Curs 4

Serii numerice

4.1 Serii convergente. Serii divergente

Deni tia 4.1.1 Fiind dat un sir de numere reale (xn ), cuplul format din sirurile (xn ) si
(Sn ), unde
Sn = x1 + x2 + ::: + xn ; pentru orice n 2 N;
se nume ste serie de termen general xn . Sirul
ste sirul sumelor par
(Sn ) se nume tiale
asociat sirului (xn ).

Vom nota o serie prin

X X
1 X
xn sau xn , sau x0 + x1 + ::: + xn + ::: sau, simplu, xn
n2N n=0

P
1
tia 4.1.2 1. Spunem ca seria
Deni xn este convergent
a daca sirul sumelor partiale
n=0
(Sn ) asociat lui (an ) este convergent n R. n acest caz,

lim Sn = S
n!1

P P
1
ste suma seriei si o vom nota prin
se nume xn sau xn ; sau x0 + x1 + ::: + xn + :::
n2N n=0
P
1
2. Spunem ca seria xn este divergent
a daca sirul sumelor partiale, (Sn ) ; este diver-
n=0
gent.

P
1
tia 4.1.3 1. Prin notatia
Observa xn vom ntelege e seria cu termenul general xn , e
n=0
suma seriei, la ce anume se face referire reie
sind din context.
P
1
2. Uneori seria nu va indexata de la 0, ci de la un numar natural n0 : xn : Convenim
n=n0
sa notam tot prin Sn suma termenilor pna la cel de rang n: Sn = xn0 + :::xn .
3. Faptul ca o serie este convergenta sau divergenta l vom numi natura seriei.

P
1
a) Seria
Exemplul 4.1.4 (seria geometric aq n poart
a numele de serie geometric
a
n=0
(termenul general al seriei provine dintr-o serie geometric
a n care primul termen are valoare

1
2 CURS 4. SERII NUMERICE

a iar ratia este egal

a cu q). Aceast
a serie este convergent
a pentru orice q astfel nct jqj < 1:
Suma seriei este, n acest caz,
X1
a
aq n = :
n=0
1 q

P
1 1
Exemplul 4.1.5 Seria este convergent
a. Aceasta pentru c
a sirul sumelor partiale
n=1 n(n + 1)
poate scris:

1 1 1
Sn = + + ::: +
1 2 2 3 n(n + 1)
1 1 1 1 1 1
= + + ::: + ;
1 2 2 3 n n+1

deci
1
Sn = 1 ;
n+1
iar de aici vedem c
a lim Sn = 1, adic
a sirul sumelor partiale este convergent.
n!1

Exemplul 4.1.6 (seria telescopic a) Ca o generalizare pentru exemplul anterior, dac

a ter-
P
1
menul general al unei serii xn poate scris sub forma
n=0

xn = n n+1 ; 8n 2 N

P
1
spunem c
a seria xn este o serie telescopic
a. Se observ
a c
a sirul sumelor partiale este
n=0
dat de: Sn = 1 n
si deci seria este convergent
a dac
a si numai dac
a ( n) este un sir
convergent, caz n care
X1
xn = 1 lim n .
n!1
n=0

P
1
Exemplul 4.1.7 Seria ( 1)n este divergent
a. S
irul sumelor partiale este dat de
n=0

S2n = 0; 8n 2 N iar S2n+1 = 1; 8n 2 N:

P1 1
a) Seria
Exemplul 4.1.8 (seria armonic ; numita seria armonic a deoarece ecare
n=1 n
termen este media armonic
a a termenilor nvecinati, este divergent
a. S
irul sumelor partiale
este dat de:
1 1
Sn = 1 + + ::: +
2 n
si am vazut n cursul precedent c
a acesta este un sir divergent (are limita +1).

Exemplele de mai sus prezint a si serii pentru care putem preciza si suma acestora. n
general, asemenea situatii sunt destul de rare, asa c
a ne vom axa n special pe a stabili natura
unei serii, f
ar
a a g
asi, efectiv suma seriei.
 TI
4.2. PROPRIETA GENERALE 3

4.2 Propriet
a
ti generale
Teorema 4.2.1 Daca unei serii i se adauga sau i se suprima un numar nit de termeni,
atunci natura seriei nu se schimba.
P
1
tie. S
Demonstra a presupunem c
a dintr-o serie xn am eliminat un num
ar nit de ter-
n=0
meni. Fie acestia xn1 ; xn2 ; :::; xnp , cu n1 n2 ::: np . Atunci, pentru orice n np avem
Tn = Sn s, unde cu (Sn ) am notat sirul sumelor partiale pentru seria initial a, (Tn ) este
sirul sumelor partiale pentru seria nou obtinut a iar

s = xn1 + xn2 + ::: + xnp .

Num arul s ind o constant a, natura sirului (Tn ) nu va depinde de acesta. n consecinta,
(Tn ) este convergent dac
a si numai daca (Sn ) este convergent. n plus, n caz de convergenta
avem
lim Tn = lim Sn s;
n!1 n!1

adic
a suma seriei nou obtinut
a se modic a cu suma nit
a a termenilor care se elimin
a.
Se rationeaz
a similar pentru situatia n care ad
aug
am seriei un num
ar nit de termeni.

P
1
Teorema 4.2.2 (condi
tia necesar
a de convergen) Daca
ta xn este o serie conver-
n=0
genta, atunci lim xn = 0:
n!1

P
1
tie. Fie S =
Demonstra xn 2 R. Din relatia evident
a x n = Sn Sn 1 obtinem, prin
n=0
trecere la limit
a:
lim xn = lim Sn lim Sn 1 =S S = 0:
n!1 n!1 n!1

Corolarul 4.2.3 Daca termenul general al unei serii nu este convergent la 0, atunci seria
este divergenta.

Observa tia 4.2.4 Conditia ca lim xn = 0 este una necesara, nu si sucienta pentru ca seria
n!1
P1 P1 1 1
xn sa e convergenta. De exemplu, seria armonica este divergenta, de si ! 0.
n=0 n=1 n n
P1
Analiznd din nou Exemplul 4.1.7, putem spune imediat ca ( 1)n este divergenta,
n=0
deoarece termenul general nu are limita.

P
1 P
1
tii cu serii convergente) Consideram seriile
Teorema 4.2.5 (opera xn si yn si numarul
n=0 n=0
real nenul .
P
1 P
1 P
1
1. Daca xn si yn sunt convergente, atunci (xn + yn ) este convergenta si
n=0 n=0 n=0

X
1 X
1 X
1
(xn + yn ) = xn + yn :
n=0 n=0 n=0

P
1 P
1
2. Seriile xn si ( xn ) au aceea
si natura.
n=0 n=0
4 CURS 4. SERII NUMERICE

P
1 P
1
tie. 1. Notnd cu Sn ; Tn ; Un sirurile sumelor partiale pentru seriile
Demonstra xn , yn
n=0 n=0
P
1
si, respectiv, (xn + yn ) avem
n=0

Un = Sn + Tn ; 8n 2 N.

Din propriet
atile sirurilor convergente, rezult
a ca (Un ) este convergent si c
a lim Un =
n!1
P1 P
1 P1
lim Sn + lim Tn , ceea ce spune c a (xn + yn ) = xn + yn .
n!1 n!1 n=0 n=0 n=0
2. Rezult a imediat din faptul c
a pentru orice num
ar real nenul un sir oarecare (xn ) are
aceeasi natur
a cu sirul ( xn ) :
P
1 P
1
tia 4.2.6 Binenteles, daca
Observa xn si yn sunt serii divergente, se poate ntmpla
n=0 n=0
P
1 P
1
ca seria (xn + yn ) sa e una convergenta. De exemplu, este cazul seriilor ( 1)n si
n=0 n=0
P
1
n 1 P
1
( 1) . Dupa cum am vazut anterior, acestea sunt serii divergente, dar ( 1)n + ( 1)n 1

n=0 n=0
este convergenta.
P
1
Teorema 4.2.7 (Criteriul lui Cauchy) Seria xn este convergenta daca si numai daca
n=0
pentru orice " > 0 exista n" 2 N astfel nct pentru orice n n" si orice p 2 N ; sa avem

jxn+1 + xn+2 + ::: + xn+p j < ".

Demonstra tie. O serie converge daca si numai dac a sirul sumelor partiale, (Sn ) este con-
vergent, ceea ce este echivalent cu faptul ca (Sn ) este sir Cauchy, adic
a

8" > 0; 9n" 2 N; 8n n" ; 8p 2 N : jSn+p Sn j < ".

Dar Sn+p Sn = xn+1 + xn+2 + ::: + xn+p si demonstratia este complet

a.

4.3 Serii cu termeni pozitivi

n aceast
a parte ne vom ocupa de seriile cu termeni pozitivi. Aceste serii au proprietatea c
a
sirul sumelor partiale este cresc
ator:

Sn+1 Sn = xn+1 0.

Astfel, o serie cu termeni pozitivi este convergent

a dac
a si numai dac a sirul sumelor partiale
este majorat. Altfel spus, pentru serii cu termeni pozitivi m arginirea sirului sumelor partiale
este un criteriu sucient pentru convergenta. Pe parcurs vom compara diferite serii cu unele
a c
aror natur a este cunoscut
a.
P
1
Teorema 4.3.1 (Criteriul de compara ta I) Fie seriile cu termeni pozitivi
tie de spe xn
n=0
P
1
si yn astfel nct xn yn pentru orice n 2 N.
n=0
P
1 P
1
1. Daca yn este convergenta, atunci si xn este convergenta.
n=0 n=0
P1 P
1
2. Daca xn este divergenta, atunci si yn este divergenta.
n=0 n=0
4.3. SERII CU TERMENI POZITIVI 5

P
n P
n
tie. Fie Sn =
Demonstra xk si Tn = yk pentru n 2 N. Din xn yn pentru orice n
k=0 k=0
rezult
a c
a Sn Tn pentru orice n 2 N.
P
1
1. Dac a yn este convergent
a, atunci Tn este majorat, deci si Sn este majorat si atunci
n=0
P
1
xn este convergent
a.
n=0
P
1
2. Dac
a xn este divergent
a, atunci sirul Sn este nemajorat si atunci nici sirul Tn nu
n=0
P
1
este majorat, deci, yn este divergent
a.
n=0

P1 1
Exemplul 4.3.2 1. Seria , cu < 1 este divergent
a. Este sucient s
a remarc
am c
a
n=1 n
pentru < 1 avem
1 1
:
n n
P1 1
Dar seria este divergent
a si atunci, conform criteriului de comparatie I rezult
a ca si
n=1 n
P1 1
este divergenta.
n=1 n
P
1 1
2. Seria 2
este convergent
a. ntr-adev
ar,
n=1 n

1 1
8n 2
n2 n(n 1)
P
1 1 P1 1
si cum seria este convergent
a, rezult
a c
a si 2
este convergent
a.
n=2 n(n 1) n=1 n
P1 1
Mai departe, pentru orice > 2; seria este convergent
a.
n=1 n

Teorema 4.3.3 (Criteriul de compara tie de speta a II-a) Fie seriile

P
1 P
1
cu termeni strict pozitivi xn si yn astfel nct
n=0 n=0
xn+1 yn+1
; 8n 2 N:
xn yn
P
1 P
1
1. Daca yn este convergenta, atunci si xn este convergenta.
n=0 n=0
P1 P
1
2. Daca xn este divergenta, atunci si yn este divergenta.
n=0 n=0

tie. nmultind relatiile

Demonstra
xk+1 yk+1
; pentru k = 1; n 1
xk yk
obtinem
xn yn
; 8n 2 N.
x1 y1
sau, echivalent,
x1
yn ; 8n 2 N.
xn
y1
Aplicnd acum criteriul de comparatie I si Teorema 4.2.5, obtinem rezultatul dorit.
6 CURS 4. SERII NUMERICE

Teorema 4.3.4 (Criteriul de compara a) Fie seriile cu termeni strict pozi-

tie cu limit
P
1 P
1
tivi xn si yn :
n=0 n=0
xn
1. Daca exista lim = 2 (0; 1), atunci cele doua serii au aceea
si natura.
n!1 yn
xn P1 P1
2. Daca lim = 0, atunci daca yn este convergenta rezulta ca si xn este conver-
n!1 yn n=0 n=0
P
1 P1
genta, iar daca xn este divergenta, atunci si yn este divergenta.
n=0 n=0
xn P1 P1
3. Daca lim = 1, atunci daca xn este convergenta rezulta ca si yn este con-
n!1 yn n=0 n=0
P1 P
1
vergenta, iar daca yn este divergenta, atunci si xn este divergenta.
n=0 n=0

xn
tie. Dac
Demonstra a lim = 2 R, atunci pentru orice " > 0 exist
a n" 2 N astfel nct
n!1 yn
pentru orice n n" s
a avem
xn
"< < + ":
yn

1. Pentru > 0, alegem " = si atunci

2
xn 3
< < ; 8n n" .
2 yn 2

Armatia rezult
a acum din Criteriul de comparatie de speta I si Teorema 4.2.5.
2. Dac
a = 0 atunci pentru orice " > 0 exist a n" 2 N astfel nct pentru orice n n" s
a
avem
xn
"< < ":
yn
Tinem
cont c
a xn > 0 si yn > 0 si obtinem xn < "yn pentru orice n n" . Concluzia urmeaza
din nou din criteriul de comparatie de speta I si Teorema 4.2.5.
3. Demonstratia este complet analoag a cu cea pentru punctul 2, dac
a avem n vedere c
a
xn yn
lim = 1 , lim = 0:
n!1 yn n!1 xn

P
1 1
Exemplul 4.3.5 Folosind acest criteriu, rezult
a c
a seria sin este divergent
a. ntr-
n=1 n
P1 1
adev
ar, considernd seria armonic
a avem
n=1 n

sin n1
lim 1 = 1;
n!1
n

deci cele dou

a serii au aceeasi natur
a. S
tim ns
a c
a seria armonic
a este divergent
a.

Teorema 4.3.6 (Cauchy: criteriul condens arii) Fie (xn ) un sir descrescator de numere
P
1 P1
pozitive. Atunci seria xn are aceea
si natura cu seria 2n x2n = x1 + 2x2 + 4x4 + 8a8 + :::
n=0 n=0
4.3. SERII CU TERMENI POZITIVI 7

P
1
tie. Not
Demonstra am cu (Tn ) sirul sumelor partiale pentru seria 2n x2n . Fiecare num
ar
n=0
natural nenul se aa ntre dou
a puteri consecutive ale lui 2:

8n 2 N ; 9k 2 N : 2k n < 2k+1 1:

Atunci,

Sn = x1 + (x2 + x3 ) + (x4 + x5 + x6 + x7 ) + ::: + (x2k + ::: + xn )

x1 + (x2 + x3 ) + (x4 + x5 + x6 + x7 ) + ::: + (x2k + ::: + x2k+1 1 )
x1 + 2x2 + 22 x4 + ::: + 2k x2k = Tk :

Similar, avem

Sn = x1 + x2 + ::: + xn x1 + x2 + ::: + x2k

x1 + x2 + (x3 + x4 ) + (x5 + x6 + x7 + x8 ) + ::: + (x2k 1 +1 + ::: + x2k )
1
x1 + x2 + 2x22 + 22 x23 + ::: + 2k 1 x2k Tk :
2

mpreun
a cu relatia obtinut
a anterior, avem:
1
Tk Sn Tk ,
2
de unde rezult
a imediat armatia teoremei.

Exemplul 4.3.7 (seria armonic a generalizat a) Cu acest criteriu putem stabili natura
P1 1
seriei armonice generalizate: , 2 R. n primul rnd, dac a 0; seria este divergenta
n=1 n
1
deoarece termenul general nu tinde la 0. Pentru > 0, este un sir descrescator si,
n
P1 1
din criteriul condens
arii rezult
a ca seria initial
a are aceeasi natur a cu seria 2n n =
n=0 2
P1
2n(1 ) . Dar ultima serie este una geometric a de ratie q = 21 . Am v azut ca o serie
n=0
geometric
a este convergent
a dac
a si numai dac
a jqj < 1: n cazul nostru,

21 < 1 dac
a si numai dac
a1 < 0;

adic
a > 1:
n concluzie, seria armonic
a generalizat
a

X1
1 (C); pentru >1
este
n (D); pentru 1:
n=0

Teorema 4.3.8 (Cauchy - Hadamard: criteriul r acinii) Fie seria cu termeni pozi-
ad
P
1 p
tivi xn si = lim n xn .
n=0 n!1
P
1
1. Daca < 1; atunci xn este convergenta.
n=0
P1
2. Daca > 1; atunci xn este divergenta.
n=0
8 CURS 4. SERII NUMERICE

Demonstratie. 1. Fie < 1: Atunci exist

a " > 0 astfel nct + " < 1: Conform denitiei,
p
= lim xn . Exist
n a atunci un num
ar natural n" astfel nct, pentru orice n n" ;
pn
xn < + " < 1:
P
1
Dar atunci xn < ( + ")n pentru orice n n" : Dar seria ( + ")n este convergent
a, ratia
n=n"
+ " ind subunitar
a. Conform criteriului de comparatie de prima speta rezult
a acum c
a si
P
1
xn este convergent
a.
n=0
2. S
a presupunem acum c
a > 1. Aplicnd din nou denitia, avem:
p
1 < = lim n xn .
n!1

Dar atunci exista n1 astfel nct xn > 1 pentru orice n n1 . n consecinta, termenul general
nu tinde la 0, deci seria este divergent
a.

Observa tia 4.3.9 Daca = 1 nu putem decide daca seria este convergenta sau divergenta.
P1 1 P1 1
Pentru ambele serii si 2
avem = 1, dar prima este divergenta, iar a doua
n=1 n n=1 n
convergenta.
P
1
Teorema 4.3.10 (DAlembert: criteriul raportului) Fie seria xn cu xn > 0 pentru
n=0
xn+1
orice n 2 N si = lim .
n!1 xn
P
1
1. Daca < 1, seria xn este convergenta.
n=0
P1
2. Daca > 1, seria xn este divergenta.
n=0
xn+1 p
tie. Rezult
Demonstra a din faptul c
a dac
a exist
a = lim ; atunci exist
a lim n xn =
n!1 xn n!1
: Concluziile sunt imediate, din criteriul r
ad
acinii.

tia 4.3.11 1. Ca si n cazul criteriului radacinii, daca

Observa
xn+1
` = lim = 1;
n!1 xn

nu putem decide daca seria de termen general xn este convergenta sau divergenta. Acelea si
P1 1 P1 1
doua serii si 2
sunt exemplu n acest sens.
n=1 n n=1 n
3. Exista si situatii n care niciunul din criterii nu poate aplicat pentru a stabili natura
P1 1
unei serii. Seria este un exemplu n acest sens.
n=1 n

Atunci cnd folosind criteriul raportului nu putem preciza natura unei serii, putem utiliza
urm
atorul criteriu:
P
1
Teorema 4.3.12 (Criteriul lui Raabe - Duhamel) Fie seria xn , cu xn > 0; pentru
n=1
xn
orice n: Daca exista lim n 1 = , atunci
n!1 xn+1
1. daca > 1; seria este convergenta;
2. daca < 1; seria este divergenta.
4.3. SERII CU TERMENI POZITIVI 9

Demonstra tie. 1. Daca > 1, atunci exista M > 1 astfel nct de la un rang ncolo toti
xn
termenii sirului n 1 sunt cel putin egali cu M . Putem presupune, f
ar
a a restrnge
xn+1
generalitatea, ca
xn
n 1 > M > 1 pentru orice n 2 N:
xn+1
Aceasta revine la
M xn+1 < nxn nxn+1 pentru orice n 2 N.
Adunnd relatiile de acest tip, obtinem
M (x2 + x3 + ::: + xn )
< x1 x2 + 2x2 2x3 + 3x3 3x4 + ::: + (n 1) xn 1 (n 1) xn
adic
a
M (x2 + x3 + ::: + xn ) < x1 + x2 + x3 + ::: + xn 1 (n 1) xn .
P
1
Dar x1 + x2 + x3 + ::: + xn = Sn , sirul sumelor partiale al seriei xn . Atunci,
n=1

M Sn M x1 < S n nxn < Sn pentru orice n 2 N:

Rezult
a de aici c
a
M x1
Sn < ;
M 1
adica sirul sumelor partiale este m
arginit. Astfel, seria este convergent
a.
2. Facem un rationament similar: dac a < 1, atunci exist a m < 1 astfel nct (f
ar
aa
xn
restrnge generalitatea) toti termenii sirului n 1 sunt cel mult egali cu m:
xn+1
xn
n 1 m.
xn+1
Mai departe, pentru c
a m < 1; avem
nxn nxn+1 mxn+1 xn+1 .
Echivalent,
nxn (n + 1) xn+1 ,
de unde
1
xn+1 n+1
1 .
xn n
P1 1
Deoarece este divergent
a, conform criteriului de comparatie de speta a doua rezult
a c
a
n=1 n
P
1
xn este divergent
a.
n=1

Observa tia 4.3.13 Criteriul Raabe - Duhamel este mai general dect cel al raportului cu
xn+1
limita. Daca exista lim = 6= 1; atunci
n!1 xn

xn +1; daca <1

lim n 1 =
n!1 xn+1 1; daca > 1;
ceea ce conduce la concluziile criteriului raportului.
10 CURS 4. SERII NUMERICE

Exemplul 4.3.14 S
a se studieze natura seriei
X1
1 3 5 ::: (2n 1) 1
:
n=1
2 4 ::: (2n) 2n + 1

Avnd n vedere forma termenului general, vom ncerca s

a aplic
am criteriul raportului
xn+1
cu limit
a. Calculnd , obtinem
xn

xn+1 (2n + 1)2

= ;
xn (2n + 2) (2n + 3)

raport care are limita 1, deci din criteriul raportului nu putem trage o concluzie.
Aplicam mai departe criteriul lui Raabe-Duhamel:

xn 6n 5 3
n 1 =n ! .
xn+1 (2n + 2) (2n + 3) 2

Fiindc
a limita este subunitar
a, seria este divergent
a.
P
1an
Exemplul 4.3.15 S
a stabilim natura seriei 1 1 , n func
tie de parametrul real
n=1 1 + 2 + ::: + n
a > 0. Din nou, apel
am mai nti la criteriul raportului cu limit a:

xn+1 1 + 12 + ::: + n1 1
=a =a 1 ! a;
xn 1 + 21 + ::: + n1 + 1
1+ (n+1)(1+ 21 +:::+ n
1
n+1 )
1 1
avnd n vedere ca 1 + + ::: + ! +1.
2 n
Astfel, dac
a a > 1 seria este divergent
a iar daca a < 1; seria este convergent a. Pentru
a = 1 nu putem trage o concluzie din criteriul raportului, asa c
a ncerc
am s
a aplic
am criteriul
1 1
lui Raabe - Duhamel. Notnd 1 + + ::: + = an , avem:
2 n
xn 1
n 1 =n !0
xn+1 (n + 1) an
n
deoarece ! 1 iar an ! +1. Astfel, conform criteriului lui Raabe - Duhamel, seria
n+1
este divergent
a pentru a = 1:

4.4 Serii cu termeni oarecare

Pentru serii care nu au termeni pozitivi nu mai putem aplica criteriile din sectiunea prece-
dent
a. ncepem studiul cu un rezultat util n cele ce urmeaz
a.
P
n
Teorema 4.4.1 Fie (an ) si (bn ) doua siruri de numere reale, n 1 si Sn = ak : Atunci
k=1
pentru orice numar natural n are loc
X
n X
n
ak bk = Sn bn+1 Sk (bk+1 bk ) :
k=1 k=1
4.4. SERII CU TERMENI OARECARE 11

tie. Not
Demonstra am S0 = 0. Cum Sk Sk 1 = ak , pentru orice n 2 N avem:
X
n X
n
ak b k = (Sk Sk 1 ) b k
k=1 k=1
= b1 (S1 S0 ) + b2 (S2 S1 ) + ::: + bn (Sn Sn 1 )
= S1 (b1 b2 ) + ::: + Sn 1 (bn 1 bn ) + Sn (bn bn+1 ) + Sn bn+1
X n
= Sk (bk+1 bk ) + Sn bn+1 ;
k=1

adic
a relatia de demonstrat.

Lema 4.4.2 (Abel) Daca (an ) este un sir de numere reale cu sirul sumelor partiale marginit
de numerele reale m si M : m Sn M pentru orice n 2 N, iar (bn ) este un sir descrescator
de numere pozitive, atunci
X
n
mb1 ak b k M b1 , pentru orice n 2 N.
k=1

tie. Din teorema anterioar

Demonstra a avem:
X
n X
n
ak bk = Sn bn+1 Sk (bk+1 bk ) .
k=1 k=1

Deoarece (bn ) este un sir descresc

ator, rezult
a c
a bk bk+1 0 , pentru orice k 2 N. Atunci,
X
n X
n
ak b k M (bk+1 bk ) + M bn+1 = M b1 .
k=1 k=1

n acelasi mod se obtine si prima inegalitate.

P
1
Teorema 4.4.3 (Criteriul lui Dirichlet) Fie seria xn , avnd sirul (Sn ) al sumelor
n=1
P
1
partiale marginit. Daca (yn ) este un sir descrescator si convergent la 0, atunci seria xn yn
n=1
este convergenta.
Demonstra tie. Fie M > 0 astfel nct jSn j M pentru orice n 2 N si e n0 2 N
xat. Pentru orice n am Lema 4.4.2 pentru (xk ) si (yk ),
n0 si pentru orice p 2 N aplic
k = n + 1; :::; n + p si obtinem:

jxn+1 yn+1 + ::: + xn+k yn+k j 2M yn+1 2M yn0

Dar yn ! 0 si atunci pentru orice " > 0 exist

a n0 2 N sucient de mare astfel nct
"
jyn0 j < .
2M
Astfel,
"
jxn+1 yn+1 + ::: + xn+k yn+k j <
2M = ";
2M
P
1
deci este vericat
a conditia Cauchy si prin urmare seria xn yn este convergent
a.
n=1
12 CURS 4. SERII NUMERICE

P1 sin nx
Exemplul 4.4.4 Fie seria ; unde x 2 R. Este cunoscut c
a
n=1 n
cos x2 cos n + 1
2
x
sin x + sin 2x + ::: + sin nx = :
2 sin x2
Atunci,
2 1
jsin x + sin 2x + ::: + sin nxj x
= ;
2 sin 2 sin x2
P
1
pentru orice x 6= 2k : Pentru x = 2k suma este, evident, nul
a. Astfel, seria sin nx are
n=1
sirul sumelor partiale m
arginit.
1
Pe de alta parte, sirul bn = este descrescator la 0. Astfel, sunt ndeplinite conditiile
n
criteriului lui Dirichlet si deci seria
X1
sin nx
n=1
n
este convergent
a.
P
1
Teorema 4.4.5 (Criteriul lui Abel) Daca seria xn este convergenta iar (yn ) este un
n=1
P
1
sir monoton si marginit, atunci xn yn este o serie convergenta.
n=1

Demonstra tie. F ar
a a restrnge generalitatea, putem presupune c a sirul (yn ) este de-
scresc
ator, ntruct n caz contrar putem nlocui sirul (yn ) cu sirul ( yn ). Fiind monoton si
marginit, (yn ) este convergent. Fie y = lim yn : Rezult a c
a lim (yn y) = 0:
n!1 n!1
P
1
Cum xn este convergent a, rezult
a c
a are sirul sumelor partiale m arginit. Aplicnd
n=1
criteriul lui Dirichlet, rezult
a c
a seria
X
1
xn (yn y)
n=1
P
1
este convergent
a. Cum seria yxn este convergent
a, urmeaz
a c
a
n=1

X
1 X
1 X
1
xn yn = xn (yn y) + yxn
n=1 n=1 n=1

este convergent
a, ind suma a dou
a serii convergente.
P1 ( 1)n
Exemplul 4.4.6 Conform criteriului lui Dirichlet, seria este o serie convergent a,
n=1 n
P1 1
ntruct ( 1)n are sirul sumelor partiale m
arginit iar este un sir descrescator la
n=1 n
0. Atunci, conform criteriului lui Abel, pentru orice sir monoton si m arginit (yn ), seria
1 ( 1)n
P
yn este o serie convergent
a. n particular,
n=1 n
X1
( 1)n 1
n X1
( 1)n ln n X
1
( 1)n
1+ ; ; 1
n=1
n n n=1
n2 n=1 n1+ n
sunt convergente.