Universitatea Ecologic din Bucureti

Facultatea de Drept i tiine Administrative

PARLAMENTUL ROMNIEI

Burlacu Bogdan Andrei

Drept anul IV
Mai 2017
 Parlamentul Romniei este organ reprezentativ suprem al poporului
romn i unica autoritate legiuitoare a Romniei. Parlamentul este bicameral,
fiind alctuit din Senat i Camera Deputailor.
Structura Parlamentului Romaniei este bicamerala, cuprinzand Camera
Deputatilor si Senatul. Reprezentantii poporului sunt alesi in Parlament, pe baza
votului universal, egal, direct, secret si liber consimtit, pe un mandat de 4 ani.
Camera Deputatilor si Senatul au prerogative egale, cu exceptia numirii
numai de catre Senat a Avocatului Poporului, justificand bicameralismul.
Organizarea interna a Parlamentului este stabilita prin regulament propriu.
Pentru indeplinirea atributiilor lor, Camerele isi organizeaza birouri, comisii
care isi desfasoara activitatea numai pe baza regulamentelor adoptate. Convocat
de Presedintele Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri, Parlamentul isi
desfasoara primele activitati separat in fiecare Camera, acestea alegandu-si
birouri de varsta, alcatuite din cel mai varstic parlamentar si 4 secretari, stabiliti
din randul celor mai tineri deputati, respectiv senatori.In vederea validarii
mandatelor parlamentarilor,

Camerele isi aleg in prima lor sedinta cate o comisie de validare, care
trebuie sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri. Camerele se
pronunta printr-un singur vot asupra listei parlamentarilor propusi pentru
validare si prin vot separat pentru fiecare deputat sau senator propus sa i se
invalideze mandatul. Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul
majoritatii parlamentarilor prezenti. Grupurile parlamentare se pot organiza
separat pentru fiecare Camera in parte. Acestea sunt institutionalizate,
beneficiaza de un sef, de un cabinet si de 1-5 experti, platiti din bugetul
Camerei. Ele urmaresc formarea organelor de lucru si desfasurarea activitatii
fiecarei Camere, fiind constituite din cel putin 5 senatori sau 10 deputati, care
au fost alesi pe listele aceluiasi partid. In general, grupurile parlamentare au
urmatoarele competente:

1
 fac propuneri pentru constituirea comisiilor de validare
propun cate un candidat pentru functia de Presedinte al Camerei
Deputatilor si cea de Presedinte al Senatului.
fac propuneri pentru candidatii membrilor birourilor celor doua
Camere.
isi dau acordul la desemnarea membrilor comisiilor parlamentare.
participa la alcatuirea comisiilor de mediere.
prezinta propuneri pentru stabilirea ordinii de zi.
prezinta amendamente.

Legislatura, sesiunea si sedinta reprezinta perioade distincte de timp in

care Parlamentul isi desfasoara activitatea. Camera Deputatilor si Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani. Mandatul Parlamentului Romaniei inceteaza in
in mod colectiv la implinirea acestui termen de 4 ani, putand fi totusi prelungit
prin lege organica in caz de razboi sau catastrofa. Incetarea mandatului
Parlamentului poate avea loc si inainte de termenul de 4 ani, prin dizolvarea
acestuia, in conditiile art. 89 din Constitutie.
Alegerile pentru Parlament se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea
mandatului sau dizolvarea celor doua Camere. Sesiunea este forma
organizatorica de lucru a Parlamentului, adica perioada de timp din cadrul unui
an calendaristic in care isi desfasoara activitatea in mod continuu.Spre deosebire
de Guvern, care isi desfasoara activitatea in mod neintrerupt, Parlamentul se
reuneste pentru perioade de timp limitate, care se numesc sesiuni. Camera
Deputatilor si Senatul se intrunesc separat, in 2 sesiuni ordinare pe an. Prima
sesiune ordinara are loc in perioada februarie-iunie, iar cea de a doua in
septembrie-decembrie. Convocarea Camerelor in sesiuni ordinare se face numai
de catre presedintii acestora, asigurandu-se in acest mod independenta
Parlamentului. Sedinta constituie modalitatea de constituire a Camerei in

2
reuniune plenara in scopul dezbaterii ordinii de zi.Potrivit regulamentelor
proprii, fiecare Camera isi desfasoara activitatea separat in plen, pe comisii si
grupuri parlamentare, in primele 4-5 zile ale saptamanii.In afara sedintelor
ordinare din aceste zile, la propunerea Biroului permanent, se pot tine sedinte si
in alte zile.
Parlamentarii primesc o indemnizatie lunara stabilita prin lege, diurna pe
perioadele in care participa la lucrarile Camere, in plen sau in comisii, cazare
gratuita pentru cei care nu domiciliaza in Capitala, transport gratuit pe caile
ferate, cu mijloace auto, navale si aeriene interne, decontarea cheltuielilor de
posta si telecomunicatii interne facute pentru activitati legate de exercitarea
mandatului. Masurile disciplinare care pot fi luate impotriva parlamentarilor in
cazul in care comit abateri de la regulamentul Camerei din care fac parte sunt:
avertismentul, care este aplicat de presedinte la prima abatere.
chemarea la ordine, adresata celor care nesocotesc avertismentul
continuand sa se abata de la regulament sau celor care chiar de la
prima abatere incalca in mod grav precederile regulamentului.

Scurt istoric al instituiei parlamentare

Istoria parlamentar n Romnia ncepe cu anul 1831 cnd, n ara

Romnesc, a fost adoptat un act cu caracter constituional denumit
Regulamentul organic, aplicat, un an mai trziu, i n Moldova. Regulamentele
organice au pus bazele parlamentarismului n Principatele Romne.

Convenia de la Paris din 1858 i, mai ales, Statutul Dezvolttor al

Conveniei (care a introdus reprezentarea bicameral), adoptat din iniiativa
domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin plebiscit, n 1864, au perfecionat i
lrgit principiul reprezentrii naiunii. Sub regimul politic instituit de Convenia
de la Paris, forul legislativ a cunoscut un evident proces de modernizare, iar prin
3
Constituia din 1866, promulgat de Carol I, s-au pus bazele moderne ale forului
legislativ ca Reprezentan Naional, care a funcionat n concordan cu
modul de organizare i funcionare a parlamentelor Europei Occidentale din
acea vreme.
Procesul istoric de formare a Parlamentului Romniei n perioada
modern a dat un impuls puternic afirmrii suveranitii naionale, conducnd
mai trziu la Unirea celor dou Principate, n 1859. Sub cupola Parlamentului
Romniei s-a dat citire, la 9 mai 1877, Declaraiei de independen a rii i s-au
ratificat, n 1920, actele de unire a Provinciilor istorice romneti cu ara.
n februarie 1938, pe fondul unor puternice tensiuni politice, regele Carol
al II-lea, care a subminat rolul instituiei parlamentare, a impus un regim de
monarhie autoritar. Sub regimul dictaturii regale, Parlamentul a devenit un
organ decorativ, lipsit de principalele sale atribuii. n toamna anului 1940, o
dat cu instaurarea regimului de dictatur militar, activitatea Parlamentului a
fost suspendat. Dup 23 august 1944, sub presiunea forelor sovietice i
comuniste, Parlamentul a fost reorganizat ntr-un singur corp legislativ,
Adunarea Deputailor, care va fi transformat, prin Constituia din 1948, n
Marea Adunare Naional, organism formal, subordonat total puterii comuniste.
Revoluia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii Romniei la un
regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere i pluralism politic, pe
respectarea drepturilor omului, pe separaia puterilor i rspunderea
guvernanilor n faa organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea
revoluionar provizorie, Romnia a revenit la sistemul parlamentar bicameral.
Toate aceste teze se regsesc n noua Constituie a rii, aprobat prin
referendum n 1991.
n deceniul att de frmntat al tranziiei postcomuniste, Camera
Deputailor - mpreun cu Senatul - a dezbtut i adoptat un numr impresionant
de legi i acte normative, menite s reformeze pe baze democratice ntreaga
societate, s confere garanii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale

4
omului, s promoveze reforma i privatizarea, s consolideze instituiile
economice de pia i ale statului de drept, condiii pentru integrarea Romniei
n structurile europene i euroatlantice.

Functiile Parlamentului in sistemul constitutional romanesc

Funciile semnific rolul parlamentului, iar procedurile constituionale

sunt mijloacele tehnice, constituite ca atare, pentru ndeplinirea rolului su.

Parlamentul are o tripl misiune, inerent democraiei: informarea,

controlul, legiferarea. Exist i puncte de vedere care consider c ar fi suficient
s se vorbeasc despre rolul legislativ al parlamentului i despre rolul su
politic (informarea i angajarea rspunderii guvernului).

Principale funcii ale parlamentului sunt urmtoarele: reprezentarea,

recrutarea personalului guvernamental i a altor persoane care urmeaz s
ndeplineasc unele prerogative, determinarea cadrului general al politicii
externe, declanarea procedurii judiciare fa de anumite persoane, informarea,
controlul, deliberarea.

Parlamentul ndeplinete o funcie de reprezentare: el este organul

reprezentativ suprem al poporului romn. Altfel spus, Parlamentul este
purttorul de cuvnt al Naiunii.

Funcia de direcionare a politicii externe, pe care majoritatea

covritoare a parlamentelor contemporane o ndeplinesc, a fost mult vreme
rezervat n exclusivitate executivului, sub motivul c diplomaia nu aparine
poporului. Ea este ns i trebuie s fie una din funciile oricrui parlament.
Pentru ilustrarea prerogativelor parlamentare n realizarea funciei de
5
direcionare a politicii externe, este de subliniat c el ratific unele dintre
tratatele internaionale i i constituie o comisie special de politic extern cu
semnificative atribuii.

Funcia judiciar a Parlamentului este explicit dimensionat prin cteva

prerogative: ncuviinarea reinerii, arestrii, percheziionrii sau trimiterii n
judecat a parlamentarului; punerea sub acuzare a Preedintelui Romniei,
pentru nalt trdare; solicitarea urmririi penale a membrilor Guvernului pentru
faptele svrite n exerciiul funciei lor.

ncercnd o enumerare a funciilor exercitate de Parlamentul Romniei,

aceste sunt urmtoarele:

funcia legislativ constnd n adoptarea legilor;

stabilirea direciilor principale ale activitii social-economice;

alegerea, formarea, avizarea formrii, numirea sau revocarea unor

autoriti statale;

controlul parlamentar;

conducerea n politica extern;

organizarea i funcionarea proprie.

Concluzia care trebuie reinut n finalul acestor considerente este aceea

c Parlamentul are i trebuie s aib un rol deosebit n sistemul statal. De aceea
i competena sa (mputernicirile) trebuie s rspund necesitii de a crea
6
condiiile exprimrii voinei poporului care l-a ales i care-l reprezint direct,
nemijlocit.

Atribuiile parlamentului sunt specifice nfptuirii, la cel mai nalt nivel, a

conducerii statale. Astfel, funciile parlamentului sunt funcii de conducere, sunt
funcii deliberative. Fiind ales direct de ctre ceteni, prin vot, el reprezint
voina poporului i are dreptul s exercite cele mai importante drepturi ale
acestuia, s exercite puterea poporului.