etapele lui de dezvoltare
in f. artistica. mai puternici reprezentanti ai sofistilor Protogora, omul este Pozitivismul apare la mijlocul sec. 19 , fondatorul este
masura tuturor lucrurilor care sunt pentruca sunt care nus Comte. Acest curent trece prin 3 et. n dez. sa: Etapa pozitivist,
Conceptia religioasa despre lume pentruca nu sunt, ei sustineau ca nu lucrurile determina directia Etapa mahist, Etapa neopozitivist
Acesta conceptie se deosebeste de conceptia mitologica cu dezvoltarii istoriei dar valorile. Impotriva ideilor despre adevar a Problema prinicipal a pozitivismului este relatia dintre
toate ca poarat emprentele ei , prin faptulca se bazeaza pe sofistilor a esit Socrate care spunea ca nu exita mai multe stiintele concrete(precise) si metafizic (o parte a filosfie). Acest
credinta, adica conceptia religioasa poate exista numai in cazul adevaruri exista doar un adevar general si acesta se contine in curent consider c cunoasterea adecvat este de fapt
cind omul are credinta. notiuni, in concept, conceptele descriu esenta lucrurilor adica cunoasterea stiintific. Auguste Compte sustine c dezvoltarea
Acesta conceptie divieaza lumea in 2 parti: lumea fortelor cunoscind esentele lucrurilor cunostem adevarul. societtii depinde de dezvoltarea gndirii , de dezvoltarea stiintei.
supranaturale si lumea fenomenelor material, aceste 2 lumi sunt Aristotel zicea ca exista doar o singura lume si acesta lume El a propus un proiect de dezvoltare social n care considera c
diferite dupa esneta. este senzoriala. Pentru a intelege natura lucrurilor trebuie sa unele cunostinte cum ar fi cunostintele religioase si metafizice au
1)lumea spiritual(lipseste materia) cunoastem cauzile lucrurilor, dupa parerea lui exista 4 tipuri de ncurcat la dezvoltarea societtii
2)lumea materiala,invers este o lume incarcata de greutatea cauze. Etapa mahist este legat de cercetarea fizicii si a psihologiei.
acestei materei. 1)cauza materiala 2)cauza formala 3)cauza eficienta 4)cauza La sfrsitul sec. XIX au fost facute un sir de descoperiri n domeniul
Religia provine de la notiunea latina religore ceea ce inseamna finala. microlumii. S-a nceput cercetarea experimental a structurii
legatura intre om si dumnezeu, intre om si lumea spiritual. Primele 2 cauze explica strucutra lucrurilor fiecare lucru este atomului si anume n acest moment au aprut un sir de probleme
Izvoarele religiei: 1)izvorul gnosiologic-2)izvorul politic- alcatuit din:materie si forma. Ultimile 2 cauze explica care este n cercetarea realittii fizice. Unii gnditori fac concluzia c
3)izvorul psihologic izvorul miscarii, si care este directia miscarii. fundamentul acestei lumi nu este materia dar este energia, c de
Functiile religiei: fapt materia nici nu exist ci exist doar energie.
Functia gnosiologica:functia de a cunoate lumea in lipsa stiintei. Filosofia medieval. Izvoarele ei Etapa neopozitivist apare n anii 20 ai sec. XX. Reprezentanii
Functia conpensatorie:adica religia compeseaza nejunsrile acestei Filosofia medieval e o filosofie religioasa, apare in sec. II i.e.n, si sunt Bentral Russell, R. Wittghenstein. Etapa a 3 se dezvolt o dat
lumi. dureaza pina in secolul XV-XVI a erei noastre. In dezvoltarea sa, cu matematica. La sfritul sec. XIX matematicianul Kaptor, a
Funtia sociala:funtie de creare a identitatii societatii de dirijare a trece prin 3 etape: depistatat n matematic un ir de paradoxuri. De rezolvarea
societatii. 1.Et. apologetica(sec 2-3)2. Per. patristica (sec.4-9)3. Per. acestor paradoxuri, a fost preocupat filosoful i matematicianul
scolastica (sec. 9-16) B.Russelll. n rezultatul cercetrilor sale, el scrie lucrarea ,,Principa
Conceptia filosofica despre lume Geneza Filosofiei Medievale si izvoarele ei. Filosofia medievala este matematica.
Conceptia filosofica despre lume creaza un sistem integral o sinteza a 3 izvoare: a) iudaic b) greco-roman c) crestin
despre lume, despre locul omului in acesta lume, dar care nu se IZVORUL IUDAIC. Filosofia medievala ca si religia crestina, preia un Filosofia lui A. Schopenhauer, F. Nietzsce
bazeaza pe credinta pe fantezii dar se bazeaza pe ratiune. De la sir de idei de la poporul evreu: Evreii considerau ca istoria umana Filosofia vietii este ndreptata n potriva stiintei si consider c
inceput filosofia a fot considerate stiinta stiintelor, adica es nu este o istorie naturala ci este istorie creata de Dumnezeu, matematica, stiinta, nu poate cerceta viata, nu este n stare s
includea in sine toate cunostintele umane dar cu timpul din ea sau -Ideea: despre alesii lui Dumnezeu . Evrei considerau ca alesii lui spun despre ceea ce nseamn viat. Aceast filosofie este
separate stincetel concete cum ar fi fizica, matematica , Dumnezeu este poporul lui Dumnezeu. In crestinism alesii lui mpotriva cunoasterii rationale si este irational. Artur
astronomia, mai tirziu chimia, biologia.sau separate si stiintele din Dumnezeu sunt credinciosii.-Ideea despre existenta unei legi sacre Scopenhauier (1788-1860) sec.18-19 este un filosof pesimist,
domeniul social :psihologia,sociologia,istoria. Intrebarea principale lasate de Dumnezeu. -Ideea despre existenta mesiei. -Ideea despre considernd c lumea n care traim noi, este o lume irational, c
a filosofiei are 2 parti: existenta imparatiei ceresti. viata nu este altceva dect o suferint. El considera c oamenii
a)problema primordialitatii sau a intaetatii(ce este primar existenta IZVORUL GRECO-ROMAN. De la greci si romani au fost preluate sunt egoisti, c lumea aceasta din toate punctele de vedere este o
sau constiinta) unele idei filosofice cum ar fi: ideile lui Platon, a neoplatonienilor, a lume rea, din punct de vedere estetic ea seamn cu o caricatura,
raspunzind la acesta parte a intrebarii filosofii se impart in lui Aristotel si a stoicelor. De la Platon este preluata ideea divizarii din punct de vedere intelectual seaman cu o cas de nebuni, din
materialisti,idealisti lumii in 2 parti: in lumea care are existenta adevarata (aceasta punct de vedere moral cu o cas de tolerant, dar n
Partea a 2 a intrebarii pricipale a filosofiei este problema daca este lumea ideilor, lumea spirituala) si lumea lucrurilor, care nu are general este o nchisoare.Dup Scopenhauier, substanta acestei
constiinta una poate cunoaste aceasta lume existenta adevarata. IZVORUL CRESTIN (apare in sec. I dar biruie in lumi este o putere irational, oarb si avid(lacom). El o identific
sec IV). De la crestini sunt preluate 2 idei fundamentale:- Ca Isus cu energia. La nivel uman este vointa, vointa fiind deasupra ratiunii
Functiile filosofiei Hristos a venit sa pedepseasca raul in lume, bogatia,violenta, si nu se supune controlul ratiunii, de aceea si aceast lume este
Functia gnosiologica - Funtia axiologica -Funtia generalizre a razboaiele , etc. - Crestinismul aduce iubirea in lume. rea (irational).
cunostintelor - Functia conceptuala -Functia metodologica.
Filosofia patristica in epoca medieval Conceptul de existenta in filosofie
Functia metodologica a filosofiei In aceasta perioada se creeaza filosofia crestina care utilizeaza Notiunea de existent este una dintre cele mai abstracte
Filosofia creaza un sistem de metode e cercatare ,insa sunt 2 idei filosofice, si mai intii de toate ideile lui Platon, pentru a forma notiuni, deaceea exista un sir de explicatii din punct de vedere a
metode principale: teoria. Cel mai mare reprezentant al acestei epoci este Aureliu mai multor filosofi: Existenta este reflectia care are in vedere
1)metoda dialictica:cerceteaza lucrul sau fenomenul in Augustin. Este canonizat de biserica sub numele Sf. Augustin. primele principia si cause, deci raportindu-se la o singura natura,
reletiile lui natural sau reale, cerceteaza izvorul sau redacinele Anume el a fundamentat un sir de idei religioase care capata forma existenta este numele pentru tot ce exista.
schimbarii transformarii lucrurilor si considera ca izvorul miscarii se teoretica, forma rationala. Conceperea existenei ca existen n-ar avea nici un sens dac
gaseste in esenta lucrurilor si anume in contreadictia interiaora a n-ar presupune ceva pe care s-l ntemeieze, ca existen
acestuia. Filosofia scolastica in epoca medieval determinat, multipl, divers i individualizat. Distincia:
2)metoda metfizica:studiaza lucrurile si fenomenele si In secolul VI este inchisa ultima scoala din epoca antica, existena ca existen i existena determinat este determinat
considera ca izvorul miscarii se gaseste inafara lucrurilor in afar aceasta este Academia lui Platon, si se deschid scoli noi medievale, mai nti de Platon, pentru care existena n sine o constituie ideile,
sistemului de referinta. pe linga biserici, episcopate. Filosofia medievala in aceasta epoca formele sau esenele, ele fiind care ntemeiaz existenele
apare in universitati, ea este un curs de pregatire in domeniul concrete, determinate prin participare. Aristotel stratific realitatea
Filosofia chinei antice. Scolile filosofice din china antica specialitatii. Filosofia aceasta este religioasa si ea, insa in ea exista ntr-o serie de etaje: de la fiin nsei pn la lucrurrile individuale.
Filosofia chinei antice apare in secolul 7i.e.n. putem vorbi 2 curente: realist si nominalist. Perioada scolastica perioada El i propune s identifice ceea ce este comun existenei al
depre 2 izvoare a acestor filosofii. 1) Izvorul social politic, izvorul legata de dezvoltarea scolilor, in sec 6 este inchisa ultima scoala ntrecerea de la sensibil la inteligibil, sau principiile ce ntemeiaz
cultural. China antica etse un stat despotic de tip oriental el este din epoca antica si se deschid scoli mai medieval pe linga biserici existena. Referindu-se la existena determinat, Aristotel va
alcatuit din mai multe regiuni sau statulete:forta principala este episcopate. Filosofia apare in universitati este un curs de pregatire distinge 4 modaliti a eistenei: Existen ca accident. Fiinele, sau
nemarginita in toate domeniile existentei.In domeniul economic in domeniul specialitatii. lucrurile au nsuit necesare i accidentare (nmpltoare);
este stapin a tuturor paminturilor este considerat fiul cerelui, iar Existena ca poten. Aceasta se refer la existena prilor, ce
cerul pentru chinezi este puterea suprema, cerul este dumnezeu. Filosofia renasterii. Umanismul. Panteismul si stiintele alctuiesc ntregul existenei. Potena are sensul de capacitatea de
2)Izvorul cultural: In china antica au fot un sir de carti vechi in care naturii a se transforma, de a deveni altceva; Existena ca act. Se refer la
gasim atiat ideiile religioase, morale, cit si ideiile filosofice, acestea Epoca modern ncepe n sec XVI si dureaza pn n prima jum micare, ceea ce transform potena n realitate, n actualitate;
sunt :cartea istoriei, cartea primaverii si a toamnei. In aceste carti a sec XIX. n aceast perioad se instaureaz societatea burghez, Existena dup categorii.
gasim un sir de idei care vor sta la fundamentul scolilor n trile dezvoltate ale apusului (vestului): Olanda, Anglia, Franta, si
filosofice.idei despre existenta uni legi universalenumita Dao(tao)- mai trziu Germania. Au loc revolutiile burgheze. n sec XIV in Conceptul de existenta in stiintele fizico-matematica
calea.acestei legi se supune tot ce exista ea domina universal, Olanda aceasta este un razboi de eliberare nationala de sub jugul Dezvoltarea stiintei a condus la creearea unui nou cadru
omul intelept trebuie sa cunoasca legea sis a se supuna ei. Scolile Spaniei. In sec 17 are loc rezolutia din Anglia (1642-1689) si se conceputual despre existen. Dezvoltarea fizicii si a matematicii a
filosofice: numeste glorioasa revolutie Engleza. In sec 18 are loc revolutia din facut posibila crearea unor concepte specifice precum cele de
Scola conficiana:apare in secolul 6 fondatorul este Cuu-Fu-Tze cel Franta. n aceasta perioad se dezvolt economia trilor burgheze, realitate fizica si realitate matematica .
mai mare savant a chinei antice. Teoria filosofica incerca a rezolva si n primul rnd industria, care impune dezvoltarea stiintei. n Concepul de realitate fizica a aparut in rezultatul polemicii dintre
un sir de intrebari de statalitatea chinei,de educatia personalitatii stiint se dezvolt n primul rnd ur mtoarele domenii: Mecanica, Einstein , Bhor si altii. n rezultatul aceste discutii sa ajuns la
umane, de moralitate.Confucius considera ca statul este ca si o matematica, astronomia. Tot n aceast prioad apar dou curente punctul de vedere ca exista anumite probleme de a intelege
familie dar mai mare , deaceea in stat relatiile trebuie sa fie ca si in principale n filosofie. Curentul Epirist: reprezentanrii Bacon,
realitatea fizica din microlume. referitor la conceptul nou de mediu. De la renatere este reamintit acest mod de gndire, dar Lucrurile nu pot fi cunoscute. Ceea ce tim despre ese se deduce la
relaitate fizica , sau format mai multe pozitii : cercetrile n domeniu se fac deabia la sf. Sec XIX. Succesele cela preri contradictorii De aceea trebuie s ne abinem de la
realitatea fizica drept realitate obiectiva ; mai mare sunt fcute n sec XX. Pn la cercetrile n domeniul judecat
realitatea fizica drept imagine adecvata a realitatii obiective microlumii se cinsidera c exist 2 forme ale materiei, separate Scepticismul de mijloc este reprezentat de Carneadis, din Cirene.
realitate fizica drept fundament empiric al stiintei. una de alta: Substana si cmpul. El a negat posibilitatea cunoaterii, dar concomitent a creat i o
teorie a probabilitii cunoaterii, care este expus prin 3 teze:
Conceptul de miscare in filosofie Ierarhia structurii materiei - Reprezentrile semnific ceva n sine, i nimic mai mult.
Primul filosof care vorbete despre micare este Heraclit. El tiina contemporan a descoperit un ir de forme ale - Reprezentrile ce conin n sine un grad de adevr i nu contrazic
susine c, de fapt, existena Universului i starea lui depinde de materiei. n coresponden cu ierarhia formelor materiei, exist alte reprezentri
micare. Dac n-ar fi micarea, spune el, splendidul Univers ar fi o calitativ, diferite forme de micare. Formele de micarea ale - Reprezentri adevrate, care sunt confirmate de experiene.
groap de gunoi. Heraclit cerceteaz izvorul micrii i spune c el materiei pot fi divizate n 3 blocuri, care corespund nivelurilor de - Reprezentatul: Enisidem. Aesta ntemeiaz 10 teze sau moduri de
se gsete n contradicii. Prile opuse ale ntregului care se afl n dezvoltare a materiei: ndoial... una dintre ele etse :
lupt sunt izvorul micrii. Tot n Grecia Antic apare un alt punct Materia neorganic - Materia organic -Societatea.
de vedere. n coala din Eleia, care neag existena micrii. Eliaii Materia neorganic e prima form a avestei mat este micarea
susin c micarea, de fapt este o iluzie dat n organele mecanic; Scepticismul modern si procesul cunoasterii
senzoriale. C, in fiin, sau existen, care este o sfer plin, nu micarea particolelor elementare, cmpurile; micarea i Rene Descartes folosea ndoiala, ca etap preliminar a
este loc pentru micare. Filosofii au ncercat s lege materia i transformarea atomilor, a moleculelor, reaciile chimice; cercetrii. ndoiala, considera el, permite s excludem
micarea. Aristotel susinea c materia este pasiv, iar micarea schimbrile n macrocorpuri; procesele termice, vibraiile sonore incertitudinea din cercerate. Un alt sceptic n epoca moder este
este introdus n materie, dinafar. El spunea c exist un motor etc., procesemle geologice; schimbrile n sistemele cosmice. Davod Hume. Acesta considera c exist 2 tiputi de cunoatere:
prim, care pune n micare lumea. Acelai punct de vedere n Materia organic: Autoreglarea dirijarea i reproducerea. Cunoaterea raional, care include n sine cunoaterea
susine i Issac Newton. Acesta considera c micarea este Interaciunea biosferei cu sisteme naturale ale planetei Procese matematic, pentru c judectile n acesyt domeniu pot fi
absolut, adic exist nafara materiei, i c Sistemul Solar a fost biologice ale organismelor ndreptate spre conservarea controlate raional. n ce privete tiinile naturii, cunotinele n
pus n micare de ctre D-zeu. Primul impuls este dat de ctre D- organismelor. Evoluia. ele sunt ndoielnice, ptr ca ecest tip de cunoatere nu are de a face
zeu. tiina va cerceta doar legile micrii, ns n antichitate, Societatea: Diversitatea manifestrii activitii contiente a omului cu idei, ci cu fapte. Ei spudiaz relatia dintre fapte. Aceast relaie
Democrit va sisine un alt punct de vedere. El va spune c materia este considerat necesar. Dar de fapt nu poate fi demonstrat nici
este n micare, i c micarea este un atribut al materiei. Pentru el Structura psihicii constiintei ntr-un fel c aceast legtr este necesar... nu poate demonstra
materia este atomul i el spune c atomul exist doar n micare. n filosofie s-a vorbit despre 2 substane: substana aceasta nici raiunea i nici organele senzoiale. Unul dintre cei mai
n secolul XVII-XVIII, n epoca modern, atunci cnd s-a devoltat material i substana material. Asupra existenei substanei mari sceptici este Kant, care zice c , de fapt lucrurile care exist
mecanica, se ajunge la punctul de vedere, c izvorul micrii se materiale sunt mai multe puncte de vedere: nafara noastr nu sunt cunoscute de noi. Cunotinele care le
gsete n interaciunea lucrurilor, c prin interaciune, lucrurile i Al religiei: Substana spiritual sau sufletul exist desinestttor. avem noi este doar o construcie, formad de intelect, care se
schimb viteza i direcia micrii. El exist naintea materiei, i este responsabil de comportarea bazeaz pe datele organelor senzoriale. De aceea el mprea
Micarea nu se reduce doar la schimbarea locului n spaiu. Ea omului, a corpurilor. n antichitate, la aristotel i platon, ntlnim realitatea n 2 pri: 1. Lucrurile n sint, care nu se cunosc; 2. Dar
include n sine oriice schimbare, oriice transformare, oriice ncercarea de a stabili structura sufletului. Platon susinea c Fenomeul este o construcie a raiunii noastre.
dezvoltare. n secolul XVIII filosoful german Hegel descoper legile sufletul este alctuit din 3 pri:
micrii: acestea sunt 3 la numr: Partea iraional;Partea irascibil;Partea raional. Subiectul si obiectul cunoasterii
Unitatea i lupta contrariilor Dup Aristotel: sufletul are 3 pri: suflet animal, suflet plant, Prin subiectul cunoaterii se subintelege oemnire. Omenirea
Transformarea shcimbrilor cantitative, n schimbri calitative suflet raiune. Toate aceste pri conin i sufletul uman. Un alt produce i ocroteste aceste cunotine. Subiectul sunoasterii pot si
Negarea negaiei punct de vedere asupra substanei suspirituale, este a lui Rene considerate poparele, care produc cunotine despre modul lor de
Descartes, care considera c substana material i substana via, cultur, deprinderi, obiceiuri. Subiect al cunoaterii pot fi
Legile si formele miscarii spiritual exist independent una de alta. Ele se ntilnesc numai n considerate anumite societi. De exemplu: Societi a
Unitatea i lupta contradiciilor Izvorul micrii. Aceast lege om, i c aceste substane au diferite caracteristici/atribute. savanilor.Sunieact al cunoateri poate fi considerat i omul
susine c n esena lucrului sunt pri contrar opuse, i c aceste Caracteristicile principale ale materiei sunt: micarea, spaiul, particular. Printre ei sunt oameni emineni, care au produs lucruri
pri se gsesc m micarea/schibare. Iniial, n unitate/ntreg apar timpul, masa, greutatea. Pe cnd substana spiritual are deosebite, cum ar fi Pitagora, Einstein
doar deosebiri/diferene. Aceste deosebiri trec prin opoziii, iar urmtoarele caracteristici: imaginaia, voina i raiunea. Subiectul cunoaterii este aceea spre ce este ndreptat procesul
opoziiile formeaz contradicii. Contradiciile se rezolv. n Punctul de vedere al tiinei (si a materialismului) care spune c cunoaterii. Obiectul i subiectul cunoaterii sunt federative. O
rezultat, lucrul se transform: lucrul vechi le nimicete i trece ntr- cintiina este dependent de materie: parte din obiecte pot deveni parte al subiectului cercettor. Aceste
un alt lucru, care din nou, n esena sa include opoziii. -Este dependetn de materie, n general, de evoluia ei, i formele sunt instalaiile de laborator, microscopul, telescopul, calculatorul.
Transformarea schimbrilor cantitative, n schimbri calitative ei de reflectare Tot astfel subiect al cunoaterii poate fi obiect al cunoaterii. De ex.
Aceast lege descrie mecanismul schimbrii. Hegel susinea c -Este dependet de creer, de structura lui, ca baz material a Omul in phihologie, medicin, pedologie, pedagogie.
oriice calitate care este identic unui lucru sau unui fenomen psihicii i a contiinei
conine n sine caracteristici cantitative (dimensiune, volum, -Este dependent de comunicarea uman, n sensul larg al Nivelurile cun., Cunoasterea senz., Senzatiile si rolul lor in
greutate, etc.). Aceste caracteristici cantitative, sunt mereu n cuvntului, ca activitate de transformare a realitii cun.
schimbare, ns schimbrile au loc pn la o msur. Atingnd -Este dependent de limb, ca form de materializare a contiinei n tiina contemporan se evidentiaz 2 niveluri de
aceast msur, calitatea veche dispare i apare o calitate nou, (nafara limbii nu poate fi contiin) cunoastere: cunoaterea senzorial si cea raional. Nivelul
care, deasemenea, are caracteristici cantitative, i acest proces are senzorial al cunoaterii. El se realizeaz n 3 forme - Senzaia este
loc mereu. Structura creierului si psihica forma elementar a cunoaterii. La acest nivel se percep nsuirile
Negarea negaiei cerceteaz direcia dezvoltrii. Ea susine c Creierul are poate fi mprit n 4 parti: lucrurilor i a fenomenelor (cald, acru, dulce etc.) Percepia. Este o
desvolatera nu este dooar progresiv. C ea conine n sine i pri Trunchiul cerebral: este situat n partea de jos a creerului, i face senzaie totalizatoare, care conine n sine mai multe senzaii. Sunt
regresive. Hegel sustine ca daca se afrm ceva, aceasta afirmate legtira dintre creer i mduva spinrii. Aceste este responsabil de 3 puncte de vedereasupra datelor senzoriale: - Realitate obiectiv
este contrazis de opusul su. i deci faza a doua nu se nimicete procesele involuntare, care se desfoar n organism, i necesare se implic direct n psihica uman. Senzaia este o amprent. O
vechiul complet i prile pozitive, trainice se menin. i aceast organismului. (respiratia pulsul, ritmil cardiac. Tensiunea arterial, urm. - Senzaiile sunt reflectri aproximative lucrurilor. -
faz este negat de urmtoarea faz. i aceast faz este deasemenea, el controleaz micrile feei, ale limbii i procesul de Senzatiile sunt semne ale lucrurilor. Sensul crora trebuie
repetarea primei faze, dar la un nivel superiur, i menine prile nghiitre) Creierul mic (cerebelul) care este responsabil de decscifrat. Nu se poate da crezare senzaiilor pentru c ele
pozitive de al a doua faz. Din acest pt de vedere, dezvoltarea este majoritatea micrilor i de funcia de meninere a echilibrului amgesc. Exemplu: mirajul, procese de refracie, nchipuirile
o form de spural. Sistemul limbic: cuprinde structurile cerebrale profunde i noastre.
mediane, ale creierului. El este responsabil de controlul emoiilor i
al memoriei Cunoasterea rationala, Formele cunoasterii rationale
Creerul mare: el acoper cele 4 pri. Lobii frontali: rezolvarea La nivelul raional al cunoaterii, avem 3 forme ale cunoaterii
problemelor, prin procesarea obiectiv. Lobii parietali: responsabili, 1) noiunea 2) judecata 3) raionamentul
de orientarea n spaiu i procesarea si integrarea informaiilor Noiunea este un gnd generalizat, care permite s explice esena
senzoriale. Dar ele sunt resposnabili unei clase de obiecte. Judecata este un gnd care afirm sau
Lobii occipitali: sunt responsabili de bedere i recunoaterea infirm ceva, de exemplu atomul are o structur. Raionamentul
culorilor este o concluzie fcut din judeci, o extragere de cunotine noi
Lobii temporari sunt responsabili de auz i vorbire din ceva cunoscut deacuma.

Reflectarea premise genetic a creierului Teoria adevarului. Conceptiile adevarului


Reflectarea este o nsuire general a materiei. Anume Exista 3 conceptii a intelegirii adevarului
reflectarea i este fundamentul psihicii i a contiinei. La nivelul 1)conceptia corespondentei este lansata de Aristotel in antichitate
Conceptele de spatiu si timp in filosofie amteriei morte sunt urmtoarele forme de reflectare Izomorfica: si expune urmatoarea pozitie, sunt adevarate acele enunturi si in
Concepiile spaiale aceste concepii presupun existena reproduce aciune a uni obiect asupara altuia, sub form legatura cu ele simturi, ginduri interpretari care corespund
destinatoare nafara lucrurilor de rnd cu lucrurile a spaiului i fotografic Reflectarea homomorfic: este o reprocucere realitatii.
timpului. Din aceast concepie reiese c spaiul i timpul sunt un aproximativ a informaiei La nivelul materiei moarte, informaia 2)teoria coerentei sustine ca un sir sau un sistem de judecati
fel de containere care desfoar evenimentele i mic lucrurile.. nu este folosit de lucru, nu se utilizeaz. Acest lucru se schimb pentru a fi adevarat trebuie sa fie coerent, adica el nu trebuie sa
primul care a susinut aceast concepie este Democrit care la nivelul materiei vii. Aici informaia este utilizat de organisme contina contradictii si sa fie continuu.
susinea c atomii se mic n vid. n acest caz, VID-ul este spaiul, pentru a activa. 3)Conceptia pragmatica- ca adevarul judecatilor trebuie controlat
iar materia sunt atomii. Deci, spaiul i materia exist in practica in facerea si crearea lucruruilor nelimitindune la teorie.
desinestttor. Acelai punct de vedere susine i Issac Newton. El Reflectarea si formele ei
va spune c spaiul i timpul exist n mod absolut, n dependen La nivelul materiei vii sunt urmtoarele forme de reflectare Criteriile cunostintelor stiintifice
de materie. Timpul absolut exist n sine prin natrura sa i se informauinal: Criteriile cunotinelor tiinifice:
scurge n mod uniform fr relaie cu nimic exterior. Parametrul T Iritabilitatea -> capacitatea organicmului de a efectua cele mai tiina are un ir de caracteristici specifice, proprii, doar ei. Ele sunt
care figureaz n ecuaiile macanicii red timpul absolut, uniform i simple reacii la aciunea anumitor excitani urmtoarele:
etern, care exisst, dependent de lucrurile care dureaz. Tot asa i Sensibilitatea -> capacitatea de a simi. Ea se manifest al nivelul Universalitatea cunotinelor Obiect al cunotinelor stiintifice nu
spaiul exist independent de lucrurile ntinse. Aceeai poziie o va animalelor simple i presupune capacitatea de a reaciona, nu este un fenomen singular, dar ceea ce este comun tuturor
susine si Rene Descartes. El va nelege timpul ca fiind o numai nemijlocit la factorii exterior, dar i la factorii neutri lucrurilor, fenomenelor, proceselor, unei anumite grupe, sau clase,
succesiune de momente, independente unele de altele, iar spaiul Reflectarea psihic -> forma de reflectare psihic este deosebit. fr excepie
fiind ca cel ce constutuie esena rprie a corpurilor. La acest nivel apare imaginea ideal, adic o imagine care se Necesitatea Cunotinele tiinifice caracterizeaz, nu ceea
Concepiile relaionale acestea neag existena absolut i sustine gazette n psihic i este deosebit de obiectul din realitatea. ceeste ntmpltor, n fenomene, dar prile lor eseniale, stabile,
c spaiul i timpul reflect raporturile dintre corpurile materiale, Anume pe baza a acestei imagini ideale i apare contiina n profunde. n acest sens, cea mia reprezentativ form de fixare a
care sunt n micare. Aristotel este unul dintre primii reprezentatni societatea numai, poate aprea constiint, shi aceasta se poate cunoaterii tiinifice, este legea tiinific
ai acestei cicepii. Pentru el spaiul este locul, iar timpul este baza pe psihic si creer, in general, si poate avea o structura Criteriul sistemic al cunotinelor cunotinele tiinifice sunt
momentul, numrul momentelor.. spaiul este , n depende de complicat strns legate ntre ele. Acestea formeaz un sistem, numit teorie, n
cormul, iar timpul exist n legtur cu micarea fr a se confunda Gnoseologia teoria generala a cunoasterii care elementele sunt n anumite raporturi. Criteriul verificabilitii
cu ea. Timpul, spune el, etse o unitate de msur a micrii. Teoria cunoiaterii mai este numita gnoseologie. Aceste termen este una din caracteristicile importante ale tiinei. tiina verific
Acelai punct de vedere l va susine un sir de filosofi i savani, provine de la grecile gnosis-cunoatere i logos-cuvnt, teorie.. cunotinele sale. Sunt anumite criterii pentru verificare, dar care,
precum: Aureliu Augustin, Leibnitz, Thomas Hobs, R. Mack, teoria cunoaterii cerceteaz condiiile generale, izvoarele, cu timpul se schimb, devin mai perfecte.
Einshtein, Rimann, Logacenschi. tiina contemporan va susine structura, modul de desfurare i validitatea procesului
punctul de vedere relaional dintre timp i spaiu cunoaterii privit ca process de producere a cunotinelor n Nivelurile cunoasterii stiintifice
Concepiile subiectiviste. Acest punct de vedere este susinut de aspectul lor cel mai general. Despre procesul cunoaterii, Albert Cunoaterea tiinific se fundamenteaz pe faptele stabilite,
ctre Emanuil Kant. El consider c att spaiul, ct i timpul nu Einstain spunea c lucrul cel mai greu de cunoscut este crora le se ofer o explicare teoretic. De aici avem 2 niveluri ale
exist de sinestttor. Aceste sunt forme ale cunoaterii senzoriale, cunoaterea nsi. Aceeai poziie a avut-o i Emanuil Kant n cunoaterii tiinifice:
forme care sunt date, dinainte, pentru organizarea experienei. lucrarea saCritica raiunii pure. n antichitate, pentru prima dat, 1) nivelul empiric nivelul ce ine de dobndirea faptelor, analiza
Adic, dup el, spaiul i timpul nu aparin nici lucrurilor, i sunt asupra cunoaterii s-au expus sofitii, care spuneau c: Oriice acestora.
forme subiective ale raiunii umane. opinie poate fi argumentat ca adevrat sau fals. Dupm 2) nivelul teoretic care este preocupat de generalizarea faptelor,
prerea lor nu exist un adevr comun pentru toi i este de lansarea ipotezelor, crearea teoriilor. Este o cladire care se
Fizica contemporana despre structura materiei adevrat acea poziie care poate fi argumentat drept adevrat. construiete deasupra faptelor.
Substana este o categorie filosofic pentru desemarea mpotriva acestui punct de vedere au ieit Socrate i Platon , care Cunoaterea empiric , este ndreptat nemijlocit asupra obiectului
realitii n planul unitii ei interioare i a formelor ei de considerau c poziia sofitilor este duntoare i c exist un cunoaterii, i se realizeaz prin intermediul observrii, i a
manifestare i dezvoltare. Substana este neschimbtoare spre adevr comun pentru toi. Socrate susinea c acest adevr se afl experimentului. Orice cunoatere ncepe de la un obiect, o nsuire
deosebire de permanentele schimbri ale nsuirilor i strilor. Ea n noiuni/concepte i c exist metod pentru a gsi/stabili a obiectelor. n tiin, obiectul cercetrii, este numit fapt. Putem
aste ceea ce exist n sine i datorit sie nsi. Ea este cauza adevrul. Aceast metoda a fost numit metoda Maieutic, care vorbi despre 2 tipuri de fapte : faptele brute i faptele tiinifice.
primar a ceea ce are loc. Anume substanei i se atribuie libertatea coninea n sine 2 metode de cercetare: Metoda inductiv si Faptul brut este acel fapt, n care omul nu intervine, el poate fi
ca posibilitate de a se determina pe sine nsi prin fundamentele metoda definirii calificat ca fapt pretiinific, nepreluat de descrierea ntr-un limbaj
proprii. Deci ea nu poate avea o putere dinafar, care ar aciona tiinific. (faptul brut poate fi observat, dar nu intra nici ntr-o
asupra ei. Tradiional se idnsting 2 tipuri de substan: materia i Scepticismul si rolul lui in cunoastere teorie). Faptul tiinific nu este pur i simplu o parte a realitii,
spiritul n acelasi timp n antichitate ce formeaz un alt punct de dar ceva raportat la un context tiinific care l explic. Faptul
Structura mateiei. Materia trebuie primit din punct de vedere vedere al cunoaterii, care se numete scepticism. Acest punct de tiinific ntrunete urmtoarele caracteristici : a) verificabilitatea
sistemic, adic tot ceea ce exist, lucrurile, moleculele, atomii, etc. vedere se ndoiete n posibilitatea omului de a cunoate adecvat este considerat fapt tiinific doar n cazul cnd este verificat prin
sunt sisteme, i din acest punct de vedere, i natura, Universul n resalitatea, adic de a cunoate adevrul despre lucruri i metode tiinific. b) faptul tiinific are semnficicaie teoretic
general poate fi privit ca un ir de sisteme ierarhice. Dac am vorbi fenomene. Scepticism,ul, n antichitate trece 3 stadii de dezvoltare: are importan teoretic pentru cercettor.
despre structura materiei, trebuie s vorbim despre structurile scepticismul vechi - Scepticismul mijlociu - Sceptinismul nou. c) faptul tiinific are universalitate ontologic coninutul lui nu
fundamentale ale materiei. n sec V, inaintea erei noastre, de la ntemeietorul scepticismului vechi este Pirrhon. El nainteaz 2 reprezint un fapt concret, ci o clas de obiecte.
Democrit, n coace se consodera c fundamentul material al teze: Nivelul empiric al cunoasterii stiintifice
acestei lumi ete atomul. Lucrurile depind de micarea atomilor,
forma lor, masa lor. Acest pinct de vedere a fost uitat doar n evul
Cunoaterea tiintific se fundamenteaz poe faptele Dup parametrii temporari: De lung durat si de scurt durat, Conceptia filosofica despre lume
Functiile filosofiei
stiintifice, crora li se ofer o explicare teoretic. Deci avem 2 sau periodic Functia metodologica a filosofiei
niveluri de cunoatere stiinific: Filosofia chinei antice. Scolile filosofice din china antica
Nivelul empiric - nivelul ce tine de dobndirea faptelor analiza Investigarea faptelor. Observarea si clasificarea ei Filosofia indiei antice
acestora. Prima form de investigare a faptelor, este observaia sau
Filosofia cosmologica in grecia antica
Nivelul teoretic, care este preocupat de generalizarea faprtelor, de observarea. n timpul observrii subiectul cunosctor, intr n Filosofia clasica in grecia antica
lansara ipotezelor, crearea teoriilor. Adic, aceasta este o cldire contact direct sau prin intermediul unor aparate cu obiectul Filosofia medieval. Izvoarele ei
care se coinstruiete asupra faptelor. Cunoatereea empiric este cunoaterii. Observaiile tiinifice se deosebesc n primul rnd Filosofia patristica in epoca medieval
ndrepatt nemijlocit asupra obiectului cunoaterii, si se realizeaza dup obiectul care este observat. Poate fi supus observaiei nsi Filosofia scolastica in epoca medieval
Filosofia renasterii. Umanismul. Panteismul si stiintele naturii
prin intermediul observrii i a experimentului. Oriice cunoaect, o obiectul, sau efectele acestuia. Observrile se deosebesc dup Filosofia moderna. Empirismul, F.Bacon
nsuire a obiectulio(tere ncepe pde la obi) . n tiin, obiectul mijloacele de cercetare, deci aici din nou avem 2 forme: Filosofia moderna. Rationalismul, Ratioanalismul lui Rene Descartes
cercetrii este numit fapt. Putem vb despte 2 tipure de fapte: observarea direct fr mijloace tehnice i observarea
faptele brute si stiintifice. instrumental. Pozitivismul si etapele lui de dezvoltare
Filosofia lui A. Schopenhauer, F. Nietzsce
Conceptul de existenta in filosofie
Faptul stiintific si rolul lui in cunoastere Experimentul. Clasificarea experimentului Conceptul de existenta in stiintele fizico-matematica
Faptul brut este acel fapt n care omul nu intervine, el este Urmtoarea form de cunoastere a faptelor este Conceptul de miscare in filosofie
calificat ca fapt pretiinific, nepreluat de descrierea ntr-un limbaj experimentul. Experimentul reprezint o anumit stare de Legile si formele miscarii
tiinific cercetare a unui obiect n condiii special create, care permit Conceptele de spatiu si timp in filosofie
Faptul tiintific nu este pur si simplu o parte a realitii, dar ceva dirijarea, amestecul cercettorului, schimbarea procesului, reieind Fizica contemporana despre structura materiei
raportat la un context stiintific, care ne explic: faptul stiinific din sarcinile urmrite, i reproducerea fenomenului prin Ierarhia structurii materiei
ntruneste urmtoarele caracteristici: reproducerea condiiilor. Structura psihicii constiintei
Structura creierului si psihica
Verificabilitatea aceasta nseamn c el este considerat fapt Clasificarea exp.: Dup condiii: naturale i experimentale Dup Reflectarea premise genetic a creierului
stiinific doar n cazul cnd poate fi controlat prin fapte stiinifice scop: de transformare a obiectelor, de control, de constatare, de Reflectarea si formele ei
Faptul stiintific are important teoretic pentru cercettori evideniere,dup nivelul posibilitilor de control.Experimentul
Are universalitate ontologic. Coninutul lui nu reprezint un fapt matemmatic i experimentul mental Gnoseologia teoria generala a cunoasterii
Scepticismul si rolul lui in cunoastere
concret, ci o clas de obiecte. Prima form de investigare a faptelor Scepticismul modern si procesul cunoasterii
este observarea. n timpul observrii, subiectul cunosctor intr n Nivelul teoretic al cunoasterii, Clasificarea metodelor Subiectul si obiectul cunoasterii
contact direct, sau prin intermediul unor aparate cu obiectul cunoasterii teoretice Nivelurile cun., Cunoasterea senz., Senzatiile si rolul lor in cun.
Cunoasterea rationala, Formele cunoasterii rationale
cunoaterii. Observaiile tiinifice se deosebesc dup: Urmtorul nivel este nivelul teoretic al cunoasterii care are
Teoria adevarului. Conceptiile adevarului
Dup obiectul care este observat poate fi supus observaiei, nivele de cercetare, care are 2 clase: Criteriile cunostintelor stiintifice
nsui obiectul, sau efectele acestuia. Observarile se deosebesc - Operaiile logice, general-tiinifice: abstractizarea, idealizarea, Nivelurile cunoasterii stiintifice
dup mijloacele de cerceatre: analogia, formalizarea, deducia i inducia, clasificarea i tipologia
Nivelul empiric al cunoasterii stiintifice
observare direc, fr instrumente de cercetare - Metodele teoretice, cu caracter avansat: metoda axiomatic, Faptul stiintific si rolul lui in cunoastere
cercetarea instrumental Dup aciunea asupra obiectului. n cazul metoda ipotetic deductiv, metoda istoric i metoda sistemic. Investigarea faptelor. Observarea si clasificarea ei
dat sunt observri neutre, care nu influeneaz asupra strjucturii i Experimentul. Clasificarea experimentului
comportrii obiectului. i n al doilea rind observri Obiectul de studiu al filosofiei Nivelul teoretic al cunoasterii, Clasificarea metodelor cunoasterii teoretice
Conceptia despre lume si structura ei
tranformatoare care influenteaza obiectul si produc anumite Tipuri istorice de conceptii despre lume
schimbri asupra structura odiectului si n condiiile lui de Conceptia mitologica despre lume
activitate Conceptia religioasa despre lume