UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTEN SOCIAL

SPECIALIZAREA ASISTENT SOCIAL
GRUPA 3,SERIA 2

COMUNICAREA DINTRE ADOLESCENI I PRINI

Profesor coordonator-lector universitar doctor Mirela Anghel

Student:Staicu Mdlina-Florentina

2017

1
 CUPRINS

1.Ce este comunicarea?...............................................................................2

2.Relaia de comunicare dintre prini si adolesceni...3

2
 CE ESTE COMUNICAREA?

Comunicarea reprezint schimbul de mesaje ntre cel puin dou persoane din care
una emite(exprim)o informaie i cealalt o recepioneaz(nelege)

Prin comunicare ne exprimm gndurile,sentimentele,dorinele, inteniile,experienele

trite,primim si oferim informaii.Din dinamica acestor schimburi prin invare,omul
se construiete pe sine ca personalitate

O bun comunicare este rezultatul unei bune autocunoateri.Cnd te cunoti suficient

de bine,gndurile ii sunt mai bine structurate,cuvintele sunt mai bine alese pentru a
da forma gndurilor ntr-un mod mai uor de neles de interlocutor(Aniela
Srbu,Psychologies.Editura Gemna pres,1998)

Este ceea ce ne transmitem celorlali despre noi,despre ceea ce gndim,prerea pe care

noi oamenii o avem despre un anumit lucru sau obiect.Felul in care comunicm,ne
reflect tririle i vorbete despre noi n ntregime.

Comunicarea eficient este cea care se face in contextul unei relaii bazate pe
respect,incredere,ascultare,atentie,oglindire.ntr-un astfel de context relaional,doi
oameni pot comunica eficient chiar si in absena cuvintelor
Mihai Jianu afirm faptul c:Aceasta este considerat piatr de temelie in lumea
psihologilor,intruct fr ea nu se poate construi o relaie de orice tip.Comunicarea
este ceva ce fiecare cunoate ns modul si tipul comunicrii sunt cele care fac
diferena intre optim si defectuos

Comunicarea se realizeaz in trei niveluri-dintre care,cel logic(cel al

cuvintelor),reprezint doar 7% din totalul actului de comunicare,38% are loc la nivel
paraverbal(ton,volum,viteza de rostire) si 55% la nivel nonverbal(expresia
facial,poziia,micarea etc.) (Melvin L. DeFleur,Sandra Ball-Rockeach,Teorii ale
comunicarii de mas,Iasi,Editura Polirom,1999)

3
Pe de alt parte,obiectivul comunicrii este acela de a-l face pe interlocutor s simt
s gndeasc sau s se comporte intr-un anume fel.Omul emite stimuli tot
timpul,indiferent de context si situaie.Omul nu poate sa nu comunice si o
face,indiferent daca vrea sau nu.(Mihai Dinu Fundamentele comunicarii
interpersonale,Bucuresti,Editura All,2004,2008)

n comunicare exist anumite bariere ce reduce fidelitatea mesajului transmis,dar si

eficiena acestuia.(Mihai Dinu,Fundamentele comunicarii
interpersonale,Bucuresti,Editura All,2004,2008)

Cu toate acestea n timpul vorbirii comunicarea nu se efectueaz numai prin cuvinte,ci

i prin intermediul tonului vocii,al amplitudinii sau localizrii respiraiei,al variaiei
coloritului epidermei(ndeosebi a celei faciale)al atitudinii noastre .a.De exemplu
pentru nelegerea unui mesaj este nevoie si de comportamentul interlocutorului care
poate fi:pasiv,asertiv sau agresiv.(Mihai Dinu Fundamentele comunicrii
interpersonal,Bucuresti,Editura All,2004,2008)

COMUNICAREA DINTRE PARINI I ADOLESCENI:

Este bine de stiut faptul c relaia dintre printe si adolescent poate fi considerat cea
mai important dintre relaiile care se pot forma n general intre oameni.Pe lng
faptul c este o legatur definitiv i indestructibil,ea ar trebui a fie si cea mai strns
si puternic legtura posibil ntre oameni.Nimic pe lumea aceasta nu se compar cu o
relaie reuita si plin de inelegere,respect si iubire aa cum este relaiile dintre parini
i propriul copil.

Adolescena este cunoscut ca fiind o perioad dificil n special pentru impulsivitatea

pe care o au acetia,pentru nesiguran pe care o simt si dorina de a fi rebeli pentru ca
faptul c se simt uneori nentelei,dar i pentru problemele care apar in comunicare cu

4
cei apropiai n special parinii.Acest lucru,ducnd la furie si frustrare(Vasile Niescu
Adolescena,Editura,iinific i enciclopedic,1985)

Cunoatem cu toi ca adolescena este o perioad ce afecteaz tranziia ntre copilrie

si maturitate (de la 12 la 18-20 de ani).
Unii o consider o etap,ingrat marcat de uimitoare schimbri corporale i
psihologice.Adolescenii arat fizic ca nite aduli,dar experiena de via i mai ales
emoional sunt vulnerabili.Apare dorina de a fi tratai ca niste aduli responsabili i
liberi,dar in realitate sunt maturi si posibili de greeli(Vasile Nitescu
Adolescena,Edit.tiinific i enciclopedic,1985)

Ei inii sunt unii de for i energia lor,dar uneori o dezlnuire fr o direcie

precis,puin haotic.Acetia sunt diferii ca zestre genetic,temperament,ca mediu
educativ si reacioneaz n maniera proprie ceea ce face destul de dificil gsirea unor
tipare si reete de relaionare(Robert CavaComunicarea cu oamenii dificiliEdit
Curtea Veche,2003)

In orice caz toate studiile efectuate confirm importana hotrtoare a comunicarii

empatice(n care te strduieti s-l inelegi pe cellalt fr s-l judeci i s-l
etichetezi,intruct acest comportament blocheaz comunicarea celalalt se nchide sau
caut ali parteneri de dialog)ci s te indentifici in spirit cu partenerul de dialog pentru
a gasi o soluie de ieire din impas sau rezolvarea unei probleme(Robert Cava
Comunicarea cu oamenii dificiliEdit.Curtea Vehce,2003)

O parte esenial a comunicarii parinte-adolescent este si ascultarea.Muli parini fac

greeala de a presupune,ca doar ei trebuie s fie ascultai de ctre acetia numai n
virtutea ascendentului vrstei si a obisnuinelor sociale.
Adolesceni nu doar c trebuie sa fie ascultai cu atenie,dar in cele mai multe cazuri si
incurajai pentru a o deschide sufletete(Vera F.Birkenbihl Antrenamentul
comunicarii,Edit.Gemna pres,1998)

Cea mai important parte a meseriei de printe este dragostea,comunicarea dar i

timpul energia cheltuit pentru un adolescent.Dei iubirea este o condiie sine qua
non a relaiei printe-adolescent,dac aduli nu ineleg nevoile acestora,nu i pot

5
ajuta in mod efectiv.Nevoile adolescenilor nu sunt aceleai pentru toi i nici aceleai
n timp,de aceia fiind nevoie de o bun comunicare.Ele se modific att pe orizontal
ct i pe vertical(Alin Gavreliuc,O cltorie alturi de Cellalt.Studii de psihologie
social,Timioara,Editura de Vest,2002)

Comunicarea cu adolescenii nu este o corvoad,ci o oportunitate de inelegere mai

profund a vieii a conexiunilor interumane,a creterii interioare si evoluiei
spirituale.Muli prini care nu se implic activ att n susinerea material ct i
psihologica a copiilor nu-i dau seama de bucuriile si satisfaciile pe care le pierd.
(Ruxandra Rcanu Psihologie si comunicare Editura Polirom,2009))

Trebuie s mai avem n vedere i faptul c limbajul nu este singura form de

comunicare.ntre printe-adolescent exist ambele forme de comunicare si cea
nonverbal (mimica,gestul),dar i paraverbal(tonul vocii,ritmul vorbirii,inflexiunile
vocale).Dac de exemplu cel cu care vorbeti se incrunt e posibil sa nu fi inteles ce i-
ai spus,dac i incrucieaz braele ne arat c simte nevoia s se apere ori se simte
stngaci ,mutarea greutii de pe un picior pe altul indic nerbdarea.(Ruxandra
Rcanu Psiholgie si comunicare Editura ,Polirom,2009))

Psihologii mai spun c,atunci cand comunic,oamenii nu percep semnale doar

raional.Freud a vorbit de comunicarea de la contient la incontient,spunnd ca prin
aceasta oamenii sunt capabili s perceap i stimuli subtili,necontientizai la nivel
raional(cum ar fi de exemplu mirosul unei persoane si semnificaia lui)

Comunicarea rarisim dintre adolescent i printe poate duce la violen,consumarea

drogurilor si izolare.Parinii punnd sub semnul ntrebrii att vechile metode de
educaie ct si pe cele noi.Unii consider c aceste probleme provin din absenta
comunicare i informare.Dac acetia vor comunica mai des cu parinii si vor
dezvolta deprinderile pentru o via de succes.Aceste deprinderi sunt:preuirea de
sine,iertarea,rbdarea,capacitatea de a fi fericit.(Vasile Niescu
AdolescenaEdit.tiintific si enciclopedic,1985)

6
O bun comunicare cu adolescenii presupune co-mprtirea sentimentelor din
anumite gesturi si sentimente,astfel inct mesajele s fie corecte.Aceasta implic
efortul de a inelege adolescentul si de a coopera in gsirea unor soluii.Ascultarea
activa este cheia unei bune comunicri.

Dac n timpul copilriei parinii sunt cei care iniiaz efectiv sunt cei care iniiaza
efectiv copilul in stabilirea relaiilor in familie,extinse apoi la grupul de joac in
timpul adolescenei parinii nu mai reuesc s supravegheze minorii dect cu mare
dificultate.n copilrie procurarea de jucrii,alimentaia,curenia ,conversaia
reprezint apanajul exclusiv al adultului.Prinii vorbesc si transmit enorm acestuia n
perioada mici copilrii,invndu-i s vorbeasc,s participe la dialog.Pun intrebri
pentru a le raspunde.n adolescen, centrul de greutate al comunicrii se deplaseaz
de la nivelul exclusiv al familiei la nivelului grupului de colegi sau prieteni.

n perioada furtunoas,frumoas i tumultoas plin de inegaliti psihosociale,tnrul

devine un veritabil participant la dialog,de multe ori fara s comunice nimic adultului
si cel mai adesea parinilor

De exemplu,dac prinii intreab un adolescent despre compania lui,ei dorind s-i

arate de fapt afeciunea,conversaia ar putea arata cam aa:

Printele (mama ori tata): -Unde ai fost?De unde soseti acum?

Adolescentul:-Afar.De afar!
Printele:-Ce mai facei voi cnd va intlnii?
Adolescentul:-Nimic!

Printele:-Ai facut bine ca ai ieit cu prietenii la discotec?

Adolescentul: -Nu!

Sursa:Ana Stoica Constantin-Coflictul interpersonal,Edit.Polirom 2004

Se degaj cteva idei principale pentru stilul in comunicare prini/copii, pentru

inelegerea profund a perioadei adolescenei:

7
Pentru adolescent este apreciat ca benefic supravegherea democratic. Este de
preferat o abordare permisiv, egalitara a adolescentului fa de una autoritar, de
respingere; in alte condiii minorii nu ezit s spun c i parinii lor au fost si ei tineri
i nu ii cunosc limitele.

Comportamentul parinilor caracterizat prin caldura afectiv, rasplata acordat

pentru merite. Aceasta are consecine favorabile in achiziionarea de ctre adolescent
a unor itemi structurali ai personalitii lui, a independenei de a avea o identitate,
auto-evalurii etc.

n familiile cu dezvoltare normal adolescenii sunt mult mai cooperani, sunt veseli,
invata sa spun glume, sa rd i s se bucure.

S-a constatat c aceti adolesceni nva cu mai mult usurint s stocheze i s

distribuie informaia, fa de adolescenii cu tulburri de comportament la al cror
viraj parinii si grupul asist de multe ori fr s tie cum si de ce s intervin.
(Ruxandra Rcanu Psihologia comportamentului deviant,Edit Polirom 2009)

Rolul comunicrii dintre printe si copil este foarte important.Maturitatea n gndire

ajutndu-l pe individ s ia decizii bune n ceea ce privete greelile pe care le
infptuiete minorul si corectarea acestora.Comunicarea ajut la alegerea unui viitor
benefic pentru copil.Un bun dialog i red tnrului incredere n el i l ajut la
rezolvarea diferitelor probleme majore i sa se excluda riscul ca acesta sa faca un
lucru greit sau regretabil.Adolescentul trebuie s neleag rolul acestei comuncri i
s simt preocuparea printelui vis-a-vis de probleme lui.

Comunicarea dintre prini i adolesceni este o condiie important a relaionrii i

formrii personalitii.O bun comunicare nu nseamn c adolescentul s nu scoat
niciun cuvnt,sau s se conformeze de fiecare dat doar innd cont de ierarhia
rolurilor,ci a experimenta exprimarea liber pentru a se face neles,a se descurca
atunci cnd este trist,a inva din greeli i a imprtii emoii.(Mihail
Dinu,Fundamentele comunicarii interpersonale,Bucuresti,Edit.Orizonturi 2007)

8
Criticile aduse in comunicare adolescentului il va face pe acesta s se simt inutil si
vulnerabil in orice situaie.Aadar,printele reprezint un model de comunicare al
tnrului.

9
 BIBLIOGRAFIE:

1.Alin Gavreliuc O cltorie alturi de cellalt.Studii de psihologie

special,Timioara,Editura de Vest,2002
2.Aniela Srbu,Psychologies,Editura Genna,pres 1998
3.Melvin L. DeFleur,Sandra Ball-Rockeach,Teorii ale comunicarii de
mas,Iai,Editura Polirom 1999
4.Mihai Dinu Fundamentele comunicrii interpersonale Bucureti,Editura
All,2004,2008)
5.Ruxandra Rcanu Psihologia comunicrii Bucureti,Editura Polirom,2009
6.Vasile Nitescu Adolescena,Bucureti,Editura tiinific i enciclopedic,1985

10
11