28

PROTETICA

MODIFICAREA NOMINALIZARII
EDENTATIILOR
)
DUPA COSTA
S. Ionilff
Lucrare efectuatd in cadrul Facult5lii de Stomatologie
a Universitdtii de Medicin[ qi Farmacie,,Carol Davila" BucureEti

Rezumat
Varietatea mare a edentaliilor parliale a determinat folosirea diferitelor clasificdri ale stdrii de edentalie, clasificarea
Kennedy - App legate Jiind folositd de maj oritatea autorilor
Fdrd a contesta rdspdndirea internalionald a acestei clasiJicdri, autorul considerd cd ea este utild tn cazul edentaliilor care
potfi tratate prin proteze mobilizabile.
In Romdnia se utilizeazd de preferinld denumirea edentaliilor dupd COSTA, la care primul Si cel mai important criteriu este
topografia edentaliei. Sunt prezentate toate celelalte criterii enunlate de COSTA, autorulfdcdnd cdteva precizdri Si modijicdrl
Cuvinte cheie: proteticd, edentalie, nominalizarea edentaliilor.

Edentafia pa{.jald repreziutd o stare pato- . clasa I termino-terminali, bitermi-

logicd reztitatd, in urma pierderii unuia sau mai - edentafie
nal[, terminal[ bilateral[;
multor^din{i de pe o arcadd.. . clasa a II-a edenta{ie uniterminald, terminalX
In funclie de numdrul dinlilor pierdu{i exist5 o unilateral[; -
multitudine de combinalii care se pot intdlni incazttL . clasa a III-a edenta(ie laterali;
instaldrii stirii de edenta(ie. COSTA qi BIOLARU . clasa a IV-a - edenta{ie frontalI.
au calculat c[ pe un singur maxilar pot exista 65.000 - stomatologic[ din Romdnia s-a
in practica
de posibilit5li de edentalie, 4 dinli absen{i pot crea generalizat denumirea edentafiilor pe baza :uriror
1 .820 de forme de edenta(ie, iar 8 din(i lipsi peste criterii stabilite de peste trei decenii de Eugen
18.000 de posibilit6li de forme de edenta(ie. - COSTA.
Varietatea mare a formelor de edentatie a in cele ce urmeazi vor fi reamintite cdteva din
impus necesitatea sistematizdrii acestora intr-o criteriile propuse de COSTA pentru denumirea
clasificare cdt mai cuprinzdtoare, ceea ce a condus la
enunlarea a numeroase astfel de clasificbri.
Clasificarea iniliata de KENNEDY (1923)
cu complet[rile aduse de APPLEGATE -
a cdgtigat
-
num[rul cel mai mare de adep{i, fiind frecvent
folosit[ in stomatologia internafional[.
Consider5m ci aceastd clasificare nu este
suficient de sugestiv5, uneori putAnd sX fie chiar
derutant[, in special pentru acele edentafii care pot
beneficia de tratament protetic conjunct. Astfel, in
cazul absenlei unui singur molar qi a tuturor dintilor
frontali (fig. 1) denumirea edenta{iei dup[ Kennedy
este ,,edentalie clasa aIII-a cu o modificareoo, dar nu
edentalia molarului (clasa a III-a) este cea care
qeeazd dificultdli de protezare, ci edenta(ia celor
;ase dinli frontali (,,modificarea"). De altfel, atunci
cind se ofer[ explica{ii llmuritoare pentru
clasificarea Kennedy, in scopul clarificdrii sunt
folosite nominaliz[ri topografi ce : Fig. 1. Edentalie clasa a III-a Kennedy cu o modificare

'1' Prof. Dr. , $eful Catedrei Protetici Dentari Fixd gi Ocluzologie, Facultatea de Stomatologie, U.M.F. ,,Carol Davila" Bucureqti.

Stomatologia (Buc)

edentaliiloq la care se vor adduga completlrile qi
corecfurile ce le consider[m necesare.
Criteriul de bazd de la care porneEte no-
minalizarea edentatiilor este criteriul topografic,
zona frontali sau laterall in care este situatd
brega -edentati. Astfel, absenla- unuia sau mai multor
dinli din zona frontal[ primeqte numele de edentalie
frontald (frg. 2), iar absen{a unuia sau mai multor
dinli din zona din(ilor cuspidafi primeqte numele de
edentalie laterald (fig. 3).
Fig. 2. Edentayie frontald
Fig. j. Edentalie laterald
in denumirea edentaliilor dupd COSTA
intervin doui precizdri importante:
I edenta{iile frontalS sau laterali se refer[ la
edenta(ii intercalate, deci bregele sunt m5rginite
la ambele extremitdti de dinli restan{i. Daci
breqa edentatd nu este limitatd decdt anterior de
dinli restanfi, ea primegte denumirea de
edentalie terminald (fig. 4);
I existd situalii cAnd in aceeaqi breql din{ii
pierduli sunt din ambele zone (lateralI qi
frontal6), edenta{ia de acest fel primind un
calificativ suplimentar: edenta{ie extinsd (ftg. 5).
Vol. XLIV
29
Fig. 4. Edentalie terminald
Fig. 5. Edentalie extinsd
Consider6m c[ este necesar s5 se fac[ ur-
mitoarea precizare: o singuri brefi primegte o
singurl denumire topografic[ (frontali sau
lateral[). Pentru a exemplifica mai simplu pre-
zentdm urmdtoarele situalii clinice: absenla dintelui
25 este o edentalie laterald (fig. 6); absenla dinlilor
24,25,26 este tot o edentalie laterald (frg.7).
in legdtur[ cu absenla dinlilor cuspidali
COSTA face precizarea cd absen{a numai a
molarului de minte nu este consideratd ca o formd
clinicd de edentalie, in timp ce prezenla molarului
de minte atunci cdnd limiteazd o bresd edentatd are
importanld, schimbdnd denumirea edentaliei, tn
multe cazuri modificdnd chiar solulia terapeuticd
(fig. 8 qi 9).
Un alt criteriu enuntat de COSTA se referi la
ordinea in care sunt numite edentaliile atunci cdnd
exist[ mai multe breqe pe cele doud maxilare: int6i
la maxilar de la dreapta la stdnga, apoi la mandibuli
tot de la dreapta la stAnga. Consider[m cI este logic
ca breqele sd fie nominalizate in ordinea celor
Nr. 1 - 211998
30

Fig. 6. Edentalie laterald Fig. 9. Edentalie laterald dreaptd maxilard

patru cadrane, a$a cum se face $i notarea

interna{ionald a din[ilor. Ca atare, breqele vor fi
nominalizate in urm[toarea ordine: hemiarcada
dreaptd maxilard, hemiarcuda stdngd maxilard,
hemiarcada sfingd mandibulard, hemisrcada
dreaptd mandibulard.
In canil prezentei mai multor brege pe un
maxilar, nominalizarea lor se va face conform
criteriului topografic Ai in ordinea precizatdmai sus.
Edenta{iile de pe aceea;i hemiarcadl se despart
prin virgald (,), iar edentafiile diferite de pe cele
dou[ hemiarcade ale aceluiaqi maxilar se despart
prin linie (-)in scris gi se pronunld litera ,,M" dela
median, pentru a preciza trecerea de pe o
hemiarcad6 pe cealaltd (fig. 10).
Aqa cum s-a arltat mai sus, atunci cdnd in
aceeasi bresd linsesc dinti din ambele resiuni
(aterali qi frontali) ale unei hemiarcade, edenta{ia se
Fig. 7. Edentalie laterald
numeqte extinsS. In virtutea criteriului referitor la
faptul ci o singurl breqi primegte o singur6

W
d6 &
@
Fig. 8. Edentatie terminald dreaptd maxilard Fig. 10. Edentalie L, F - E L, T (latero, fronto Mfronto, latero,
terminald) maxilard

Stomatologia (Buc)
 31

denumire topografici, in cazttl acestui tip de

edentalie, dupl denumirea topograficl dat[ de
primul dinte absent se adaugS calificativul
,,extinsl". Cum ordinea nominalizdrii edentafiilor a
fost deja stabilitd (hemiarcada dreaptd
hemiarcada sting[ la maxilar gi hemiarcada stdngi
e@i D I

hemiarcada dreapti la mandibul[), denumirea

-topograficb se face dup[ regiunea din care este
primul dinte absent, astfel c[ brege perfect simetrice
primesc denumiri diferite (fig. 11).

sPD @ ffi
I
Fig. t3. Edentatie L, , O Mfronto, tateratd)
*:::,il?fronto
denumiri topografice frontale, fiind dou[ breqe),

#%
Fig. 11. Edentalie L ext. - F ext. (latero extinsd Mfronto
extinsd) maxilard
Dacd insd breqa edentatd cuprinde dinli
frontali gi laterali de pe aceeagi hemiarcaddfiird afi
limitatd posterior de vreun dinte restant, denumirea
de edenta{ie extins[ nu este corect6, in acest caz
c6nd existl o singurd breq[ in regiunea frontali cu
din(i absenli din ambele hemiarcade nu poate exista
decdt o singur[ denumire topografici frontald.
Astfel, situalia clinicd in care sunt absenli dinlii: 16,
15,14,11,21,22,25,26 se va nota corect ,,latero
fronto -
laterald, liniile intre care este intercalat6
-
denumirea ,,frontal6" sugerdnd absenfa unor dinli
frontali atat din hemiarcada dreapt6, cdt qi din cea
stdng6. in acest caz liniile nu mai semnifici linia
median6, deci in citirea edentaliei nu se mai
pronun{i ,,M" (de altfel nici nu existd doud linii
mediane!) (fig. 1a).

Nib
I
fiind vorba de o edentalie terminal[ (frg. l2).
O completare pe care practica a impus-o se
referi la edenta{iile la care fn aceeasi bresd lipsesc
dinti frontali atdt din hemiarcada dreaotd cdt si din
cea stdngd.In timp ce absenla din{ilor 76, L5, 74,
12, 21, 24, 25, 26 este nominalizatb corect ,,latero,
fronto fronto, laterald" (fig. t3), (deci doud
-

@ ffi
Fig. 14. EdentalieL- F - L (atero-fronto-laterald) maxilard

Este exclusd posibilitatea confuziei in no-

Fig. 12. Edentalie terminald sttngd maxilard
mtnalizareaunei astfel de edentalii: cunoscdndu-se cI
,,citirea" breqelor se face la maxilar de la dreapta la
stAnga este evident ci cele dou[ breqe ,,laterale" sunt
situate una in dreapta gi cealaltd in stdnga, deoarece
cea de-a doua denumire ,,lateraldo'urmeaz6 denumirii
,,frontalb".
Am amintit mai sus despre faptul cd unele
edenta{ii primesc calificativul suplimentar ;,extins6".

Vol. XLIV Nr. 1-211998

32

ln nominalizarea prop:usi de COSTA se foloseau protezarea edentatiilor restante printr-o protezd

inci doui calificative suplimentare: cdnd in aceeasi
bre;d lipsesc I-2 dinli edentalia se numeEte
,,redusd", iar cdnd in aceeasi breSd lipsesc i sau
mai multri dinli edentalia se nume;te ,,extinsd". in
acelaqi fel COSTA considera cI atunci cdnd pe o
arcadd mai sunt prezenli numai 1-2 dinli edentalia
primeqte denumirea de edentalie " subtotald " .
Considerdnd ci denumirea edentaliei rebuie
s[ dea o orientare asupra solufiei protetice, COSTA
suslinea c5 edenta{iile pa(iale intinse qi in special
edenta{ia subtotald nu pot beneficia dec6t de
tratamentul prin protezl mobilizabilS.
Ficdnd precizarea ci aportul de ,,din1i st0lpi"
suplimentari prin intermediul implantelor modificd
practic tipul edenta{iei Ei solulia proteticd, fiard a
nega total cele suslinute de COSTA referitor la
edentalia pa(ial[ intinsd qi edentalia subtotal[,
considerlm cd sunt necesare qi aici cdteva corecturi.
Exist[ brege intinse (dupi COSTA) realizate
prin pierderea a patru dinfi, care beneficiazl de
tratament prin protezi fixi, aga cum este edenta{ia
celor patru incisivi. $i denumirea de ,,edenta{ie
subtotali" trebuie reconsideratS, in sensul cd
num[ru] de din{i restanfi ca singur criteriu nu este
suficient, la acesta fiind necesar sd se asocieze Ei
topografia din(ilor restan{i. Dac[ atunci cAnd mai
existi un singur dinte restant denumirea de edenta{ie
subtotalE este intrutotul justificatd, solulia proteticd
fiind o protezd mobilizabil5 subtotal5 conceput6
aproape dup[ aceleaqi principii ca proteza tota16,
prezen{a a doi din{i restan{i pe o arcad[ nu obligl
totdeauna la realizarea unei proteze subtotale.
Astfel, cdnd cei doi dinfi restanfi sunt caninii, in cele
mai multe caz;ttri se recurge la o solufie mixt6: in-
chiderea breEei frontale printr-o protezd fix[ qi
mobilizabild termino-terminal[.
De asemenea, prezenta a patru dinli restan{i
nu se incadreazd dupd COS'IA in denumirea de
edenta{ie ,,subtotal[", deci nu se impune protezarea
mobilizabild. $i in acest caz mai important dec0t
numdrul dinlilor restan(i este modul de repartizare
topograficd a acestor din{i: dac[ cei patru din[i
restan{i sunt caninii gi cite un molar pe fiecare
hemiarcadd, solulia protetic[ de eleclie este puntea
totalS (evident ci la stabilirea solutiei protetice
concur6 gi mul1i a\i parametri); dac6 ins6 cei patru
dinfi restanli sunt repartiza{i topografic nefavorabil
grupali,
-este singuradesolu{ie - indiferentmobilizabil[
exemplu protezarea
proteticd, dac[ acegti
patru dinli sunt incisivii (cdnd se poate vorbi de o
edenta{ie termino-terminalS) sau al{i dinti aliturali.
In acest caz denumirea sugestiv[ este cea de
,, edentalie subtotald".
Dac6 la o arcadl cu anodonlie de molar de
minte lipsesc to{i ceilalli patru molari, dupl COSTA
ar fi doui edentalii par[iale ,,reduse", ceea ce
sugereazl posibilitatea protez[rii conjuncte, ori este
cunoscut c[ solulia terapeuticl de elec(ie intr-o
astfel de edentalie termino-terminal5 este proteza
mobilizabilS.
Avdnd in vedere cele de mai sus, considerbm
c[ trebuie si se renunle la denumirile de edenta]ie
parfial6 ,,redus6" gi ,,intins6", iar denumirea de
edenta{ie subtotald trebuie folosit[ numai coroborat
cu topografia din(ilor restan{i.
In concluzie, putem afirma cd nominalizarea
edenta{iilor dupl COSTA cu complet[rile qi
corecturile prezentate in acest articol reprezintl o
necesitate atdt pentru practica stomatologic[, cdt qi
pentru cercetarea gtiinfific6 cu caracter aplicativ.

Bibliografia la autor.

Changes of the criterinfor the COSM edentulous span classification - Summary

The great variety ofthe edentulous span length and topography has determined many systems ofdenomination among various
authors. The world-wide used classification is the Kennedy
the author of this paper considers that Kennedy
- Applegate system. Despite the international widespread of this system,
Applegate classifi.cation is useful especially for the removable prosthetic dentistry.
-
The most frequent system of the edentulous span denomination used in Romania is COSTA's, in which the main criterion is the
topography of the span. The author depicts all the criteria used by COSTA with some explanatory notes and changes.

Key words: prosthetic dentistry, edentulous span classification, changes.

ModiJication de la dinomination des ddentations d'apris COSTA- Rdsumd

La grande diversiti des identations partielles a ditermind I'utilisation des diffirents classifications d'6tat de l'identation, la
majoritd des auteurs utilisant la classi/ication Kennedy
ddentations qui profitent des prothAses amovibles.
- Applegate, mais cette classification ld est utile dans la situation des
En Roumanie on utilise plut6t la ddnomination des hdentations d'apris COSTA, d laquelle le premier et le plus important
critire est la topographie de l'4dentation.
Sont prdsentis tous les autres critAres 4noncis de COSTA, l'auteur donnant quelques prdcisions et modifications.
Mots clef: prothitique, ddentation, ddnomination des identations.

Stomatologia (Buc)