Repere Pentru Completarea Fisei Psihologice

REPERE PENTRU COMPLETAREA FISEI
PSIHOLOGICE
I. TIPOLOGIA CATEGORIAL A PERSONALITII
Tipurile dinamico - energetice (dup Hipocrat, Galenus, Kant, Pavlov, Jung, Eysenck)
EXTRAVERT INSTABIL COLERIC

Reactiv
Neastmprat
Agresiv
Excitabil
Impulsiv
Optimist
Activ
EXTRAVERT STABIL SANGVINIC
Sociabil
Deschis
Vorbre
Sritor
Chefliu
Vioi
Spirit de grup
Aptitudini de conducere
INTROVERTIT INSTABIL MELANCOLIC
Capricios
Anxios
Rigid
Sobru
Pesimist
Rezervat
Nesociabil
Linitit
INTROVERTIT STABIL FLEGMATIC
Pasiv
Prudent
Meditativ
Panic
Controlat
Fidel
Echilibrat
Calm
1
PROFILUL PSIHOLOGIC AL COPILULUI DE 3ANI
Sistemul dezvoltrii: - inlimea - 91- 92 cm

- greutatea - 14 kg
Regimul zilnic:
- somnul: are nevoie de 13 H.
- alimentaia: are nevoie de 80 90 cal/kg. Corp (trei mese i doua gustri la ore fixe).
- manifest preferine i refuz alimentar.
- baia: este dependent de adult, are deprinderi elementare (splarea minilor i a feei).
- inuta: este dependent de adult, are deprinderi elementare (se ncal, se dezbrac).
- activiti recreative: are nevoie de 12 h (se joac mai mult singur)
Predispozitii tulburari:
- poate avea tulburari ale muschilor si coloanei vertebrale (cifoze, scolioze);
- oboseste repede;
- poate face frecvent guturai;
- are reactii explozive (plans, inrosire, etc.);
- are tulburari de limbaj specifice varstei.
Dezvoltarea senzorial perceptiv:

Analizatori: folosete prioritar analizatorii motor, tactil - chinestezic i olfactiv;
Perceptia:
- percepe lungimile- compara 2 lungimi (mai lung- mai scurt);
- percepe marimile, sorteaza obiectele dupa 2 marimi;
- percepe forma in cazul obiectelor cunoscute (pahar, caldarusa, etc.).
Orientarea n schema corporal proprie: are relativa coordonare in schema corporala:
- arat nasul, ochii, gura.
Orientare spaiotemporal:
- asimileaz durata micrii distanei parcurse
- asimileaz succesiunea temporal ordinii spaiale
Nivelul dezvoltrii psiho- motricitii:

Dezvoltarea musculaturii:
- are dezvoltati prioritar muschii lungi (maini, picioare);
Echilibrul ortostatic: are echilibru ortostatic de baz:
- merge echilibrat, st ntr-un picior;
- sare de pe un picior pe altul i peste un obstacol.
Coordonare oculomotorie: are coordonare oculomotorie pe baza de imitatie:
- pliaz hrtia n dou, dup demonstraie
- in desenul Omuleul red cap, ochi, gur, mini, picioare.
Autonomia deprinderii:
- ii pune singur ghetele se dezbrac singur.
- executa cu precizie unele miscari (apucat, aruncat).
Caliti n aciune: are precizie n unele aciuni: arunc mingia ntr-un co la 90 cm deprtare i
80 cm nlime.
Nivel de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeficientul de dezvoltare) se

precizeaza testul/ proba psihologica folosita:.
2
Gndirea:
- numete obiectele cunoscute (cheie, cuit, moned)
- copilul opereaz cu o serie de constructe, care nu sunt nici noiuni individualizate, nici noiuni
generale;
- are caracter intuitiv, gndirea rmne tributar caracteristicilor concrete, senzoriale, este strns
legat de percepii, de imagine;
- egocentrismul precolarul: - se crede n mijlocul universului.
- animismul atribuirea de caliti umane obiectivelor.
- artificialismul convingerea c totul este fabricat de om
- sincretismul relaionarea la ntmplare a nsuirilor obiectelor, copilul face confuzii ntre parte
i ntreg.
- copilul ntmpin dificulti n ceea ce privete aprecierea ordinii directe i inverse, dar i
dezvolt capacitatea de seriere i de clasificare n baza mai multor criterii.
Memoria:
- memoreaz direct 2 cifre.
- reproduce poezii din 2 strofe (8 versuri)
- coninutul memoriei este foarte bogat: se memoreaz , micri, stri afective, imagini, cuvinte,
idei.
- se dezvolt calitile memoriei: volumul (performanele cresc dac memorarea are loc n
condiii de joc), crete intervalul de timp dup care este posibil recunoaterea unui material dup
o singur percepie.
- totui memoria copilului rmne difuz, incoerent, nesistematizat.
Atenia:
- este capacitatea de orientare, focalizare i concentrare asupra obiectelor i fenomenelor n
vederea reflectrii lor adecvate.
- la vrste mici predomin atenia involuntar, de aceea pot fi uor distrai de la sarcinile de
ndeplinit.
- activitatea de joc creeaz condiii i cerine pentru dezvoltarea ateniei i a nsuirilor acesteia:
stabilitatea, concentrarea, mobilitatea, volumul ateniei.
Nivelul I de cunoatere:
Imaginaia:
- la vrsta de 3 ani are loc o adevrat explozie a imaginaiei copilului. Acesta i-a determinat pe
unii autori s afirme c la aceast vrst imaginaia ar atinge apogeul dezvoltrii sale.
- imaginaia este prezent n activitatea creatoare regsit n joc, desen, dar i cnd reproduce un
cntec, o poezie;
- pe lng imaginaia pasiv, involuntar, sub forma visului din timpul nopii, se manifest
imaginaia creatoare i imaginaia reproductiv n procesul de nelegere a ceea ce i se povestete;
- imaginaia creatoare cunoate o larg dezvoltare n produsele activitii copilului.
Limbajul i comunicarea:
- limbajul se mbogete sub raport cantitativ: de la 5 -10 cuvinte pronunate de copilul de 1 an,
el s ajung la peste 3500 cuvinte la 6-7 ani;
- se dezvolt coerena limbajului, caracterul su nchegat, structurat.
- folosete pluralul n vorbirea curent. Repet 6 silabe (este frig este cald)
3
- face greeli frecvente de vorbire, sunt posibile omisiuni, substituiri, inversiuni de sunete
(pelticie, nazalizare, blbial)
- privind structura gramatical n utilizarea verbelor cel mai bine se fixeaz timpul prezent,
care se extinde i asupra altor timpuri, ncep s se realizeze acordurile ntre subiect i predicat, s
identifice pluralul i singularul verbelor;
Afectivitate:
- are prioritare trebuine primare (hran, somn, etc.) dar i trebuina de joc.
- are reacii emotive impulsive vii (spaim, mnie), dar fr adncime.
- are curiozitate limitat la cmpul ateniei sale.
- are plcerea pentru obiecte, culori, muzic.
- are sentimentul ruinii fa de persoane cunoscute.
- are mil fa de persoane i fiine cunoscute.
- triete mulumire cnd este apreciat de persoanele cunoscute.
Motivaia:
Devine unul din factorii importani ai susinerii voinei. Se contureaz multe din formele
motivaiei:
- motivaia afectiv (din dorina de a fi ludat);
- motivaia extrinsec (pentru un stimul din exterior);
- motivaia intrinsec (din interes, plcere).
Temperament: ( vezi prima pagin)
Voin:
- odat cu apariia memorizrii, a atenie voluntare i controlul strilor afective, apare i
organizarea voinei ca proces de reglaj psihic.
- principalele momente ale actului voluntar (stabilirea scopului, deliberarea, luarea hotrrii,
execuia) sunt insuficient stabilizate;
- sunt cazuri n care copii nu tiu s ia hotrri sau iau hotrri pripite, nu-i finalizeaz
activitatea sau nu tiu s revin asupra ei dac s-a dovedit ineficient.
Atitudini:
- isi formeaza deprinderi elementare de autoservire si munca (mananca singur).
- isi formeaza deprinderi elementare de igiena corporala (se spala pe maini si fata).
- manifesta excitabilitate pronuntata a sfincterelor (anal-urinar);
- cunoaste formulele de politete (poftim, multumesc).
- are comportament civilizat cu caracter situativ (fata de cunoscuti, la gradinita).
Iniiativa (scopul): aranjeaz mobilierul ppuii
Aptitudini
- poate manifesta aptitudini muzicale
Nivelul maturizrii psihosociale

- este atasat de mama, fara a fi constient de aceasta.
- se manifesta gelos in relatia cu fratii.
- se joaca mai mult singur, cu companii imaginare (joc simbolic)
- incepe sa se joace cu alti copii (3,5 ani) jocuri de actiune si receptive (privirea pozelor).
4
PROFILUL PSIHOLOGIC AL COPILULUI DE 4 ANI
Sistemul dezvoltrii: - inaltimea: 96,4 107,4 cm (baieti, urban)

95,8 107,0 cm (fete, urban)
- greutatea:14,2 18,2 kg (baieti, urban)
13,8 17,8 kg (fete, urban)
Regimul zilnic:
- somnul: are nevoie de 12h
- alimentatia: - are nevoie de 80-90 cal./kg corp;
- are mai multa independenta in alimentare.
- baia: - este dependent de adult;
- are noi deprinderi de igiena (se spala pe dinti).
- tinuta: - este dependent de adult;
- are noi deprinderi (isi incheie si descheie nasturii, isi aranjeaza superficial hainele).
- activitati recreative: are nevoie de 11-12h (prefera jocul de miscare, plimbarile in aer liber,
incepe sa se joace cu alti copii).
- inregistreaza frecvente cazaturi;
Dezvoltarea senzorial perceptiva

Analizatori: foloseste activ vazul si auzul.
Perceptia:
- compara 2 obiecte ca greutate (care este mai usor- care este mai greu);
- identifica pe o constructie 4 pozitii spatiale (sus, jos, fata, spate);
- sorteaza obiectele dupa culoare.
Orientarea in schema corporala proprie: are coordonare suplimentara in schema corporala:
- arata ureche, mana, picior.
Orientarea spatiotemporala:
- isi reprezinta intuitiv global spatiul si timpul (soarele apune dupa deal);
- invata sa se orienteze in spatiul imediat.
Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii

- i se dezvolta muschii mici ai mainii;
Echilibru ortostatic - are echilibru ortostatic mai sustinut:
- sta intr-un picior, apoi in celalalt (5`)
Coordonarea oculomotorie:
- pliaza hartia in diagonala, dupa demonstratie;
- deseneaza un dreptunghi dupa model;
- realizeaza desenul Omuletul trunchiul, volumul memberelor, imbracamintea, nasturii,
coafura.
- are coordonare oculomotorie relativ independenta (mers, fuga, sarituri);
Autonomia (deprinderi):
- isi incheie si isi descheie nasturii
Calitati de actiune:
5
- are mai multa forta si precizie: arunca o minge mai mare la distanta de 11,5m si o prinde din
zbor.
- are mai multa rapiditate in miscari, gaseste prompt obiectul cerut (cine are o bila verde?)

Gndirea
- explica utilitatea a 3-4 obiecte (ceasca, furculita, umbrela, ghete);
- relateaza despre 2 imagini;
- defineste prin uzaj cuvinte familiare;
- explica o relatie necesara mai complexa (De ce avem nevoie de ochi?);
- grupeaza imagini in raport cu 3 notiuni generale (fructe, pasari, flori).
Memoria
- memoreaza direct 3 cifre;
- reproduce poezii cu multe usurinta si placere;
- recunoaste elementele omise de pe 5-6 desene incomplete;
- indica 2 momente ale zilei (dimineata- seara);
- pastreaza in memorie informatia un an.
Atenia
- are atentie involuntara stabila in medie 30` (cu mari variatii individuale);
- dovedeste spirit de observatie (rochita papusii e murdara)
Nivelul I de cunoatere
Imaginaia
- are imaginatie reproductiva mai bogata.
Limbaj si comunicare
- are vocabularul intre 1600- 2000 de cuvinte;
- foloseste corect si sistemic pluralul in vorbirea curenta;
- repeta 10 silabe (o minge mica- o minge mare);
- face mai putine greseli de vorbire;
- incepe sa interiorizeze limbajul (4, 5 ani).
Afectivitate
- poate sa-si domine unele motive, sa-si tempereze reactiile (cand este in grup);
- are curiozitate si placere pentru jocuri de constructii, poezii, desen;
- manifesta admiratie si bucurie fata de flori, copaci, animale mici;
- traieste sentimente morale fata de faptele altor copii (incalcarea normelor jocului).
Motivaia
- manifesta trebuinta de a vorbi in cadrul grupului;
- are nevoie de recompensa imediata, astfel, intrerupe sarcina primita.
Voina
- manifesta interese labile, pe cale de fixare.
6
Atitudini
- participa activ la unele sarcini casnice curente (ajuta la punerea/strangerea mesei);
- foloseste curent formule de politete;
- isi formeaza deprinderi igienice noi (spalarea dintilor);
- foloseste deprinderi elementare de ordine (aranjeaza dulapul papusii);
- manifesta grija pentru flori, animale mici;
- cunoaste reguli de comportare civilizata pe strada, in magazin, in parc.
Iniiativa (scopul): incepe sa aiba initiativa (vrea sa stranga masa).
Aptitudini
- poate manifesta aptitudini pentru desen.

- incepe sa-si formeze constiinta de sine prin interiorizarea limbajului (4, 5 ani);
- isi poate stapani unele tendinte (nerabdare);
- este atasat de mama (tendinta in descrestere);
- se manifesta gelos in relatie cu fratii;
- joaca multe jocuri de miscare, singur sau in grup;
- cunoaste numele prenumele copiilor din grup.
7
Sistemul dezvoltrii:- inaltimea: 103,1 114,3 cm (baieti, urban)

102,2 113,2 cm (fete, urban)
- greutatea: 15,9 20,7 kg (baieti, urban)
15,4 20.2 kg (fete, urban)
Regimul zilnic:
- somnul: are nevoie de 12h.
- alimentatia:- are nevoie de 80-90 cal./kg corp;
- spala singur fructele.
- baia:- este dependent de adult;
- are deprinderi noi (isi sterge nasul, gura, se piaptana).
- tinuta:- isi aranjeaza lucrurile in dulap;
- are unele preferinte pentru haine.
- activitati recreative:- are nevoie de 11h (din care 4h in aer liber);
- prefera jocurile de rol, constructii, imitatie.
- poate face intoxicatii, alergii, reumatism articular acut;
- se accidenteaza usor;

Analizatori:
- isi dezvolta vederea cromatica si la distanta;
- isi dezvolta simturile tactil, gustativ si de echilibru.
Perceptia:
- sorteaza obiecte, dupa 3 marimi si forma;
- sorteaza si compara 3 lungimi de betisoare si indica dimensiunea mijlocie;
- percepe si distinge 4-5 pozitii spatiale;
- indica si denumeste 4-5 culori sau nuante.
Orientarea n schema corporal proprie
- executa miscari de orientare cu anumita dificultate (arata urechea dreapta piciorul stang)
- identifica in spatiul proxim 4-5 pozitii spatiale (sus, jos, fata, spate, alaturi);
- deosebeste cu usurinta 3 momente ale zilei (dimineata, dupa-amiaza, seara);

- isi dezvolta motricitatea fina (modelaj);
Echilibrul ortostatic
- executa cu usurinta sarituri, miscari echilibrate (sare intr-un picior cu usurinta, merge echilibrat
pe o linie desenata pe podea, sta cu ochii inchisi 10`` in varful picioarelor);
Coordonare oculomotorie:
- deseneaza un patrat si un triunghi dupa model;
- reda in desen profilul uman (omuletul), cu picioare, nas, ochi, gura, brate, trunchi;
- reda in desen directia liniilor (vertical-orizontal) si relativ adecvat legaturile dintre partile
obiectului desenat (casa).
- are noi deprinderi igienice (se sterge la gura, la nas, se piaptana)
8
Caliti n aciune:
- arunca mingea in directia indicata;
- manuieste foarfeca;
- este rapid in gandire si actiune (sa facem un buchetel de flori).
Gndirea
- relateaza dupa 3 imagini cu unele detalii;
- explica o relatie necesara foarte complexa (De ce avem nevoie de carti?);
- grupeaza imagini in raport cu 4-5 notiuni generale (fructe, legume, pasari, mobila,
imbracaminte);
- explica utilitatea a 4-5 obiecte (ceasca, furculita, umbrela, masa, ghete);
- intelege analogii opozante (Tu esti baiat, dar sora ta ce este?);
- construieste o scara in adancime din 6-7 cuburi;
- defineste 3 obiecte sau fiinte (minge, pisica, pat);
- descrie serii de operatii (prepararea salatei);
- utilizeaza corect negatia (Ce ne trebuie in casa?).
Memoria
- reproduce poezii mai lungi, cu intonatie;
- recunoaste elementele omise de pe 7-8 desene incomplete;
- recunoaste 3 momente ale zilei;
- reproduce notiuni din sfera a 2-3 notiuni generale (animale, legume, pasari);
- evoca o intamplare sau actiune (plimbarea in parc);
- pastreaza in memorie informatia 1,5 ani
Atenia
- manifesta spirit de observatie prin orientare verbala (Ce a gresit pictorul?)
Imaginaia
- deosebeste normalul de neobisnuit ( buzunarul mamei buzunarul cangurului).
- are vocabular de circa 3 000 de cuvinte;
- cunoaste si denumeste 1-2 anotimpuri;
- numara 4 jetoane;
- poate pronunta corect toate sunetele limbii materne.
Afectivitate
- are placere pentru jocul de asamblare
- are respect pentru munca celor mari (prestigiul adultului);
- are grija de obiecte, plante, animale mici.
Motivaia
- efectueaza sarcini avand obiectul recompensei la vedere
9
Voina
- manifesta tendinta de a-si controla activitatea conform planului dinainte fixat;
- are tendinta de relaxare (5 ani) si de macinare (5,5 ani) intre alternative egal atragatoare, dar
incompatibile si dusmanoase;
- are aspiratia sa creasca;
- are curiozitate de cunoastere, doreste sa posede obiecte din curiozitate;
Atitudini
- isi formeaza reprezentari morale (ce e bine ce e rau);
- accepta normele grupului, se conformeaza regulilor de joc;
- respecta norme de comportare mai complexa (cand vin musafirii);
- cunoaste reguli elementare de circulatie (traversarea strazii);
- are deprinderi igienice mai complexe (ingrijirea unghiilor, spalarea alimentelor);
- executa cu placere sarcini casnice (sterge praful).
Iniiativa (scopul): incepe sa-si aranjeze singur lucrurile.
Aptitudini
- poate manifesta aptitudini coregrafice.

- este constient de sine, de sex;
- are independenta in joc (fixarea subiectului mijlocului);
- incepe sa sesizeze reusita proprie si repeta actiunile care ii reusesc (desen, modelaj, constructii);
- oscileaza intre excitatie si inhibitie;
- este mai atasat de mama, dar manifesta atasament si fata de tata;
- este gelos in relatiile cu fratii, se intelege mai bine cu cei de 10-13 ani;
- cauta grupul de copii, iubeste jocurile de constructii si de rol;
- sesizeaza diferenta de sex in relatiile cu altii (deosebeste fete- baieti in joc);
- dovedeste prietenia preferentiala in grupul de joc.
10
Sistemul dezvoltrii:- inaltime:109,3 120,7 cm (baieti, urban)

108,4 119,8 cm (fete, urban)
- greutate: 17,6 23,4 kg (baieti, urban)
Regimul zilnic:
- somnul: are nevoie de 11-12h.
- are preferinta pentru dulciuri.
- baia: este dependent de adult, foloseste deprinderile invatate.
- tinuta: isi aranjeaza hainele, le scutura de praf.
- activitati recreative: - are nevoie de 10,5h (din care 4h in aer liber);
- prefera jocuri de indemanare si colective.
- are cefalee, tulburari de coloana, de dantura (eruptia primilor molari definitivi);
- are tulburari de vorbire mai reduse.

Analizator:
- are auzul fonematic dezvoltat;
- are vederea cromatica buna si simtul proportiilor;
- isi perfectioneaza simturile tactil-kinestezic, gustativ si olfactiv;
Perceptia:
- percepe auditiv toate fonemele limbii materne;
- indica si denumeste 6-7 culori sau nuante.
Orientarea n schema corporal proprie:
- executa cu usurinta miscari de orientare in schema corporala (recunoaste dreapta-stanga)
- intuieste spatiul distinct de timp (aici-acolo, acum-apoi)

- isi perfectioneaza miscarile fine ale mainii.
Echilibrul ortostatic:
- merge corect intr-un cerc desenat pe podea;
- executa cu usurinta sarituri in inaltime.
- deseneaza un romb dupa model;
- reda mai bine proportiile, in desen (omuletul)
- executa actiuni simple, bazate pe relatii contrarii (a astupa- a destupa, a coase- a descoase).
Caliti n aciune:
- are energie si echilibru (sare 40-50 cm inaltime);
- confectioneaza manual obiecte simple (plic, timbru, etc), perfectionandu-si miscarile de finete;
- are mai multa rapiditate in actiune (selecteaza, clasifica, etc. prompt diferite imagini).
11
Gndirea
- relateaza mai pe larg despre 3 imagini date;
- efectueaza o constructie cu 10-12 cuburi;
- defineste 4 obiecte sau fiinte (minge, pisica, haina, cal);
- stabileste asemanari intre 2 obiecte date (mar- portocala, gheata- chizma);
- intelege intuitiv relatii contrarii (a lipi- a dezlipi);
- foloseste forme complexe de comparatie (cald- caldut- fierbinte, mai frumos ca mai deschis
ca, etc);
- defineste notiuni din sfera a 4-5 notiuni generale (imbracaminte, mobila, vehicule, jucarii);
- are cunostinte elementare despre unele meserii (croitor, cizmar, tamplar, bucatar, medic, etc).
Memoria
- recunoaste corect 2-3 litere;
- recunoaste elementele omise din desene;
- compara din memorie 2 obiecte (lemn- sticla);
- denumeste 3 momente principale ale zilei si relateaza activitatile obisnuite pentru acestea;
- cunoaste si denumeste 3-4 anotimpuri si denumeste obiectele de imbracaminte incaltaminte
folosite;
- enumera 5-7 zile din saptamana;
- recunoaste silabele omise din cuvant (strugu...(re))si cuvintele omise din propozitie ( am sa .
pe la tine);
- pastreaza in memorie informatia circa 3 ani.
Atenia
- are atentie concentrata desprinsa de obiectul concret (orientata de limbaj).
- isi dezvolta atentia voluntara
Imaginaia
- este centrata pe fabulos (nascoceste si amplifica intamplari).
- are vocabular cu peste 3 500 de cuvinte;
- pronunta corect cele mai dificile sunete (r,s);
- numara peste 10 cuburi.
Afectivitate
- isi poate stapani impulsivitatea devenind mai prudent;
- manifesta veselie in jocuri colective si in reusita proprie.
Motivaia
- poate efectua sarcini fara sa aiba la vedere abiectul recompensei.
12
Voina
- doreste si traieste intens lauda si dojana;
- aspira la succes in joc;
- oscileaza intre tendinte opuse (prudenta- impulsivitate, la 6 ani) (compromis si viziune mai
vesela, elan creator, la 6,5 ani).
Iniiativa (scopul): - isi aranjeaza singur lucrurile in mod ordonat;
- elaboreaza mintal mijlocul actiunii (sorteaza obiecte in functie de strategia
. constructiei).
Atitudini
- transforma in obisnuinta deprinderile de ordine;
- cunoaste reguli de comportare mai complexe (solicita si multumeste pentru un serviciu,
dialogheaza la telefon);
- incearca sa se clarifice asupra lucrurilor si situatiilor prin de ce cauzal si de ce justificativ
(de ce arde?; de ce nu-mi cumperi?).
Aptitudini
- manifesta aptitudini sportive (patinaj, inot, gimnastica)

- este mai retinut , se controleaza;
- dovedeste constiinta de sine in actiune (asta nu pot sa fac, nu voi reusi);
- comunica mai usor cu persoane adulte straine, este mai receptiv si raspunde mai prompt la
solicitarile acestora (manifesta raspundere);
- este gelos si are dificultati in relatiile cu fratii;
- are relatii conflictuale in grup pentru incalcarea normelor invatate;
- dialogheaza activ cu alti copii, pune intrebari si raspunde la intrebari;
- colaboreaza in grup pentru rezolvarea unei sarcini (compunerea unei ghicitori).
13
Sistemul dezvoltrii: :- inaltimea: 115,6 127,2 cm (baieti, urban)

115,0 126,6 cm (fete, urban)
18,8 26.0 kg (fete, urban)
Regimul zilnic:
- somnul: are nevoie de 11h.
- are preferinta pentru dulciuri.
- baia: este dependent de adult; are deprinderi regulate de igiena elementara (maini, fata, dinti).
- tinuta: - are deprinderi noi de ordine (tinuta scolara);
- are gusturi, preferinte pentru tinuta in timpul liber.
- activitati recreative: - are nevoie de 10h ;
- manifesta interese variate (lecturi, colectionari, joc de competitie).
- manifesta cefalee, surmenaj, tulburari de coloana, respiratorii, reumatism articular acut si dureri
de dantura (molari).
Dezvoltarea senzorial perceptiva:

Analizatori:
- are acuitate vizuala si acustica si capacitate de discriminare spatiala.
Perceptia:
- are capacitate discriminatorie (sesizeaza detaliile);
- isi observa propriul corp.
- executa miscari variate in schema corporala pe baza imitatiei (gimnastica).
- desfasoara actiuni independente in spatii mai largi (traseul casa- scoala, in curtea scolii etc.).
Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii:

- creste forta musculara si precizia miscarilor fine ale mainii (scris).
- executa miscari complexe de echilibru (gimnastica, sarituri, alergari, mers pe bicicleta).
- executa cu usurinta miscari de coordonare (desen, scris, etc).
- are deprinderi de ordine legate de sarcinile scolare (pregatirea ghiozdanului).
Caliti n aciune:
- efectueaza miscari cu mai multa precizie (decupaje, impletituri).

Gndirea
- descrie nuantat elementele unei gravuri (un domn si o doamna stau pe o banca);
- explica relatii mai complexe (Daca ai fost lovit de un prieten din greseala, ce faci?);
-indica asemanarile intre 3 si mai multe obiecte (creion- stilou- pix- creta);
14
- indica deosebirile intre 2 obiecte (minge- portocala, avion- zmeu);
- foloseste simbolul raportat la fenomene cunoscute (culori- anotimpuri);
- intuieste posibilul- imposibilul, necesarul- intamplatorul;
- incepe sa efectueze operatii numerice cu obiecte concrete si simboluri (9 puncte, din care 3
duble);
- manifesta spirit critic in gandire (indoiala fata de exagerarile din povestiri, demascarea lui Mos
Craciun);
- desesneaza din memorie obiecte sau fiinte determinate, insistand asupra unor detalii (nasturii).
Memoria
- indica data (zi, luna, an);
- reproduce adresa;
- recunoaste corect literele alfabetului.
Atenia
- are spirit de observatie independent si selectiv (la librarie);
- se mentine atent in lectura circa 1h;
- are atentie distributiva slaba in realizarea unor activitati complexe (scrisul), concentradu-se
unilateral (asupra formei grafice, neglijand pozitia corpului, a tocului, a caietului).
Imaginaia
- are imaginatie critica, cu elemente de fabulos;
- ordoneaza imaginile in succesiune temporala.
- dialogheaza mai mult cu copiii decat cu adultii;
- isi perfectioneaza forma scrisa a limbajului.
Afectivitate
- este mai putin timid, dar persista teama de intuneric, de singuratate si apare teama de ridicol
(fata de colegi);
- isi reprezinta cu anticipatie bucuria succesului, a recompensei;
- manifesta prietenie pe considerente neesentiale (colegi de banca, de drum spre casa).
- are sentimente de mandrie si superioritate in raport cu copiii mai mici (de gradinita) si de
invidie fata de cei mai mari.
Motivaia
- manifesta intens trebuinta de performanta si apreciere in absenta obiectului recompensei (poate
astepta).
Voina
- are tendinta de imbufnare si neliniste (interiorizare);
- doreste sa evite blamul, pedepsele.
Atitudini
- sanctioneaza greselile altora si se supune sanctiunilor (de ispasire);
15
- cunoaste si se conformeaza formal normelor specifice activitatii scolare (punctualitate,
disciplina in clasa);
- incepe sa-si formeze deprinderi legate de tinuta scolara.
Iniiativa (scopul):
- incepe sa-si formeze o ierarhie a scopurilor (intre invatare si joc).
Aptitudini
- manifesta multiple aptitudini motorii.

- incepe sa fie constient de calitatile sale si se angajeaza cu o anumita independenta in actiuni
competitive (lider spontan);
- dialogheaza intens cu alti copii;
- se manifesta ca lider spontan, fara a fi recunoscut in mod constient de ceilalti;
- este mai putin egoist in relatiile cu alti copii si cu fratii;
- se manifesta egal in raport cu sexul opus (prieteni de joc);
- incepe sa dobandeasca semnificatia sociala a competitiei (incearca invingerea adversarului si
evita riscul de a fi invins).
16

119,4 131,4 cm (fete, urban)
Regimul zilnic:
- somnul: are nevoie de 11,5h.
- are independenta in alimentare in absenta parintilor.
- baia: este dependent de adult; isi formeaza deprinderi noi (spalatul urechilor).
- tinuta: - isi automatizeaza deprinderile de ordine;
- are preferinte variate pentru tinuta in timpul liber.
- activitati recreative: - are nevoie de 9,5h ;
- manifesta interese diferentiate, in functie de sex.
- manifesta cefalee, dureri de dantura (incisivi), tulburari respiratorii, hipoglicemie, anxietate
scolara.

Analizatori: are buna acuitate auditiva si vizuala (isi corecteaza unele iluzii optice):
- asambleaza cuburi diferite (colorate), dupa un model grafic dat;
- reconstituie un intreg din bucati (fata);
- determina din ochi jumatatea unei linii, centrul unui cerc;
- are auz fonematic dezvoltat.
Perceptia:
- asambleaza cuburi diferite (colorate), dupa un model grafic dat;
- reconstituie un intreg din bucati (fata);
- are acuitate vizuala ridicata (determina din ochi jumatatea unei linii, centrul unui cerc);
- are auz fonematic dezvoltat.
- are mobilitate si independenta in miscari;
- executa la comanda miscari ritmice, sincronizate.
Orientare spaiotemporal :
- se deplaseaza cu usurinta in spatiu vast (la magazin);
- incearca sa localizeze corect unele fenomene (umbra);
- se orienteaza dupa repere naturale (rasarit- apus).
Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii:

- executa cu precizie miscari rapide (alergari, rostogoliri, sarituri).
- are precizie in actiuni complexe (iesirea din labirint);
- incearca sa reprezinte un desen in perspectiva spatiala;
- realizeaza mai bine proportiile (Omuletul), cu exagerarea unor elemente (caciula) si
persistenta transparentei (membrele se vad acolo unde sunt acoperite de haine).
- isi automatizeaza unele deprinderi (scris - citit, ordinea in camera);
- isi imbraca singur cartile si caietele.
17
Caliti n aciune:
- are capacitati complexe in sarcini date si in jocuri de competitie (concentrare, coordonare,
rapiditate, precizie, mobilitate, etc.).

Gndirea:
- explica semnificatia unor cuvinte mai putin familiare (flacon, savuros);
- identifica similitudinea intre obiecte diferite apartinand aceluiasi gen (pisica- soarece, mar-
banana);
- aranjeaza imagini intr-o povestire cu sens (Incediul);
- are gandire practica in actiuni sociale obisnuite (Ce trebuie sa facem daca ne taiem la deget?);
- efectueaza operatii reversibile (aritmetice);
- indica deosebiri intre obiecte si multimi de obiecte (jucarii- rechizite scolare);
- defineste obiectele prin uzaj (palaria- pentru capul dumneavoastra);
- accepta hazardul (m-am nimerit acolo);
- opereaza cu rationamentul analogic (ingropam cartoful rasare plantuta de cartof, la fel cu
morcovul);
-explica relatii complexe (De la ce animal avem sunca?);
- intelege raporturi elementare intre marimi (mai mic- mai mare de atatea ori).
Memoria:
- memoreaza direct 5 cifre;
- opereaza cu reprezentari antropomorfe (ciocanitoarea este doctorul padurii);
- recunoaste obiecte si forme familiare din imagini lacunare complexe;
- memoreaza simboluri (completare cod).
Atenia:
- are atentie concentrata in rezolvare de probleme (Cate jumatati sunt intr-un mar?).
Imaginaia:
- este dominat de realism in gandire.
Limbaj si comunicare:
- enumera corect lunile anului;
- numara de la 20 la 0 in 25``;
- cunoaste semnificatia curenta a 16 cuvinte (caine, dop, ciocan, avion, iarna, etc);
- isi automatizeaza scrisul.
Afectivitate:
- baietii se manifesta galagios si violent;
- are frica si/sau timiditate fata de examinarea scolara;
- manifesta gelozie, invidie fata de colegi;
- se solidarizeaza cu grupul.
18
Motivaia:
- are trebuinta puternica de apartenenta si integrare in grup (familie, clasa, etc).
Voina:
- se manifesta expansiv- agresiv (atitudine de bataus);
- doreste simpatia si aprecierea invatatorului;
- aspira sa ocupe un loc fruntas.
Atitudini:
- distinge determinismul fizic (spargerea unui pahar) de necesitatea morala (a fi mai atent, a cere
scuze);
- incearca sa submineze prestigiul absolut al adultului (debutul minciunii);
- intelege injustitia ca neascultare;
- are deprinderi sistematice (intelectuale si de ordine) in efectuarea lectiilor;
- colectioneaza cu pasiune obiecte care-i satisfac curiozitatea si simtul artistic (poze, timbre, flori,
frunze).
Aptitudini:
- manifesta aptitudini pentru compuneri, aritmetica, activitati motrice (sport, lucru manual).
Nivelul maturizrii psihosociale:

- are constiinta deosebirilor de sex si tendinta de separare in joc;
- este constient de calitatile sale si refuza sa fie rasfatati de parinti in public;
- este relativ independent in respectarea regimului zilnic;
- se solidarizeaza cu grupul si repudiaza paraciosii;
- are tendinta de separare pe sexe in joc (baietii actioneaza in cete sau banda);
- participa la jocuri ludice fluctuante, prefera jocurile de competitie (baietii), care imbina realul
cu fictiunea (fetele);
19

124,6 137,4 cm (fete, urban)
Regimul zilnic:
- somnul: are nevoie de 11,5h.
- baia: este dependent de adult si de orarul scolar zilnic.
- tinuta: - se incadreaza in orarul zilnic;
- doreste haine noi pentru timpul liber.
- manifesta cefalee, tulburari de coloana, ale cailor respiratorii, de stomac, dantura (incisivi),
posibile accidente hipoglicemie, anxietate.

Analizatori:
- se diferentiaza individual ca tip (analitic, sintetic etc).
Perceptia:
- distinge detaliile obiectelor si fenomenelor;
- reconstituie un intreg din bucati (cal);
-manifesta variatii individuale (tip descriptiv, explicativ, obiectiv, subiectiv, etc.).
- isi controleaza miscarile,mai ales in actiunile competitive.
- se sepaseaza in spatii largi (hoinareala pe maidan) si cunoaste direct forme de relief;
- isi reprezinta dimensiunile spatio-temporale (inaltimea unei coline, timpul unei calatorii).

- executa miscari care solicita stapanirea de sine (cumpana, lumanarea).
- scrie precis, clar, corect;
- executa rapid si precis miscari sinuoase(desen, decupaj).
- isi interiorizeaza programul zilnic si-si formeaza deprinderi intelectuale (calcul aritmetic, desen,
citit) si motorii (de igiena si in joc).
Caliti n aciune:
- este rapid (traseaza linii, puncte in patrat sau cerc);
- are precizie in operatii de finete (decupeaza cercuri, construieste un turn din cuburi mari si
mici);
- isi controleaza miscarile, este perseverent.

20
Gndirea:
- invata utilizand actiuni motorii secundare (deplasarea degetului pe rand, cititul in soapta);
- prinde intelesul unei serii de imagini (istorioare in imagini);
- poate ajunge la explicatie cauzala obiectiva (miscarea pendulului);
- intelege egalitatea a 2 colectii de obiecte, din care una compacta, cealalta divizibila (n<20);
- explica relatii complexe (Ce faci cand ti se cere parerea despre o persoana pe care nu o
cunosti?);
- efectueaza operatii aritmetice (adunare- scadere) cu monede (socotirea banilor);
- distinge greselile din propozitii absurde simple (Am 3 frati, Ion, Sandu si eu.).
Memoria:
- memoreaza cu usurinta cifre, simboluri;
- isi reprezinta timpul prin durate scurte (zi, ora) folosind repere sociale (mass-media);
- isi reprezinta tot mai obiectiv spatiul prin explorari motorii directe.
Atenia:
- se concentreaza asupra persoanelor si relatiilor sociale (prinde insusirile externe ale
persoanelor).
Imaginaia:
- formeaza figuri variate in mod independent din 5 betisoare;
- infatiseaza amanunte in descrierea boltii, corespunzator realitatii.
- cunoaste semnificatia curenta a 21 de cuvinte (pietris, briceag, etc.);
- se orienteaza cu ajutorul limbajului in rezolvarea problemelor (ce cunoastem?, ce nu
cunoastem?, ce trebuie sa aflam?);
- se exprima corect si original in scris.
Afectivitate:
- manifesta teama fata de caini, sarpe, a intarzia la scoala;
- are sentimente de solidaritate in grup (aplicarea pedepselor, alibiurilor);
- manifesta sentimente de superioritate (motivarea prin nota scolara).
Motivaia:
- are trebuinta de performanta (gustul competitiei);
- are trebuinta de independenta (evita supunerea oarba).
Voina:
- poate duce la bun sfarsit o activitate conform planului;
- are tendinta de justificare in relatiile sociale.
Atitudini:
- se manifesta duplicitar in plan moral: triseaza (minte, mimeaza atentia) si totodata lupta pentru
egalitate;
- considera egalitatea inaintea respectului pentru autoritate;
21
- minte de teama pedepsei;
- se raporteaza constient la valori (are discernamant).
Aptitudini:
- are rapiditate si precizie in operatii de constructii, asamblare, desen, decupaj;
- manifesta unele aptitudini pentru tehnica (montare- demontare de sonerii, navomodelaj,
aeromodelaj, etc.)

- este constient de performantele proprii si cauta sa-si impuna autoritatea prin rezultatele scolare;
- isi justifica propriile pareri (fragilitatea marturiei);
- iubeste sa fie elogiat;
- doreste sa fie independent (rezista la sugestii);
- asimileaza punctul de vedere al altora;
- desfasoara jocuri diferite, in functie de sex: baietii participa in cete, joaca ulii si porumbeii,
hotii si vardistii; fetele joaca sotronul si joc de imitatie;
- are relatii incordate cu fratii de 10 ani;
- coopereaza in grup in rezolvarea situatiilor problema, sesizeaza detaliile in actiuni imitative.
22

129,1 143,1 cm (fete, urban)
Regimul zilnic:
- somnul: - are nevoie de 11,5h;
- este mai constient de oboseala.
- alimentatia: - isi poate prepara singur hrana;
- are un bun apetit, incearca alimente noi, este mai precis cand refuza un aliment.
- baia: are ostilitate pentru baie, baietii au tendinta sa poarte mai multe zile aceleasi haine.
- tinuta: - nu prefera hainele elegante, dar vor sa fie considerati in privinta gusturilor;
- baietii se intereseaza direct de incaltaminte.
- manifesta dureri de dantura (canini, premolari).

Analizatori:
- are comportament vizual orientat spre interior (libertate redusa de proiectare in spatiu);
- are auz bine dezvoltat si simtul ritmului.
Perceptia:
- distinge dimensiuni si relatii spatiale complexe, ilustrate grafic si reproduce din cuburi aceste
modele;
- diferentiaza sunete si intervale muzicale, are simtul ritmului (sensibilitate muzicala).
- desfasoara exercitii mai putin violente, baietii isi exerseaza musculatura.
- se mentine aproape de lucruri, incearca sa domine timpul (sa ajunga la timp la scoala).

- dezvoltarea fizica rapida a fetelor (talie aproape egala cu a baietilor)
- este mai dinamic si mai bine organizat in miscari (consolidarea achizitiilor).
- comportamentul vizual este orientat spre interior, are mai putina precizie grafica.
- oscileaza intre ostilitate si receptivitate in formarea deprinderilor igienice si de munca;
- are deprinderi motrice, de constructie.
Caliti n aciune:
- manifesta forta (baietii), curaj, perseverenta, autocontrol.

23
Gndirea:
- explica asemanarile intre obiecte (cutit moneda - sarma);
- rezolva cu usurinta probleme de calcul (cele 4 operatii);
- intelege simultaneitatea (aceeasi ora in localitati diferite) si reversibilitatea spatiala (distanta
Bucuresti - Brasov);
- ordoneaza corect cuvintele din fraze dezordonate (rugat, tema, sa-mi, eu, profesorul, corecteze,
am );
- opereaza similitudini in sfera unor notiuni (cot- genunchi);
- invata pe baza de plan (plan de observare, plan de rezolvare, etc);
- are gandire practica in actiuni sociale obisnuite (Ce faci, daca un copil mai mic decat tine vine
si spune ca vrea sa se bata cu tine?);
- in judecati este nedocmatic sau neutru.
Memoria:
- memoreaz texte mai lungi (povestiri) si respecta firul logic.
- memoreaz in ordine inversa 4 cifre.
- are viziune statica a spaiului (loc) si-si reprezint intervalele de timp mai lungi (an, deceniu,
secol).
- are memorie muzicala dezvoltata.
Atenia:
- are atenie de scurta durata variabila.
Imaginaia:
- are imaginaie creatoare in desen, modelaj, tehnica, joc, compuneri, etc.
- foloseste fraze scurte, dar variate (reciproc activ);
- cunoaste semnificatia curenta a 25 de cuvinte (a ignora, dublura, a ispravi, etc);
- are vocabular variat, influentat de motivatie si mediul educativ (cum se cheama puiul vacii?);
- are aspect elaborat al limbii materne si sensibilitate pentru limbi straine;
- este mai putin precis in scriere.
Afectivitate:
- este mai puin anxios, n-are teama de cini si ntuneric, dar se teme de arpe si a ntrzia la
coala.
- are manie scurta, violenta, primitiva, furie difereniata fata de prini si frai.
- plnge mai calm, fetele sunt mai triste, dar isi recpta uor echilibrul, nu sunt ranchiunoase.
- are elan de bucurie si afeciune demonstrativa, zgomote scurte, exlozive, puin profunde.
- este afectuos cu prinii.
Motivaia:
- fetele au tendinta de imbufnare, refuza sa vorbeasca si se joace, prefera un grup mic;
- aspira sa fie egal cu altii, dar nu cauta in mod special sa-i intreaca;
- doreste sa fie remarcat si complimentat;(motivaie extrinseca)
- manifesta tendina de autoperfecionare.(motivaie intrinseca)
24
Voina:
- are ocupaii calme, care par fara scop, dar au logica interioara;
- ii place sa termine un lucru, dar nu sa-l analizeze mult timp.
Atitudini:
- are aerul multumit, dar nu este indiferent de responsabilitatile sociale;
- foloseste ca instante juridice alte persoane (mama a zis), nu este centrat pe sine;
- este sincer, franc in problemele mari, dar nu si in cele mici (alibiuri, da vina pe fratii mai mici);
- se poate conforma normelor cand este in vizita sau primeste musafiri;
- este oscilant in treburile gospodreti si in gestiunea banilor proprii;
- doreste sa fie consultat de parinti in privinta gusturilor;
-poate fi diplomat, dar de regula este putin abil in umorul de bun gust;
- manifesta ostilitate in formarea unor deprinderi de igiena corporala (baie);
- se preocupa mai mult de rau decat de bine;
- nu este preocupat de problemele mortii si divinitatii (Dumnezeu este considerat un prieten la
care sa se planga la necaz).
Aptitudini:
- manifesta aptitudini motorii, dexteritate (mnuirea bilelor).

- este multumit de el si de lume; nu-i place sa fie suparat;
- ii dezvolta contiina de sine (are secrete);
- are contiina sexului (nu se mai dezbrca in fata prinilor, citesc carti, pun intrebari directe si
indirecte (baietii), se ncuie in camera);
- are idee de calitile si defectele sale, are dificulti in alegerea unei profesii (sa fie prevenit);
- reactioneaza mai putin, ia lucrurile asa cum sunt;
- este atasat si stabil fata de parinti: recunoaste prestigiul mamei (baietii), face confidente (fetele),
relatii de camaraderie cu tatal;
- are dificultati cu fratii de 6 si 9 ani;
- observa relatiile parinti- bunici.
- iubeste prietenii, stie date personale despre ei (fetele au un prieten preferat);
- este constient ca atasamentul dintre sexe este rezervat pentru mai tarziu (cupluri putine, isi scriu
bilete dulci, dar jenate; fetele viseaza sa fie mame);
- acorda importanta mai mare vieii de grup, este mai tolerant (grupuri misterioase, care il pot
influenta spre idealism sau austeritate); tine la prestigiul clasei.
- in joc prefera separarea pe sexe (fetele sunt admise daca sunt sportive); baietii joaca lupte si
scene istorice, fetele, scene din viata de familie.
25

134,9 150,3 cm (fete, urban)
Regimul zilnic:
- somnul: - are nevoie de 11h;
- este capricios la desteptare, dimineata.
- alimentatia: - are comportament extrem (nu mananca, sau mananca foarte mult).
- baia: - nu are independenta privind ora baii; prefera dusul;
- are deprinderi instabile pentru spalarea parului, dintilor si unghiilor.
- tinuta: - este mai constient de tinuta, are interese extreme pentru haine (deloc, foarte mult);
- este dezordonat cu hainele in camera.
- manifesta guturai, gripa, infectii urechi, pneumonie, crize astm, dificultati in vederea apropiata,
voma oboseala (fete), dureri de dantura (canini, premolari).

Analizatori:
- are relaxare generala a vazului, buna coordonare binoculara, in profunzime si discriminare
(privire vioaie, ochi sfredelitori);
- are orientare generala spre perceptia fenomeneleor sociale.
Perceptia:
- distinge usor elementele spatiale (unghiuri, laturi, orientare, numar);
- are interes pentru perceptia fenomenelor sociale (oameni- relatii).
- are reactivitatea multiforma (intregul corp), agitatie spontana corp membre.
- se orienteaza bine in spatiu mai vast (fata activa, ochi sfredelitori, fixare brusca, explorare
libera);
- trece de la o actiune la alta, este mai putin organizat in context.

Dezvoltarea fizica:
- baietii au o dezvoltare omogena relativa (oase, omoplati);
- fetele au o dezvoltare fizica rapida si polara (zvelte- greoaie).
- are miscari spontane, imediate, neastampar in activitatea posturala.
- are buna coordonare binoculara, in profunzime si discriminare;
- are dificultati in vederea apropiata (privire vaga).
- este instabil in utilizarea deprinderilor de munca si igienice.
Caliti n aciune:
- are energie, forta, spontaneitate.
26
Gndirea:
- completeaza 2 serii de numere pe baza relatiilor logice dintre acestea (2,4,6,8,10 si
21,18,15,12.);
- rezolva probleme simple de ingeniozitate (masoara 3l de apa folosind doua recipiente de 4 si 7
litri);
- construieste o fraza din 3 cuvinte date prin adaugare de alte cuvinte (farfurie, pisica, carne).
Memoria:
- reproduce corect din memorie desene (prisma, etc).
Atenia:
- este instabila, deseori privire vaga si fixare spontana;
- are capacitate de concentrare in competitiile de grup.
Imaginaia:
- are intuitie vie, prin explorarea spatiului inconjurator;
- vorbeste repede, cu accent emfatic pe anumite cuvinte (ii place sa vorbeasca, este inclinat spre a
intreba decat a raspunde).
Afectivitate:
- manifesta reactivitate pronuntata: furie, cuvinte grele, plans, tipete, exuberanta, indiscretie,
insistenta; este calm acasa galagios in afara;
- are teama de intuneric (baietii), de-a fi rapit (fetele) si pentru critica parintilor;
- este afectuos fata de parinti si prieteni;
- baietii se cearta se impaca, fetele sunt furioase intre ele.
Motivaia:
- doreste sa fie interesant, ferm, just, plin de umor si intelegere;
- este dominat de dorinta de posesiuni materiale (caine, cal, casa noua, barca, bani- baietii; haine
noi, sa fie blonda- fetele).
Voina:
- are initiativa in actiunile care-l intereseaza si in grup (spirit de competitie si rivalitate);
- are nevoie de incurajare stimulare in actiunile mai dificile si care nu-l intereseaza.
Atitudini:
- nu recunoaste cele spuse si facute, este mai putin strict in plan moral, vrea sa cunoasca el insusi
lucrurile;
- este oscilant in criterii morale, preocupat de justitie si adevar in favoarea sa (spune adevarul in
situatii importante);
27
- este mai tolerant fata de alcool, cuvinte urate (le foloseste, dar le reproseaza altora);
- are tendinta sa triseze la scoala (baietii) si sa fure din magazin (fetele);
- este impresionat de moarte, dar considera ca Dumnezeu nu ii poate influenta viata.
Aptitudini:
- dovedeste talent si rapiditate in actul motor.

- se cauta pe sine, este constient mai mult de defectele sale decat de calitati (dar nu le admite in
particular);
- are constiinta sexului, manifesta umor;
- se gandeste la studiile viitoare, are parere proprie;
- are atitudine extrema in relatiile de familie: atasat, traduce in conduita modelul familial, dar
scade prestigiul general al familiei, doreste sa decida in problemele importante pentru el;
- se intelege mai bine cu unul din parinti sau frate mai mare;
- este instabil privind deprinderile de ordine si igiena (se lasa greu antrenat in treburile
gospodaresti);
- in grupul de joc se grupeaza in functie de interese si exclude pe cei antipatici;
- distinge caracteristicile prietenilor, prefera prieteni cu acelasi temperament baietii au un
prieten intim, fetele 3-5 prietene.
28

141,1 156,7 cm (fete, urban)
Regimul zilnic:
- somnul: - are nevoie de 10,5h (uneori vorbeste in somn);
- dimineata ramane mai mult in pat.
- alimentatia: - are mare apetit, chiar inainte de culcare(tendinta de a manca cu degetele).
- baia: - se poate spala singur (baietii fac 2-3 bai pe zi, dus).
- tinuta: - are mai multa grija pentru haine (stie ce i se potriveste);
- are nevoie de garderoba (crestere rapida).
- desfasoara activitati diferite, pe sex.
- manifesta dureri de dantura (premolari, molari), bronsite, oboseala (cu ros unghiile), dureri de
cap, abdomen si calcaii.

Analizatori:
- are mai buna fixare acomodare vizuala, cu dificultati de discriminare (se freaca la ochi).
Perceptia:
- are mai buna perceptie a spatiului si timpului (intuieste infinitul);
- sesizeaza asemanarile in perceptia celorlalti;
- percepe frumosul (sensibilitate artistica).
- isi controleaza si coordoneaza miscarile, are intuitie de sine.
- se orienteaza bine in spatiu larg (plimbari singur cu trenul).

Dezvoltarea fizica:
- fetele au dezvoltare fizica rapida;
- baietii au dezvoltare fizica extrema (avansati - intarziati).
- are mersul nonsalant (sistem de protectie contra oboselii);
- rezista timp indelungat in aceeasi pozitie (pe scaun).
- combina fixarea cu acomodarea vizuala, are dificultati de discriminare;
- controleaza mai mult relatiile cu obiectele (proiectie in abstract).
- este mai stabil in utilizarea deprinderilor de ordine si igienice (grija pentru haine, ajutor in
gospodarie, baietii se spala singuri).
Caliti n aciune:
- manifesta echilibru, forta, viteza, rabdare, etc.

29
Gndirea:
- are mare capacitate de invatare si munca independenta;
- este mai precis, erudit, incearca definitii abstracte;
- completeaza corect 3 serii de cuvinte, alegand cuvinte potrivite dintr-o serie data (caine, vaca,
soarece, oaie, camila.inchis, cal, ureche, prerie, staul);
- interpreteaza o gravura (oameni saraci, care dorm pe o banca);
- opereaza asemanari in sfera unor diade si triade (careu- cerc; carte- invatator- ziar);
- nu aprofundeaza mult lucrurile, pentru ca nu le doreste prea diferite.
Memoria:
- isi reprezinta mai sigur trecutul si viitorul;
- are mare capacitate de memorare a faptelor.
Atenia:
- are capacitate de concentrare si volum sporit.
Imaginaia:
- are imagini bogate, bazate pe intuitie si gandire abstracta;
- este sensibil la frumos, are gust pentru ornament.
- cunoaste semnificatia a 28 de cuvinte (inert, etc);
- formeaza raspunsuri clare, spontane, ii place sa vorbeasca privind fix interlocutorul;
- iubeste propozitiile cu dublu sens.
Afectivitate:
- manifesta indispozitii trecatoare: voma, plans, aversiune fata de sex (fetele);
- manifesta furie trecatoare (plange, vorbeste singur, se descarca pe cei mai mici);
- isi poate controla reactiile si sa fie prudent (ras enorm sau lipsa de umor; suporta durerea fizica);
- are teama de singuratate, intuneric si spargatori;
- nu este demonstrativ in sentimente.
Motivaia:
- aspira la diverse profesii;
Voina:
- are proiecte de intreprinzatori si scop precis in cheltuirea banilor.
Atitudini:
- judeca mai ferm, mai putin naiv;
- este intelept, tolerant, umorist;
- foloseste argumente pro- contra in functie de situatii;
- recunoaste greselile, poate fi convins (dar crede ca parintii ii comanda);
- este sensibil receptiv la arta;
- este realist fata de moarte (toti murim) si fata de Dumnezeu (il ajuta pe om in situatii
cruciale, dar nu-l poate urmari permanent).
30
Aptitudini:
- are variate aptitudini sportive, artistice, matematice (gandire probabilista), inteligenta sociala
(empatie, tact).

- are sentiment de incredere in sine (liniste, siguranta, buna vointa);
- are constiinta sexului si comportament social adaptat;
- incepe sa se descopere, este mai ganditor, are intuitie de sine;
- este constient de lipsurile sale, nu vrea sa grabeasca procesul cresterii;
- isi face proiecte de viitor, da raspunsuri precise privind meseria viitoare si casatoria;
- ambele sexe prefera grupul pentru actiuni comune (sport, filme);
- fetele prefera cuplul si obtin favoruri de la tata;
- are grad inalt de empatie (stie ce gandesc si simt altii) si este curios de raspunsurile altora;
- are sentimentul de asemanare cu altii (nu-i place sa se simta strain si bizar);
- baietii doresc sa fie celibatari, fetele sa imbine munca cu casatoria;
- este echilibrat in relatiile de familie, mai indulgent, evita conflictele;
- are tact in relatiile cu fratii (regreta mica copilarie), iubesc prescolarii, se joaca cu ei si
idolizeaza fratii mai mari;
- are prieteni diversi si trecatori (8-12), face confidente prietenilor mai mult decat parintilor.
31

147,4 162,0 cm (fete, urban)
Regimul zilnic:
- somnul: - are nevoie de 10h (somn profund, uneori vorbeste in somn);
- se trezeste usor la ora care si-a propus.
- alimentatia: - are apetit reglat si preferinta pentru carne, fructe, legume (salate), mai putin
dulciuri.
- baia: - accepta baia (sa i se aminteasca); prefera dusul.
- tinuta: - este maniac, meticulos in imbracaminte (prefera culorile vii, prefera complimente
pentru haine);
- este dezordonat cu hainele in camera.
- sta mai mult in camera sa.
- manifesta dureri de dantura (premolari, molari), stomac, piept, tulburari de vedere, febra, alergii
si piele aspra.

Analizatori:
- este orientat spre perceptia de sine (vedere- auditie interna).
Perceptia:
- are spirit de observatie ascutit, orientat spre intuirea sinelui si constiinta de altii.
- se orienteaza bine, isi intuieste miscarile si le coordoneaza.
- se deplaseaza mai putin in spatii largi, dar se orienteaza bine cu mijloacele de transport; traieste
in prezent si in viitorul apropiat.

Dezvoltarea fizica:
- dezvoltarea fizica incetinita la fete.
- are ritm lent, scurt, ezitant, organizarea interioara a fortelor.
- are tulburari trecatoare de memorie.
- este dezordonat, preocupat de probleme intelectuale (meditatie, lectura).
Caliti n aciune:
- are intuitie, autocontrol, sensibilitate.

Gndirea:
- are mare capacitate de achiziie prin citit,privit, ascultat;
32
- gndete n termeni de necesitate, probabilitate i condiii ipotetice;
- opereaz asemnri n diade mai dificile (ora sptmn);
- distinge greelile din fraze absurde (5 reuite din 6) n anul 1942 n timpul rzboiului, n
Romnia s-au cstorit mai multe femei dect brbai;
- descifreaz un cod (substituirea de litere) i codific un cuvnt (alii).
Memoria:
- memoreaz 5 cifre n ordine invers (8 1 3 7 9).
- ii reprezint spaiul ca loc i distan, iar timpul fluid.
Atenia:
- are mare capacitate de fixare, mai buna coordonare in sesizarea reperelor in miscare
(mobilitatea).
Imaginaia:
- manifest reverie complex (lucrri, idei dorine, ambiii, care-l conduc la decizii i previziuni
(contiina voinei).
- ii place parodia, cnd vrea strlucete, dar nu schimb locul cu alii.
- este anxios n comunicarea verbal (scrie pe hrtie ce va vorbi la telefon);
- este puin comunicativ (limbaj interior, de autoclarificare );
- are o mare plcere pentru dicionar (bucurie intelectual);
- in scris se exprim uniform, mrunt i scurt.
Afectivitate:
are trebuina de a fi singur (retragere n sine), de evadare din sine pentru a se gsi;
reacioneaz puin (tcere, voce joas, ridicare din umeri, abandon, plns ascuns, rs reinut),
- pare mai calm, dar este mai activ n gndire;
- este dominat de tristee (se bucur de lucruri mrunte i pentru voina creatoare, este afectat de
moartea cunoscuilor i de deprtarea de prieteni);
- la mnie este mai puin controlat, dar nu explodeaz cum a intenionat ( se ndeprteaz de
conflict prin gndire, descrcare verbal i plns);
- manifest autoagresiune (am fost att de furios mpotriva lumii n acest timp) i tendina de
autocontrol;
- nu are team de ntuneric i singurtate.
Motivaia:
- este interesat de coal, celebritate proprie, viitor, ngrijirea frailor;
- fetele au interes pentru club literar, croitorie, croetaj, tricotaj, conversaie telefonic, joc
psihologic, lecii de muzic i dans;
- bieii sunt interesai de foto, mecanic, radio, desen, aviatoare, atelier tehnic, muzicale i
poliiste, cri istorice i poliiste.
Voina:
- manifest tendina de bunvoin calm, pesimist, posac;
- are tendina de independen fa de grup i familie (mai mult satisfcut dect fericit);
33
- are manie n mbrcminte i meticulozitate, nu se conformeaz gusturilor grupului, vrea s fie
complimentat pentru haine (la extrem haine sport);
- prefer rol imaginar, aspir s fie altul, are plcere pentru idei raionale;
Atitudini:
- are conduita morala extrema (spune o parte de adevar pentru a se salva ascunde notele rele);
- uneori manifesta placerea de-a face rau (la scoala);
- este sensibil la critica, isi confrunta punctul de vedere cu altii, pune accent pe calitatile
intelectuale;
- este existentialist, traieste intens prezentul;
- este dezordonat cu banii, hainele si lucrurile;
- ajuta la treburi marunte, de scurta durata;
- considera casatoria, alcoolul si tutunul pentru mai tarziu;
- accepta moartea ca un fapt inevitabil, se indoieste de existenta lui D-zeu si este speriat el insusi
de aceasta indoiala.
Aptitudini:
- manifest aptitudini intelectuale i tehnice (algebr, geometrie, chimie, aviaie, povestiri despre
sine).

- se retrage n sine (joc psihic pozitiv) pentru relaxare, examinarea sentimentelor, tensiunilor,
atitudinilor;
- se intuieste, asimileaza experienta in viata interioara;
- are idee mai clara despre el nsui, este atras de oglind coreleaz imaginea mental cu inuta i
comportamentul i se intereseaz de efectele produse;
- recunoate c este egoist, lene, se nfurie repede (poate fi sincer cu el) i se detest c ncearc
s ctige simpatia altora;
- este preocupat de ce-i veritabil cu sine i de ce-l poate mulumi; este contient de calitile i
defectele sale, aspir la coli (treptele) urmtoare, se intereseaz de meserii;
- este reflexiv, gata s coopereze, dar fr elan sau curiozitate spontan;
- este plin de precizie i critic la tot ce fac alii (critici detaliate ale prinilor, n cerc intim);
- este confident fa de vrstnici sau prieteni intimi;
- are conflicte cu fraii de 6 i 11 ani, se nelege cei de 5; 15 ani;
- bieii nu mai au o idee fix cu celibatul, au grup mare de prieteni (4-5) pentru a face ceva
mpreun;
- fetele au prietene puine (2-4), pentru a se confesa; nu suport bieii de vrsta lor, nu prefer
cuplul, ci dansul i seratele scurte;
- are relatii oscilante cu parintii: jenat de prezenta mamei cand este cu prietenii, sau in locuri unde
poate fi vazut; tatal este mai critic, dar pot merge impreuna la spectacol.
34

152,1 164,7 cm (fete, urban)
Regimul zilnic:
- somnul: - are nevoie de 9,5h (mari diferente individuale).
- alimentatia: - este amator de masa frugala si interesat de estetica alimentara;
- fetele au preocupari culinare proprii (retete proprii) pentru surpriza prietenilor.
- baia: - fetele fac 2 bai saptamanal, de preferinta seara (folosesc bigudiurile);
- baietii uita sa se spele, au alergie la sapun: se rad de 2 ori saptamanal.
- tinuta: - are gusturi variate (culori albe sau bizare); fetele au interes sporit pentru haine;
- manifesta neglijenta cu ordinea hainelor.
- isi planifica activitati variate pe sezoane si in perspectiva.
- manifesta tulburari vedere (hipermetropie) si tensiune nervoasa (cu tremurat al mainilor).

Analizatori:
- are vedere buna adaptata (combina fixarea - acomodarea);
- are mare receptivitate la stimuli.
Perceptia:
- oscileaza intre orientarea spre interior exterior.
- este exuberant, dar sigur pe el, face fata exigentelor.
- profita de prezent, este orientat spre viitorul imediat, dar intelege lucrurile mai indepartate;
- iubeste casa si voiajul, include in timp lumea, actiunea, anotimpurile, iar in spatiu totul

Dezvoltarea fizica:
- dezvoltarea fizica rapida la baieti (tendinta de subtiere);
- accentuarea caracterelor secundare la baieti (voce, mustata);
- fetele ating maturizarea sexuala.
-executa cu precizie miscari in plan organizat (expresie mai robusta).
- are vedere bine adaptata combina fixarea acomodarea, vede lucrurile in totalitatea lor
(miscarea rapida a ochilor).
- manifesta deprinderi igienice noi (baietii se rad).
Caliti n aciune:
- are independenta, echilibru, rezistenta, precizie.

35
Gndirea:
- are preferin pentru raionamentul logic (satisfacie intelectual de-a introduce un cuvnt sau
fraz pertinent n discuie);
- are gndire mai supl (fluid); efectueaz cu uurin judeci sintetice, globale;
- numr corect cuburi pe baz de plan (13 puncte din 14);
- completeaz logic 3 serii de numere (3,4,6,7,9,10).
Memoria:
memoreaz 7 cifre n ordine direct;
- ii reprezint mai precis spaiul i timpul.
Atenia:
are volum mare al ateniei, mobilitatea i stabilitate.
Imaginaia:
Manifest progres vizibil al gndirii n zona ideatic (combinaii neateptate).
exprim n limbaj maturitatea gndirii (ca regula general), n zilele noastre, n mod
politicos, convenabil, reputaie";
- pune ntrebri ce-i permit s se orienteze nainte de a rspunde;
- dovedete nelegere i fluiditate verbal apropiat de stadiul adult; cunoate semnificaia a 31
cuvinte )paravan, valid etc.);
- dramatizeaz rspunsul, rde, se tachineaz singur.
Afectivitate:
- reacioneaz echilibrat, rareori plnge, ridic tonul sau ip;
- are diverse temeri: crbu, pianjen, viespe, molie, arpe, ntuneric, abandon, reputaie, aspect
fizic, schimbri;
- poate disimula sentimentele, nu vrea s schimbe locul cu alte persoane.
Motivaia:
- are tendine oscilante (aer vesel, matur, nebun de fericire, capriciu, depresie, iritare pentru
probleme mrunte);
- are dominanta de copil fericit, sigur, controlat;
- este mai independent, amical, degajat, franc,comunicativ, dar reinut n confidene
- are plcere intelectual din discuie;
- dorete pace, fericirea oamenilor, succes colar, n cstorie, sntate, popularitate (mai puin
posesiuni materiale);
- nu se simte presat de alegerea carierei.
Voina:
- ii face planul pentru tot anul, uneori este confuz i n criz de timp;
- stie ce vrea, cum sa aleaga, isi asuma responsabilitati.
36
Atitudini:
- nu iubete ludroenia, vrea s-i cunoasc defectele;
- nu este absolut sincer, nu face caz de adevr, este educabil n zona valorilor sociale;
- nu este sceptic, poate nfrunta moartea (nu conteaz cum mori) vrea s triasc ct mai mult i
din plin;
- are mai puine scrupule pentru alcool, jocul de cri i cuvinte tari;
- folosete ca instane de justificare prerea sa, a grupului, a mamei .a.;
- consider c este bine s ai o credin (dar nu se nchin seara).
Aptitudini:
are variate aptitudini fizice (sportive) i intelectuale (matematic, biologie, literatur,
psihologie .a).

- este mai contient de diferenele de personalitate (se compara cu prinii);
- este sigur de el, deschis, direct, se ia n posesie i eman atmosfer amical (accept lumea cum
este);
- este influenat de form perfect (ideal), dorete s se schimbe, dar se accept aa cum este;
- se evalueaz pe sine i decide adesea c locul lui nu mai este la coal (interes pentru meserii de
relaii sociale medic, diplomat);
- este capabil de autocritic;
- are atitudine mai calm, este cu picioarele pe pmnt, se regsete n personajele din romane i
din viaa real;
- este mai deschis i direct, nu-i este team de indiscreia altora i a prinilor;
- manifest respect mutual, ncredere bazat pe nelegerea faptelor, dezacord mai suplu fa de
prini (i reine critica pentru a-i menaja mama);
- are atitudine mai matura faa de familie i aduli (mai liber fa de cuvntul familie, o
consider o instituie);
- se confeseaz mai mult prinilor, cere sfatul: tatl este mai puin critic; n particular, bieii au
probleme pentru ora sosirii acas, fetele i consider demodai;
- se nelege cu fraii mai mici, cu cei mari rivalizeaz, cu cei de 11 ani nu se nelege;
- are mare diversitate de prieteni, este pasionat de grup cnd nevoia de emancipare este violent;
- este sensibil la deviaiile grupului, poate fi obiectiv (se identific cu grupul, dar este interesat de
propriile particulariti);
- bieii nu mai refuz reuniunile, dar muli nu s-au gndit la cstorie;
- fetele au proiecte precise i pun accentul pe caracterul partenerului (mai puin frumos i
vanitos);
- relaiile n grup sunt bazate pe interese i afiniti (sport, teatru, muzic, excursii).
37

154,6 167,0 cm (fete, urban)
Regimul zilnic:
- somnul: - are nevoie de 9,5h (este constient de necesitatea somnului cand este nervos);
- prezinta dificultati la desteptare, dimineata.
- alimentatia: - are apetit redus, gusturi precise (ciocolata).
- baia: - se manifesta variatii individuale (uneori face baie in mijlocul zilei).
- tinuta: - nu-l preocupa mult, dar stie ce-i vine bine (prefera culori mai sterse).
- se diferentiaza pe sexe.
- manifesta tulburari de vedere (hipermetropie), constipatie, dureri de cap (pierderi de sange din
nas), acnee si diverse manii (isi roade unghiile, se joaca cu nasturii, isi rasuceste parul, face
semne cu cutitul pe mobila etc).

Analizatori:
- manifesta capacitate de diferentiere a detaliilor, dar capacitate de concentrare redusa.
Perceptia:
- are capacitate discriminatorie (a detaliilor).
- se concentreaza asupra miscarilor de finete.
- cauta sa depaseasca limitele spatio-temporale (calatorii imaginare);
- este capabil de controlul timpului, iubeste calatoriile la mari distante.

Dezvoltarea fizica:
- are loc dezvoltarea fizica rapida a baietilor.
- are energie redusa (pare un copil obosit);
- are aerul indiferent, isi taraste picioarele.
- are o coordonare defectuoasa, cu tulburari ale vederii binoculare (citeste mai putin).
- isi face singur cumparaturile necesare;
- practica deprinderi igienice in functie de necesitati si situatii (in mijlocul zilei);
- nu are timp si placere pentru munca.
Caliti n aciune:
- manifesta independenta, control, simt practic, curiozitate, intuitie, precizie.

38
Gndirea:
- opereaza asemanari in diade triade (muzeu - cinema);
- completeaza 4 serii de cuvinte (vesel- dur-frumos-viu-grosolan; dans, mic, repede, placut,
sageata);
- masoara 11 litri de apa folosind 2 recipiente de 8 si 5 litri;
- intelege fapte diverse (vecinul meu a primit niste vizite neobisnuite. Am vazut intrand la el
unul dupa altul, un medic, un notar, un preot. Ce se intampla, deci, la vecinul meu?)
Memoria:
- are intuitie si reprezentari spatiale, realizand in desen liniile si formele geometrice ale unui
model sectionat (decupaj).
Atenia:
- se concentreaza asupra aspectelor subtile (idei, sentimente);
- este sensibil la stimuli (trebuie sa se izoleze pentru a lucra).
Imaginaia:
- manifest reverie (cltorii imaginare), cu rol de clarificare i proiecie.
are respect scrupulos pentru lucrul spus, face efort s-i gseasc cuvintele potrivite.
- cunoate semnificaia a 34 cuvinte (a nnobila).
- manifest particulariti individuale: monosilabic ostil la dialog; cordial, dar dialog nerigid;
interiorizat rspunsuri vagi.
Afectivitate:
- se retrage in sine (este absent) salvand aparentele (socheaza);
- este fericit sa fie singur, la manie are privire rece, fetele plang pe furis;
- manifesta iritabilitare, rezistenta, aversiune, apatie, banuieli;
- are resentimente, gustul revansei si violentei;
- plange ca descurajare, sau diversiune si destindere;
- oscileaza expresiv intre umor si sarcasm; are mobilitatea gurii si sprancenelor (strange buzele,
se stramba, ridica si coboara coltul gurii si sprancenele);
- manifesta anxietate pentru sarpe, insecte, accidente, viata scolara etc. (se poate controla);
- are sentimente in zone intelectuale, filozofice, estetice.
Motivaia:
- dorete diverse obiecte (chitar, main) securitate pentru prini;

- aspir s fie mare, inteligent, s cltoreasc;
- are interese preadulte, pentru cas, viitor, meserie.
Voina:
- are multa independenta (ia decizii pe care le comunica ulterior).
39
Atitudini:
- manifesta atitudini variate fata de viata si valori, numeroase tipuri de rezistenta si acceptare (in
familie, la scoala, etc);
- distinge binele de rau, are indoieli, cauta concluzii si argumente logice, este capabil de decizii;
- nu mai bruscheaza, foloseste putine cuvinte tari, recunoaste greselile, nu triseaza;
- incearca tutunul si bauturile tari;
- are incredere in el, nu accepta forte mai presus de sine, refuza gandul mortii, sau vrea
prelungirea in creatie si memoria lumii; accepta divinitatea in situatii extreme, dar de regula
exista.
Aptitudini:
- manifest diferene individuale privind talentul.
- dovedete aptitudini sportive de grup i inteligen social.

- este constient de defecte si critici (se observa pe sine in cercul familial, se intereseaza de
imaginea altora despre sine);
- are constiinta sexului in stransa legatura cu responsabilitatile in cadrul cuplului;
- este independent, are idei proprii privind viitorul (cariera si casatoria); prefera meserii concrete,
lumea afacerilor, arta, scoli departe de casa; fetele se gandesc si se pregatesc pentru casatorie;
- intelege rostul banilor ca mijloc de trai;
- vorbeste mai mult de trasaturi de caracter si mai putin de aptitudini;
- este putin comunicativ (vorbeste in soapta);
- are relatii dificile cu parintii, uneori razboi rece, nu saluta, este crud (legaturile slabesc);
- nu vrea sa depinda exagerat de controlul parental, dar gandeste mult la parinti, chiar cand nu se
intelege cu ei (analiza fina si serioasa a caracterului parintilor, este ros de neliniste cand nu este
inteles);
- este constient de dependentele sociale, dar avid de experiente noi se opune peresiunii grupului,
iubeste relatiile spontane;
- baietii au tendinta sa nu discute problemele personale, se inteleg mai bine cu tata; fetele cer
sfaturi, se inteleg mai bine cu mama (tatii pierd stima fetelor);
- are relatii foarte bune cu fratii (indiferent de varsta);
- este controlat si subtil, nu accepta chestionare pe probleme personale, dar este mai putin
susceptibil la ironie (poate comunica starea de spirit);
- se identifica cu persoane si situatii (joc de imitare a fizionomiei altora) si ia ca model idei, eroi
literari si din viata;
- baietii prefera prieteni de acelasi sex, cluburi, baruri, pentru a manca si flirta; fetele nu-si fac
iluzii privind baietii, au o prietena intima sau un grup.
40

156,1 167,9 cm (fete, urban)
Regimul zilnic:
- somnul: - are nevoie de 9h (cu variatii individuale);
- se poate trezi la ora fixata (ceas biologic; ii place sa se trezeasca incet).
- alimentatia: - manifesta variatii individuale (apetit slab foarte mare);
- are unele idei preconcepute (sa nu manance limba), incearca noi experiente
culinare.
- baia: - fetele isi ingrijesc regulat parul si unghiile;
- baietii se rad regulat, iar parul este o problema personala privind lungimea.
- tinuta: - are alura neglijenta, dezinvolta (variatii individuale);
- este neglijent cu ordinea camerei.
- se diferentiaza pe sexe.
- are unele tulburari respiratorii (legate de fumat) si ticuri (ros unghiile si balansarea picioarelor).

Analizatori:
- are coordonare buna, perceptie selectiva.
Perceptia:
- sesizeaza aspectul sincronic diacronic al spatiului (loc, distanta, infinit) si timpului (acum /
atunci).
- are vivacitate, isi controleaza raspunsurile, n-are nevoie de pregatire anterioara.
- are un punct de vedere mai vast asupra lucrurilor, este mai putin fix, traieste in prezent, dar se
orienteaza spre viitor, intelege calitativ spatiul si timpul.

Dezvoltarea fizica:
- dezvoltarea rapida a baietilor.
- este bine integrat, se misca liber, cu forta.
- are coordonare vizuala buna, mecanism suplu, dar instabil, intre fixare acomodare.
- foloseste in mod frecvent deprinderile de munca si igienice.
Caliti n aciune:
- manifesta independenta, rapiditate, forta, echilibru.

41
Gndirea:
- opereaza asemanari in diade triade (usa - fereastra);
- opereaza corect numararea cuburilor din imagini (14 puncte din 14);
- completeaza logic 4 serii de numere (1,2,4,7,11,16.);
- sesizeaza greselile din fraze absurde (6 reusite din 6).
Memoria:
- memoreaza 6 cifre in ordine inversa (471952);
- isi reprezinta mai precis spatiul si timpul.
Atenia:
- are atentie concentrata insotita de stimuli periferici (rasucitul parul, balansat picioarele).
Imaginaia:
- este realist, gaseste solutii in situatii critice, disimuleaza.
- este rapid, desi da raspunsuri superficiale;
- cunoaste semnificatia a 37 de cuvinte (a nara, urban, etc).
Afectivitate:
- isi controleaza emotiile, plange rar, isi stapaneste mania, rade mult;
- intelege natura sociala a afectivitatii (stie ca fericirea sa depinde de altii);
- are tristete scurta, baietii nu plang, fetele plang rar, pentru deceptii si filme triste;
- disimuleaza, isi ascunde sentimentele (pare mai putin sensibil la aprecierile altora);
- manifesta anxietate fata de inaltime si situatii sociale noi.
Motivaia:
- are tendinta de afirmare de sine echilibrata, in plan social;
- doreste succesul
Voina:
- isi stabileste independent diverse scopuri, in invatare, munca, joc.
Atitudini:
- recunoaste importanta normelor de conduita verbala si scrisa;
- baietii sunt neglijenti cu ordinea camerei, dar orgoliosi privind banii (nu se imprumuta sau
restituie datoria preferand ruina); apreciaza banii si presteaza diverse munci platite;
- triseaza si repara greselile, isi regleaza conduita fata de alcool, tutun, cuvinte grele;
- are optiuni diverse privind profesia si casatoria;
- are atitudini diferite fata de moarte (somn, rai), si Dumnezeu (forta. sentiment).
Aptitudini:
- manifesta variate aptitudini mecanice si intelectuale.
42
- are mai multa incredere in sine, nu accepta sugestie sau aviz, vrea sa se exprime fara ajutorul
altora (constiinta de sine intuitiva);
- recunoaste ca dificultate principala intelegerea cu altii (egoism, incapatanare, lene si uitare);
- este mai precis in proiectia viitorului; baietii opteaza pentru inginer, jurist, medic, arhitect si
18% pentru casatorie (vor ca fata sa fie inteligenta, draguta, econoama, gospodina, vesela);
- fetele opteaza pentru meserii ca: profesor, arhitect, psiholog, artist, etc si 80% pentru casatorie
(vor ca baiatul sa fie generos, afectuos, fidel, calm, sigur de ce face, sa ajute in gospodarie);
- intelege motivele personale ale oamenilor (este mai putin centrat pe sine);
- este mai tolerant fata de viata, stie sa se poarte cu musafirii in vizite neprevazute;
- are relatii ameliorate cu parintii, ajuta la treburile casnice (nu permanent); accepta critica, dar nu
vrea sfaturi directe, chiar cand sunt bune; considera parintii prin ei, uneori este franc, dar are si
idei asemanatoare cu parintii;
- are relatii bune cu bunicii si fratii (tachinare si ras);
- are prieteni multi (intalniri, reuniuni, primiri acasa); fetele discuta caracterul prietenilor, politica
si moda au prieteni vechi si noi, nu se fixeaza, vor relatii amicale; baietii au intalnire cu 3-4
fete, nu vor sa se simta legati.
43
PROFILUL PSIHOLOGIC AL COPILULUI DE 17/18 ANI
Sistemul dezvoltrii: - inaltimea: 168,4 181,6 cm / 169,9 182,7 cm (baieti, urban)

156,7 168,7 cm / 157,4 169,4 cm (fete, urban)
- greutatea: 55,2 71,4 kg / 58,0 74,0 kg (baieti, urban)
47,9 61,7 kg / 49,0 62,8 kg (fete, urban)
Regimul zilnic:
- somnul: - are nevoie de 9h (cu variatii individuale).
- alimentatia: - este oscilant in gusturi (fetele sunt preocupate de silueta).
- baia: - este independent si atent fata de aspectul personal (deprinderi relativ stabile).
- tinuta: - manifesta gusturi apropiate de specificul social adult (relationeaza tinuta cu sfera
afacerilor).
- manifesta activitati variate, legate de cuplu si cautarea propriului stil de
viata.
- manifesta dureri de dantura (molari II, III).

Analizatori:
- are acomodare buna, control voluntar.
Perceptia:
- opereaza analiza perceptiva fina in camp larg.
- se orienteaza rapid, cu multa usurinta.
- se deplaseaza cu usurinta la mari distante;
- intelege relativitatea coordonatelor spatio-temporale;

Dezvoltarea fizica:
- dezvoltare fizica lenta la baieti, aproape de nivelul adult.
- realizeaza miscari complexe cu usurinta, incearca noi tehnici si metode.
- isi precizeaza particularitatile individuale, uneori manifesta dificultati in coordonarea fizica
psihica.
- manifesta multa autonomie in diverse activitati (intelectuale, de munca fizica, etc)
Caliti n aciune:
- manifesta rapiditate, precizie, rezistenta, rabdare, autocontrol

Gndirea:
- completeaza peste 6 serii de numere (0,3,3,6,9,15.);
- masoara 3 litri de apa cu recipiente de 4l si 9l (3 puncte din 3);
44
- completeaza cu usurinta serii de cuvinte din cuvinte date (incepe- incerca- incercui- inceta-
incetosa; inainta, incaltat, incepator, incetini, incaleca);
- opereaza asemanari in diade- triade (topire- ardere;
- opereaza cu rationamente variate si complexe (inductive, deductive, matematice).
Memoria:
- atinge un nivel maxim, utilizeaza independent diverse tehnici.
Atenia:
- are atentie centrata si stabila, timp de reactie minim.
Imaginaia:
- oscileaza intre simbol si definitie;
- are sensibilitate artistica adulta (sentimentul naturii);
- are frecvent reverie (consolidare cu sine).
- cunoaste semnificatia a peste 40 de cuvinte (jovial, insipid, filantrop);
- are acces larg la limbajul stiintific, specializat.
Afectivitate:
- are trebuinta acuta de autonomie si nevoia compensatorie de etalare;
- manifesta anxietate legata de sex (teama ca nu va fi frumoasa, etc);
- manifesta sentiment de inferioritate, izvorat dintr-o riguroasa constiinta de sine (indispozitii,
timiditate, invidie, sau tendinta extrema spre perfectionare si compensare);
- are un control progresiv al expresiei emotionale;
- manifesta iubire romantica (complex de stari afective in jurul unui obiect)
Motivaia:
- are dorinte si aspiratii puternice de realizare profesionala si sociala.
Voina:
- are multa independenta in decizie, abilitate in relatiile sociale, perseverenta si efort.
Atitudini:
- dovedeste progres in judecatile morale, cu tendinta spre absolut (atractie spre extreme si
contracultura);
- manifesta rafinament si sensibilitate artistica;
- are convingeri personale fata de viata si moarte, fata de Dumnezeu (tendinta extrema spre
fanatism).
Aptitudini:
- manifesta diverse aptitudini cu caracter complex (intelectuale, sociale, tehnice, artistice, etc.), in
stransa legatura cu orientarea profesionala.
45
- are o acuta constiinta de sine, uneori orientata negativ (complex de inferioritate);
- are constiinta sexului si este interesat in afirmarea de sine;
- manifesta frecvent amor propriu, este atent la relevanta lui eu;
- selecteaza cu precizie directiile, orientandu-se spre anumite studii sau profesii;
- manifesta atractie spre lumea adulta (oscilatie rol pasiv- rol activ);
- se manifesta ambivalent fata de parinti, dorinta de autonomie si nevoia de afectiune (sevraj mai
ridicat la cei care continua studiile);
- isi ajusteaza relatiile heterosexuale (formare de cuplu);
- se manifesta oscilant in relatiile cu fratii (gelozie, rivalitate, imitatie, altruism).
46
REPERE TEORETICE IN EVALUAREA PSIHOLOGICA
APTITUDINI
Aptitudinile reprezint un complex de procese i nsuiri psihice individuale, structurate ntrun

mod original, care permite efectuare cu succes a anumitor activiti.
(M. Zlate, 1994).Prin urmare, ele implic n structura lor toate felurile de procese psihice i
nsuiri ale acestora sau nsuiri sintetice ale personalitii care sunt astfel organizate nct s
devin eficiente.
Forma superioar de dezvoltare a aptitudinilor este talentul. Acesta implic mai multe
aptitudini i alte nsuiri de personalitate. Expresia cea mai inalt a dezvoltrii talentului este
geniul. Acesta este definit ca: forma cea mai nalt de dezvoltare a aptitudinilor care se
manifest ntro activitate de importan istoric pentru viaa societii, pentru progresul
cunoaterii umane, tiinei, tehnicii, culturii, conducnd la o puternic originalitate (M. Zlate,
1994).
n raport cu gradul de complexitate al aptitudinilor distingem:

Aptitudini simple - cum ar fi simul ritmului, acuitatea vizual, olfactiv, tactil, fineea
discriminrii culorilor, de vedere n spaiu, de orientare n timp, capacitatea de concentrare i
distribuie a ateniei. Ele au o strctur simpl, ca de pild o caracteristic a manifestrii a unui
proces psihic i o arie restrns de manifestare, dar sunt componentele aptitudinilor complexe.
Aptitudini complexe acestea presupun mai multe aptitudini mai simple i alte nsuiri de
personalitate, sunt organizate i ierarhizate ntro manier proprie pentru fiecare. De exemplu,
inteligena este o aptitudine complex care integreaz aptitudini mai simple privind felul de a
percepe, de a reprezenta, a memora, a gndi, a imagina, etc.
n raport cu aria de manifestare a aptitudinilor distingem:

Aptitudini generale sunt cele care se aplic ntro varietate de activiti i situaii. Includ
inteligena, imaginaia creativ, spiritul de observaie, imaginaia prompt i fidel.
Aptitudini speciale au o arie de manifestare restrns i chiar sunt denumite dup
domeniul n care se manifest. Avem astfel aptitudini tehnice, sportive, pentru matematic,
muzic, pictur, activitate didactic, etc.
Creativitatea
Creativitatea ca substructur de personalitate se definete ca ansmablu de aptitudini i

nsuiri de personalitate care condiioneaz n mod semnificativ obinerea de rezultate noi i
originale n activitate (A.Cosmovici, L. Iacob,1997).
Spre deosebire de aptitudini, talent, geniu, creativitatea este un concept mai general,
incluzandu-le i pe acestea, dar referindu-se i la toate celelalte feluri de schimbri i nnoiri pe
care le face omul n activitatea sa. Prin urmare, la unii oameni va exista un grad mai sczut de
creativitate, n timp ce la alii acesta este mai nalt, adic implic aptitudini foarte dezvoltate,
talent i geniu. S-au evideniat urmtoarele niveluri ale creativitii:
1. Creativitatea expresiv, care presupune creativitatea mai ales referitoare la form i pe care o
gsim i la precolari.
2. Creativitatea procesual, care se refer la caracterul nou al felului n care cineva gndete,
observ, abordeaz un subiect. Este gsit la toate vrstele colare.
47
3. Creativitatea ca produs, care se exprim deja ntrun rezultat caracterizat prin noutate, fie n
raport cu experiena acelei persoane, fie n raport cu cea a societii. La elevi gsim mai ales
noutatea n raport cu experiena lor anterioar.
4. Creativitatea inovativ, care const n transformri cu efecte noi la ceea ce exist. Poate fi
proprie i elevilor din clasele mai mari.
5. Creativitatea inventiv, care duce la descoperiri de metode sau funcionaliti noi i implica
aptitudini superior dezvoltate i talent.
6. Creativitatea emergent, care se refer la descoperiri de legi i principii noi, la nnoiri cu totul
deosebite n tiin i art i aparine geniilor.
ATENIA
Atenia involuntar apare prima dat n viaa omului. Aceasta este forma involuntar i
natural a ateniei umane (M. Golu, 2000). Ea apare fr intenia subiectului, fr efort, fr
organizare special. Este declanat de o serie de factori externi i interni.
Atenia voluntar este forma superioar specific umana a manifestrii acestui fenomen
psihic. Ea const n orientarea selectiv i n focalizarea deliberat a focusului contiinei asupra
unui obiect, sarcini sau activiti i n meninerea acestei focalizri ct timp este necesar pentru
finalizarea sau atingerea scopului propus.
Atenia voluntar este intenionat declanat i autoreglat voluntar i contient pe tot
parcursul activitii. Autoreglajul voluntar se exprim n: a) orientarea intenionat spre obiectul
ateniei, b) intensificarea activitii psihice, c) inhibarea voit a altor preocupri colaterale i
izolarea de excitani perturbatori, d) efort de meninere a concentrrii ateniei pe toat durata
activitii, e)modularea funcionrii ei n raport cu necesitile fiecreia dintre secvenele acelei
activiti.
De-a lungul copilriei i, mai ales sub influena nvrii colare se dezvolt mecanismele
neurofiziologice i psihologice ale celor 3 forme ale ateniei i totodat se dobndesc nsuiri
foarte valoroase pentru activitile de orice fel. Cele mai importante sunt:
1. Volumul nseamn numrul de elemente asupra crora se poate orienta i concentra dintr-
odat atenia. Asemenea elemente pot fi puncte, linii, figuri, cifre, litere, etc. Volumul mediu al
ateniei este de 7 (+-2) elemente, deci ntre 5 i 9 (M. Golu, 200). Dar volumul poate fi influenat
de urmtorii factori:
- Dac elementele sunt organizate n structuri cu sens, aa cum ar fi un grup de litere cu care se
formeaz cuvinte, se constat c volumul crete.
- Dac elementele sunt mai simple vor fi mai uor i mai repede recepionate n acelai timp. Un
text cu litere prea ornamentale ncepe s se citesc greu, pentru c atenia nu se poate orienta i
concentra cu eficien dect asupra ctorva. n aceste condiii, atunci cnd ceva trebuie
recepionat repede i corect, trebuie s fie prezentat n forme simple.
- Interesul persoanei pentru acele elemente ce intr n cmpul ateniei intensific atenia i crete
i volumul ei.
- Experiena i antrenamentul cu anumite categorii de stimuli duce la creterea volumului
ateniei.
2. Stabilitatea ateniei nseamn persistena ei un timp ct mai ndelungat, att ct este cerut de
activitile complexe de nvare. Dar aceasta nu nseamn c atenia este o stare rigid, ci are o
desfurare dinamic, exprimnd natura funcionrii circuitelor nervoase. Prin urmare, este vorba
48
de meninerea orientrii spre acele aspecte ale ativitii, compensndu -se ntreruperile
funcionale. Stabilitatea ateniei crete odat cu vrsta. Dac la nceputul vrstei colare ea este de
25 de minute, ajuge la 40-50 de minute chiar la elevii din ciclul primar i se men ine i chiar mai
crete n viitoarele cicluri colare. La vrsta adultului, pauzele pot interveni chiar dup 2 ore.
3. Concentrarea ateniei se refer la intensitatea optim a excitaiei n acei centrii corticali n

care se proceseaz informaia recepionat n timpul unei activiti scolare, cu inhibarea
concomitent a altor centrii, constituindu-se altfel o dominant funcional care asigur o
eficien superioar n desfurarea percepiilor, rezolvarea problemelor, stocare informaiilor n
memorie, etc. De aceea, sarcinile de percepie corect pot deveni cai de msurare a concentrrii
ateniei i pe aceast baz s-au elaborat multe teste de atenie. Totodat, gradul de concentrare a
ateniei poate fi apreciat i prin rezistena la factori perturbatori. O persoan foarte puternic
concentrat asupra sarcinii rmne insensibil, nereceptiv la sumedenia de stimuli din mediul
ambiant. Dupa gradul de manifestare al concentrrii poate s se ating un nivel ridicat, unul
mediu i altul slab i fiecare poate influena n mod specific performanele activitilor
desfaurate. De aceea, mai ales elevii de gimnaziu i liceu trebuie s devin contieni de
nsemntatea acestei nsuiri i s fac eforturi personale de autodezvoltare.
4. Distributivitatea ateniei se refer la posibilitatea desfurrii concomitent a mai multor

activiti. Ea este posibil, fie datorit integrrii ntrun tot a acelor activiti care uureaz
cuprinderea lor n cmpul ateniei, fie existenei unei activiti principale i a altora secundare i
relativ automatizate. Apariia acestei nsuiri i dezvoltarea ei de-a lungul anilor de coal permite
elevului s ndeplineasc n acelai interval de timp aciuni ca: s asculte ce comunic
profesorul, s ia notie, s deseneze sau s priveasc un tablou, o hart, sa urmreasc rezultatele
cutrii soluiei unei probleme, etc. nvarea scolar necesit un nivel mediu n manifestarea
acestei nsuiri, n timp ce anumite profesii sau sarcini de munc o solicit frecvent i la nivel
ridicat.
5. Mobilitatea sau flexibilitatea ateniei se refer la posibilitatea reorientrii i deplasrii

ateniei de la un obiect la altul cu viteza pe care o impun diferitele activiti. Minima deplasare se
realizeaz la un interval de 1/6 dintro secund. Dac cineva nu poate sa-si reorienteze atenia
ntrun timp att de scurt, el se caracterizeaz prin ineria ateniei i nu ar putea face fa, n via,
cerinelor unor profesii cum ar fi cea de pilot pe supersonice sau pentru cursele de automobile.
Mobilitatea este condiionat de maturizarea neurofuncional, mobilitatea proceselor nervoase
fundamentale, dar i de antrenamentul de durat n satisfacerea, mai nti, a sarcinilor colare i
apoi a celor specifice unei profesii.
49
GNDIREA
Gndirea ocup un loc central n viaa psihic a omului, n toate felurile de activit i i,
mai ales, n nvare. Subsistemul cognitaliv al omului atinge punctul culminant al complexitii,
organizrii i eficienei sale la nivelul gndirii (M. Golu, 2002). Apariia i dezvoltarea gndirii
n ontogenez schimb progresiv legturile cu ambiana i d comportamentelor omului caracter
anticipativ, raional, creativ i eficient. De asemenea, se poate spune c la persoanele la care
gndirea este deja dezvoltat se constat implicarea ei n toate formele de nvare, dar cu
precdere n cea cognitiv, a crei pondere crete permanent odat cu intrarea la coal i
parcurgerea tuturor nivelurilor de instruire i educaie.
Structura operaional a gndirii
1. Analiza este dezmembrarea mental a unui obiect sau fenomen n prile sale
componente, cu ajutorul semnelor verbale, n vederea stabilirii semnificaiei acestora n
cadrul ntregului. Aa, de exemplu, analiza prilor corpului mamiferelor sprijin
ntelegerea funcionrii ntregului organism. Descompunerea unui numr asigur
nelegerea n profunzime a noiunii de numr.
2. Sinteza este operaia invers de reunire mental a prilor n ntreg sau n altul nou, cu
ajutorul semnelor verbale. De exemplu, se sintetizeaz dup ce s-a analizat, motorul cu
ardere intern i n acest fel se aprofundeaz nelegerea funcionrii lui. Sau se
sintetizeaz ntrun nou ntreg componentele provenite din analiza mai multor agregate,
realizndu-se un proiect pentru o main nou de sortat semine, etc. Cele dou operaii
sunt ntro strns legtur, formnd un grup reversibil.
3. Comparaia este operaia care const n confruntarea mintal a obiectelor i
fenomenelor dup un anumit criteriu, n vederea stabilirii asemnrilor i deosebirilor
dintre acestea. De exemplu, pot fi comparate dou zone geografice, dou ri, dou
continente. O condiie esenial a comparaiei este precizarea criteriului. Aceast operaie
poate urma imediat dup analiz i sintez sau poate fi deprtat n timp de acestea, dar se
sprijin pe rezultatele lor.
4. Clasificarea este operaia care se sprijin pe rezultatele comparaiei i const n
gruparea obiectelor i fenomenelor n categorii sau clase, dup nsuirile lor identice sau
asemntoare. Mai ales n botanic i zoologie se fac foarte multe clasificri. n nsuirea
cunotinelor de geografie clasificarea este destul de mult folosit (clasificri ale tipurilor
de soluri, ale tipuilor de cursuri de ap, etc).
5. Abstractizarea este cea mai important i specific operaie a gndirii. Deseori este
considerat ca o analiz superioar, pentru c ea const n desprinderea treptat a
nsuirilor sau prilor obiectelor, supunerea lor la anumite confruntri i transformri,
reinerea numai a acelora care rmn neschimbate i, deci, in de esena fenomenelor i
neglijarea sau omisiunea, cu bun tiin, a celor variabile, accidentale, neeseniale.
Abstractizarea nainteaz pe vertical, pornind de la acele nsuiri cu grad mic de
constan i semnificaie i ajungnd la cele cu adevrat invariante i eseniale, care se
fixeaz apoi, cu ajutorul semnelor verbale, n coninutul noiunilor. Prin urmare,
abstractizarea are 2 laturi: a) una pozitiv, de descoperire i pstrare a nsuirilor
semnificative, eseniale i b) una negativ, de eliminare a neesenialului, inconstantului,
nesemnificativului (M. Zlate, 1999).
50
6. Generalizarea este, deasemenea, caracteristic pentru gndire, mai ales n ceea ce
privete calitatea a ceea ce se generalizeaz. Ea const n atribuirea nsuirilor descoperite
ca eseniale i necesare prin abstractizare, la ntreaga clas de obiecte (generalizarea
extensiv) i, totodat, n reunirea tuturor nsuirilor necesare i eseniale ntrun model
mental, care este noiunea corespunztoare clasei respective de obiecte sau fenomene
(generalizarea intensiv). De exemplu, dac prin abstractizare s-a relevat c altitudinea
joas este caracteristic i cmpiei vestice i celei sudice i rsritene, se generalizeaz i
se afirm c toate cmpiile au altitudine joas. Dac prin celelalte operaii ale gndirii s-a
dovedit, pe rnd, ca fiind eseniale nsuiri ca: altitudine joas, sol fertil, umezeal ridicat
primvara i toamna, toate acestea sunt puse n relaie i se constituie noiunea de lunc.
7. Concretizarea este operaia strns legat de abstractizare i generalizare, dar ea se
desfoar ntrun sens contrar, adic se trece de la abstract i general la concret i
particular (M. Zlate, 1999). Exist ns 2 feluri de concretizare care sunt deosebite dup
complexitatea desfurrii lor i dup rezultatul obinut: a) concretizarea ca exemplificare
a unei idei generale, a unei noiuni, prin recunoaterea obiectului sau fenomenului
corespunztor. Este cea mai frecvent form de concretizare cerut tuturor elevilor. Dar
succesul ei depinde de gradul de nelegere a ideii sau a noiunii de la care se porne te i
de relevarea perceptiv a calitilor concrete ale obiectelor i fenomenelor care corespund
abstractului i generalului. b) concretizarea superioar se refer la recunoatere ntrun
obiect a tuturor nsuirilor i relaiilor determinative numete concret-logic i este
expresia stpnirii n profunzime a cunotinelor i a aplicrii lor corecte i depline. Este
cerut mai ales elevilor mari i studenilor.
Structura informaional a gndirii

Prelucrarea de ctre gndire a informaiilor oferite de percepii, reprezentri sau transmise
de ctre altcineva pe cale verbal sau citite, conduce la anumite rezultate care sunt caracteristice
gndirii i constituie latura sa informaional. Aceste produse sunt: noiunile, judecile,
raionamentele, prototipurile, retelele semantice, schemele cognitive, scenariile mentale. Cele mai
reprezentative sunt primele 3.
1. Noiuni n gndirea uman pot fi gsite mai multe categorii de noiuni, dup gradul de
structurare i elaborare i anume:
Noiuni particulare (semnaliznd nsuiri eseniale ale unui obiect i fenomen existent,
cum ar fi casa printeasc) i noiuni generale, referitoare la un numr foarte mare
de obiecte sau fenomene (cum ar fi arbore, care nu este legat n mod special de nici
o plant) i le semnalizeaz pe toate.
Noiuni concrete (cele care au un corespondent real, cum ar fi noiunea de cldire) i
noiuni abstracte, ce nu-i pot gsi un corespondent n lucrurile reale ( aa cum ar fi
buntate).
Noiuni empirice i noiuni tiinifice. Noiunile empirice se gsesc aproape exclusiv
n gndirea precolarilor, dar i la alte vrste, chiar la aduli. Rolul lor este, n primul
rnd, de a asigura nelegerea iniial a ceea ce se comunic verbal i, n al doilea rnd,
de a constitui la nceput un sprijin pentru dezvoltarea celor tiinifice.
51
Noiunile tiinifice sunt caracterizate ca entiti informaionale interne, care
integreaz determinanii (nsuirile) semnificative, eseniale, necesare i comune unui
numr mai mic sau mai mare de obiecte... (M. Golu, 2000). Ele sunt uniti
informaionale cu care gndirea opereaz riguros, diminundu- i foarte mult erorile.
Ele pot, totodat, s fie aplicate cu succes n noi situaii, n rezolvarea unor noi sarcini.
Formarea noiunilor tiinifice este un obiectiv cognitiv principal al fiecrei discipline
colare. Noiunile tiinifice se sprijin pe cele empirice, dar odat formate trebuie s
le nlture pe acestea din urm. ns, cele empirice pot persista.
2. Judecata este simplu definit ca o relaie logic ntre dou sau mai multe noiuni, fie ele
empirice sau tiinifice, ca afirmarea sau negarea unui raport (A. Cosmovici, 1996).
ns judecile corecte presupun noiuni tiinifice i relaii riguroase ntre ele. Ea
dezvluie i precizeaz coninutul noiunii, afirmnd sau negnd ceva despre altceva (M.
Golu, 2000). Judecata este modul curent n care se opereaz cu noiunile. Procesul
instructiv educativ aurmrete s dezvolte capacitile elevilor de a construi judeci
adevrate, de a le demonstra veridicitatea i de a opera cu ele.
3. Raionamentul este un produs al gndirii ce const n nlnuirea succesiv a

judecilor, reprezentnd o prelucrare i mai complex a informaiilor iniiale, care
conduce la extragerea de noi cunotine. Profesorul A. Cosmovici spune: prin
raionament nelegem acea form de gndire n care, pornind de la una sau mai multe
judeci, obinem o alt judecat (A. Cosmovici, 1996). Aa cum se tie, raionamentul
inductiv permite ca din judeci particulare, dar legate n mod necesar, logic, s se extrag
concluzia general care ncheie un proces de gndire, mai mult sau mai puin complex. n
cazul raionamentului deductiv se pleac de la o judecat universal n care este inclus
alta particular, din care apoi se poate ajunge la o nou cunotin, constnd n atribuirea
nsuirilor din premiza general pentru toate obiectele dintro subclas mai restrns (Rita
Atkinson i colab., 2002). Exemplul celebru: 1) toi oamenii sunt muritori; 2) Aristotel
este om; 3) Aristotel este muritor. coala asigur treptat nsuirea tipurilor de
raionamente i implicarea lor adecvat n rezolvarea sarcinilor cognitive.
4. Prototipurile au fost descrise pentru prima dat de Eleonor Rosch in 1973 (apud. M.
Zlate, 1999). Ele sunt exemplare tipice pentru o clas de obiecte i fenomene care au cele
mai multe nsuiri ale respectivei clase. Sunt un fel de medie mintal a tuturor
reprezentrilor grupului sau clasei respective, care se aseamn n parte ct mai mult i se
deosebete ct mai mult de indivizii altei clase. Reprezint expresia condensat a
percepiilor (M. Zlate, 1999). Prototipurile sunt rezultatul gndirii implicite i a celei
practice i, de aceea, se amplaseaz ntre percepie i gndire. Este un fel de concept
empiric inferior (M. Zlate, 1999).
5. Scenariile cognitive cuprind succesiuni n plan mintal ale evenimentelor specifice unui
anumit context i care ghideaz, apoi, comportamentele reale ale oamenilor. Prin urmare,
ele modeleaz n plan mintal, anticipnd, succesiunea evenimentelor i, de aceea,
52
ghideaz eficient comportamentele reale. Ele cuprind detalii referitoare la condiii, cauze,
continuiti ale evenimentelor, uneori cu multe detalii concrete. Scenariile cognitive
precizeaz comportamentele participanilor la aceste evenimente. Deasemenea constituie
componente foarte importante ale proiectrii i desfurrii activitii. Este foarte
important ca profesorii s stimuleze i s sprijine elaborarea de ctre elevi a scenariilor
unor activiti viitoare n care ei se implic i sunt factori principali ai realizrii lor.
Treptat, ele contribuie la dezvoltarea capacitilor de a prevedea urmrile propriilor acte i
de a manifesta responsabilitatea pentru acestea.
nelegerea
Un prim fel de a utiliza noiunile deja nsuite i organizate n sistem, este de a le include
ntro alt activitate specific gndirii i anume nelegerea.
n legtur cu aceasta, s-au fcut numeroase ncercri pentru a-i releva esena i pentru a o
defini. S-a spus c ea reprezint stabilirea unei relaii importante ntre ceva necunoscut i
ceva dinainte cunoscut (A. Cosmovici, 1996), c este relevarea relaiilor eseniale dintre
obiecte i fenomenele realitii (A. Tucicov Bogdan, 1973), c este decodificare semantic
(P. Popescu Neveanu, 1978) sau sesizarea legturii dintre cunotinele vechi i cele noi,
stabilirea naturii acestor legturi, ncadrarea noilor cunotine n cele vechi (M. Zlate, 1999).
Ausubel, un autor american consider ca pot exista urmtoarele situaii n nelegere:
- O confruntare care are ca efect subsumarea derivativ, adic informaiile noi se dovedesc
a fi un caz particular al noiunilor deja nsuite. De exemplu, explorm perceptiv o plant
i prin confruntare ajungem s nelegem c este un alt soi de graminee.
- Subsumarea corelativ este rezultatul nelegerii c obiectul sau fenomenul nou pe care il
contemplm este cel ce trebuie sa ne modifice noiunea anterioar. Este foarte ilustrativ
pentru aceasta ce s-a ntmplat cnd au fost descoperite lebedele negre.
- Supraordonarea este relaia descoperit prin nelegere i care nseamn c noile
informaii au o semnificaie mai general i le subordoneaz pe cele vechi.
- Relaionarea combinatorie nseamn c informaiile noi sunt n cea mai mare parte
congruente cu cele vechi, dar au i aspecte noi.
n unele cazuri, confruntrile mintale i efectele de nelegere se realizeaz cu rapiditate i
n scurt timp, ns cele mai multe sunt de durat, complexe, implicnd concentrare i efort
mintal.
Cercetrile asupra nelegerii au avut n vedere i descoperirea variatelor forme ale ei i
apoi gruparea n categorii pentru a le cerceta mai bine i a ine seama de avantajele pe
care le ofer. Pentru profesori, mai importante sunt urmtoarele criterii i grupri:
a) Dup durat: 1) spontan, imediat; 2) discursiv, adic desfurat n timp, parcurgndu-
se mai multe faze.
b) Dup amploare: 1) nelegere parial; 2) nelegere total.
c) Dup obiectivul de atins: 1) simpla identificare i integrare n clasa corespunztoare; 2)
descoperirea relaiei cauzale; 3) descoperirea principiului funcional; 4) dezvluirea
tuturor legilor care explic acel fenomen i realizarea concretului logic.
Rezolvarea problemelor
53
Rezolvarea problemelor este una dintre cele mai complexe manifestri ale gndirii.
Problema poate fi simplu definit ca dificultate teoretic sau practic ce trebuie depit cu
mijloace intelectuale. n termeni concrei, problemele pot fi: lacune n cunotine, negsirea celei
mai potrivite soluii, ntrzierea selectrii ipotezei corespunztoare, etc.
Situaia problematic este confruntarea subiectului cu ceea ce este atipic, acuns, nedeterminat,
ambiguu i care-i determin frustrri, tensiune, nelinite.
Procesul de rezolvare reprezint organizarea i desfurarea aciunilor de gndire care
transform strile iniiale (datele problemei) n stri finale (soluia).
Numeroase cercetri care s-au fcut asupra rezolvrii problemelor au dus la identificarea
ctorva faze generale ce se parcurg, ncepnd cu prima confruntare cu problema i terminnd cu
rezolvarea ei. Aceste faze sunt:
- Faza punerii problemei n care sunt analizate enunul problemei, se stabilete ce se d i
ce se cere, datele explicite i cele implicite, restriciile i cerinele privind solu ionare. n
cursul acestei faze se pot produce una sau mai multe reformulri, adic exprimri ale
problemei n forme mai accesibile, mai explicite, mai familiare, uurnd rezolvarea.
Deasemenea, dac problema este prea complex, n aceast faz ea poate fi descompus
n probleme mai simple ce se vor rezolva treptat i apoi vor fi integrate n soluia final (I.
Radu, coord., 1991).
- Faza formulrii ipotezelor asupra cii de gsire a soluiei. De obicei se formuleaz mai
multe ipoteze. Ele sunt testate mental pe rnd, n vederea alegerii celei mai potrivite.
Ipoteza aleas va orienta procesul de rezolvare i va contribui la autoreglarea (va corecta
eventuale abateri).
- Faza elaborrii modelului rezolutiv sau a elaborrii planului de rezolvare, n care sunt
stabilite sarcinile, procedurile de prelucrare a informaiilor, operaiile ce vor fi folosite,
modalitile de verificare.
- Faza rezolutiv sau executiv, cnd se aplic strategiile i procedeele de lucru stabilite
prin plan i se nainteaz treptat spre soluia final.
- n cazul problemelor foarte complexe exist i o a cincea faz, cea a verificrii i
generalizrii principiului de rezolvare. Acesta se va transfera la alte probleme, pe de-o
parte i, pe de alt parte, va mbogi experiena rezolutiv a subiectului.
Toate aceste faze se vor putea desfura diferit n funcie de: 1) natura problemei
(probleme colare, probleme de via); 2)gradul de structurare a problemei (probleme bine
definite, probleme vag definite, probleme de rezolvare, probleme de descoperire); 3)
nivelul general; 4) experiena rezolutiv a elevilor (cnd acetia se afl la nceput ei
trebuie mai mult sprijinii i ncurajai).
Exist deasemenea factori frenatori precum fixitatea n gndire, care poate avea 3
forme: funcional, atitudinal, de metod. Aceasta i poate amenina pe toi elevii care nu
sunt n stare s paraseasc modul iniial de abordare.
IMAGINAIA
Imaginaia este procesul cognitiv complex de elaborare a unor imagini i proiecte noi, pe
baza combinrii i transformrii datelor experienei anterioare.
54
Prin urmare, imaginaia produce informaii referitoare la viitor, posibil, probabil i
lrgete astfel extrem de mult cmpul cunoaterii umane.
Imaginaia este o capacitate proprie numai omului i se sprijin pe toate celelalte procese
cognitive, adic pe percepii, reprezentri, memorie, gndire, fiind mijlocit de toate acestea, dar
neidentificndu-se cu acestea, ci avnd specific propriu. Fiind complex, ea apare mai trziu n
ontogenez, dup ce se dezvolt mai ales reprezentrile, gndirea, memoria i se nsuete
limbajul.
Caracteristica cea mai important a imaginaiei const ns n specificul prelucrrii
informaiilor iniiale. Imaginaia dispune de modaliti specifice de prelucrare numite procedee
imaginative ce constituie combinatorica imaginativ (M. Reuchlin, 1999).
Procedeele imaginative sunt moduri de prelucrare a datelor experienei constnd n
succesive compuneri, descompuneri, integrri, dezintegrri, unificri, diversificri care duc la
rezultate variabile, cantitativ i calitativ. Ele nsele se pot desfura ntotdeauna astfel i n alt
succesiune i, de aceea, nu duc niciodat la acelai rezultat. Mai mult chiar, pot aprea procedee
noi i inventarul lor rmne deschis. Procedeele imaginative pot interveni spontan i genera un
rspuns nou la o sarcin, dar ele pot fi contientizate, selectate i aplicate intenionat i mai
adaptat la situaii i cerine. Cele mai importante procedee imaginative sunt:
Aglutinarea const n organizarea mental a unor pri al unor fiine i lucruri

cunoscute ntrun nou ntreg, ns componentele pot fi uor recunoscute. Creaiile mitologice s-au
bazat pe un astfel de procedeu (sirene, centaur), dar i multe din cele actuale, aparinnd
indeosebi tehnicii (radiocasetofon).
Amplificarea sau diminuarea const n modificarea dimensiunilor obiectelor sau a
proprietilor sufleteti ale fiinelor, aprnd astfel personajele fantastice ale povetilor (Setil,
Flmnzil, etc), dar i calculatorul sau televizorul miniaturizate.
Multiplicarea sau omisiunea care const n modificare numrului componentelor unei
structuri iniiale au stat la baza creaiilor din basme (balaurul cu 7 capete) sau a celor actuale din
tehnic (autovehicule pe pern magnetic).
Diviziunea i rearanjarea presupune distingerea componentelor unui ntreg iniial i
apoi reamplasarea lor n alt fel. Pe aceast baz au aprut autovehiculele cu traciune pe fa sau
n spate.
Adaptarea i substituirea se refer la nlocuirea unui material sau agregat cu altul cu
avantaje noi i la aplicarea unui principiu sau funcii n noi situaii. n domeniul artei teatrale se
obin efecte deosebite prin substituirea de personaje. n tehnic se nlocuiesc materialele vechi cu
altele noi care au caliti ce duc la sporirea randamentului.
Schematizarea const n anularea cu bun stiina a unora dintre particularitile sau
nsuirile unui obiect pentru a obine o nou organizare i o nou funcionare. Asa, de exemplu,
portretul robot reine numai caracteristicile cu cea mai mare importan pentru identificarea
cuiva. n activitatea didactic i gsete o larg aplicabilitate pentru construirea de material
intuitiv accesibil.
Empatia este transpunerea imaginativ n plan perceptiv, intelectiv i afectiv n altceva,
acesta putnd fi o persoan, un obiectiv, un fenomen. Este un procedeu imaginativ care trebuie
stimulat i la elevi, dar care este util i profesorilor atunci cnd trebuie s neleag conduitele
elevilor i s ia decizii de ameliorare sau atunci cnd caut cai de accesibilizare a cunotinelor,
transpunndu-se n situaia acestora i intuind ce dificulti pot avea.
55
ntro situaie n care sunt solicitate capacitile imaginative, apelul la un procedeu sau altul i
aplicarea lui n acel context sunt puternic influenate de motivaie i tririle afective . Profesorul P.
Popescu Neveanu spunea c transformrile imaginative sunt pilotate de tririle afective i
structurile motivaionale ale unei persoane (P. Popescu Neveanu, 1977). Un alt autor spunea ca
emoia este fermentul fr de care nici o creaie nu este posibil (Th. Ribot).
O legtur special are imaginaia cu personalitatea. Imaginaia poart amprenta
personalitii. nsuiri ale personalitii, cum ar fi acceptarea propriei fiine, ncrederea n sine,
atitudinea pozitiv fa de propria activitate, idealurile i proiectele de viitor stimuleaz i sporesc
originalitatea imaginaiei (M. Zlate, 1999).
Imaginaia nu se produce n unul i acelai fel, ci are un numr mare de forme i niveluri,
clasificate dup diferite criterii (M. Zlate, 1999). Dar n nvarea colar sunt manifestate mai
ales imaginaia reproductiv, cea creatoare i visul de perspectiv.
1. Imaginaia reproductiv const n construirea n minte a imaginii obiectelor sau

fenomenelor existente n realitate, dar care sunt la mare distan sau au avut loc cu muli ani n
urm i nu pot fi percepute direct. Imaginea care apare rezult din datele experienei personale,
dar poate fi foarte asemntoare acelui obiect sau fenomen care nu a fost niciodat ntlnit.
Procesul de construire a acestei imagini mentale se sprijin pe indicaii concrete, pe schie grafice
sau pe descrierile verbale, care sunt folosite cel mai des. Aceast form a imagina iei este cu att
mai valoroas cu ct imaginea obinut se apropie mai mult de realitate. Aceast form a
imaginaiei nu trebuie confundat cu memorarea i reactualizarea imaginilor. Ea este un proces
constructiv (Tinca Creu, 2002). Este foarte important n prefigurarea relaiilor dintre datele si
cerinele unei probleme, n ntelegerea unor fenomene din chimie, fizic, biologie, istorie,
geografie, etc. Aceast form a imaginaiei susine lecturile noastre, ntreine interesul i atenia
asupra a ceea ce citim, pentu c sub influena cuvintelor se construiesc n minte situaiile,
persoanele, obiectele despre care este vorba. Chiar pstrarea n memorie a unor cunotine poate
fi uurat de un desen ajuttor construit de cel care nva.
2. Imaginaia creatoare este cea mai complex i mai valoroas form de imaginaie
activ i voluntar. Ea este deosebit de cea reproductiv mai ales prin:
Este orientat spre viitor, probabil i, de aceea, este n avantgarda cunoaterii umane.
Folosete un numr mare de procedee de prelucrare, pe care le aplic mereu, ntrun
mod inedit i n succesiuni foarte variate, atingnd astfel o combinatoric extrem de
complex.
Este puternic stimulat i susinut de tririle afective i de structurile motiva ionale
proprii unei persoane.
Pentru desfurarea ei sunt foarte importante anumite componente ale personalitii,
aa cum sunt atitudinile stabilizate legate de creativitate: interesul pentru nou,
ncrederea n capacitile personale, trebuina de autorealizare, asumarea riscului,
atracia spre necunoscut, etc.
Include n desfurarea ei schimbrile i transformrile petrecute n incontient i
subcontient, sporindu-i astfel ansa originalitii.
56
Produsele ei au toate proprietile specifice imaginaiei: noutate i originalitate.
Este componenta cea mai important a creativitii i deschide drumuri noi cunoaterii
umane.
3. Visul de perspectiv este o form de imaginaie activ i voluntar, care const n

proiectarea mental a propriului drum de dezvoltare, pornind de la posibilitile personale
i de la condiiile i cerinele sociale. Aceast form de imaginaie este puternic implicat
n formarea idealului n via. Aceasta din urm este o component a personalitii care
orienteaz pe durate lungi de timp activitile personale (P. Popescu Neveanu, 1978).
Solicitarea acestei forme de imaginaie este mai accentuat la vrsta preadolescenei.
LIMBAJUL
Comunicarea reprezint trecerea informaiei de la o persoan la alta (N. Hayes, S.

Oreell, 1997).
Din punct de vedere cibernetic, comunicarea implic urmtoarele componente funcionale
de baz:
a) Un emitor reprezint persoana care are o intenie de a comunica ceva;
b) Un cod prin intermediul cruia se exprim cele ce se intenioneaz a fi transmise;
c) Canalul de comunicare este cel pe care l au la ndemn cei ce comunic i
condiioneaz alegerea tipului de cod iar acesta poate fi auditiv, vizual, etc.
d) Mesajul este elaborat de persoana care intenioneaz s transmit ceva, respectnd, pe
de o parte, regulile codului i, pe de alt parte, particularitile a ceea ce se transmite i
cele ale destinatarului.
e) Destinatarul sau receptorul reprezint persoana care recepteaz mesajul. El dispune de
dispozitive de receptare a semnalelor verbale i a complexelor construite din acestea i,
totodat, poate descoperi nelesul lor i al mesajului n ntregime.
f) Conexiunea invers este mecanismul prin care emitorul este informat asupra primirii
i nelegerii mesajului de ctre destinatar, asupra gradului de satisfacere a nevoilor
acestuia i a faptului dac mai trebuie sau nu s transmit o nou informa ie. De exemplu,
un profesor poate observa atenia cu care elevii l urmresc, ritmicitatea notrii n caiete,
gesturi de aprobare sau satisfacie datorate informaiei transmise, cererea verbal de a
primi informaii suplimentare, aplicarea reuit a celor recepionate.
Toate componentele, prezentate mai sus, funcioneaz n mod unitar n timpul

comunicrii. Lipsa uneia sau slaba funcionare a alteia aduce serioase prejudicii comunicrii.
Limba este totalitatea mijloacelor lingvistice (fonetice, lexicale, gramaticale) ce dispun
de o organizare ierarhic potrivit unor reguli de ordonare (M. Zlate, 1999). Ea este produsul
societii i fiecare fiin care se nate ntro comunitate i nsuete respectivul cod verbal
pentru a putea comunica, a se integra i a se putea dezvolta personal. Comunicarea prin
cuvinte este cunoscut sub denumirea de comunicare verbal (N. Hayes, S. Orrell, 1997).
Limbajul este activitatea de comunicare interuman, realizat prin intermediul limbii i a
tuturor resurselor ei.
Psihologia a identificat mai multe funcii ale limbajului care sunt realizat i pe terenul
nvrii i a interaciunilir colare. Ne referim pe scurt la ele i subliniem, n mod special,
manifestarea lor n cadrul educaional:
57
1. Funcia de comunicare este principal i const n transferarea unui coninut
informaional de la o persoan la alta.
2. Funcia cognitiv este considerat tot o funcie principal i const n implicarea
limbajului n desfurarea tuturor proceselor cognitive i, mai ales, n realizarea gndirii.
Operaiile gndirii nu se pot desfura fr sprijin pe cuvinte i structuri verbale, no iunile
nu pot apare fr a se folosi instrumente verbale de exprimare i fixare a prelucrrilor
fcute de gndire. Noiunea, odat format, este legat de un anume cuvnt, care o
pstreaz i o evoc apoi n minte. nelegerea este de multe ori exercitat asupra
materialelor verbale, iar rezolvarea de probleme cere, n toate fazele, sprijin verbal.
Funcionarea memoriei superioare nu este posibil fr limbaj, iar combinatorica
imaginativ nu s-ar realiza fr formulri i reformulri verbale
3. Funcia simbolic-reprezentativ - se refer la faptul c att cuvintele, ct i structurile
verbale sunt semnele mentale ale diferitelor clase de obiecte i fenomene reale i a
relaiilor dintre acestea i, astfel, gndirea poate s opereze asupra lor ca i cum ar fi reale
i s ajung la rspunsurile cerute de profesor n clas sau la solu iile practice din
activitatea de laborator sau de pe teren.
4. Funcia reglatorie i autoreglatorie a limbajului este tot una fundamental, alturi de
cea de comunicare i de cea cognitiv. Ea const n faptul c prin cuvinte i structuri
verbale se formuleaz comenzi ce declaneaz n mod voit actele mentale sau practice i
se dirijeaz i ajusteaz comportamentele proprii sau ale altor persoane.
5. Funcia expresiv se refer la faptul c prin cuvnt i structuri semantice se transmit
triri i atitudini ale celui care comunic. Ea se sprijin att pe mijloace verbale, cum ar fi
pronunarea mai rar a cuvntului important, intensitatea mai mare sau mai mic a vocii,
intonaia, pauza, etc. i pe altele nonverbale, cum ar fi expresiile faciale, postura,
gesturile, atingerile, proximitatea spaial i chiar aspectele vestimentare.
6. Funcia persuasiv const n inducerea la o alt persoan a unor idei i stri
emoionale, a influentrii desfurrii comportamentelor acesteia.
TRSTURI SAU NSUIRI DE CARACTER
Tinca Creu definete o trstur sau o nsuire caracterial ca fiind o modalitate de

raportare stabil la ambiana social, prin care individul se orienteaz selectiv i se autoregleaz
preferenial.
Trsturile sau nsuirile caracteriale au fost grupate, mai nti dupa dominana unuia
dintre cele 2 segmente n:
- nsuiri atitudinal valorice, cele n care este puternic i semnificativ orientarea;

- nsuiri voluntare de caracter, adic cele n care segmentul executiv este amplificat i important
pentru confruntarea cu ambiana.
Dintre nsuirile voluntare de caracter ce trebuie urmrite la elevi, reinem hotrrea,
fermitatea, curajul, stpnirea de sine, independena sau iniiativa.
Trsturile sau nsuirile atitudinal valorice au fost, la rndul lor, imprite dup aspectul
la care se refer n:
58
1. nsuiri atitudinal valorice fa de ali oameni (respectul, stima, politeea, tolerana)
2. nsuiri atitudinal valorice fa de societate n ansamblu (civism, democratism, patriotism,
responsabilitate)
3. nsuiri atitudinal valorice fa de activitatea proprie de semnificaie social (hrnicia,
disciplina, contiinciozitatea, spiritul creativ)
4. nsuiri atitudinal valorice fa de sine ca membru al societii (demnitatea, mndria,
ncrederea n sine, autoexigena)
5. nsuiri atitudinal valorice fa de cultur (respect fa de cultur, aprecierea valorilor
culturale, susinerea culturii)
6. nsuiri atitudinal valorice fa de natur (atitudini ecologice, dragostea de natur, atitudinea
de ocrotire, de aprare a naturii)
ntre nsuirile caracteriale se realizeaz relaii ierarhice i astfel unele sunt cardinale,
unele centrale, altele secundare (G.W.Allport, 1981). Apoi, se pot constata i cateva particulariti
de ansamblu ale caracterului care pot fi diferite de la o persoan la alta. Acestea sunt urmtoarele
(P. Popescu Neveanu, 1971):
- Unitatea caracterului dat de legturile puternice dintre nsuiri astfel c persoana respectiv
se manifest cu ceea ce i este propriu n multiple situaii;
- Expresivitatea adic reflectarea unor trsturi care ocup locul de nsuiri cardinale i sunt
primele cunoscute;
- Originalitatea adic modul singular n care sunt dezvoltate i interrelaionate trsturile
caracteriale la fiecare persoan;
- Bogia caracterului const n multitudinea de nsuiri care, n fapt, rezult din larga implicare
a acelei persoane n societate;
- Statornicia se refer la afirmarea constant, pe perioade lungi ale trsturilor caracteriale fr
a fi influenate de schimbri conjuncturale;
- Plasticitatea caracterului adic schimbarea, ajustarea i adaptarea sa n raport cu
transformrile din societate;
- Tria caracterului se exprim n fora cu care nsuirile caracteriale se exprim n
comportamente i se opun influenelor contrare valorilor i convingerilor persoanei.
59

Repere Pentru Completarea Fisei Psihologice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Repere Pentru Completarea Fisei Psihologice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REPERE PENTRU COMPLETAREA FISEI

EXTRAVERT INSTABIL COLERIC

Sistemul dezvoltrii: - inlimea - 91- 92 cm

Dezvoltarea senzorial perceptiv:

Nivelul dezvoltrii psiho- motricitii:

Nivel de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeficientul de dezvoltare) se

Temperament: ( vezi prima pagin)

Nivelul maturizrii psihosociale

Sistemul dezvoltrii: - inaltimea: 96,4 107,4 cm (baieti, urban)

Dezvoltarea senzorial perceptiva

Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii

Nivel de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeficientul de dezvoltare) se

Nivelul maturizrii psihosociale

Sistemul dezvoltrii:- inaltimea: 103,1 114,3 cm (baieti, urban)

Dezvoltarea senzorial perceptiva

Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii

Nivelul maturizrii psihosociale

Sistemul dezvoltrii:- inaltime:109,3 120,7 cm (baieti, urban)

Dezvoltarea senzorial perceptiva

Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii

Nivelul maturizrii psihosociale

Sistemul dezvoltrii: :- inaltimea: 115,6 127,2 cm (baieti, urban)

Dezvoltarea senzorial perceptiva:

Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii:

Nivel de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeficientul de dezvoltare) se

Nivelul maturizrii psihosociale

Sistemul dezvoltrii: - inaltimea: 120,3 132,1 cm (baieti, urban)

Dezvoltarea senzorial perceptiva:

Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii:

Nivel de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeficientul de dezvoltare) se

Nivelul maturizrii psihosociale:

Sistemul dezvoltrii: - inaltimea: 125,2 137,8 cm (baieti, urban)

Dezvoltarea senzorial perceptiva:

Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii

Nivel de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeficientul de dezvoltare) se

Nivelul maturizrii psihosociale:

Sistemul dezvoltrii: - inaltimea: 129,9 142,9 cm (baieti, urban)

Dezvoltarea senzorial perceptiva:

Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii

Nivel de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeficientul de dezvoltare) se

Nivelul maturizrii psihosociale:

Sistemul dezvoltrii: - inaltimea: 134,5 148,5 cm (baieti, urban)

Dezvoltarea senzorial perceptiva:

Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii

Nivelul maturizrii psihosociale:

Sistemul dezvoltrii: - inaltimea: 139,4 154,6 cm (baieti, urban)

Dezvoltarea senzorial perceptiva:

Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii

Nivel de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeficientul de dezvoltare) se

Nivelul maturizrii psihosociale:

Sistemul dezvoltrii: - inaltimea: 144,9 162,1 cm (baieti, urban)

Dezvoltarea senzorial perceptiva:

Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii

Nivel de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeficientul de dezvoltare) se

Nivelul maturizrii psihosociale:

Sistemul dezvoltrii: - inaltimea: 151,9 169,9 cm (baieti, urban)

Dezvoltarea senzorial perceptiva:

Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii

Nivel de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeficientul de dezvoltare) se

Nivelul maturizrii psihosociale:

Sistemul dezvoltrii: - inaltimea: 159,1 176,1 cm (baieti, urban)

Dezvoltarea senzorial perceptiva:

Nivelul dezvoltrii psiho- motricitatii

Nivel de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeficientul de dezvoltare) se