Obiectul de studiu al filosofiei familie , imperatorul este parintele natiunii acesta trebuie sa aiba Hobbes, Locke, Berkeley, Hume
rebuie sa aiba Hobbes, Locke, Berkeley, Hume Rationalist: Descartes, Spinoza si
Filosofia studiaza primile principii ale acestei lumi sau ultimile
cauze ori legile generale ale lumii insa dezvoltarea sa filosofica
trece si ea prin mai multe etape si filosofii care pot define filosofia
din puntul lor de vedere, deaceea ni filosofi considera ca filosofia
este preocupata deun domeniu anumit al realitatii(studiul naturii,
studiul societatii, stdiul stiintei. In istoria filosofiei s-au evedintiat
mai multe puncte de vedere asupra obiectului filosofic. 1)filosofia
este o invatatura despre existenta in general.despre cunoasterea
omului in general. Reprezentanti:(scolile filosofice din china si india
antica, filosofia evului mediu,existentialismul, Filosofia este o
invatatura despre tot ceea ce exista dar nu despre o sfera specifica
a nerealitatii(Hegel). Filosofia este o invatatura despre
datorie,ideal,valori(platon neoplatonienii.
Conceptia despre lume si structura ei
Conceptia este un sistem de idei filosofic,stiintific,literar,
despre societate ,natura si om. Conceptia despre lume: - Este un
sistem de indei intergru si erarhizat, un sistem de idei si
reprezentari despre natura,sociatate,om si locul omului in acesta
lume. - Tabloul despre lume il creeaza stiintele:fizica astrofizica si
biologia. Spre deosebire de tablou despre lume conceptia include
un element deosebit, omul si relatia omului cu aceasta lume.(om-
univers) Elementele principale de conceptie despre lume sunt:
Cunoasintele,valorile spiritual, aspiratiile, convingerile, emotiile,
sentimenetele, toate aceste elemente se grupeaza in 2 blocuri.
1 bloc:Blocu intellectual 2 bloc: Blocul emotional psihologic si de
comporatare.
Conceptia despre lume are 2 niveluri:
1)Nivel cotidian:se formeaza pe baza experientei de toate zilele, el
poate include teorii si idei contarat opuse cum ar fi idei stiintifice si
idei religioase,acest nivel nu are baza logica este lipsit de principia
bine determinate.
2)nivelul teoretic: este format pe baza cunostintelor stiintifice , el
este bine organizat logic ,are principia, iar fundamental lui este
filosofia asupra conceptiei despre lume actioneaza sentim. astfel
se form. coloritul conceptiei despre lume.
Tipuri istorice de conceptii despre lume
Conceptia mitologica, conceptie religioasa, conceptia filosofica
Conceptia mitologica despre lume
Conceptia mitologica despre lume apare in societatea
primitiva a existentei umane. Esenta conceptiei mitologice este
mitul, acesta forma apare in societatea care inca nu poate
raspunde la intrebarile principale pentru ca nivelul de dezvoltare
general este inferior , nu sunt dezvoltate stintele tehnice,
economia in general si totusi ea incerca sa raspunsa la intrebari de
tipul: Cum a aparut lumea?, ce prezinta zeetatile? Care este sensul
valorilor spiritual, cum apare stiinta?, meseriile?.
Imporatanta miturilor, miturile au o imporatanta gnosiologica
dica de cunoastere a lumii. Miturile au trasmis valorile spiritual de
la generatie la generatie, ele fac legatura dintre
generatii,deasemenea in mituri isi iau inceput astfel de fenomene
sociale cum ar fi:stiinta,religia,politica,estetica si etica. In lumea
contemp. miturile au o putere estetica adica de a trans. unele texte
in f. artistica.
Conceptia religioasa despre lume
Acesta conceptie se deosebeste de conceptia mitologica cu
toate ca poarat emprentele ei , prin faptulca se bazeaza pe
credinta, adica conceptia religioasa poate exista numai in cazul
cind omul are credinta.
Acesta conceptie divieaza lumea in 2 parti: lumea fortelor
supranaturale si lumea fenomenelor material, aceste 2 lumi sunt
diferite dupa esneta.
1)lumea spiritual(lipseste materia)
2)lumea materiala,invers este o lume incarcata de greutatea
acestei materei.
Religia provine de la notiunea latina religore ceea ce inseamna
legatura intre om si dumnezeu, intre om si lumea spiritual.
Izvoarele religiei: 1)izvorul gnosiologic-2)izvorul politic-
3)izvorul psihologic
Functiile religiei:
Functia gnosiologica:functia de a cunoate lumea in lipsa stiintei.
Functia conpensatorie:adica religia compeseaza nejunsrile acestei
lumi.
Funtia sociala:funtie de creare a identitatii societatii de dirijare a
societatii.
Conceptia filosofica despre lume
Conceptia filosofica despre lume creaza un sistem integral
despre lume, despre locul omului in acesta lume, dar care nu se
bazeaza pe credinta pe fantezii dar se bazeaza pe ratiune. De la
inceput filosofia a fot considerate stiinta stiintelor, adica es
includea in sine toate cunostintele umane dar cu timpul din ea sau
separate stincetel concete cum ar fi fizica, matematica ,
astronomia, mai tirziu chimia, biologia.sau separate si stiintele din
domeniul social :psihologia,sociologia,istoria. Intrebarea principale
a filosofiei are 2 parti:
a)problema primordialitatii sau a intaetatii(ce este primar existenta
sau constiinta)
raspunzind la acesta parte a intrebarii filosofii se impart in
materialisti,idealisti
Partea a 2 a intrebarii pricipale a filosofiei este problema daca
constiinta una poate cunoaste aceasta lume
Functiile filosofiei
Functia gnosiologica - Funtia axiologica -Funtia generalizre a
cunostintelor - Functia conceptuala -Functia metodologica.
Functia metodologica a filosofiei
Filosofia creaza un sistem de metode e cercatare ,insa sunt 2
metode principale:
1)metoda dialictica:cerceteaza lucrul sau fenomenul in
reletiile lui natural sau reale, cerceteaza izvorul sau redacinele
schimbarii transformarii lucrurilor si considera ca izvorul miscarii se
gaseste in esenta lucrurilor si anume in contreadictia interiaora a
acestuia.
2)metoda metfizica:studiaza lucrurile si fenomenele si
considera ca izvorul miscarii se gaseste inafara lucrurilor in afar
sistemului de referinta.
Filosofia chinei antice. Scolile filosofice din china antica
Filosofia chinei antice apare in secolul 7i.e.n. putem vorbi
depre 2 izvoare a acestor filosofii. 1) Izvorul social politic, izvorul
cultural. China antica etse un stat despotic de tip oriental el este
alcatuit din mai multe regiuni sau statulete:forta principala este
nemarginita in toate domeniile existentei.In domeniul economic
este stapin a tuturor paminturilor este considerat fiul cerelui, iar
cerul pentru chinezi este puterea suprema, cerul este dumnezeu.
2)Izvorul cultural: In china antica au fot un sir de carti vechi in care
gasim atiat ideiile religioase, morale, cit si ideiile filosofice, acestea
sunt :cartea istoriei, cartea primaverii si a toamnei. In aceste carti
gasim un sir de idei care vor sta la fundamentul scolilor
filosofice.idei despre existenta uni legi universalenumita Dao(tao)-
calea.acestei legi se supune tot ce exista ea domina universal,
omul intelept trebuie sa cunoasca legea sis a se supuna ei. Scolile
filosofice:
Scola conficiana:apare in secolul 6 fondatorul este Cuu-Fu-Tze cel
mai mare savant a chinei antice. Teoria filosofica incerca a rezolva
un sir de intrebari de statalitatea chinei,de educatia personalitatii
umane, de moralitate.Confucius considera ca statul este ca si o
familie dar mai mare , deaceea in stat relatiile trebuie sa fie ca si in
grija de supusii sai si trebuie sa fie exemplu pentru ei. Scoala
moista:acesta scola apre in secolul 5 i.e.n. Mo-tze spunea ca voina
cerului este vointa poporului acesta scoala inainteaza urmatorul
principiu.principiul iubirii generale.
Scoala daosista: Lao-tze este fondata in sec 4 i.e.n. acest ginditor
reese din idea ca in univers domina legea universal Dao acesta
lege trebuie cunoscuta,
Filosofia indiei antice
Cultura indiei antice isi are specificul sau:coleratia strinsa
dintre credinta si reflectia filozofica. Filosofia antica Indiana este
filosofic(theos-Dumnezeu si Sophia-intelepciune)adica un amestec
de gindire rationala si credinta mistica, religioasa
Filosofia indienilor antici Arya, cum o numeau ei insasi a fost
pretuita multa vreme ca icoana unei intelepciuni misterioase a
unui adevar absolute revelat de insusi Dumnezeu. Primile izvoare
informationale despre viata societatii antice indiene se contin in
asa numita literature vedica.Vedele cuprind diferite scrieri
religioase care creaza cartea sfinta a indienilor. In cuprinsul sau se
gaesc pe scurt reguli si dogme religioase, slujbele sfinte, rugaciuni,
proverb si invatatori morale. Brahmalele sunt o continuare a
vedelor si reprezinta niste comentarii a acestor texte.in al 3 rind
vedele au dat si o directive in filosofie o doctrina sa numit Vedanta-
sfirsitl vedelor.
Nivelul vedantei il constituie Upanisadele-niste acte tratate cu un
caracter filosofic, religios care au fost calificate ca adevaratul izvor.
Filosofia cosmologica in grecia antica
In grecia antica filosofia apre in sec 76 i.e.n, gindirea
filososfica se sapara de gindirea mitologica si religioasa.Ea nu mai
pune intrebari despre geneza lumii despre existenta fortelor
supranaturale ci creeaza un sir de principia si noutiuni abstracte
care permit prin gindirea sa, sa cerceteze lumea. Scoala
cosmologica este preocupata de studiul naturii. Lucrurile apar din
substanta,acesta substanta pentru diferiti filosofi este diferita.
Pentru Thakes substanta este apa, din apa apar lucrurile si in apa
se dizolva. Anaximandru-susbstanta este apeironul.Primile
elemente care in vechime erau consecrate apa, pamintul, aerul
apar din apeiron.Acesta este o substanta nedeterminata ea nu are
nici o forma. Anaximandru considera ca susbstabta este aerul.
Notiunea de existent incerca sa raspunda la intrebarea:ce exista cu
adevarat?acesta scoal considera ca existent poate fi descrisa
doar de ratiune de constiinta si nicidecum nu poate fi inteleasa de
organelle senzoriale, deaceea existenta este indicate cu obectul
gindirii, nonexistent (neant)-este opinia sau datul organelor
senzoriale. Tot in acesta epoca este lansta ideea despre structura
materiei,
Filosofia clasica in grecia antica
Epoca clasca incepe cu procesul cunoasterii, cum omul
cunoaste lumea?
Sofistii sustineau ca fiecare are adevarul sau, adica cunostintele
noastre nu sunt decit opinii ei spuneau ca nu exista adevaruri
relative.problema consta in posibilitatea omului de a argument
parerea.
Punctul de vedere a sofistilor nu este correct, unul dintre cei
mai puternici reprezentanti ai sofistilor Protogora, omul este
masura tuturor lucrurilor care sunt pentruca sunt care nus
pentruca nu sunt, ei sustineau ca nu lucrurile determina directia
dezvoltarii istoriei dar valorile. Impotriva ideilor despre adevar a
sofistilor a esit Socrate care spunea ca nu exita mai multe
adevaruri exista doar un adevar general si acesta se contine in
notiuni, in concept, conceptele descriu esenta lucrurilor adica
cunoscind esentele lucrurilor cunostem adevarul.
Aristotel zicea ca exista doar o singura lume si acesta lume
este senzoriala. Pentru a intelege natura lucrurilor trebuie sa
cunoastem cauzile lucrurilor, dupa parerea lui exista 4 tipuri de
cauze.
1)cauza materiala 2)cauza formala 3)cauza eficienta 4)cauza
finala.
Primele 2 cauze explica strucutra lucrurilor fiecare lucru este
alcatuit din:materie si forma. Ultimile 2 cauze explica care este
izvorul miscarii, si care este directia miscarii.
Filosofia medieval. Izvoarele ei
Filosofia medieval e o filosofie religioasa, apare in sec. II i.e.n, si
dureaza pina in secolul XV-XVI a erei noastre. In dezvoltarea sa,
trece prin 3 etape:
1.Et. apologetica(sec 2-3)2. Per. patristica (sec.4-9)3. Per.
scolastica (sec. 9-16)
Geneza Filosofiei Medievale si izvoarele ei. Filosofia medievala este
o sinteza a 3 izvoare: a) iudaic b) greco-roman c) crestin
IZVORUL IUDAIC. Filosofia medievala ca si religia crestina, preia un
sir de idei de la poporul evreu: Evreii considerau ca istoria umana
nu este o istorie naturala ci este istorie creata de Dumnezeu,
-Ideea: despre alesii lui Dumnezeu . Evrei considerau ca alesii lui
Dumnezeu este poporul lui Dumnezeu. In crestinism alesii lui
Dumnezeu sunt credinciosii.-Ideea despre existenta unei legi sacre
lasate de Dumnezeu. -Ideea despre existenta mesiei. -Ideea despre
existenta imparatiei ceresti.
IZVORUL GRECO-ROMAN. De la greci si romani au fost preluate
unele idei filosofice cum ar fi: ideile lui Platon, a neoplatonienilor, a
lui Aristotel si a stoicelor. De la Platon este preluata ideea divizarii
lumii in 2 parti: in lumea care are existenta adevarata (aceasta
este lumea ideilor, lumea spirituala) si lumea lucrurilor, care nu are
existenta adevarata. IZVORUL CRESTIN (apare in sec. I dar biruie in
sec IV). De la crestini sunt preluate 2 idei fundamentale:- Ca Isus
Hristos a venit sa pedepseasca raul in lume, bogatia,violenta,
razboaiele , etc. - Crestinismul aduce iubirea in lume.
Filosofia patristica in epoca medieval
In aceasta perioada se creeaza filosofia crestina care utilizeaza
idei filosofice, si mai intii de toate ideile lui Platon, pentru a forma
teoria. Cel mai mare reprezentant al acestei epoci este Aureliu
Augustin. Este canonizat de biserica sub numele Sf. Augustin.
Anume el a fundamentat un sir de idei religioase care capata forma
teoretica, forma rationala.
Filosofia scolastica in epoca medieval
In secolul VI este inchisa ultima scoala din epoca antica,
aceasta este Academia lui Platon, si se deschid scoli noi medievale,
pe linga biserici, episcopate. Filosofia medievala in aceasta epoca
apare in universitati, ea este un curs de pregatire in domeniul
specialitatii. Filosofia aceasta este religioasa si ea, insa in ea exista
2 curente: realist si nominalist. Perioada scolastica perioada
legata de dezvoltarea scolilor, in sec 6 este inchisa ultima scoala
din epoca antica si se deschid scoli mai medieval pe linga biserici
episcopate. Filosofia apare in universitati este un curs de pregatire
in domeniul specialitatii.
Filosofia renasterii. Umanismul. Panteismul si stiintele
naturii
Epoca modern ncepe n sec XVI si dureaza pn n prima jum micare, ceea ce transform potena n realitate, n actualitate;
a sec XIX. n aceast perioad se instaureaz societatea burghez, Existena dup categorii.
n trile dezvoltate ale apusului (vestului): Olanda, Anglia, Franta, si
mai trziu Germania. Au loc revolutiile burgheze. n sec XIV in
Olanda aceasta este un razboi de eliberare nationala de sub jugul
Spaniei. In sec 17 are loc rezolutia din Anglia (1642-1689) si se
numeste glorioasa revolutie Engleza. In sec 18 are loc revolutia din
Franta. n aceasta perioad se dezvolt economia trilor burgheze,
si n primul rnd industria, care impune dezvoltarea stiintei. n
stiint se dezvolt n primul rnd ur mtoarele domenii: Mecanica, Einstein , Bhor si altii. n rezultatul aceste discutii sa ajuns la
matematica, astronomia. Tot n aceast prioad apar dou curente
principale n filosofie. Curentul Epirist: reprezentanrii Bacon,
Leibniz
Filosofia moderna. Empirismul, F.Bacon
Curentul empirist, ca si surentul ratuinalist este preocupat de
cercetarea procesului cunoastarii si a metoselor de cunoastere.
Empirisrii vpr sustine metodele de cunoastere empirice, cum ar fi
observatia si experimentul. Ei spun c cunoasterea adecvat este
cunoasterea senzorial. Adic a nsusi obiectelor, lucrurlor, si c
ratiunea nu are mari posibilitsi de a cunoaste, ea doar efectuiaz
anumite operatii simple, cum ar fi: analiza, comparatia.
Primul filosof empirist este Bcon, el este englez ca si toti
empiristii. Toat filosofia moderna lupta impotriva gindirii
scolastice, impotriva gindirii rupte de realitate. Partea principal a
acestei stiinte se numeste ,,Noul Organon (Noua metod). n
aceast lucrare el evidentiaz principarile greseli ale stiintei
scolastice, el evidentiaz 4 greseli pe care le numeste idoli: a)idolul
tribului; b) idolul cavernei; c) idolul pietei d) idolul teatrului. Pentru
cercetare Bacon nainteaz metoda empiric, care este alcatuit
din 2 parti: din experiment si inductie. Orice cercetare, trebuie
nceput cu observarea asupra lucrurilor si fenomenelor concrete,
dup aceea se fac experimente asupra acestora, iar dup aceea
aceste date se generalizeaz. El lanseaz un sir de metode
experimentale: -inversarea ex.i -prelungirea ex. -excluderea
calittii -folosirea unei legi naturale -unirea ex.
Cum se analizeaz datele experimentelor : Bacon introduce 3
tabele pentru date:
a) tabela prezentei b) tabela absentei c) tabela gradelor
(comparatiei)
Filosofia moderna. Rationalismul, Ratioanalismul lui Rene
Descartes
Rationalismul, invers va sustine doar metodele de
cunoastare rationale, si n preimul rnd cunoasterea matematic. Ei
vor nega puterea de cunoastere senzorial. Descartes a creat
geometria analitic si sistemul de coordonate.
Primul filosof rationalist este considerat Rene Descartes. El
considera c stiinta veche, tot asa cum spunea Bacon, nu este
bun pentru cercetare, dar nu sustinea nici cercetarea empiric,
considernd c metodele matematicii sunt cu adevarat folositoare
pentru cercetare. Prin studiile sale el evidentiaz un sir de metode
rationale pentru cercetarea stiintific.
1) regula evidentei: n cercetare pot fi folosite doar idei clare,
idei evidente, nu putem folosi nici o idee ndoelnic pentru c
rezultatele nu vor fi adevarate.
2) regula analizei. Toate problemele care le cercetm trebuie
divizate n prti componente pentru ca fiecare parte a problemei s
devin clar mintii noastre.
3) Regula sintezei. Sinteza presupune unirea cunostintelor
primite n rezultatul analizei sau cercetrii si crearea unui obiect
nul-obiect ideal care este creat dup legile ratiunii noastre.
4) Regula verificrii. n procesul cercetrii putem omite ceva.
Pentru a nu avea omisiuni se verific lantul gndirii noastre.
Pozitivismul si etapele lui de dezvoltare
Pozitivismul apare la mijlocul sec. 19 , fondatorul este
Comte. Acest curent trece prin 3 et. n dez. sa: Etapa pozitivist,
Etapa mahist, Etapa neopozitivist
Problema prinicipal a pozitivismului este relatia dintre
stiintele concrete(precise) si metafizic (o parte a filosfie). Acest
curent consider c cunoasterea adecvat este de fapt
cunoasterea stiintific. Auguste Compte sustine c dezvoltarea
societtii depinde de dezvoltarea gndirii , de dezvoltarea stiintei.
El a propus un proiect de dezvoltare social n care considera c
unele cunostinte cum ar fi cunostintele religioase si metafizice au
ncurcat la dezvoltarea societtii
Etapa mahist este legat de cercetarea fizicii si a psihologiei.
La sfrsitul sec. XIX au fost facute un sir de descoperiri n domeniul
microlumii. S-a nceput cercetarea experimental a structurii
atomului si anume n acest moment au aprut un sir de probleme
n cercetarea realittii fizice. Unii gnditori fac concluzia c
fundamentul acestei lumi nu este materia dar este energia, c de
fapt materia nici nu exist ci exist doar energie.
Etapa neopozitivist apare n anii 20 ai sec. XX. Reprezentanii
sunt Bentral Russell, R. Wittghenstein. Etapa a 3 se dezvolt o dat
cu matematica. La sfritul sec. XIX matematicianul Kaptor, a
depistatat n matematic un ir de paradoxuri. De rezolvarea
acestor paradoxuri, a fost preocupat filosoful i matematicianul
B.Russelll. n rezultatul cercetrilor sale, el scrie lucrarea ,,Principa
matematica.
Filosofia lui A. Schopenhauer, F. Nietzsce
Filosofia vietii este ndreptata n potriva stiintei si consider c
matematica, stiinta, nu poate cerceta viata, nu este n stare s
spun despre ceea ce nseamn viat. Aceast filosofie este
mpotriva cunoasterii rationale si este irational. Artur
Scopenhauier (1788-1860) sec.18-19 este un filosof pesimist,
considernd c lumea n care traim noi, este o lume irational, c
viata nu este altceva dect o suferint. El considera c oamenii
sunt egoisti, c lumea aceasta din toate punctele de vedere este o
lume rea, din punct de vedere estetic ea seamn cu o caricatura,
din punct de vedere intelectual seaman cu o cas de nebuni, din
punct de vedere moral cu o cas de tolerant, dar n
general este o nchisoare.Dup Scopenhauier, substanta acestei
lumi este o putere irational, oarb si avid(lacom). El o identific
cu energia. La nivel uman este vointa, vointa fiind deasupra ratiunii
si nu se supune controlul ratiunii, de aceea si aceast lume este
rea (irational).
Conceptul de existenta in filosofie
Notiunea de existent este una dintre cele mai abstracte
notiuni, deaceea exista un sir de explicatii din punct de vedere a
mai multor filosofi: Existenta este reflectia care are in vedere
primele principia si cause, deci raportindu-se la o singura natura,
existenta este numele pentru tot ce exista.
Conceperea existenei ca existen n-ar avea nici un sens dac
n-ar presupune ceva pe care s-l ntemeieze, ca existen
determinat, multipl, divers i individualizat. Distincia:
existena ca existen i existena determinat este determinat
mai nti de Platon, pentru care existena n sine o constituie ideile,
formele sau esenele, ele fiind care ntemeiaz existenele
concrete, determinate prin participare. Aristotel stratific realitatea
ntr-o serie de etaje: de la fiin nsei pn la lucrurrile individuale.
El i propune s identifice ceea ce este comun existenei al
ntrecerea de la sensibil la inteligibil, sau principiile ce ntemeiaz
existena. Referindu-se la existena determinat, Aristotel va
distinge 4 modaliti a eistenei: Existen ca accident. Fiinele, sau
lucrurile au nsuit necesare i accidentare (nmpltoare);
Existena ca poten. Aceasta se refer la existena prilor, ce
alctuiesc ntregul existenei. Potena are sensul de capacitatea de
a se transforma, de a deveni altceva; Existena ca act. Se refer la
Conceptul de existenta in stiintele fizico-matematica
Dezvoltarea stiintei a condus la creearea unui nou cadru
conceputual despre existen. Dezvoltarea fizicii si a matematicii a
facut posibila crearea unor concepte specifice precum cele de
realitate fizica si realitate matematica .
Concepul de realitate fizica a aparut in rezultatul polemicii dintre
punctul de vedere ca exista anumite probleme de a intelege
realitatea fizica din microlume. referitor la conceptul nou de
relaitate fizica , sau format mai multe pozitii :
realitatea fizica drept realitate obiectiva ;
realitatea fizica drept imagine adecvata a realitatii obiective
realitate fizica drept fundament empiric al stiintei.
Conceptul de miscare in filosofie
Primul filosof care vorbete despre micare este Heraclit. El
susine c, de fapt, existena Universului i starea lui depinde de
micare. Dac n-ar fi micarea, spune el, splendidul Univers ar fi o
groap de gunoi. Heraclit cerceteaz izvorul micrii i spune c el
se gsete n contradicii. Prile opuse ale ntregului care se afl n dezvoltare a materiei:
lupt sunt izvorul micrii. Tot n Grecia Antic apare un alt punct
de vedere. n coala din Eleia, care neag existena micrii. Eliaii
susin c micarea, de fapt este o iluzie dat n organele
senzoriale. C, in fiin, sau existen, care este o sfer plin, nu
este loc pentru micare. Filosofii au ncercat s lege materia i
micarea. Aristotel susinea c materia este pasiv, iar micarea
este introdus n materie, dinafar. El spunea c exist un motor
prim, care pune n micare lumea. Acelai punct de vedere n
susine i Issac Newton. Acesta considera c micarea este
absolut, adic exist nafara materiei, i c Sistemul Solar a fost
pus n micare de ctre D-zeu. Primul impuls este dat de ctre D-
zeu. tiina va cerceta doar legile micrii, ns n antichitate,
Democrit va sisine un alt punct de vedere. El va spune c materia
este n micare, i c micarea este un atribut al materiei. Pentru el
materia este atomul i el spune c atomul exist doar n micare.
n secolul XVII-XVIII, n epoca modern, atunci cnd s-a devoltat
mecanica, se ajunge la punctul de vedere, c izvorul micrii se
gsete n interaciunea lucrurilor, c prin interaciune, lucrurile i
schimb viteza i direcia micrii.
Micarea nu se reduce doar la schimbarea locului n spaiu. Ea
include n sine oriice schimbare, oriice transformare, oriice
dezvoltare. n secolul XVIII filosoful german Hegel descoper legile
micrii: acestea sunt 3 la numr:
Unitatea i lupta contrariilor
Transformarea shcimbrilor cantitative, n schimbri calitative
Negarea negaiei
Legile si formele miscarii
Unitatea i lupta contradiciilor Izvorul micrii. Aceast lege
susine c n esena lucrului sunt pri contrar opuse, i c aceste
pri se gsesc m micarea/schibare. Iniial, n unitate/ntreg apar
doar deosebiri/diferene. Aceste deosebiri trec prin opoziii, iar
opoziiile formeaz contradicii. Contradiciile se rezolv. n
rezultat, lucrul se transform: lucrul vechi le nimicete i trece ntr-
un alt lucru, care din nou, n esena sa include opoziii.
Transformarea schimbrilor cantitative, n schimbri calitative
Aceast lege descrie mecanismul schimbrii. Hegel susinea c
oriice calitate care este identic unui lucru sau unui fenomen
conine n sine caracteristici cantitative (dimensiune, volum,
greutate, etc.). Aceste caracteristici cantitative, sunt mereu n
schimbare, ns schimbrile au loc pn la o msur. Atingnd
aceast msur, calitatea veche dispare i apare o calitate nou,
care, deasemenea, are caracteristici cantitative, i acest proces are
loc mereu.
Negarea negaiei cerceteaz direcia dezvoltrii. Ea susine c
desvolatera nu este dooar progresiv. C ea conine n sine i pri
regresive. Hegel sustine ca daca se afrm ceva, aceasta afirmate
este contrazis de opusul su. i deci faza a doua nu se nimicete
vechiul complet i prile pozitive, trainice se menin. i aceast
faz este negat de urmtoarea faz. i aceast faz este
repetarea primei faze, dar la un nivel superiur, i menine prile
pozitive de al a doua faz. Din acest pt de vedere, dezvoltarea este
o form de spural.
Conceptele de spatiu si timp in filosofie
Concepiile spaiale aceste concepii presupun existena
destinatoare nafara lucrurilor de rnd cu lucrurile a spaiului i
timpului. Din aceast concepie reiese c spaiul i timpul sunt un
fel de containere care desfoar evenimentele i mic lucrurile..
primul care a susinut aceast concepie este Democrit care
susinea c atomii se mic n vid. n acest caz, VID-ul este spaiul,
iar materia sunt atomii. Deci, spaiul i materia exist
desinestttor. Acelai punct de vedere susine i Issac Newton. El
va spune c spaiul i timpul exist n mod absolut, n dependen
de materie. Timpul absolut exist n sine prin natrura sa i se
scurge n mod uniform fr relaie cu nimic exterior. Parametrul T
care figureaz n ecuaiile macanicii red timpul absolut, uniform i
etern, care exisst, dependent de lucrurile care dureaz. Tot asa i
spaiul exist independent de lucrurile ntinse. Aceeai poziie o va
susine si Rene Descartes. El va nelege timpul ca fiind o
succesiune de momente, independente unele de altele, iar spaiul
fiind ca cel ce constutuie esena rprie a corpurilor.
Concepiile relaionale acestea neag existena absolut i sustine
c spaiul i timpul reflect raporturile dintre corpurile materiale,
care sunt n micare. Aristotel este unul dintre primii reprezentatni
ai acestei cicepii. Pentru el spaiul este locul, iar timpul este
momentul, numrul momentelor.. spaiul este , n depende de
cormul, iar timpul exist n legtur cu micarea fr a se confunda
cu ea. Timpul, spune el, etse o unitate de msur a micrii.
Acelai punct de vedere l va susine un sir de filosofi i savani,
precum: Aureliu Augustin, Leibnitz, Thomas Hobs, R. Mack,
Einshtein, Rimann, Logacenschi. tiina contemporan va susine
punctul de vedere relaional dintre timp i spaiu
Concepiile subiectiviste. Acest punct de vedere este susinut de
ctre Emanuil Kant. El consider c att spaiul, ct i timpul nu
exist de sinestttor. Aceste sunt forme ale cunoaterii senzoriale,
forme care sunt date, dinainte, pentru organizarea experienei.
Adic, dup el, spaiul i timpul nu aparin nici lucrurilor, i sunt
forme subiective ale raiunii umane.
Fizica contemporana despre structura materiei
Substana este o categorie filosofic pentru desemarea
realitii n planul unitii ei interioare i a formelor ei de
manifestare i dezvoltare. Substana este neschimbtoare spre
deosebire de permanentele schimbri ale nsuirilor i strilor. Ea
aste ceea ce exist n sine i datorit sie nsi. Ea este cauza
primar a ceea ce are loc. Anume substanei i se atribuie libertatea
ca posibilitate de a se determina pe sine nsi prin fundamentele
proprii. Deci ea nu poate avea o putere dinafar, care ar aciona
asupra ei. Tradiional se idnsting 2 tipuri de substan: materia i
spiritul
Structura mateiei. Materia trebuie primit din punct de vedere
sistemic, adic tot ceea ce exist, lucrurile, moleculele, atomii, etc.
sunt sisteme, i din acest punct de vedere, i natura, Universul n
general poate fi privit ca un ir de sisteme ierarhice. Dac am vorbi
despre structura materiei, trebuie s vorbim despre structurile
fundamentale ale materiei. n sec V, inaintea erei noastre, de la
Democrit, n coace se consodera c fundamentul material al
acestei lumi ete atomul. Lucrurile depind de micarea atomilor,
forma lor, masa lor. Acest pinct de vedere a fost uitat doar n evul
mediu. De la renatere este reamintit acest mod de gndire, dar Lucrurile nu pot fi cunoscute. Ceea ce tim despre ese se deduce la
cercetrile n domeniu se fac deabia la sf. Sec XIX. Succesele cela preri contradictorii De aceea trebuie s ne abinem de la
mai mare sunt fcute n sec XX. Pn la cercetrile n domeniul judecat
microlumii se cinsidera c exist 2 forme ale materiei, separate Scepticismul de mijloc este reprezentat de Carneadis, din Cirene.
una de alta: Substana si cmpul. El a negat posibilitatea cunoaterii, dar concomitent a creat i o
teorie a probabilitii cunoaterii, care este expus prin 3 teze:
Ierarhia structurii materiei - Reprezentrile semnific ceva n sine, i nimic mai mult.
tiina contemporan a descoperit un ir de forme ale - Reprezentrile ce conin n sine un grad de adevr i nu contrazic
materiei. n coresponden cu ierarhia formelor materiei, exist alte reprezentri
calitativ, diferite forme de micare. Formele de micarea ale - Reprezentri adevrate, care sunt confirmate de experiene.
materiei pot fi divizate n 3 blocuri, care corespund nivelurilor de - Reprezentatul: Enisidem. Aesta ntemeiaz 10 teze sau moduri de
ndoial... una dintre ele etse :
Materia neorganic - Materia organic -Societatea.
Materia neorganic e prima form a avestei mat este micarea
mecanic; Scepticismul modern si procesul cunoasterii
micarea particolelor elementare, cmpurile; micarea i Rene Descartes folosea ndoiala, ca etap preliminar a
transformarea atomilor, a moleculelor, reaciile chimice; cercetrii. ndoiala, considera el, permite s excludem
schimbrile n macrocorpuri; procesele termice, vibraiile sonore incertitudinea din cercerate. Un alt sceptic n epoca moder este
etc., procesemle geologice; schimbrile n sistemele cosmice. Davod Hume. Acesta considera c exist 2 tiputi de cunoatere:
Materia organic: Autoreglarea dirijarea i reproducerea. Cunoaterea raional, care include n sine cunoaterea
Interaciunea biosferei cu sisteme naturale ale planetei Procese matematic, pentru c judectile n acesyt domeniu pot fi
biologice ale organismelor ndreptate spre conservarea controlate raional. n ce privete tiinile naturii, cunotinele n
organismelor. Evoluia. ele sunt ndoielnice, ptr ca ecest tip de cunoatere nu are de a face
Societatea: Diversitatea manifestrii activitii contiente a omului cu idei, ci cu fapte. Ei spudiaz relatia dintre fapte. Aceast relaie
este considerat necesar. Dar de fapt nu poate fi demonstrat nici
Structura psihicii constiintei ntr-un fel c aceast legtr este necesar... nu poate demonstra
n filosofie s-a vorbit despre 2 substane: substana aceasta nici raiunea i nici organele senzoiale. Unul dintre cei mai
material i substana material. Asupra existenei substanei mari sceptici este Kant, care zice c , de fapt lucrurile care exist
materiale sunt mai multe puncte de vedere: nafara noastr nu sunt cunoscute de noi. Cunotinele care le
Al religiei: Substana spiritual sau sufletul exist desinestttor. avem noi este doar o construcie, formad de intelect, care se
El exist naintea materiei, i este responsabil de comportarea bazeaz pe datele organelor senzoriale. De aceea el mprea
omului, a corpurilor. n antichitate, la aristotel i platon, ntlnim realitatea n 2 pri: 1. Lucrurile n sint, care nu se cunosc; 2. Dar
ncercarea de a stabili structura sufletului. Platon susinea c Fenomeul este o construcie a raiunii noastre.
sufletul este alctuit din 3 pri:
Partea iraional;Partea irascibil;Partea raional. Subiectul si obiectul cunoasterii
Dup Aristotel: sufletul are 3 pri: suflet animal, suflet plant, Prin subiectul cunoaterii se subintelege oemnire. Omenirea
suflet raiune. Toate aceste pri conin i sufletul uman. Un alt produce i ocroteste aceste cunotine. Subiectul sunoasterii pot si
punct de vedere asupra substanei suspirituale, este a lui Rene considerate poparele, care produc cunotine despre modul lor de
Descartes, care considera c substana material i substana via, cultur, deprinderi, obiceiuri. Subiect al cunoaterii pot fi
spiritual exist independent una de alta. Ele se ntilnesc numai n considerate anumite societi. De exemplu: Societi a
om, i c aceste substane au diferite caracteristici/atribute. savanilor.Sunieact al cunoateri poate fi considerat i omul
Caracteristicile principale ale materiei sunt: micarea, spaiul, particular. Printre ei sunt oameni emineni, care au produs lucruri
timpul, masa, greutatea. Pe cnd substana spiritual are deosebite, cum ar fi Pitagora, Einstein
urmtoarele caracteristici: imaginaia, voina i raiunea. Subiectul cunoaterii este aceea spre ce este ndreptat procesul
Punctul de vedere al tiinei (si a materialismului) care spune c cunoaterii. Obiectul i subiectul cunoaterii sunt federative. O
cintiina este dependent de materie: parte din obiecte pot deveni parte al subiectului cercettor. Aceste
-Este dependetn de materie, n general, de evoluia ei, i formele sunt instalaiile de laborator, microscopul, telescopul, calculatorul.
ei de reflectare Tot astfel subiect al cunoaterii poate fi obiect al cunoaterii. De ex.
-Este dependet de creer, de structura lui, ca baz material a Omul in phihologie, medicin, pedologie, pedagogie.
psihicii i a contiinei
-Este dependent de comunicarea uman, n sensul larg al Nivelurile cun., Cunoasterea senz., Senzatiile si rolul lor in
cuvntului, ca activitate de transformare a realitii cun.
-Este dependent de limb, ca form de materializare a contiinei n tiina contemporan se evidentiaz 2 niveluri de
(nafara limbii nu poate fi contiin) cunoastere: cunoaterea senzorial si cea raional. Nivelul
senzorial al cunoaterii. El se realizeaz n 3 forme - Senzaia este
Structura creierului si psihica forma elementar a cunoaterii. La acest nivel se percep nsuirile
Creierul are poate fi mprit n 4 parti: lucrurilor i a fenomenelor (cald, acru, dulce etc.) Percepia. Este o
Trunchiul cerebral: este situat n partea de jos a creerului, i face senzaie totalizatoare, care conine n sine mai multe senzaii. Sunt
legtira dintre creer i mduva spinrii. Aceste este responsabil de 3 puncte de vedereasupra datelor senzoriale: - Realitate obiectiv
procesele involuntare, care se desfoar n organism, i necesare se implic direct n psihica uman. Senzaia este o amprent. O
organismului. (respiratia pulsul, ritmil cardiac. Tensiunea arterial, urm. - Senzaiile sunt reflectri aproximative lucrurilor. -
deasemenea, el controleaz micrile feei, ale limbii i procesul de Senzatiile sunt semne ale lucrurilor. Sensul crora trebuie
nghiitre) Creierul mic (cerebelul) care este responsabil de decscifrat. Nu se poate da crezare senzaiilor pentru c ele
majoritatea micrilor i de funcia de meninere a echilibrului amgesc. Exemplu: mirajul, procese de refracie, nchipuirile
Sistemul limbic: cuprinde structurile cerebrale profunde i noastre.
mediane, ale creierului. El este responsabil de controlul emoiilor i
al memoriei Cunoasterea rationala, Formele cunoasterii rationale
Creerul mare: el acoper cele 4 pri. Lobii frontali: rezolvarea La nivelul raional al cunoaterii, avem 3 forme ale cunoaterii
problemelor, prin procesarea obiectiv. Lobii parietali: responsabili, 1) noiunea 2) judecata 3) raionamentul
de orientarea n spaiu i procesarea si integrarea informaiilor Noiunea este un gnd generalizat, care permite s explice esena
senzoriale. Dar ele sunt resposnabili unei clase de obiecte. Judecata este un gnd care afirm sau
Lobii occipitali: sunt responsabili de bedere i recunoaterea infirm ceva, de exemplu atomul are o structur. Raionamentul
culorilor este o concluzie fcut din judeci, o extragere de cunotine noi
Lobii temporari sunt responsabili de auz i vorbire din ceva cunoscut deacuma.
Reflectarea premise genetic a creierului Teoria adevarului. Conceptiile adevarului
Reflectarea este o nsuire general a materiei. Anume Exista 3 conceptii a intelegirii adevarului
reflectarea i este fundamentul psihicii i a contiinei. La nivelul 1)conceptia corespondentei este lansata de Aristotel in antichitate
amteriei morte sunt urmtoarele forme de reflectare Izomorfica: si expune urmatoarea pozitie, sunt adevarate acele enunturi si in
reproduce aciune a uni obiect asupara altuia, sub form legatura cu ele simturi, ginduri interpretari care corespund
fotografic Reflectarea homomorfic: este o reprocucere realitatii.
aproximativ a informaiei La nivelul materiei moarte, informaia 2)teoria coerentei sustine ca un sir sau un sistem de judecati
nu este folosit de lucru, nu se utilizeaz. Acest lucru se schimb pentru a fi adevarat trebuie sa fie coerent, adica el nu trebuie sa
la nivelul materiei vii. Aici informaia este utilizat de organisme contina contradictii si sa fie continuu.
pentru a activa. 3)Conceptia pragmatica- ca adevarul judecatilor trebuie controlat
in practica in facerea si crearea lucruruilor nelimitindune la teorie.
Reflectarea si formele ei
La nivelul materiei vii sunt urmtoarele forme de reflectare Criteriile cunostintelor stiintifice
informauinal: Criteriile cunotinelor tiinifice:
Iritabilitatea -> capacitatea organicmului de a efectua cele mai tiina are un ir de caracteristici specifice, proprii, doar ei. Ele sunt
simple reacii la aciunea anumitor excitani urmtoarele:
Sensibilitatea -> capacitatea de a simi. Ea se manifest al nivelul Universalitatea cunotinelor Obiect al cunotinelor stiintifice nu
animalelor simple i presupune capacitatea de a reaciona, nu este un fenomen singular, dar ceea ce este comun tuturor
numai nemijlocit la factorii exterior, dar i la factorii neutri lucrurilor, fenomenelor, proceselor, unei anumite grupe, sau clase,
Reflectarea psihic -> forma de reflectare psihic este deosebit. fr excepie
La acest nivel apare imaginea ideal, adic o imagine care se Necesitatea Cunotinele tiinifice caracterizeaz, nu ceea
gazette n psihic i este deosebit de obiectul din realitatea. ceeste ntmpltor, n fenomene, dar prile lor eseniale, stabile,
Anume pe baza a acestei imagini ideale i apare contiina n profunde. n acest sens, cea mia reprezentativ form de fixare a
societatea numai, poate aprea constiint, shi aceasta se poate cunoaterii tiinifice, este legea tiinific
baza pe psihic si creer, in general, si poate avea o structura Criteriul sistemic al cunotinelor cunotinele tiinifice sunt
complicat strns legate ntre ele. Acestea formeaz un sistem, numit teorie, n
Gnoseologia teoria generala a cunoasterii care elementele sunt n anumite raporturi. Criteriul verificabilitii
Teoria cunoiaterii mai este numita gnoseologie. Aceste termen este una din caracteristicile importante ale tiinei. tiina verific
provine de la grecile gnosis-cunoatere i logos-cuvnt, teorie.. cunotinele sale. Sunt anumite criterii pentru verificare, dar care,
teoria cunoaterii cerceteaz condiiile generale, izvoarele, cu timpul se schimb, devin mai perfecte.
structura, modul de desfurare i validitatea procesului
cunoaterii privit ca process de producere a cunotinelor n Nivelurile cunoasterii stiintifice
aspectul lor cel mai general. Despre procesul cunoaterii, Albert Cunoaterea tiinific se fundamenteaz pe faptele stabilite,
Einstain spunea c lucrul cel mai greu de cunoscut este crora le se ofer o explicare teoretic. De aici avem 2 niveluri ale
cunoaterea nsi. Aceeai poziie a avut-o i Emanuil Kant n cunoaterii tiinifice:
lucrarea saCritica raiunii pure. n antichitate, pentru prima dat, 1) nivelul empiric nivelul ce ine de dobndirea faptelor, analiza
asupra cunoaterii s-au expus sofitii, care spuneau c: Oriice acestora.
opinie poate fi argumentat ca adevrat sau fals. Dupm 2) nivelul teoretic care este preocupat de generalizarea faptelor,
prerea lor nu exist un adevr comun pentru toi i este de lansarea ipotezelor, crearea teoriilor. Este o cladire care se
adevrat acea poziie care poate fi argumentat drept adevrat. construiete deasupra faptelor.
mpotriva acestui punct de vedere au ieit Socrate i Platon , care Cunoaterea empiric , este ndreptat nemijlocit asupra obiectului
considerau c poziia sofitilor este duntoare i c exist un cunoaterii, i se realizeaz prin intermediul observrii, i a
adevr comun pentru toi. Socrate susinea c acest adevr se afl experimentului. Orice cunoatere ncepe de la un obiect, o nsuire
n noiuni/concepte i c exist metod pentru a gsi/stabili a obiectelor. n tiin, obiectul cercetrii, este numit fapt. Putem
adevrul. Aceast metoda a fost numit metoda Maieutic, care vorbi despre 2 tipuri de fapte : faptele brute i faptele tiinifice.
coninea n sine 2 metode de cercetare: Metoda inductiv si Faptul brut este acel fapt, n care omul nu intervine, el poate fi
metoda definirii calificat ca fapt pretiinific, nepreluat de descrierea ntr-un limbaj
tiinific. (faptul brut poate fi observat, dar nu intra nici ntr-o
Scepticismul si rolul lui in cunoastere teorie). Faptul tiinific nu este pur i simplu o parte a realitii,
n acelasi timp n antichitate ce formeaz un alt punct de dar ceva raportat la un context tiinific care l explic. Faptul
vedere al cunoaterii, care se numete scepticism. Acest punct de tiinific ntrunete urmtoarele caracteristici : a) verificabilitatea
vedere se ndoiete n posibilitatea omului de a cunoate adecvat este considerat fapt tiinific doar n cazul cnd este verificat prin
resalitatea, adic de a cunoate adevrul despre lucruri i metode tiinific. b) faptul tiinific are semnficicaie teoretic
fenomene. Scepticism,ul, n antichitate trece 3 stadii de dezvoltare: are importan teoretic pentru cercettor.
scepticismul vechi - Scepticismul mijlociu - Sceptinismul nou. c) faptul tiinific are universalitate ontologic coninutul lui nu
ntemeietorul scepticismului vechi este Pirrhon. El nainteaz 2 reprezint un fapt concret, ci o clas de obiecte.
teze: Nivelul empiric al cunoasterii stiintifice
 Cunoaterea tiintific se fundamenteaz poe faptele
stiintifice, crora li se ofer o explicare teoretic. Deci avem 2
niveluri de cunoatere stiinific:
Nivelul empiric - nivelul ce tine de dobndirea faptelor analiza
acestora.
Nivelul teoretic, care este preocupat de generalizarea faprtelor, de
lansara ipotezelor, crearea teoriilor. Adic, aceasta este o cldire
care se coinstruiete asupra faptelor. Cunoatereea empiric este
ndrepatt nemijlocit asupra obiectului cunoaterii, si se realizeaza
prin intermediul observrii i a experimentului. Oriice cunoaect, o
nsuire a obiectulio(tere ncepe pde la obi) . n tiin, obiectul mijloacele de cercetare, deci aici din nou avem 2 forme:
cercetrii este numit fapt. Putem vb despte 2 tipure de fapte:
faptele brute si stiintifice.
Faptul stiintific si rolul lui in cunoastere
Faptul brut este acel fapt n care omul nu intervine, el este
calificat ca fapt pretiinific, nepreluat de descrierea ntr-un limbaj
tiinific
Faptul tiintific nu este pur si simplu o parte a realitii, dar ceva
raportat la un context stiintific, care ne explic: faptul stiinific
ntruneste urmtoarele caracteristici:
Verificabilitatea aceasta nseamn c el este considerat fapt
stiinific doar n cazul cnd poate fi controlat prin fapte stiinifice
Faptul stiintific are important teoretic pentru cercettori
Are universalitate ontologic. Coninutul lui nu reprezint un fapt
concret, ci o clas de obiecte. Prima form de investigare a faptelor
este observarea. n timpul observrii, subiectul cunosctor intr n
contact direct, sau prin intermediul unor aparate cu obiectul
cunoaterii. Observaiile tiinifice se deosebesc dup:
Dup obiectul care este observat poate fi supus observaiei,
nsui obiectul, sau efectele acestuia. Observarile se deosebesc
dup mijloacele de cerceatre:
observare direc, fr instrumente de cercetare
cercetarea instrumental Dup aciunea asupra obiectului. n cazul
dat sunt observri neutre, care nu influeneaz asupra strjucturii i
comportrii obiectului. i n al doilea rind observri
tranformatoare care influenteaza obiectul si produc anumite
schimbri asupra structura odiectului si n condiiile lui de
activitate
Dup parametrii temporari: De lung durat si de scurt durat, Conceptia filosofica despre lume
Functiile filosofiei
sau periodic Functia metodologica a filosofiei
Filosofia chinei antice. Scolile filosofice din china antica
Investigarea faptelor. Observarea si clasificarea ei Filosofia indiei antice
Prima form de investigare a faptelor, este observaia sau
Filosofia cosmologica in grecia antica
observarea. n timpul observrii subiectul cunosctor, intr n Filosofia clasica in grecia antica
contact direct sau prin intermediul unor aparate cu obiectul Filosofia medieval. Izvoarele ei
cunoaterii. Observaiile tiinifice se deosebesc n primul rnd Filosofia patristica in epoca medieval
dup obiectul care este observat. Poate fi supus observaiei nsi Filosofia scolastica in epoca medieval
Filosofia renasterii. Umanismul. Panteismul si stiintele naturii
obiectul, sau efectele acestuia. Observrile se deosebesc dup Filosofia moderna. Empirismul, F.Bacon
Filosofia moderna. Rationalismul, Ratioanalismul lui Rene Descartes
observarea direct fr mijloace tehnice i observarea
instrumental. Pozitivismul si etapele lui de dezvoltare
Filosofia lui A. Schopenhauer, F. Nietzsce
Conceptul de existenta in filosofie
Experimentul. Clasificarea experimentului Conceptul de existenta in stiintele fizico-matematica
Urmtoarea form de cunoastere a faptelor este Conceptul de miscare in filosofie
experimentul. Experimentul reprezint o anumit stare de Legile si formele miscarii
cercetare a unui obiect n condiii special create, care permit Conceptele de spatiu si timp in filosofie
dirijarea, amestecul cercettorului, schimbarea procesului, reieind Fizica contemporana despre structura materiei
din sarcinile urmrite, i reproducerea fenomenului prin Ierarhia structurii materiei
reproducerea condiiilor. Structura psihicii constiintei
Structura creierului si psihica
Clasificarea exp.: Dup condiii: naturale i experimentale Dup Reflectarea premise genetic a creierului
scop: de transformare a obiectelor, de control, de constatare, de Reflectarea si formele ei
evideniere,dup nivelul posibilitilor de control.Experimentul
matemmatic i experimentul mental Gnoseologia teoria generala a cunoasterii
Scepticismul si rolul lui in cunoastere
Scepticismul modern si procesul cunoasterii
Nivelul teoretic al cunoasterii, Clasificarea metodelor Subiectul si obiectul cunoasterii
cunoasterii teoretice Nivelurile cun., Cunoasterea senz., Senzatiile si rolul lor in cun.
Cunoasterea rationala, Formele cunoasterii rationale
Urmtorul nivel este nivelul teoretic al cunoasterii care are
Teoria adevarului. Conceptiile adevarului
nivele de cercetare, care are 2 clase: Criteriile cunostintelor stiintifice
- Operaiile logice, general-tiinifice: abstractizarea, idealizarea, Nivelurile cunoasterii stiintifice
analogia, formalizarea, deducia i inducia, clasificarea i tipologia
Nivelul empiric al cunoasterii stiintifice
- Metodele teoretice, cu caracter avansat: metoda axiomatic, Faptul stiintific si rolul lui in cunoastere
metoda ipotetic deductiv, metoda istoric i metoda sistemic. Investigarea faptelor. Observarea si clasificarea ei
Experimentul. Clasificarea experimentului
Obiectul de studiu al filosofiei Nivelul teoretic al cunoasterii, Clasificarea metodelor cunoasterii teoretice
Conceptia despre lume si structura ei
Tipuri istorice de conceptii despre lume
Conceptia mitologica despre lume
Conceptia religioasa despre lume