Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
ARGUMENT
1. DEFINIREA AMBALARII
2. ROLUL AMBALAJULUI
- ambalaje celulozice
- ambalaje fixe
- ambalaje demontabile
- ambalaje pliabile
- lazi
- cutii
- flacoane
- pungi
- tuburi etc.
- ambalaje de transport
- ambalaje de prezentare
- ambalaje de desfacere
- ambalaje refolosibile
- ambalaje nerefolosibile
alimentelor perisabile)
6. FACTORII AMBALARII
Sunt mai multi factori de care trebuie sa se tina seama la alegerea liniei de
ambalare. Acestia se refera la:
7. MODIFICARILE AMBALARII
ALIMENTARE
despre produs.
CONCLUZIE
MARKETING
Protectia
Protectia este o cerinta tehnica esentiala pentru orice fel de ambalaj.
Produsele trebuie sa ajunga in fata consumatorului in stare de puritate
deplina, altfel valoarea marcii respective - valoare castigata cu multa
truda - este periclitata. In plus, ar insemna risipa de energie investita in
produs si in ambalaj, ceea ce, in termeni ecologici, reprezinta o proasta
folosire a resurselor, materialelor si energiei. Este important deci ca
riscurile la care poate fi expus produsul sa fie identificate in oricare punct
al lantului de distributie. In general, putem imparti aceste riscuri in doua
mari categorii: riscurile de tranzit si riscurile climaterice.
Riscurile de tranzit sunt acele riscuri materiale, concrete, la care poate fi
expus produsul din momentul fabricatiei, parcurgand etapele de
depozitare si distributie la locul de desfacere si ajungand in cele din urma
la consumator. In mod ineil, produsul este supus unui numar de
manipulari; volumul acestora depinde de natura traseului, de metodele
folosite si de greutatea si dimensiunile produsului. Si ambalarea in lazi sau
in alte sisteme a unitatilor de produs (baxuri, cartoane etc.) constituie un
factor care determina gradul de manipulare la care poate fi expus un
produs. Avariile de transport pot consta in socurile produse prin cadere,
prin strire cauzata de stivuirea excesiva sau prin bratiile suferite in timpul
transportului. Ambalajul trebuie sa poata face fata tuturor acestor riscuri,
fiind conceput din start pe baza datelor existente despre materialele
disponibile ori despre performantele diferitelor sisteme de impachetare,
dupa care trebuie sa se adauge la acestea si experienta castigata in
conceperea unor produse in cicluri de distributie asemanatoare. Testarile
ulterioare - in conditii de tranzit simulat sau real - pot scoate rapid in
edenta problemele care pot aparea.
Riscurile climatice constau, de obicei, in avariile cauzate de umezeala,
caldura excesiva sau frig excesiv ori o combinatie a acestora. Sa nu uitam
ca, si atunci cand produsul rezista la asemenea variatii climatice,
ambalajul ar putea ceda. intr-o astfel de situatie, un ambalaj deteriorat
poate expune produsul unor avarii la transport.
Consideratii ecologice
Ambalarea este unul dintre subiectele cel mai des abordate in dezbaterile
legate de mediul ambiant, pe de o parte pentru ca este o forma foarte
zibila de risipa si, pe de alta, pentru ca reprezinta o experienta zilnica
pentru cei mai multi dintre noi. Desi, in Marea Britanie, au lipsit pana
acum preocuparile guvernamentale in acest sens, majoritatea tarilor
Uniunii Europene au pus deja bazele unei legislatii. Comisia Uniunii
Europene a elaborat un proiect de directiva-instructiune in incercarea de a
armoniza actiunile legate de mediu intre tarile membre. Este insa putin
probabil ca o asemenea directiva sa fie ratificata de Marea Britanie si de
alte tari cu mult inainte de sfarsitul secolului.
Germania ocupa rolul fruntas in Europa in aceasta printa, printr-un act
legislativ impresionant, care zeaza clar reducerea cantitativa a
materialelor de ambalare si incurajarea reciclarii si refolosirii lor. De fapt,
in Germania, deseurile de ambalaje nu pot fi eliminate decat prin reciclare
sau refolosire. Nu exista alte optiuni, cum ar fi ingroparea sau incinerarea
lor. Experimentul german a avut, in general, succes. Probabil ca si restul
Europei va adopta in cele din urma aceeasi tactica, reflectata in proiectul
de directiva-instructiune al UE. Probabil ca se va permite recuperarea
energiei prin incinerarea cu emisie controlata si poate chiar Germania va fi
aceea care sa conceapa aceasta optiune.
Pana in momentul in care Marea Britanie va introduce o infrastructura la
nivel national pentru sortarea si prelucrarea ambalajelor si deseurilor
menajere, problemele ecologice ale ambalarii vor fi abordate oarecum la
intamplare. Intre timp, exporturile britanice sunt nevoite sa satisfaca
legislatiile nationale ale tarilor zate. Cele care le satisfac pe cele germane,
pot fi aproape sigure ca se conformeaza si celorlalte, din restul Europei.
In general, la ambalarea unui produs trebuie sa se urmareasca
urmatoarele criterii:
1. Sa se sileasca daca ambalarea este necesara.
Promovarea
In acest context, se impune ambalajului sa se comporte ca un adevarat
agent de vanzari, promovand produsul respectiv. Nu este vorba aici doar
de ofertele speciale. Prima sarcina a ambalajului este de a iesi in edenta in
raport cu celelalte marci concurente. Clientii parcurg rapid cu prirea
rafturile, iar un ambalaj reusit le poate retine atentia. Ambalajul trebuie sa
faca acest lucru in conditiile de iluminare obisnuite la locul de desfacere si
sa se distinga fata de produsele invecinate, care sunt, de obicei, produse
similare, dar uneori si alte categorii de marfuri.
Mijloacele principale de care dispunem aici sun: forma, culoarea si
structura materialului. De la caz la caz se va vedea care dintre ele este
cea mai eficienta. Este interesant de observat aici ca, desi este adesea
elementul cel mai puternic, forma este adesea cea mai neglijata. Unele
produse sunt recunoscute instantaneu numai dupa forma - sticla de Coca-
Cola se distinge de la o distanta de la care nu se poate citi eticheta! Astfel
forma poate fi folosita pentru a crea o identitate unica a marcii respective,
promovand-o fara a se mai apela la alte elemente grafice.
Costul
Criteriile mai sus mentionate trebuie satisfacute eficient sub aspectul
costurilor. Pentru a se obtine o imagine reala a costului, este important sa
se ia in calcul intregul cost - nu numai al ambalajului propriu-zis, ci si
pentru manopera de ambalare, depozitare si transport, ori pentru
materiale.
Ce poate sa faca ambalajul?
Folosirea unui design bun, atat sub aspect artistic, cat si structural,
permite exploatarea la maximum a potentialului oferit de ambalare.
Produsul trebuie insa sa corespunda informatiilor transmise de ambalaj:
daca promisiunile sugerate de ambalaj nu sunt indeplinite, produsul nu
poate avea succes.
Un design bun este cel care corespunde obiectivelor specificatiei de
marketing. El este apreciat dupa aceste criterii si - daca specificatia de
marketing este corecta - dupa vanzarile rezultate. Orice alte aprecieri sunt
subiective si nerelevante. Scopul nu trebuie sa fie de a castiga premii de
design, ci de a satisface, pur si simplu, cerintele de marketing.
Cu toate acestea este bine ca designerul sa-si demonstreze talentul
sfidand specificatia de marketing, depasind sfera delimitata de aceasta
pentru a explora alte zone si revenind apoi din nou la cerintele ei. Astfel,
atat designerul, cat si organizatia-client sunt siguri ca designul a fost
explorat sub toate aspectele; cele necorespunzatoare sunt abandonate,
iar cele promitatoare utilizate.
Imaginea
Ambalarea este un mijloc ideal de a crea imaginea produsului, folosind
forma, desenul, culoarea si structura materialului. Este foarte important ca
managerul de marketing sa se decida asupra imaginii pe care doreste sa o
proiecteze produsului respectiv, deci si ambalajului. Este bine adesea sa
se apeleze la o agentie publicitara; chiar daca punctul ei de vedere este
usor diferit de al serciului de marketing al organizatiei, el poate fi totusi
interesant. Apoi -lucru important de retinut - perspectiva agentiei s-ar
putea concentra asupra imaginii ca o componenta tala a reclamei. Daca
imaginea nu este clara sau daca include elemente contradictorii,
ambalajul are o sarcina cu atat mai grea in transmiterea mesajelor.
Rezulta adesea o diluare a fiecarei componente a imaginii, designul dene
insipid sau transmite mesaje amestecate. Ori acest lucru trebuie etat, mai
ales daca produsul se bazeaza pe aspectul de imagine al ambalajului
pentru a fi vandut. Serciului de marketing ii rene responsabilitatea de a
identifica imaginea si de a o comunica in mod clar designerului.
Odata ce imaginea necesara a fost identificata, rolul designerului este de
a o realiza in conformitate cu specificatiile. Majoritatea studiilor de design
sunt un compromis intre mai multe cerinte contradictorii. De buna seama
ca, pe masura ce studiul progreseaza, considerentele practice capata mai
mare importanta. Nu prea are sens stradania de a atinge obiectivele de
imagine cand costurile de productie, de exemplu, depasesc cu mult
bugetul silit sau cand acest lucru se dovedeste irealizabil dintr-un alt punct
de vedere.
Este important sa se recunoasca rolul pe care-l are forma in potrirea
ambalajului cu imaginea, aspect adeseori neglijat in favoarea tratarii in
exclusitate a elementelor grafice de suprafata. Daca, de exemplu,
produsul este un spumant de baie de lux, destinat mai cu seama
populatiei feminine, atunci ambalajul trebuie sa aiba o imagine "delicata".
Este clar ca anumite caracteristici - cum ar fi muchiile taioase - nu se
potrivesc. Acest lucru pune adesea probleme pentru un designer ale carui
optiuni referitoare la ambalare pot fi limitate - din diverse motive. Pur si
simplu se poate intampla sa nu aiba suficienta libertate de alegere a
materialelor sau proceselor care permit suprafetele curbe, "blande", dar el
nu trebuie sa piarda nici o ocazie de a incerca materiale care sa satisfaca
cerintele de aspect. intr-un asemenea caz, designerul poate avea ca unica
optiune sa realizeze efectul dorit cu ajutorul texturii materialului sau al
graficii de suprafata.
Ar fi gresit sa tragem concluzia din cele de mai sus ca grafica de suprafata
reprezinta o rezerva dupa ce s-au epuizat toate optiunile legate de forma.
Cele mai bune solutii de design se obtin cand se dezvolta in acelasi timp
designul structural si grafica ambalajului, fiecare din ele punandu-l in
valoare pe celalalt
- de fapt, cele doua tipuri de design, tehnic si grafic, nu pot fi niciodata
complet separate. Specialistii in designul tehnic cunosc limitele proceselor
si materialelor cu care lucreaza, in timp ce, nestanjeniti de astfel de
constrangeri, graficienii pot zualiza mai bine efectele finale dorite. Lucrand
impreuna, ei pot gasi solutii deopotriva practice si inovatoare, capabile sa
armonizeze forma fizica cu grafica.
Nu trebuie ratata nici o oportunitate de a incorpora in ambalaj avantaje
pentru consumator. Acest lucru este o modalitate importanta de a innge
concurenta si de a oferi oamenilor un motiv in plus sa cumpere produsul.
Dar atentie, aceste beneficii trebuie sa fie reale. Altminteri, consumatorul
invata foarte repede sa ete ambalajele care nu corespund asteptarilor.
Ideal este ca fiecare beneficiu sa fie observat imediat, fara a mai fi nevoie
de explicatiile tiparite. Daca, de exemplu, se considera ca, pentru un
anumit produs lichid care trebuie turnat este nevoie de un recipient cu
maner, atunci recipientul trebuie conceput in asa fel incat manerul sa fie
un beneficiu observat dintr-o prire. Ambalajul trebuie nu numai sa fie
performant, dar si sa arate ca a fost conceput pentru performanta.
intregul ansamblu al designului trebuie sa indice cum functioneaza
produsul.
Tabelul 18.1
Lista nr. I - Informatii generaleIn lista de mai jos sunt prezentate aspectele
care trebuie urmarite in designul ambalajului, in raport cu produsul si cu
piata acestuia.
I Piata:
Dimensiune totala - volum si valoare - tendinte - fragmentarea pe marci
si cote de piata.
Particularitatile regionale.
Particularitatile sezoniere.
Varsta.
Sexul.
Apartenenta socio-economica.
Caracteristici speciale.
2 Produsul:
Istoria.
Frecventa de cumparare.
Dimensiuni.
Preturi.
Avantaje si dezavantaje fata de concurenta.
Particularitati sezoniere.
Analiza vanzarilor en gros:
Varsta
Sexul.
/ Obiectivele designului
(Aici trebuie mentionate obiectivele specifice de design)
Designul nou/revolutionar/novator.
C
Imaginea.
Caracterele distinctive.
Tarile de livrare.
2 Cerinte referitoare la consumator:
Importanta:
Stilului.
Formei.
Culorii.
Calitatii de material.
Vizibilitatii produsului.
Cererea consumatorului de a vedea si manipula obiectul inainte de
cumparare.
Necesitatile de depozitare.
Masurarea.
Conditii pentru depozitarea ambalajului dupa folosire.
Protectia consumatorului fata de posibile riscuri create de produs.
3 Aspecte ecologice:
Contaminare microbiologica.
Gaze/mirosuri,
* Zdrobire.
* Cadere.
* Strire.
* Perforare.
tiparire/decorare.
Furnizorii cu care exista relatii preferentiale.
Furnizori la care nu trebuie sa se apeleze sub nici o forma.
Lucrarile de ambalare realizate prin contractare in exterior.
Analiza costurilor lucrarilor de ambalare existente.
A
Procese:
Sterilizare.
Supraimprimare.
Inspectie / control de calitate.Impachetarea (in lazi, baxuri etc.) a unitatilor
de produs ambalateImpachetarea exterioara - in conteinere.
Depozitare:
Metode.
Termene.
Restrictii de stivuire / Inaltime.
Tabel 18.4
Lista nr. 4 - Cerinte suplimentare de design tehnic
Punctele din aceasta lista se refera la aspeaele legate de distributie si
comercializare, precizate in specificatia de design tehnic.
/ Cerinte referitoare la distributie:
Metode de distributie:
Comanda prin posta. En gros. En detail. - Direct.
Consumator.
Metode si mijloace de:
Transport.Incarcare.
Depozitare.
Depozitare in magazinul cu ridicata (inclusiv cash and carry).
Depozitare in magazinul de vanzare cu amanuntul.
Vizibilitatea produsului.
Posibilitatea examinarii tactile a produsului.
Tabel 18.5
Lista nr. 5 - Designul grafic al ambalajului
Aspectele pe care trebuie sa le aiba in vedere proiectele de design grafic. /
Obiectivele designului:
Design nou.
Design actualizat:
Continuitatea designului / analiza elementelor existente. Integrarea /
extinderea gamei.
La nivelul ochilor.
Sub / peste nivelul ochilor.
Expunere in funqie de marca / grup de produse.
Latura expusa pririi cel mai frecvent:
invecinare:
Cu produse ale concurentei. Cu alte linii de produse.
4 Cerinte referitoare la expunerea in magazinele de desfacere cu ridicata
(inclusiv cash and carry):
Marcarea codului / etichetei pe cutia sau lada exterioara.
5 Cerinte de productie:
Numarul de culori / suprafete lacuite;
Dimensiunea de functionare.
Cerinte artistice.
Restrictii de cost.
Tabel 18.6
1 Cerinte speciale:
Modificari anticipate ale textului.
Indicatii promotionale
Coduri cu bare.
Armonizarea aspectului ambalajului cu reclama si cu punctul de
desfacere.
2 Cerinte legale:
Informatii de avertizare.
Legislatia care trebuie respectata:
Materiale.
Procese.
Cerneluri.
Modul / forma de ambalare.
Tabel 18.7
Lista nr. 7 - Cerinte de ordin administrativ
Informatii de ordin administrativ de care trebuie sa se tina seama inca din
stadiul de inceput al proiectului, precum si in punctele de analiza de pe
parcurs
1 Timpul necesar pentru dezvoltarea si realizarea proiectului.
2 Existenta unor informatii rezultate din cercetarile intreprinse anterior.
3 Studiile prevazute pentru sistemul de ambalare si testele incluse in
proiect.
4 Necesarul de conteinere de transport sau a unor puncte de vanzare
asociate.
(Multumiri: Autorul isi exprima recunostinta fata de firma Seibert/Head Ltd
pentru permisiunea de a reproduce, in forma modificata, "Lista aqiunilor
prevazute de specificatia de ambalare a produsului" din care au fost
extrase listele 1-7).
Etapa de design
Directorul de design trebuie sa decida de cata informatie are nevoie
echipa pentru a incepe proiectul. Daca-i ofera prea multa informatie si
prea de timpuriu, ii poate inhiba creatitatea. Dar prea putina informatie si
prea tarziu poate duce la pierdere de timp prin incercarea de a gasi solutii
ce se vor dovedi inaplicabile.
In cazul in care studiul de ambalare implica atat design structural, cat si
grafic, este bine sa se identifice mai intai solutiile de design tehnic, adica
sa se sileasca formele si materialele de ambalare cu potentialul cel mai
mare. Totusi, acest lucru nu trebuie facut separat - un design cu potential
maxim trebuie sa rezulte mai degraba din imbinarea armonioasa a
structurii si graficii inca din fazele initiale, si nu din abordarea graficii intr-o
etapa ulterioara.
Prin urmare, etapa intai trebuie sa se concentreze asupra conceptiei
tehnice, la inceput pe baza unor schite si apoi trecand rapid la machete
tridimensionale sau imagini tridimensionale create pe calculator. Desi nu
incape nici o indoiala ca tehnologia calculatoarelor a progresat foarte
mult, inca nu s-a ajuns sa poata fi inlocuita macheta, care poate fi vazuta
si atinsa ca si obiectul adevarat. intrucat se intampla rareori sa existe o
singura solutie pentru o problema de design, si in aceasta etapa pot fi mai
multe solutii posibile si demne de a fi aprofundate. Designul este o
combinatie de gandire creativa si analitica. Fiecare solutie creativa
necesita analiza, verificare prin raportarea la cerintele specificatiei si cele
silite in urma studierii magazinelor, zitelor la fabrica si discutiilor purtate.
Odata silite directiile designului tehnic, cel grafic poate incepe sa
exploreze diferite variante, concentrandu-se, de obicei, pe panoul principal
al ambalajului dar luand in seama si felul in care se poate interpreta
designul pe celelalte suprafete ale ambalajului. Studiile facute asupra
magazinelor ne pot spune cum si pe care raft urmeaza sa fie asezat,
probabil, produsul. Acesta este momentul in care trebuie valorificate
aceste informatii, neuitand nici o clipa ca prima sarcina a ambalajului este
de a scoate produsul in edenta pe raft.
Este normal sa i se prezinte clientului studiul in toata amploarea sa,
indicandu-i si justificandu-i pistele care trebuie abandonate si pe cele care
pot fi duse mai departe. Argumentatia trebuie sa tina seama de toti
factorii implicati in proiect, inclusiv costul, consideratiile ecologice - deci
aspecte practice, ca si aspecte referitoare la imaginile folosite, caracterul
distinctiv etc. Trebuie sa tinem cont ca, in acest stadiu, exista
oportunitatea producerii unei identitati unice a marcii respective, doar pe
baza formei.
Etapa a doua a procesului de design implica dezvoltarea directiilor
considerate ca promitatoare la sfarsitul etapei intai. Din punct de vedere
tehnic, pot aparea extinderi ale gamei aflate in lucru. Aproape sigur, in
aceasta etapa se sileste proiectul de specificatii tehnice (caietul de
sarcini). Pe baza directiilor generale din etapa anterioara, se
experimenteaza o serie de solutii grafice. Daca trebuie ambalata o gama
mai larga de produse, se poate face o alegere reprezentativa, pentru a se
sili un indrumar de baza in vederea aplicarii ulterioare la intreaga gama.
In finalul acestei etape, proiect este revazut in intregime si prezentat
clientului impreuna cu o serie de recomandari bine argumentate. Daca
este nevoie de un studiu de piata, acesta se include in acest stad: u si se
face, de obicei, cu ajutorul unor modele finisate.
A treia etapa consta in desavarsirea si armonizarea designului in urma
rezultatelor furnizate de studiul de piata. Se definitiveaza specificatiile
tehnice si se calculeaza costurile finale. In acest moment, se introduc -
daca este cazul - variantele grafice care permit modificarile cerute de
limbile in care este scris textul.
Ca verificare - si inainte de a trece mai departe cu partea artistica - este
bine sa se recapituleze calitatile care trebuie realizate:
Unul dintre elementele care pot atrage si convinge consumatorii sa cumpere o marca,
ambalajul este o componenta cheie a mixului de marketing.
Desi se cheltuiesc sume foarte mari pentru evaluarea impactului reclamelor, multi marketeri
uita sa testeze ambalajul, pierzand in acest fel o oportunitate de a creste vanzarile. Acest
articol exploreaza atat modul in care ambalajul influenteaza cumparatorii in magazine, cat si
impactul sau pe termen lung asupra celor care utilizeaza marca.
Ambalajul are numeroase roluri, care pot varia in functie de marca si de categorie.
Ambalajul indeplineste un rol functional de a acoperi si proteja continutul produsului atat in
magazin, cat si in casa cumparatorului, dar in multe piete, ambalajele au dezvoltat functii care
il leaga de experienta oferita de produs de exemplu, capacele bauturilor pentru sportivi si
dispozitivele adaugate la cutiile de bere care creeaza spuma atunci cand berea este turnata in
pahar.
Ambalajul are un rol important ca vehicul informational, continand detalii despre ingrediente,
modul de folosire, depozitare, aportul nutritiv si pret. Cumparatorii trec pe langa sute de marci
atunci cand viziteaza un magazin, iar factorii estetici sunt esentiali pentru a face ca marca sa
iasa in evidenta, pentru a capta atentia cumparatorilor si a face ca utilizatorii sa o poata gasi
cu usurinta.
Conform unui studiu Daedalus Millward Brown, in jur de 40-60% dintre cumparaturi se
desfasoara intr-un mod programat, cumparatorul acordand putina atentie alegerii intre marci.
Acest lucru se intampla de obicei deoarece cumparatorii stiu deja ce marca intentioneaza sa
cumpere inainte de a intra in magazin.
In acest caz, usurinta de gasire a marcii joaca un rol-cheie. Orice dificultati intampinate de
cumparator atunci cand incearca sa gaseasca marca pe care o doreste il pot face mai dispus sa
ia in considerare alte optiuni. Marcile care pot fi identificate foarte usor au o foarte mare
capacitate de a transforma cererea pre-existenta in cumparare. Teoretic, pe masura ce
cumparatorii sunt din ce in ce mai presati de timp, cunosc mai multe despre marci si sunt pusi
in fata mai multor alegeri, va deveni din ce in ce mai dificil de spart acest tipar al cumpararii
programate.
Folosirea unei culori sau a doua culori pentru un ambalaj implica o creativitate sporita,
avand restrictia folosirii culorilor la nivel cantitativ. Este mai complex sa creezi in una
sau doua culori, insa uneori, daca executia este reusita, au un impact exceptional la
raft, ies in evidenta prin simplitate si design. In acest sens ambalajul editiei speciale
Evian 2004 este printre cele mai reusite exemple de packaging temporar in doua
culori. Albastrul, utilizat in cele 2 nuante, impreuna cu forma sticlei sunt unitare si
reprezinta, imaginea unei picaturi de apa. De asemenea, un alt exemplu de succes este
ambalajul binecunoscutei Kit-Kat, care sparge canoanele ambalajului competitiei in
categoria dulciurilor, prin simplitate si design.
Ambalajele cu 4-5 culori sunt cele mai frecvent intalnite si sunt utilizate pentru a
transmite o anume subtilitate sau pentru a crea un anumit nivel de impact vizual; acest
tip de ambalaj este pozitionat in extrema: ori pentru produse value, ori pentru
produse scumpe, atingand un nivel ridicat de rafinament. Totusi, luand in considerare
globalizarea pietei si avansul tehnologiei, numarul ambalajelor cu 4-5 culori, a crescut
semnificativ, facandu-l pe consumator sa isi schimbe perceptia asupra calitatii
produsului achizitionat.
Ponderea cazurilor in care cumparatorii iau in considerare mai multe marci variaza de obicei
tot intre 40-60%. In aceasta perioada, ea este insa in crestere. Ne aflam acum intr-o perioada
exceptionala, in care tiparele predefinite de cumparare sunt din ce in ce mai fragile,
cumparatorii devenind mai atenti la alegerile pe care le fac, declara oficialii Daedalus
Millward Brown. Optiunile sunt cantarite cu atentie in trei situatii:
1) atunci cand bunurile nu sunt cumparate frecvent, iar procesul decizional este de durata;
2) atunci cand apare un element sau un context care sparge tiparele de cumparare;
3) atunci cand nu exista o preferinta foarte clara pentru o anumita marca.
Pentru acest tip de cumparatori, care aleg marca in magazin, rolul ambalajului este acela de a
atrage atentia si de a incuraja incercarea marcii. Acest lucru se poate realiza prin:
- un design, o forma sau o culoare cu impact vizual puternic;
- comunicarea unui mesaj rational puternic prin intermediul ambalajului (ex. organic, continut
scazut de grasimi etc.);
- comunicarea unei oferte (ex. o reducere de pret, o oferta de tipul cumperi una, primesti una
gratuit).
Ambalajul trebuie sa joace diferite roluri pentru a actiona atat asupra cumparatorilor care fac
achizitii programate, cat si asupra celor care iau mai multe optiuni in considerare. Desi aceste
roluri nu sunt neaparat ireconciliabile, ele tind spre directii diferite. Factorul determinant
pentru design-ul ambalajului este pozitia de la care porneste marca. Este o marca noua cu o
cota mica de piata, care incearca sa atraga atentia asupra ei, sau este un jucator dominant in
categoria sa?
Contextul raftului
Tinand cont de concurenta ridicata din retail, o marca trebuie sa iasa in evidenta si sa capteze
atentia cumparatorilor. Un ambalaj cu un design frumos poate fi dificil de reperat pe raft
printre competitori. Trebuie sa tinem cont si de efectul obtinut la raft prin alaturarea unitatilor
individuale de exemplu, in Marea Britanie, marca de ceai PG Tips are pe ambalaj un model
cu o frunza, iar atunci cand ambalajele sunt asezate unul langa altul, frunzulitele formeaza un
model.
Globalizarea
In concluzie, ambalajul ar trebui tratat cu tot atat de multa grija si atentie ca si alte forme ale
comunicarii de marca si ar trebui testat atat inainte de finalizarea design-ului, cat si din punct
de vedere al performantei in piata, pentru a verifica modul in care functioneaza.
Informatii furnizate de
Daedalus Millward Brown
1. ARGUMENT 3
2. LEGISLATIE 4
3. ETICHETAREA PRODUSELOR ALIMENTARE- PREZENTARE 5
4. PREAMBALAJUL PRODUSELOR 7
Legislatie 7
Aplicarea semnului e 7
5. ETICHETARE NUTRIIONAL 8
Legislatie 8
Etichetarea nutritionala a produselor alimentare-prezentare 8
6. ETICHETAREA PRODUSELOR ECOLOGICE 10
Legislatie 10
Domeniu de aplicare 10
Norme aplicabile produciei 10
7. STUDIU DE CAZ: CIOCOLATA. 12
Etichetarea 12
Legislatia 13
Produsele in cauza 13
Compozitia 12
Denumiri comerciale, definitii si caracteristici 14
Ingrediente optionale autorizate. Adaugarea de ingrediente 16
Grasimi vegetale 16
Concluzii 16
BIBLIOGRAFIE 19
De ce este importanta eticheta? Este o intrebare la care multi consumatori dau un raspuns vag:
pentru a stii ce mananc, insa stim cu adevarat ce mancam? Majoritatea ingredientelor fie au
denumiri stiintifice, fie sunt codate sub forma de E, lucru care nu duce la intelegerea in
totalitate a etichetei si cu atat mai putin nu elucideaza efectele pe care acesti adiviti le au
asupra organismului uman.
Definitie dex: ETICHT, etichete, s. f.. Bucat de hrtie, de carton etc. care se aplic sau se
leag de pachete, sticle etc. i pe care se indic coninutul, preul, posesorul, destinaia etc.
Eticheta este un termen care se foloseste in toate tipurile de industrii insa are acelasi scop: de
a infirma utilizatorul/consumatorul cu privire la continutul produsului, modul de utilizare,
condtii de pastrare, numele producatorului si chiar pret.
Am ales aceasta tema deoarece consideram ca este foarte important ca produsele alimentare sa
fie corect etichetate pentru ca si consumatorul sa cunoasca in detaliu continutul lor. Ritmul
dezvoltarii industriei alimentare si in contextul crizei economice mondiale, consumatorul
doreste sa cumpere produse cat mai ieftine determinanadu-l astfel pe producator sa folosesca
cat mai multi aditivi si substituenti. Insa, in lipsa unei educatii alimentare a consumatorului,
eticheta este doar o interfata intre beneficiar si furnizor, ne mai indeplinind scopul pentru care
a fost creata: diferentierea produselor de calitatea si a celor false(de calitate inferiora).
Odata cu constientizarea consumatorului, cu informarea acestui asupra pericolelor la care se
expune consumand unele produse alimentare, eticheta va reprezenta un factor de decizie in
procesul de cumparare.
Etichetele trebuie prezentate in limba tarii unde se comercializeaza produsele. Exista situatii
in care produsele alimentare fiind importate, se lipeste peste eticheta intiala, o alta noua care
nu este lizibila, caraterele fiind mici sau chiar sterse, lucru ce impiedica o alegere judicioasa a
produselor.
2. LEGISLATIE
Principalul rol al etichetrii este acela de a oferi informaii. Frecvent, gradul de detaliere
necesar, limba n care apar informaiile sunt reglementate de ctre guverne la nivel local,
astfel nct productorii dein un control destul de redus asupra etichetei. De altfel, etichetarea
modern a produselor alimentare, presupune un mesaj mai bogat i mai variat de informaii
utile comerului i consumatorilor, un loc de prim ordin tinznd s l aib informaiile de ordin
nutriional.
Prezentul regulament, in vigoare din 12.12.2011, se aplic operatorilor din sectorul alimentar
n toate etapele lantului alimentar. Acesta se aplic tuturor produselor alimentare destinate
consumatorului final, inclusiv cele oferite de comunitate, sau care urmeaz s fie furnizate
comunittilor.
La raftul unui mare magazin, un ambalaj are nevoie de mai putin de 3 secunde
pentru a atrage atenia cosumatorului, mai ales c 70% dintre deciziile de cumparare
se iau la raft, dup cum se tie. n acest context, cum iese n eviden un ambalaj n
peisajul raftului unde sunt prezente sute, mii de alte produse?
Am identificat cele mai importante patru elemente prin care un ambalaj poate fi uor
recunoscut la raft. Acestea sunt: culoarea, forma, utilitatea i aspectul.
Culoarea este este cel mai important aspect al memorabilitii unui ambalaj, este
primul lucru pe care l reii la un ambalaj. Cel mai elocvent exemplu este ambalajul
Milka, culoarea mov aprnd pe toate ambalajele produselor sub acest brand, chiar
i pe cele mai noi sortimente de Milka.
Pe de alt parte, forma poate face diferena la raft. Dou exemple n acest sens.
Primul: Toblerone care se distinge imediat i nu are cum s treac neobservat. Pn
i experiena de a mnca o ciocolat Toblerone, n sine, este una memorabil.
Cel mai important rol pe care l joac ambalajul la raft nu const att de mult n a
comunica, ci mai degrab n a activa comunicarea construit de marc, adic toate
asocierile cu marca pe care consumatorul i le-a format nainte de a intra n magazin.
Pentru a realiza acest lucru, este vital ca ambalajul s fie integrat cu alte forme ale
comunicrii de marc. Una dintre aceste forme este Social Media.
Ei bine, rolul ambalajul se schimb atunci cnd produsele sunt comandate online. Nu
mai e nevoie ca acesta s tachineze, s manipuleze, s atrag i s informeze
cumprtorii, ca parte a procesului de luare a deciziilor de pre-cumprare.
Pe de alt parte, 38% dintre cumprtori merg s vad produsul n magazin, dup
care l cumpr online sau de la alt retailer. Este concluzia recentului Studiu GfK
FutureBuy realizat n Romnia care a evideniat apariia unei nou specii de
cumprtori: Xtreme Shoppers = Economie + Tehnologie. Acetia sunt n coontrol,
foarte eficieni i se informeaz pe toate canalele dar n acelai timp sunt i
dependeni de tehnologie.
Ancorele online-ului sunt mai degrab raionale, n timp ce offline-ul are o puternic
ncrctur emoional. Aadar, btlia este ctigat sau pierdut pe un ecran de
calculator, smartphone sau tablet. Istoricul cumprturilor i reputaia produsului
este mult mai important n aceast situaie. Cu alte cuvinte, experiena anterioar
cu retailerul, cu magazinul, cu marca, cu produsul sau chiar cu ambalajul, n sine,
sunt n continuare elemente dominante n procesul de cumprare online.
Revista retail-FMCG.ro a fost partener media al evenimentului Print & Pack, din
cadrul Print & Sign 2014, alturi de Kooperativa 2.0.
n fiecare diminea putei primi gratuit, direct pe adresa dvs de e-mail, cele mai
proaspete tiri din retailul alimentar i din industria FMCG. Abonai-v
la newsletterul zilnic gratuit.
Funciile ambalajelor
Indiferent de gradul de dezvoltare economic a unei ri, mrfurile produse i comercializate sunt
de neconceput fr ambalaj. n momentul de fa, la nivel mondial aproximativ 99% din producia
de mrfuri este ambalat. Considerat mult timp ca un simplu obiect utilitar, concepia despre
ambalaj s-a modificat considerabil, el fiind cel care permite circulaia produselor din momentul
fabricaiei pn la consumatorul final.
Importana ambalajului, considerat parte integrant a unui sistem, este evideniat de principalele
funcii pe care ambalajul trebuie s le ndeplineasc. Acestea sunt: conservarea i protecia
produselor, manipulare, transport, depozitare, informarea i promovarea produselor.
BIBLIOGRAFIE
Biro, A.; Dragan, M.; Nistor, R.; Chis, A. : Bazele merceologiei; Editura Casa cartii de stiinta,
Bucuresti 1998, p.97-115
Botea, T. : Ambalaje si tehnologii de ambalare in industria alimentara; Universitatea Politehnica,
Facultatea de mecanica, Timisoara, 1996, p.134-166
Foltean, F.; Ladar, L.; Costinel, D; Ionescu, G.; Negrut, C. : Marketing international; Editura
Brumar, Editia a II-a, Timisoara, 2001, p.144-149
Fratila, R.; Chis, A.; Biro, A.; Nistor, R.; Dragan, M.; Mihaiu, R. : Bazele tehnologiei si
merceologiei; Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p.211-131
Fratila,R.; Chis, A.; Nistor, R. : Merceologie; Presa Universitara Clujeana, Cluj, 2001, p.82-95
Koltler, P. : Managementul marketingului, Editura Teora, Editia a II-a, p.566-570
Koltler, P.; Armstrong, G.; Saunders, J.; Wong, W. :Principiile marketingului, Editura Teora, Editia
Europeana, p.678-681
Cuprins