Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVRSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

FACULTATEA DE STIINTE SI MEDIU

STIINTA MEDIULUI

Proiect Meteorologie

Student:Filip Alexandru Andrei

2016-2017
I. Metodologia reprezentarii
II. Cadrul geografic-Judeul Galai ( Staia meteorologica Blinteti)
III. Prezentarea analizei parametrilor climatici la statia meteorological Blinteti in
perioada 1961-1971
IV. Bibliografie
I. Metodologia reprezentarii

Climatologia, ramura meteorologiei, n sens larg este tiina care cerceteaz starea medie
a situaiilor de vreme caracteristice ntr-un loc, regiune sau zon geografic, pe o anumit
perioada de timp, ca i cauzele care le genereaz.

Tema principal a acestei lucrri este analiza parametrilor climatici precum: temperatura aerului,
precipitaiile, nebulozitatea i vntul. De asemenea este prezentat sta ia meteorological Blinteti, acolo
unde s-au efectuat msurtorile pentru obinerea acestor date. Lucrarea are n componen a sa i anumite
diagrame analizate care ilustreaza parametrii men iona i anterior.

Pentru elaborarea lucrri am avut nevoie de informaii despre staia meteorologic Blinteti
i de ajutorul datelor extrase din Anuarele meteorologice din perioada 1961-1971.

Pentru reprezentarea i analiza parametrilor climatici s-au folosite diferite metode precum:
metoda analizei i sintezei, metoda reprezentrii grafice.
Metoda analizei const din cunoaterea parametrilor climatici, definirea acestora,
stabiirea unor unor cauze care determin formarea diferitor procese i fenomene i care
ne face s nelegem modul de desfurare a acestora.
Metoda reprezentrii grafice const n transpunerea datelor climatice dintr-un tabel ntr-
un grafic(diagrame,histograme, climograme, diagrame polare(roza vnturilor) care sa fie
reprezentativ pentru subiectul ales i care s permit compararea i analizarea
fenomenului respectiv.
Metoda sintezei const n perceperea i formularea unor concluzii asupra obiectului de
studiu ales.
II. Cadrul geografic-Judeul Galai-staia meteorological Balintesti

Galai este un jude n


regiunea Moldova din Romnia.
Judeul Galati face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (mpreun cu judeele Vrancea,
Buzu, Brila, Constana i Tulcea), din Euroregiunea Dunrii de Jos (alturi de raioanele din
sudul Republicii Moldova i vestul Ucrainei) precum i din Zona Economica Libera Galai-
Giurgiuleti-Reni.

Situat la extremitatea est-central a Romniei, la confluena Dunrii cu rurile Siret i


Prut, judeul Galai are o suprafa de 4.466 km, ceea ce reprezint 1,9 % din suprafaa rii.
Judeul include patru localiti urbane (municipiile Galai i Tecuci, oraele Tg. Bujor i Bereti)
i 56 comune cuprinznd 180 sate. Zon de confluen ntre Platoul Covurlui la nord (50% din
suprafata judeului), cmpiile Tecuci i Covurlui (34%) i lunca Siretului inferior i a Prutului la
sud (16%), judeul Galati reprezint o structur unitar din punct de vedere fizico-geografic.

Balinteti este o localitate din judeul Galai, Romnia. Balintetiul este locuit de mii de
ani, dovad fiind unele descoperiri arheologice, a unor obiecte din paleolitic. La spatul unei
fntni, locuitorii au descoperit, la o adncime de civa zeci de metri, cioburi de vase de lut ars
i oase de animale bine conservate. Majoritatea locuitorilor statornicii n localitate, sunt suprai
c, n regimul comunist, li s-a luat titulatura de comun, ntruct, ca numar de locuitori,
ndeplineau condiiile unei aezri rurale de sine stttoare, cu o administraie proprie.

III. Prezentarea analizei parametrilor climatici la statia meteorological

1. Temperatura aerului
Temperatura aerului este determinat de un complex de factori,n care rolul principal l are radiaia
solar (prin aciunea de transformare a energiei solare n energie caloric la suprafaa terestr), circulaia
general a atmosferei (care produce anumite perturbri ale ciclurilor anuale i diurne ale acesteia), la care
se adaug i particularitile fizico-geografice ale zonei (latitudine, altitudine, panta reliefului,
anotimpuri) i nu n ultimul rnd de factorul antropic.

Tabel 1.

Anul I II II IV V VI VII VIII IX X XI XII MA


1961 -2.9 -3 6.4 12.8 14 20.6 20.8 20.5 15.9 9.8 6.4 -1.6 10.2
1962 -1.8 -2.4 1.2 11.1 16.9 19.2 21 22.7 15.6 10.5 7.8 -2.6 9.9
1963 -10.4 -1.8 1.2 10.7 19.5 21.9 24.4 24.9 19.3 10 8.6 -4.2 9.2
1964 -5.6 -2.5 1.1 10.6 14.5 22.1 21.3 19.7 15.8 12.1 5.4 2.2 9.7
1965 -1.3 -4.4 3.2 6.4 14.9 19.7 21.3 19.2 17 8.6 20 1.4 9
1966 -2.6 3.9 6.2 13.9 17.8 19.2 24.1 22.6 15.9 14.8 5.3 -0.6 10.8
1967 -6.1 -2.5 4.3 10.2 16.8 19.1 22.1 21.3 17.5 12.2 16.6 -1.2 10
1968 -1.6 -2.4 4.1 12.1 15.4 18.3 20.8 20.9 16.6 9.7 8.5 -2.1 10.02
1970 -0.2 -0.5 3.6 11.5 14.8 19.4 21.8 20.2 15.2 8.6 6.4 1.4 10.2
1971 0.6 -0.2 3.3 11.3 17.4 20 22 23 16.6 11.9 9.5 -0.5 11.2
Fig.1

Fig.2
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Media lunara -3.2 -1.6 3.5 11.1 16.2 19.9 21.9 22.1 16.5 10.8 9.5 -0.8

MA 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

Fig.3

Graficele prezentat anterior ne arat variatia temperaturii medii lunare i temperatura medie
anual la staia Balinteti in perioada 1961-1971.

Se observ variaia temperaturii medii lunare reprezentata printr-o linie de culoare albastr, iar
variaia temperaturii medii anuale printr-o linie de culoare rosie. Putem oberva ca temperaturile
cresc de la luna la luna pana cand ajung in luna decembrie, cand scad din nou.

2. Precipitatiile atmosferice
n meteorologie, observaiile asupra precipitaiilor atmosferice se efectueaz vizual (felul,
durata si intensitatea lor) i instumental, msurnd i inregistrand continuu cantitatea de apa
cazut n timpul cderii precipitaiilor. Particularitile i repartiia precipitaiilor, ca i a altor
elemente meteorologice, depind direct de caracterul micrilor aerului, respectiv de gradul de
dezvoltare al conveciei termice, dinamice sau orografice, precum i de deplsarile advective.
Tabel 2.

Fig.4

Fig.5
Fig.6
Graficul reprezentat mai sus ne prezinta variatia cantitati de precipitatii la statia
meteorological Balintesti in perioada 1961-1971. Putem observa in Fig. 4 ca cea mai mare
cantitate de precipitatii este in luna august. In figura nr 5 observam ca media anuala cea mai
mare este in anul 1968.

3. Nebulozitatea
Nebulozitatea reprezint gradul de acoperire al cerului cu nori. Norul constituie un sistem
coloidal format din picaturi de apa sau cristale de gheata de diferite dimensiuni, aflate in
suspensie la diferite inaltimi. Nebulozitatea se exprima in optimi din bolta cereasca (1/8...8/8).

Astfel, daca pe bolta cereasca exista doar "urme" de nori, gradul sau de acoperire este mai
mic de 1/8. Nebulozitatea este maxima atunci cand, intr-o regiune, cerul este acoperit in
intregime cu nori (gradul de acoperire este de 8/8).

In functie de plafonul norilor, adica de inaltimea bazei lor deasupra suprafetei solului, putem
vorbi de nori josi, medii si inalti. Partea atmosferei in care se observa de obicei norii a fost
impartita in acest sens in trei "etaje" (superior, mijlociu si inferior).

Tabel 3
Fig.7

In graficul numarul 7 am reprezentat variatia nebulozitatii la statia meteorological Balintesti in


perioada 1961-1971. Pe axa OY am reprezentat frecventa zilelor cu cer senin, cer acoperit si noros, iar pe
axa OX am reprezentat perioada despre care am mentionat mai sus.

Fig.8
Climogramele Peguy

Studiul fenomenelor de uscaciune si seceta, se poate realiza pe baza unor diagrame


complexe, consocute sub numele de climograme (climagrame sau climatograme). Aceste
reprezentari grafice, au fost imaginate de Filippo Eredia si evidentiaza, fie caracteristicile pluvio
termice ale lunilor din an (asa cum sunt cele de tip Peguy), fie intervalul din an in care sunt
prezente fenomene de uscaciune si seceta (cum sunt cele de tip Walter Lieth).

Climogramele Peguy au fost cunoscute in literatura de specialitate ca hytergrafele lui


Taylor, ele stabilind corelatii directe intre temperatura aerului si precipitatii atmosferice, ori intre
temperatura si umezeala aerului. Ele sunt considerate reprezentari rectangulare complexe, in care
pe axa abscisei se inscriu temperaturile medii lunare, iar pe axa ordonatei, precipitatiile medii
lunare sau valorile umezelii aerului.

La intersectia perpendicularelor ridicate de pe axe, se noteaza luna corespunzatoare, cu


initiala acesteia. Punctele de intersectie a celor doua elemente reprezentate pe grafic, se unesc
prin linii frante, obtinandu-se o forma poligonala, ce caracterizeaza tipul de clim.

Fig.9
Fig.10- Climograma Walter-Lieth la statia meteorological Balintesti In perioada 1961-1971

Climograma Walter Lieth


Se intocmete utilizndu-se folosind valori medii lunare de temperatura si precipitatii. Astfel, pe
abscisa, se reprezinta timpul, iar pe ordonata temperatura aerului si precipitatiile atmosferice in
raportul 10/2mm precipitatii (adica la 50 temperatura, sa corespunda pe ordonata 10 mm
precipitatii; la 100 temperatura sa corespunda 20 mm precipitatii etc). Cei doi autori suprapun pe
acest grafic si precipitatiile in raportul 10/3 mm precipitatii. Curba temperaturii este redata
printr-o linie ingrosata, precipitatiile
Climograma precipitatiilor atmosferice si temperature aerului la statia meteorological Balintesti in
perioada 1961-1971

Fig.11
Bibliografie
Anuaruarele meteorologice in perioada 1961-1971

www.wikipedia.ro

S-ar putea să vă placă și