Sunteți pe pagina 1din 28

Robert Schramm.

Motivatie si recompensa cum sa combati autismul cu


propriile arme. NUMAR DE PAGINI : 368, 2016. Cartea lui Robert Schramm
este unul din cele mai bune ghiduri pentru interventia in autism la
domiciliu. Recuperarea copilului cu autism nu se petrece la masa, prin repetitii
mecanice, asa cum gresit s-a incetatenit in mintea terapeutilor de formare veche.
ABA/VB inseamna captarea motivatiei copilului si dezvoltarea unei relatii atat de
placute intre terapeut si copil, incat terapeutul nu va putea preda atat de mult cat va
vrea copilul sa invete.

Ghid de terapie ABA Nr. pagini: 143. Ghid de terapie ABA (vol. 1). Strategii
de modificare a comportamentului copiilor autistic.Veti afla regulile de baza
ale modificarii comportamentale, dar si principalele greseli de care e bine sa
va feriti cand incercati sa dezvatati copilul de comportamente nepotrivite. Sunt
prezentate pe larg regulile de recompensare.

hid de terapie ABA (editia a II-a)Prima parte descrie pe larg cele mai dificile
comportamente cu care se confrunta parintele unui copil cu autism: crizele de furie,
autostimularea, problemele de somn si alimentatie, folosirea toaletei. Autorii
prezinta intr-un limbaj accesibil regulile de baza ale modificarii comportamentale,
dar si principalele greseli care e bine sa fie evitate atunci cand parintii sau
specialistii isi propun sa dezvete copilul de comportamente nepotrivite.Partea a
doua prezinta programele de lucru pentru terapia intensiva comportamentala, fise
de lucru, tabele pentru strangerea datelor in timpul sesiunii terapeutice, dar si
tabele de evaluare a terapeutului sau a programelor. Programele de lucru sunt
prezentate in detaliu: obiectivele specifice fiecarui program, criteriile de incepere,
criteriile de succes, prompturile necesare, precum si toate etapele de parcurgere a
programului, de la cea mai simpla la cea mai avansata. Programele sunt foarte
diverse, de la imitatie, potriviri sau desen pana la conversatie, interactiunea cu alti
copii sau invatarea prin observare.

Abilitatile de autoservire la persoanele cu autism.O metoda sistematica de


predare.Nr. pagini: 200. Scrisa de psihologi si analisti comportamentali cu
experienta, cartea adopta o perspectiva optimista, care pleaca de la premisa
ca oricine poate invata o abilitate noua daca aceasta este impartita in pasi
mici si este predata intr-o maniera sistematica si personalizata, prin metode
stiintifice general recunoscute. Abilitatile de autoservire la persoanele cu autism

O metoda sistematica de predare

Cartea va invata cum sa:

stabiliti obiective de lucru


impartiti abilitatile complexe in sarcini simple

aplicati in mod concret diverse strategii de predare

monitorizati progresul

adaptati metoda de predare in functie de copil


Cartea se ocupa de cateva abilitati esentiale mancatul, imbracatul, toaleta si
igiena personala care sunt absolut necesare pentru independenta copilului acasa,
la scoala si in comunitatea in care traieste.

Cuprins:
Prefata
Introducere
Capitolul 1 Reducerea dependentei pe termen lung
Capitolul 2 Identificarea diferentelor individuale
Capitolul 3 Cum stabiliti ce s predati si cand
Capitolul 4 Stabilirea unui context pentru invatare
Capitolul 5 Cum v motivai copilul s invete
Capitolul 6 Instrumente utile de lucru
Capitolul 7 Evaluarea progresului
Capitolul 8 Imbracatul si igiena personala
Capitolul 9 La masa
Capitolul 10 Toaleta
Capitolul 11 Planificarea generalizarii
Concluzie
Bibliografie
Anexe
Anexa A Inventar de autoservire
Anexa B Probleme frecvente si posibile solutii
Anexa C Cinci abilitati de care copilul are nevoie inainte de a incepe lectiile
Anexa D Cum se scrie un plan instrucional
Anexa E Model de fisa pentru planul instructional
Anexa F Model de fisa de analiza componentiala

Educarea persoanelor cu intarzieri de dezvoltare.Tehnici de baza ale


interventiei comportamentale.Nr. pagini 528.Cunoscuta si sub numele
de manualul ABA, cartea este un titlu de referinta din domeniul autismului si
intarzierilor de dezvoltare. Sunt prezentate programele de inceput ale
tratamentului comportamental si sunt descrisi foarte detaliat pasii de lucru. De
asemenea, cartea cuprinde si un capitol extensiv dedicat comunicarii prin schimb
de imagini (PECS). Introducere

Sectiunea 1 Concepte de baza

Capitolul 1: Diagnostice, intarzieri comportamentale,excese comportamentale si


comportamente tipice
Capitolul 2: Modelul continuitatii: Alternative la diagnostice
Capitolul 3: Evaluarea tratamentului comportamental
Capitolul 4: Pregatirea
Capitolul 5: Accesele de furie excesiva si comportamentele autoagresive
Capitolul 6: Comportamentul autostimulator
Capitolul 7: Probleme de motivatie
Capitolul 8: Probleme de atentie

Sectiunea 2 Inceputul tratamentului

Capitolul 9: Obtinerea cooperarii si reducerea acceselor de furie


Capitolul 10: Rezumatul etapelor de baza ale tratamentului
Capitolul 11: Introducere in programele de potrivire si imitatie
Capitolul 12: Potrivirea si sortarea
Capitolul 13: Imitatia nonverbala
Capitolul 14: Introducere in programele de limbaj
Capitolul 15: Limbajul receptiv timpuriu

Sectiunea 3 Primele notiuni

Capitolul 16: Invatarea discriminativa


Capitolul 17: Identificarea receptiva a obiectelor
Capitolul 18: Identificarea receptiva a comportamentelor
Capitolul 19: Primele abilitati de joaca
Capitolul 20: Arte si lucru manual
Capitolul 21: Abilitatile de autoservire

Sectiunea 4 Limbajul expresiv

Capitolul 22: Imitatia verbala


Capitolul 24: Denumirea expresiva a obiectelor
Capitolul 24: Denumirea expresiva a comportamentelor
Capitolul 25: Limbajul abstract timpuriu. Predarea notiunilor de culoare,forma si
marime
Capitolul 26: Primele elemente de gramatica: Vreau, Vad, Am
Capitolul 27: Prepozitiile
Capitolul 28: Emotiile

Sectiunea 5 Strategii specifice elevilor cu un stil de invatare vizual

Capitolul 29: Citirea si scrierea: o scurta introducere


Capitolul 30: Strategii de comunicare pentru elevii cu un stil de invatare vizual

Sectiunea 6 Consideratii programatice

Capitolul 31: Mentinerea abilitatilor dobandite in timpul tratamentului


Capitolul 32: Implicarea parintilor in tratament
Capitolul 33: Strangerea datelor
Anexa 33.A: Exemple de fise din dosar
Capitolul 34: Despre selectarea consultantilor pentru programele desfasurate la
domiciliu.
Capitolul 35: Probleme frecvente de predare

Sectiunea 7 Chestiuni legislative si organizatorice

Capitolul 36: Strategii pentru crearea organizatiilor de parinti dedicate interventiei


timpurii
Capitolul 37: Cum sa asigurati copiilor prescolari cu autism sau cu tulburari
pervazive de dezvoltare (PDD) o educatie publica adecvata si gratuita
Capitolul 38: Note de pe front: curentul actual in chestiunea ABA
Capitolul 39: Principiul piramidei: parteneriatul,o alternativa la litigiu
Capitolul 40: Cateva clarificari privind proiectul UCLA Young Autism Project

Neurotriburi. Istoria uitata a autismului Sunt abordate teme fierbinti ale


discutiilor contemporane legate de autism: este sau nu o
epidemie? Joaca vaccinurile vreun rol in declansarea autismului? Cat de
benefice sunt terapiile care isi propun evacuarea oricarui simptom autist? La urma
urmei, autismul este o dizabilitate sau doar un alt fel de normalitate? Cartea este
castigatoarea premiului Samuel Johnson pentru non-fictiune din 2015. NUMAR
DE PAGINI 464Autismul are o istorie fascinanta, in care se amesteca
experimentele indraznete, pasiunile solitare si impostura. Figuri ilustre ale
omenirii, ca fizicianul Henry Cavendish din secolul XVIII sau Paul Dirac din
secolul XX, se regasesc in aceasta istorie alaturi de figuri mai putin cunoscute, dar
care sunt purtatoarele unor vieti pline de semnificatie. Steve Silberman strange
toate aceste povesti personale si le pune in oglinda cu istoria mare, publica,
cautand sensuri si legaturi mai putin obisnuite.Suntem cu totii o lume de
neurotriburi?Pe urmele lui Oliver Sacks, Silberman adopta un stil de povestire
aproape romanesc, care capata pe alocuri accentele unui roman politist (de pilda, in
felul in care descifreaza cursa in care s-a avantat Leo Kanner pentru a ramane in
posteritate ca parintele autismului, in detrimentul lui Hans Asperger). Toate acestea
fac din Neurotriburi o lectura nu doar placuta si incitanta, ci de-a dreptul
captivanta.GREUTATE 0.75 KG AUTOR STEVE SILBERMAN
TRADUCERE ANCA BARBULESCU FORMAT 16,523,5 CM
ANUL APARITIE 2016

Recomandare de carte - Sa intelegem autismul


Autor: Karen Siff Exkorn
Numar pagini: 544 pagini
Cartea a fost scrisa de Karen Siff Exkorn mama unui copil diagnosticat cu autism.
Aceasta carte este un ghid scris pe intelesul tuturor, usor de asimilat. Prin acest
volum autoarea incearca sa impartaseasca altor parinti informatiile descoperite pe
parcursul experientei sale ca parinte de copil cu autism.
Lucrarea cuprinde multe detalii legate de autism, posibilele cauze ale tulburarii,
diagnostic dar si metodele de tratament existente. Nota cartii este una pozitiva si
optimista si alaturi de informatia bine conturata ofera beneficiul ca poate influenta
in mod pozitiv moralul parintilor copiilor cu autism.

Cuprins:
- Partea I. Diagnosticarea
Multiplele fete ale autismului.
Cine ii pune copilului meu diagnosticul?
Cum sa intelegeti manifestarile copilului dvs.
TSA date, teorii, studii si informatii de care ar trebui sa dispuneti.
- Partea a II-a. Tratamentul
Cum sa luati decizia corecta in ceea ce priveste tratamentul si interventia de care
va beneficia copilul dvs.
Tratamente si interventii standard pentru TSA.
Dumneavoastra detineti puterea: trebuie sa va sustineti copilul in ceea ce priveste
drepturile legale pe care le are.
Pe locuri, fiti gata start tratament!
- Partea a III-a. Adaptarea la situatia existenta
Inceputul: adaptarea la diagnostic, la problemele legate de diagnostic.
In interiorul si in afara casei: adaptarea la viata de zi cu zi.
Frati si surori: adaptarea la problemele pe care le are fratele/sora.
Aspecte legate de viata personala: adaptarea la relatiile cu prietenii, situatia
casniciei, situatia in ceea ce va priveste pe dvs insiva.
Sfaturi pentru cei dragi legate de adaptarea la situatia existenta.
- Partea a IV-a. Vindecarea
Ganduri legate de vindecare.

Recomandare de carte - Terapia comportamentala axata pe comp


ortamentele verbale - Cum sa educam copiii autisti sau cu alteafe
ctiuni de dezvoltare

Autori: Mary Lynch Barbera si Tracy Rasmussen.


Numar de pagini: 253 pagini

Metoda comportamentului verbal (VB) este o forma de analiza a analizei


comportamentale aplicate (ABA) care are la baza analiza comportamentului
verbal. Aceasta metoda este utila pentru orice copil care are deficit de limbaj.
Autoarea se bazeaza pe propria experienta de parinte de copil diagnosticat de
autism dar si ca specialist si analist comportamental certificat, in explicarea acestei
metode si a strategiei in care aceasta poate fi aplicata.

Cartea ofera multiple instructiuni care ajuta la dezvoltarea aptitudinilor de limbaj


verbal dar si a celui mimico-gestual in cazul copiilor non-verbali. De asemenea,
descrie si modalitatile prin care pot fi reduse comportamentele nedorite, dar si
metode prin care pot fi dobandite achizitii de autoingrijire.
Cuprins:
CAPITOLUL I: Sa incepem cu analiza comportamentala aplicata (ABA)
CAPITOLUL 2: Elementele de baza ale terapiei ABA
CAPITOLUL 3: Evaluarea copilului
CAPITOLUL 4: Elaborarea unui sistem de intaritori comportamentali
CAPITOLUL 5: Mand-ul (formularea cererilor)
CAPITOLUL 6: Dezvoltarea si imbunatatirea vorbirii la copiii cu aptitudini
verbale inexistente sau minime
CAPITOLUL 7: Predarea cu prevenirea raspunsurilor gresite si folosirea
procedurilor de transfer intre operanti
CAPITOLUL 8: Predarea aptitudinilor de limbaj receptiv si a altor operanti non-
verbali
CAPITOLUL 9: Predarea operantilor verbali
CAPITOLUL 10: Coroborarea
CAPITOLUL 11: Predarea deprinderilor de mers la toaleta si a altor abilitati
importante de ingrijire personala independenta
CAPITOLUL 12: Ganduri de incheiere

ANEXA I: Glosar de termeni / acronime


ANEXA 2: Formular de evaluare VBI
ANEXA 3: Exemple de limbaj mimico-gestual
ANEXA 4: Fise de urmarire a aptitudinilor
ANEXA 5: Fise de sondare saptamanale
ANEXA 6: Pagini web utile

Tratamentul medicamentos si terapia ABA - pe scurt

Dupa ce copilului dvs. i s-a pus diagnosticul de autism, dupa o perioada initiala de
stres si panica ce ar putea include un tratament minune zadarnic si dupa ce socul
diagnosticului s-a atenuat puteti sa luati in considerare urmatoarele sfaturi. Exista
mai multe abordari diferite care pot fi potrivite pentru a imbunatati simptomele
tulburarilor din spectrul autismului. Analizati-le cu atentie pentru a gasi cea mai
buna solutie pentru copilul si familia dvs.

Cereti specialistilor sfatul privind un program de interventie si discutati cu echipa


medicala implicata in ingrijirea copilului. Intr-o prima faza probabil ca vi se vor
recomanda o serie de investigatii neurologice si orl pentru copil, in scopul
confirmarii diagnosticului si a excluderii altor posibile afectiuni.
Pentru ca exista o multitudine de programe si modalitati de interventie incercati
totusi sa le alegeti pentru copilul dvs. doar pe cele care se bazeaza pe principii
stiintifice sau rezultate solide. Luati in considerare durata, costul si riscul
programelor experimentale daca sunteti interesati de aceasta alternativa.
Asigurati-va ca persoanele care va ajuta copilul sunt calificate in mod
corespunzator. Solicitati-le detalii daca sunt interesate de dezvoltarea profesionala
continua dar si legate de experienta pe care o au in lucrul cu persoanele cu autism.
Parintii trebuie sa stie ca nu exista medicamente care trateaza efectiv autismul, dar
exista diverse substante medicamentoase care pot fi folosite pentru tratarea
simptomelor asociate cu tulburarile din spectrul autismului (auto-agresivitatea,
anxietatea, depresia, tulburarile obsesiv compulsive, ADHD, deficitul de atentie
etc.). Aceste medicamente functioneaza, in general prin modificarea nivelului de
neurostransmitator din creier. Decizia privind tipul si dozajul tratamentului va
apartine medicului, pe baza evaluarii simptomelor pacientului. Practic, aceasta este
o abordare de genul incercare si eroare intrucat dozele trebuie ajustate in mod
diferit pentru fiecare persoana, iar un medicament poate fi ineficient sau poate avea
efecte negative pentru o persoana iar in cazul alteia efectele pot fi benefice. Cu
toate acestea trebuie specificat faptul ca cercetarile privind recomandarea
medicatiei la copiii cu autism sunt destul de restranse si nu exista studii cu privire
la efectele si utilizarea medicamentelor neuropsihiatrice pe termen lung, la copii.
De retinut este faptul ca aceste medicamente pot trata simptomele dar nu si cauzele
medicale care stau la baza autismului. Medicul va fi cel care va analiza riscurile
acestora comparativ cu beneficiile care pot fi obtinute.
Una dintre terapiile in urma carora s-au obtinut cele mai bune rezultate este terapia
cognitiv comportamentala. Adresati-va unui psihoterapeut sau unui pedagog de
recuperare pentru copiii cu autism. Terapia ABA s-a dovedit a fi una din tipurile
cele mai eficiente in cazul copiilor care sufera de o tulburare din spectrul
autismului. Programele ABA (analiza comportamentala aplicata) sunt cu atat mai
eficiente cu cat debuteaza mai devreme, dar pot fi utile si aplicate si in cazul
copiilor mai mari. De asemenea sunt recomandate si pentru dezvoltarea limbajului
verbal care sufera de tulburari de vorbire. Interventiile comportamentale constante
care implica interactiune unu-la-unu sunt insotite de cele mai bune rezultate.
Copilului i se vor analiza abilitatile functionale, comportamentul, limbajul, nivelul
cognitiv, capacitatea de autoingrijire, de a se juca si de a socializa. In functie de
nivelul acestora, un specialist va stabili tipurile de programe interventionale
necesare. Fiecare dintre copii diagnosticati cu o tulburare din spectrul autismului ar
trebui sa beneficieze de minim 5-7 ore de terapie pe zi. Indiferent de tipul de
terapie pe care il alegeti, aceasta trebuie sa fie adaptata la nevoile copilului si sa-l
ajute sa contribuie la dezvoltarea tuturor ariilor in care este necesara interventia
specializata.

Recomandare de carte - Interventia timpurie la copilul cu autism


Autor: publicatie Autism Speaks - dr. Sally J Rogers, dr. Geraldine Dawson, dr.
Laurie A Vismara - drepturi traducere in limba romana ANCAAR
Numar de pagini: 382 pagini

Cu ajutorul acestei carti care descrie modelul Denver de interventie terapeutica


timpurie, parintii, rudele, educatorii si terapeutii care intra in contact cu un copil
diagnosticat cu elemente din spectrul autismului isi pot insusi instrumente si
strategii care pot contribui la o dezvoltare pozitiva a copilului.

In aceasta publicatie veti gasi exemple concrete de interventie terapeutica prin care
copilul va invata sa interactioneze cu cei din jur si sa se bucure de interactiunile
sociale, sa comunice si sa se joace. Toate strategiile care sunt prezentate au la baza
studii stiintifice formale care contribuie la dezvoltarea accelerata a copiilor atunci
cand modelul Denver de interventie terapeutica timpurie este aplicat in mod
consecvent.

Prima parte a cartii cuprinde cateva studii de caz pe baza carora autoarele ofera
cititorilor mai multe sfaturi care trebuie urmate de parinti imediat ce copilul lor
este diagnosticat cu o tulburare din spectrul autismului. De asemenea, sunt
furnizate o serie de resurse importante, generale care pot fi utile pentru parintii care
sunt coplesiti de diagnostic si doresc sa obtine cat mai multe informatii despre
acesta.
Partea a doua contine o serie de strategii zilnice care pot fi folosite pentru a ajtua
copilul sa relationeze, sa comunice si sa asimileze noi achizitii. De asemenea, sunt
oferite recomandari despre modul in care pot fi transformate activitatile sociale de
tip senzorial in momente amuzante in scopul de a stimula copilul sa invete, este
subliniata importanta comunicarii non-verbale, sunt impartasite sfaturi utile pentru
cresterea gradului de atentie dar si a capacitatii de imitatie a copilului, sunt
explicate principii de baza si strategii fundamentale ce pot implica micutul in
diverse activitati pentru a-l incuraja sa invete si sa comunice, sunt exprimate
diverse metode prin intermediul carora sa poata creste numarul oportunitatilor de
invatare in timpul jocului cu jucarii, in cadrul interactiunii parinte-copil si sa fie
sustinut jocul cu jucarii astfel incat acesta sa devina constructiv, independent si
variat, sunt concentrate strategii care pot ajuta copilul sa isi insuseasca si
imbunatateasca jocul simbolic in mod spontan si creativ si sunt formulate solutii
pentru a ajuta copilul sa foloseasca si sa inteleaga limbajul verbal.

Sfaturi pentru parintii copiilor care sufera de tulburari din spectrul


autismului

Iata mai jos cateva sfaturi care au un caracter general care ar putea fi utile pentru
parintii copiilor care sufera de tulburari din spectrul autismului.Nu uitati ca
termenul de autism include un spectru larg de caracteristici si ca fiecare copil este
unic. Probabil ca micutul dvs. nu prezinta aceleasi caracteristici sau acestea nu se
afla la acelasi nivel ca si ceilalti copii despre care ati citit in diverse surse.

Incercati sa formati si sa mentineti un parteneriat solid cu terapeutul copilului,


profesorii acestuia, logopedul si alti profesionisti care se ocupa de imbunatatirea
starii lui. Mergeti cu cel mic la toate orele de terapie recomandate. Puneti intrebari
si solicitati pareri. Profesionistii pot fi in masura sa va ofere informatii valoroase.
De asemenea, este important sa urmati acasa sfaturile specialistilor.

La domiciliu este indicat sa urmati in fiecare zi acelasi program, bine organizat,


care va ajuta copilul sa se simta in siguranta. Pregatiti micutul din timp pentru
orice schimbare in rutina zilnica.

Incercati sa depistati care sunt sensibilitatile senzoriale ale copilului si tineti cont
de nevoie acestuia. In cazul in care anumite zgomote sau texturi agraveaza
manifestarile celui mic, incercati sa le evitati sau sa-l protejati de acestea.

Nu va lasati pacaliti: tulburarile din spectrul autismului nu se trateaza peste noapte,


nu exista solutii rapide pentru tratarea acestora. Totusi se pot face progrese
importante atunci cand este pus in aplicare un program adecvat de interventie.

Implicati-va in diverse grupuri de discutii (chiar si online) si petreceti cat mai mult
timp discutand cu oameni care se confrunta cu provocari similare cu ale dvs.
Familia si prietenii va pot sustine dar aveti nevoie ca din viata dvs. sa faca parte
oameni care inteleg cu adevarat situatia in care va aflati, care va asculta si care
dispun de experiente dar si informatii cat mai recente legate de domeniu.

Nu uitati sa sarbatoriti obtinerea de noi competente de catre copilul dvs. Fiecare


pas, cat de mic este important pentru dezvoltarea lui personala. Valorizati copilul si
laudati-l pentru fiecare noua achizitie.
Identificati care sunt lucrurile care ii fac placere copilului dvs. si incercati sa i le
oferiti ca factori motivatori pentru a obtine de la acesta comportamente pozitive.

Evaluati periodic copilul, mai ales daca observati ca se inrautatesc anumite aspecte
sau apar probleme noi (tulburari de vorbire, dificultati de socializare etc.). In acest
mod puteti interveni la timp si sansele de recuperare cresc considerabil.

Jocul la copiii diagnosticati cu autism

Pentru orice copil, jocul este foarte important. Cu atat mai important este pentru
copiii care sufera de tulburari din spectrul autismului. Fiecare micut este unic,
poseda puncte forte si puncte slabe. In timpul jocului cei mici dobandesc
comportamente adecvate, isi dezvolta imaginatia, invata sa finalizeze o sarcina, sa
isi astepte randul, construiesc relatii interpersonale, isi consolideaza atentia si
capacitatea de imitatie, isi formeaza un limbaj adecvat si vor descoperi
functionalitatea unor obiecte.

In plus, atunci cand un copil este angajat intr-o activitate complexa care ii dezvolta
activitatile de baza isi consolideaza si bagajul de concepte.
Deseori, copii care sufera de tulburari din spectrul autismului nu stiu sa se joace cu
alti copii si prefera jocul individual si repetitiv. Rareori vor initia un joc interactiv.
De aceea, va fi nevoie de perseverenta, inteligenta, flexibilitate si mult umor pentru
ca acesti copii sa se joace impreuna sau cu adultii.
Nu renuntati daca cei mici nu interactioneaza imediat. In cazul in care capacitatea
de a verbaliza este redusa incercati sa exagerati expresiile faciale si sa ii atrageti
atentia prin sunete interesante. Bucurati-va la fiecare reusita si valorizati-l.
De la o stiuatie la alta, copiii prefera diverse obiecte pe care doresc sa le implice in
joc, care le capteaza atentia.

Pentru copiii care au probleme de motricitate, pot fi potrivite jocurile care


presupun insirarea unor margele pe un siret, framantarea unui aluat sau a
plastelinei.
In cazul copiilor care urmeaza in mod constant aceleasi modele sau au
comportamente rigide, aceste comportamente pot fi modificate prin intreruperea
secventelor din timpul jocului. De exemplu, in cazul in care un copil insira
margelele pe un siret in aceeasi ordine, se poate interveni prin schimbarea
modelului de actiune. Chiar daca la inceput copilul va opune rezistenta, se va
adapta la noile schimbari. Totusi, toate aceste modificari in patternul initiat de copil
nu se va face brusc pentru ca cel mic sa nu se simta coplesit.
Cele mai interesante jucarii sau jocuri pentru copiii diagnosticati cu autism ar putea
fi:
- cele cu impact vizual puternic: bile in culorile curcubeului, obiecte luminoase,
piese viu colorate etc.
- carti care fosnesc sau cu textura speciala
- jocurile interactive simple
- explorarea intentionata a jucariilor (descopera modul in care functioneaza o
jucarie)
- joc simbolic simplu (in care copilul se poate preface ca doarme, ca bea dintr-o
cana, ca mananca cu lingura etc)
- jocuri care il poate ajuta sa foloseasca in mod corect pronumele posesive (al meu,
a mea etc.) dar si asteptarea randului - jocurile in care partenerii de joaca pot
construi alternativ
- joc de roluri: de-a doctorul si pacientul, de-a cumparatorul si vanzatorul etc.
- construiti impreuna un cort in care puteti introduce diverse provizii
- jocuri sau cantece gestuale.

Indiferent care din jocurile de mai sus vor fi preferate de catre copil este esential ca
acestea sa fie initiate in mod constant. In acest mod, cei mici isi vor putea dobandi
abilitati care ii vor ajuta sa se dezvolte intr-un mod cat mai sanatos.

Recomandare de carte - Creierul social. Autism, neurostiinte, tera


pie
Autor: Otilia Secara
Numar de pagini: 255 pagini
Autoarea, medic specialist la Clinica de Psihiatrie si Neurologie a Copilului si
Adolescentului Timisoara, ofera prin aceasta carte informatii actualizate si
esentiale legate de functionarea creierului si despre tulburarile din spectrul
autismului. Sunt abordate cauzele genetice, de mediu dar si mecanismele cerebrale
care apar in structura si functionarea creierului.

De asemenea, sunt prezentate deficitele neurologice caracteristice autismului. In a


doua parte a cartii autoarea prezinta avantajele si dezavantajele terapiilor,
tehnicilor si principiilor de interventie.

Cuprins:
- Partea I. Psihopatologia dezvoltarii
-- I Simptomatologie. Diagnostic. Epidemiologie
-- II Etiologie
A. Cauze genetice i ambientale
B. Mecanisme cerebrale: anomalii de structura / functie
Procesarea informatiei contextuale de ordin superior. Teoria cerebelara a
autismului
C. Deficite neuropsihologice
Procesarea figurii umane
Perceptele fara concepte sunt oarbe. Conceptele fara percepte sunt goale.
Coerenta centrala
Atentia sociala
Judecata sociala. Theory of Mind
O lume cu lucruri i oameni: Continuum autism psihoza?
Functiile executive
D. Informatii sociale vitale: micarea biologica
Simpla maimutareala?
Nous parlons avec lhemisphere gauche. Afaziile
Cum nvata copiii sa vorbeasca?
Oglinda sparta. Autismul
-- III Evaluarea neuropsihiatrica
Semne precoce i moduri de debut
Regresia precoce
Detectarea precoce a tulburarilor din spectrul autist
Etape de diagnostic n autism
- Partea II-a Principii de terapie
Neuroplasticitatea
-- IV Farmacoterapia
-- V Interventii educationale validate
ABA
Lovaas
TEACCH
PECS
-- VI Alte tipuri de interventie cu eficienta studiata
Interventii pe judecata sociala
Interventii de interactiune
Interventii insuficient studiate
-- VII Oglinda-oglinjoara De ce nu poate fi animat girusul fuziform?
Bebeluul simulat al lui Triesch

Recomandare de carte - Educarea persoanelor cu intarzieri de dez


voltare. Tehnici de baza ale interventiei comportamentale

Autor: Ivar O. Lovaas


Numar de pagini: 528

Ivar Lovaas este considerat fondatorul tratamentului comportamental adresat celor


care sufera de tulburari din spectrul autismului. Lucrarea are la baza o serie de
abordari cognitiv-comportamentale. Aceasta carte este cunoscuta sub denumirea de
Manualul ABA fiind un titlu de referinta in domeniul autismului si a intarzierilor
de dezvoltare. Cuprinde detalii despre programele de interventie necesare pentru
tratarea comportamentului dar si un capitol despre comunicarea prin schimb de
imagini PECS.

Limbajul este unul accesibil nu doar profesionistilor ci si parintilor. Cu ajutorul


acestui volum, parintii si specialistii pot gasi alternative de programe care pot
acoperi un program intensiv de tratament la domiciliu dar si informatii despre
mecanismele care ar putea declansa problemele comportamentale care sunt
asociate in mod frecvent cu autismul (accesele de furie, autostimularea, lipsa
motivatiei, etc.).

Prima parte a cartii trateaza conceptele de baza si descrie diferite tipuri de


tratamente care pot fi intalnite la persoanele cu intarzieri in dezvoltare.
Al doilea capitol descrie modelul continuitatii , iar al treilea se refera la rezultatele
obtinute de catre copii care au beneficiat de interventie comportamentala. In al
patrulea capitol sunt prezentate etapele tratamentului comportamental, iar in
urmatorul sunt cuprinse cele mai importante cercetari legate de comportamentele
autoagresive si accesele de furie. Al saselea capitol trateaza comportamentele
autostimulatoare, iar al saptelea abordeaza modalitatile prin care pot fi motivati cei
diagnosticati cu intarzieri in dezvoltare pentru a asimila si a invata cat mai rapid
noi abilitati. Ultimul capitol este cel in care sunt analizate deficitul si problemele
de atentie.

A doua parte a cartii descrie programele de lucru, dar si problemele care ar putea sa
insoteasca tratamentul. Sunt descrise modalitatile utile pentru eficientizarea
imitatiei dar si tehnicile de predare a limbajului.

A treia sectiune a cartii este dedicata procedeelor de invatare discriminativa, de


identificare receptiva a obiectelor si comportamentelor, de asimilare a abilitatilor
de joaca, autoservire si lucru manual.

A treia parte a cartii cuprinde programe necesare invatarii limbajului expresiv dar
si programe care pot contribui la identificarea corecta a emotiilor.

Sectiunea a cincea descrie modalitatile de stimulare a abilitatilor de comunicare in


cazul celor care au probleme cu limbajul verbal.
Penultima sectiune concentreaza informatii prin care copiii pot fi ajutati sa-si
reaminteasca informatiile pe care le-au asimilat si invatat, modurile de evaluare a
progresului si modalitatile prin acre pot fi identificate dar si solutionate problemele
de invatare.

Mentinerea igienei la copiii diagnosticati cu autism

Multi dintre copii care sufera de tulburari din spectrul autismului nu reusesc sa
aiba grija de igiena personala. Pentru acesti copii regulile de igiena nu sunt la fel
de simplu de invatat ca in cazul copiilor tipici. Mentinerea igienei personale poate
fi o provocare pentru copiii diagnosticati cu autism.

Uneori spalatul dintilor, dusul, pieptanatul, purtarea hainelor curate sau alte
comportamente similare se pot transforma in adevarate lupte. Cauza care sta la
baza acestei atitudini este faptul ca cei care sufera de tsa au nevoie de un motiv
pentru a face orice lucru. Chiar daca atitudinea lor poate fi deranjanta pentru cei
din jur, pentru a-si mentine igiena, pentru copii cu autism, lucrurile trebuie sa aiba
un sens, sa le inteleaga.

Copii cu tulburari din spectrul autismului nu pot asimila la fel de usor indiciile
sociale. De aceea le va fi mai dificil sa faca aceleasi lucruri ca si copii tipici, la
aceeasi varsta. De asemenea, daca parintele nu insista asupra invatarii regulilor de
igiena personala, copiii nu vor fi constienti, nu vor sti si nu vor putea copia cu
naturalete comportamentul celor din jur.

O alta cauza pentru care copiii care sufera de tulburaril din spectrul autismului isi
neglijeaza igiena personala este sensibilitatea senzoriala. Periatul parului, dusul pot
fi incomode si neplacute, pasta de dinti ar putea avea gust ciudat si ar putea
declansa reflux gastroesofagian, deodorantele sau parfumurile utilizate pe corp sau
la axila le-ar putea oferi senzatii greu de suportat. De aceea, este important sa se
gaseasca modalitati prin care pot fi evitate comportamentele legate de igiena.

Iata cateva modalitati prin care il puteti ajuta pe copil sa isi mentina curatenia
personala:
- faceti micutului baie, spalati-l pe dinti si pieptanati-l in fiecare zi, de la o varsta
cat mai frageda. Transformati momentul baitei intr-unul interesant: aduceti jucaria
preferata a copilului in baie sau cumparati o jucarie speciala astfel incat acesta sa
fie nerabdator sa faca baie.
- cumparati o periuta de dinti cu un personaj preferat din desene animate si
inventati impreuna un cantecel, placut pentru copil, pe care sa-l cantati impreuna
cand se spala copilul pe dinti.
- asigurati-va ca cel mic intelege importanta activitatilor de igiena. Un copil cu
autism, comparativ cu unul tipic va actiona doar atunci cand lucrurile conteaza
pentru el, daca ii aduce beneficii. Nu va accepta explicatia: "spala-te pe dinti
pentru ca asa ti-am spus sau pentru ca toata lumea face asa". Explicati-i copilului
ca atunci cand nu se spala, corpul sau miroase urat, iar mirosul ii poate deranja pe
cei din jur. Iar datoria lui este sa isi mentina igiena pentru ca oamenii sa nu simta
aceste mirosuri. Oferiti copilului o haina murdara, care miroase urat si una curata.
Intrebati-l care ii place mai mult, ce miros prefera.
- lasati copilul sa isi aleaga obiectele de igiena, daca le place unele dintre ele. Unii
dintre copii prefera produsele fara parfum sau cu anumite parfumuri.
- amintiti frecvent copilului de ce si cand trebuie sa utilizeze sapunul sau
deodorantul.
- pentru spalatul dintilor copiii pot folosi chiar si pasta de dinti fara gust sau doar
bicarbonat de sodiu. Forta mecanica a periutei de dinti este mai importanta decat
solutia cu care se freaca dintii, spun specialistii.
- lasati copilul sa testeze mai multe tipuri de sapunuri sau samponuri, cu diverse
ingrediente, care nu irita pielea.
- in cazul in care micutul agreaza ideea, schimbati in fiecare saptamana sau luna
mirosul sapunului sau samponului pentru a face si mai distractiv actul imbaierii.
- unii dintre copii care sufera de o tulburare din spectrul autismului inteleg mult
mai bine lucrurile daca au repere vizuale. Aratati-le imagini in care sunt prezentate
lucrurile pe care le au de facut si descrieti-le activitatile respective: cu peria se
piaptana parul, cu sapunul te speli pe maini pentru a fi curat etc. Puteti scrie o
poveste sociala in care sa explicati rolul activitatilor de igiena.
- deseori copiii sunt mai receptivi la explicatiile altor adulti decat cei din familie.
Fiti consecventi, faceti o rutina din activitatile presupuse de igiena personala,
explicati copiilor relevanta acestora, luati in considerare intelegerea cu dificultate a
comportamentelor sociale dar si sensibilitatea senzoriala a copiilor cu tulburari din
spectrul autismului si veti observa ca lucrurile se vor imbunatati.

Tipuri de terapie

Terapia ABA

Applied Behavioral Analysis (ABA) - Analiza Aplicat a


Comportamentului este o tehnic folosit n tratamentul copiilor diagnosticai cu
autism. n cadrul prezentrii acestei metode s-a pornit de la studiul tratament
efectuat de Lovaas n 1973, dar care a reflectat o serie de erori ale conceptului. A
urmat proiectul UCLA Young Autism din 1987 care a dus la progrese notabile ale
aspectelor comportamentale (intelectuale, educaionale, sociale, emoionale),
pentru ca mai trziu s se dezvolte i s fie implementat ca metod de lucru pentru
recuperarea copiilor cu autism.

Metoda ABA este un program de nvare, care i propune s modifice


comportamentul autist al copilului, n mod sistematic i intensiv, obiectivul final
fiind integrarea social a copilului. Sistemul are obiective clar formulate, mpr ite
n sarcini mici, astfel nct evoluia copilului s poat fi msurat permanent.
ntrirea comportamentului se face cu recompense, ntreg sistemul funcionnd pe
baza acestor ntritori fie materiali, fie sociali. Programul este foarte strict, iar
copilul, este necesar sa fie stimulat pe parcursul ntregii zile. Dei metoda seamn
uneori cu un dresaj se pare c este singura metod cu rezultate semnificative. Din
cauza regulilor stricte i a asemnrii cu un program de dresaj, metoda ABA, a fost
aspru criticat. Programul este strict tocmai pentru c aceti copii au nevoie mai
mare de activiti stricte, de predictibilitate i de rutin.

ABA se bazeaz pe observarea comportamentului, recompensare pozitiv i


prompt (ajutorul minim dar suficient oferit copilului pentru a ndeplini o sarcin).
Comportamentul unui copil este ntrit cu o recompens atunci cnd rspunsul este
corect. Comportamentele nedorite sau cele care interfereaz cu nv area
abilitilor sociale sunt observate cu atenie. Scopul este determinarea trigger-ului
(factor declanator) pentru comportamentul respectiv, precum i observarea a ceea
ce se ntmpl dup manifestarea acelui comportament,ce anume ntrete
comportamentul respectiv.

ABA este tiina comportamentului uman. Analiza comportamental aplicat este


un proces de intervenie sistematic bazat pe teoriile nvrii, care are drept scop
dezvoltarea unor noi comportamente.

Metoda ABA ajut copiii cu autism n:

creterea comportamentelor dezirabile (ex.comunicare);

predarea noilor abiliti;

meninerea unui comportament (nvarea autocontrolului);

generalizarea sau transferul comportamentelor nvate;

restrngerea factorilor de mediu care acioneaz asupra copilului cnd


nva;

reducerea comportamentelor nedorite (agresivitatea, autoagresivitatea,


stereotipii, autostimulri).
Descrierea principiilor analizei comportamentale aplicate:
Relaia dintre comportamente i mediul nconjurtor este descris de
principiile condiionrii operante care are 3 componente:
ANTECEDENT situaia n care a aprut comportamentul respectiv;
COMPORTAMENT aciunea ntreprins ca reacie la antecedent;
CONSECIN ce s-a ntmplat imediat dup apariia comportamentului
Terminologia specific terapiei ABA
Terapia ABA presupune utilizarea unei terminologii specifice: discrete trial, target,
sitting, sesiune, rspuns (R), receptiv, stimul recompens (SR), random rotation
(RR) , stimul prompt (SP), program, distractor neutru, masterat, mass trial, item ,
extincie, intervalul inter-trial-uri, format, expresiv, trial-uri extinse, stimul
discriminativ(SD), nvarea discriminrii, trial-uri n bloc, recompens
difereniat, achiziie.
Concluzii i avantaje ale terapiei Aba
Prin intermediul terapiei comportamentale, copiii cu autism pot fi recupera i pentru
a ntelege n anumite limite lumea n care trim, pentru a fi capabili s rela ioneze,
s comunice cu cei din jur, pentru a-i exprima verbal dorin ele i nevoile. Aceast
terapie este esenial s se nceap de la o vrst mic, iar prinii trebuie s se
implice n programul de recuperare i de asemenea s se urmeze corect programul
de terapie. Programul se face individual n funcie de abilit ile copilului, deoarece
dei au acelai diagnostic, necesit o intervenie special i individualizat aplicat
pentru fiecare.
Cteva din avantajele terapiei Aba sunt urmtoarele:

autoservirea independena

mbuntirea semnificativ a IQ-ului, performanelor academice i


competenelor lingvistice

meninerea unei igiene adecvate

creterea numrului de achiziii din punct de vedere cognitiv i


comportamental

mbrcatul i dezbrcatul corespunztor

asimilarea a diverse cunotine (mai ales a celor utile i funcionale)

acumularea de informaii de natur social

generalizarea achiziiilor n orice mediu i n orice situaie

consolidarea abilitilor de limbaj


diminuarea comportamentelor nedorite (autostimulari, comportamente
agresive, stereotipii etc.)

ameliorarea problemelor de motricitate fin i grosier

recunoaterea i numirea obiectelor din jur, a persoanelor, aciunilor,


locaiilor, emoiilor etc

povestirea propriilor experiene

sortarea a diverse obiecte

cunoaterea a diferite tipuri de categorii.

Terapie ABA

Terapie 3C

Terapia 3C

Contientizare Coordonare Concentrare

Terapia 3C este o metod inovatoare de recuperare a deficienelor ntlnite la copiii


cu autism, dezvoltat de antrenorul de arte mariale Paul Cojocaru.
Este prima terapie psihomotorie pentru persoane cu autism, inventat de un romn
i nregistrat c atare, la nivel mondial. Terapia 3C ajut copiii s devin
contieni de propria corporalitate i autonomi din punct de vedere psihomotor,
arat Cojocaru.

Terapia 3C este o metod prin care se realizeaz recuperarea psihomotric a


persoanelor cu tulburri de spectru autist , cu ajutorul exerciiilor fizice adaptate i
este format dintr-un complex de exerciii fizice menite s aduc persoan cu TSA
n punctul n care apare dorina i capacitatea de a iniia aciuni i activiti motrice
independente.

Deficitul psihomotor , n autism , poate fi definit c fiind incapacitatea unei


persoane de a dispune n mod contient i voluntar de propriul corp i de
potenialul psio-fizic al acestuia.
Din punct de vedere al psihomotricitii autismul se clasific astfel :

AUTISM SEVER

Total lipsa de contientizare a propriului corp

Incapacitatea de a executa voluntar , contient i coordonat aciuni motrice


elementare

Imposibilitatea stabilirii contactului vizual

Intrarea n autostimulari este necontrolat i aduce cu sine de cele mai multe


ori tendine de auto-agresivitate

AUTISMUL FUNCIONAL NEGATIV (-)

Cunoaterea parial a schemei corporale

Executarea cu dificultate sporit a unor micri voluntare ( timp mare de


execuie )

Lipsa dorinei de a iniia aciuni motrice independente

Promptul este necesar n cea mai mare parte a timpului

Contactul vizual este inexistent sau este stabilit cu dificultate pentru perioade
foarte scurte de timp

AUTISM FUNCIONAL POZITIV (+)

Cunoaterea parial sau total , n unele cazuri , a schemei corporale

Executarea aciunilor sau activitilor motrice fr grad de dificultate este


posibil , cu sprijin , n faza iniial

n cele mai multe cazuri este prezent dorina de a iniia activiti motrice n
mod autonom

Continuitate i logic n aciunile motrice doar pentru o scurt perioada de


timp
Intrarea n stereotipii este de cele mai multe ori voluntar i are c factor
declanator neacceptarea efortului fizic i psihic solicitat de efectuarea
exerciiilor

AUTISMUL NALT FUNCIONAL

Cunoaterea i contientizarea ntregii scheme corporale

Contientizarea parial a potenialului psiho-fizic

Execut activiti motrice coordinate i autonome , dar are nevoie de sprijin i


ncurajri n primele faze.

Contact vizual bun

ntrarea n autostimulari este de cele mai multe ori controlat i are c motiv
oboseal acumulat sau refuzul de a participa la exerciii

Perioada minim de migrare ctre ncadrarea ctre un nivel superior este de minim
6 luni. Unii din factorii favorizani n migrare sunt frecvena (aceast fiind de
minim 3 edine pe sptmna) i consecven orelor de terapie.

OBIECTIVE GENERALE

Contientizare - contientizarea propriei scheme corporale i a mediului n care se


afl la un moment dat subiectului

Coordonare optimizarea capacitilor coordonative generale

Concentrare captarea i meninerea ateniei

Componentele psihomotricitii vizate de ctre educaia psihomotric sunt :

Schema corporal

Presupune cunoaterea segmentelor corpului, a anumitor poziii ale corpului


i a posibilelor micri ale corpului.

De nivelul de dezvoltare al schemei corporale depind celalate componente


ale psihomotricitii, respectiv structurarea spaio-temporal i coordonarea oculo-
segmentar.

Lateralitatea
Are ca principal obiectiv dezvoltarea ambidextriei, respectiv a capacitii de
a utiliza cu aceeai eficien toate segmentele corpului.

Structura spaial

Implic micarea copilului n spaiul general i n spaiul personal .

Spaiul general este acel spaiu n care copilul se mic innd cont de cei din
jurul, iar spaiul personal presupune propriile micri ale copilului asupra crora i
concentreaz atenia.

Organizarea spaial

Solicit copiilor capacitatea de a combina diferitele noiuni spaiale i de a le


utiliza ntr-o anumit situaie . De asemenea organizarea spaial presupune i
formarea capacitii de a aciona n grup.

Psihologul Rene Zazzo consider c educaia psihomotric constituie o educaie de


baz n coala elementar ntruct ea condiionez ntregul proces de nvare
colar. Procesul de nvare nu poate fi eficient n cazul n care copilul nu are
contiina corpului su, nu cunoate lateralitatea sa, nu se poate situa n spaiu, nu
este stpn pe timp i nu a ctigat o suficient coordonare i stabilitate a gesturilor
i micrilor sale.

Cu alte cuvinte, n susinerea acestei idei, Psiholog clinician i educaional Monica


Bolocan, afirm c: nainte de dezvoltarea limbajului exist o alt categorie de
abiliti care stau la baza dezvoltrii corecte a tuturor celorlalte, abilitile motorii.
Este greu de crezut c vom avea un copil care s lege propoziii n cuvinte nainte
de a ncepe s mearg bine. n mod frecvent copiii care au avut ntrzieri n
atingerea reperelor motorii din primul an de via au i ntrzieri n dezvoltarea
limbajului.

Adesea, prinii observ i se concentreaz mai mult pe dificultile de dezvoltare a


vocabularului i de pronunie i nu observ c micuul lor este mpiedicat,
nendemnatic, se lovete de lucruri prin cas i scap obiectele din mini.

De fapt, motricitatea este prima i cea mai important problem care trebuie
adresat.

Kinetoterapie
Kinetoterapie

Intervenia n cazul copilului autism const n: diagnosticarea precoce,


intervenia terapeutic, logopedic, kinetoterapeutic timpurie.

Este recomandat s v prezentai la o evaluare kinetoterapeutic dac copilul nu


prezint bazele micrii. Aceste sunt: actul motric, gestul motric, aciunea,
activitatea, motricitatea, micarea.

Cauzele deficienelor fizice sunt multiple i foarte variate.

Cauze interne i externe: cele interne sunt condiionate de procesele de cretere i


dezvoltare, de starea funciilor mari somatice, organice i psihice. Cele externe
sunt determinate de condiiile de via i mediu.

Cauze directe i indirecte: cele directe intereseaz elementele proprii ale


substratului deficienei iar cele indirecte produc mai nti o afeciune sau un defect
organic sau psihic i numai dup aceea prin intermediul celor menionate mai sus
produc o deficien fizic funcional sau structural morfologic.

Defectele de dezvoltare fizic pot mbraca forme diferite de gravitate, mergnd de


la cele mai uoare pn la cele mai grave.

n funcie de absena sau prezena modificrilor structurale de la nivelul


substratelor la care sunt localizate, deficienele fizice se mpart n funcionale i
patologice.

Deficienele funcionale sunt rezultatul unei hipo sau hiperfuncii, unui


dezechilibru sau necoordonri a funciilor aparatului locomotor.

Deficienele patologice sunt determinate de modificrile organice, structurale,


morfologice ale elementelor ce compun acest aparat. Din punct de vedere al
prognosticului deficienele fizice pot fi neevolutive (staionare, fixe, definitive) sau
deficiene fizice evolutive. Prin tratament corect complex cele evolutive se pot
ameliora sau vindeca. Dup posibilitile de corectare, deficienele fizice la copii
apar sub form uoar, medie i accentuat. Primele dou se pot trata prin
mijloacele kinetoterapiei, iar cele de form accentuat numai prin mijloace
ortopedice i chirurgicale dublate de mijloacele kinetoterapiei.

Kinetoterapeutul folosete i recomand familiei un program de activiti fizice


adaptate etapei de dezvoltare motorie la care se afl copilul n momentul evalurii
iniiale sau altor nevoi observate de ctre terapeut n timpul edinei (autostimulari,
micri stereotipe).

n cazul copiilor cu tulburri de spectru autist ntrzierea nregistrat n aria


motricitii grosiere se datoreaz n primul rnd ntrzierii din sfera socio-afectiv
sau a unor dificulti de integrare senzorial de aceea kinetoterapeutul trebuie s
in cont n stabilirea obiectivelor terapeutice att de tonus muscular sczut,
postura corporal, dezvoltarea motricitii grosiere, ct i de mbuntirea
interaciunii i a stabilirii contactului vizual cu copilul. Astfel, la fiecare activitate
pe care o face cu copilul, kinetoterapeutul va ncerca s atrag privirea acestuia ct
de des cu putin.

Kinetoterapeutul va ine cont de deficienele fiecrui copil pe care le va integra


ntr-un circuit personalizat, pentru a-l face pe copil s lucreze din plcere, nu din
obligaie.

Kinetoterapia are cteva target-uri bine stabilite: Corectarea i meninerea posturii


i aliniamentului corporal, creterea i meninerea mobilitii articulare, creterea i
meninerea forei musculare, creterea i meninerea rezistenei musculare, a
coordonrii, controlului i echilibrului, corectarea deficitului respirator,
antrenamentul la efort, reeducarea sensibilitii, relaxarea, scderea durerii.

Toate aceste obiective au c scop final creterea calitii vieii copilului


diagnosticat cu tulburare de spectru autist.

Terapia tulburrilor de limbaj

La nceput, copilul nva pronunarea sunetelor prin imitaie i prin joc, apoi
realizeaz cuvintele, propoziiile i frazele. n acest proces de nsuire a limbajului
oral, aproape toi copiii mici prezint probleme de tip dislalic. Unele trec
neobservate, dar altele, netratate la timp pot crea complexe, pot mpiedica
nvarea colar i pot constitui o piedic n procesul dezvoltrii personale.

Logopedia a aprut ca necesitate de a sintetiza cunostiintele despre limbaj i de a


elabora procedee specifice pentru stimularea i corectarea vorbirii. Aceast ramur
tiinific aflat ntre psihologie i pedagogie i are sursele nc din antichitate,
asta pentru c din toate timpurile au existat oameni care s se confrunte cu
dificultile de vorbire.

Cele mai ntlnite tulburri de limbaj la copiii de vrst precolar i colar


sunt:
Tulburrile de pronunie: este afectat pronunia unuia sau a mai multe sunete:
dislaliile, rinonaliile, dizartria

Tulburrile de ritm i fluen : blbiala, tahilalia: vorbirea accelerat, bradilalia:


vorbirea foarte lent

Tulburri ale limbajului scris-citit: dislexo-disgrafia

Dislaliile reprezint cele mai frecvente tulburri de limbaj ntlnite la copiii de


grdini. Dislalia const n deformarea, substituirea, omiterea, nlocuirea sau
inversarea anumitor sunete n vorbirea spontan ct i n cea reprodus. Sunetele
cele mai frecvent afectate sunt consoanele, n special cele care apar mai trziu n
vorbirea copilului R, S, S, L,J, Z. Este important de tiut c exist sunete cu
puncte de articulare apropiat care formeaz "perechi": "R i L", "F i V", "C i G",
"S i Z", "S i J", "T i D" etc. De multe ori, cnd copilul nu poate emite unul
dintre sunetele unei perechi, l nlocuiete cu cellalt. De exemplu, atunci cnd
copilul nu poate emite sunetul "R" va spune n loc de "rat" "lat".

Cauzele acestor tulburri pot fi determinate de malformaii ale organelor care


participa la actul vorbirii( buze, limba, maxilare, bolt palatin, dini), modelul
verbal greit al printelui, educatoarei, pe care copilul i-l nsuete prin imitaie.
nc de bebelu i se continu n copilria mic, prinii, bunicii se adreseaz
folosind multe diminutive i astfel se ajunge n situaia n care copilul pronun
defectuos pentru a se alinta. Ori ct de drgu i haios, poate prea, nu este bine s
ncurajai acest comportament verbal.

Pn la vrsta de 3 ani i jumtate/ 4 ani aceste dificulti de a pronuna corect


sunetele i cuvintele nu sunt problematice pentru c sunt datorate particularitilor
sistemului nervos central i nematurizrii aparatului fonoarticulator. Dup aceast
vrst copilul are "instrumentele" necesare pentru a vorbi corect i, dac nu se
ntmpl aa, este cazul s v adresai unui logoped.

Terapia tulburrilor de limbaj cuprinde activiti care impun o dezvoltare


armonioas a mai multor planuri:

Exerciii generale ( imitarea mersului, micri ale braelor i gtului i


rotirea acestora, imitarea aplaudatului, exerciii pentru ntrirea musculaturii
toracice i abdominale, etc).

n funcie de diagnostic, se pot efectua exercii de gimnastic cu diferte pri


ale corpului. De exemplu, n tulburrile limbajului scris se exerseaz braul, mna,
degetele)
Mobilitatea aparatului fonoarticulator :

Exerciii de mobilitate a maxilarelor : exerciii de nchidere/ deschidere a


gurii, exerciii de coborre i ridicare a maxilarelor, muctura,

Exerciii de mobilitate pentru limba: jocuri cu limba : pisica bea lapte , tic-
tac-ul ceasului, pronunarea repetat i rapid a silabei la

Exerciii pentru buze i obraji: micri de sugere a obrajilor, micri de


tuguire a buzelor, vibrarea buzelor, zmbet, umblarea obrajilor,

Exerciii pentru vlul palatin: imitarea cscatului, exerciii de deglutitie.

Aceste exerciii se fac numai n faza iniial, nainte de articularea sunetelor,


iar apoi se vor folosi numai acele exerciii care sunt necesare impostarii
sunetului.

Educarea respiraiei.

n general, tulburrile de limbaj se nsoesc de labilitatea ritmului respirator, ct i


de deficiene ale tipului de respiraie. Exerciii de respiraie se vor centra pe dou
coordonate:

Dezvoltarea respiraiei nonverbale prin exerciii pentru expiratie: sufl nasul,


stinge lumnarea, umfl balonul, etc, exerciii pentru inspiraie: miroase florile,
cinele la vntoare, inspiraie diferenial

Dezvoltarea respiraiei de tip verbal: exerciii de pronunie a vocalelor,


prelung , rar, exerciii de pronunie ntr-o expiraie, a unei consoane, exerciii
ritmice de respiraie nsoite de micare i cntec ( de ex: n timp ce merge copilul
numr sau cnta)

Exerciii de respiraie cer un spaiu aerisit i se efectueaz n fa oglinzii, la


nceput mpreun cu logopedul i apoi tot mai mult independent. Aceste exerciii
sunt eficiente la nceputul orelor de terapie, dar i n momentele cnd intervine
oboseala.

Dezvoltarea auzului fonematic

Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin care sunetele vorbirii
sunt percepute c elemente semantice sau foneme. Tulburarea auzului fonematic se
refer la lipsa de maturizare a acestei particulariti i la lipsa de exersare a laturii
expresive a limbajului verbal.
nainte de a-l nvaa pe copil s pronune corect trebuie fcute exerciii de analiz
auditiv a sunetului afectat. Aceste exerciii se vor face mpreun cu exerciiile de
articulare a sunetului.

imitarea sunetelor din natur i pronunarea de onomatopee, de exemplu :


arpele: s-s-s

paronime pronunate n serii: p-pe-pi-po-pu ba-be-bi-bo-bu

diferenierea consoanelor surde de cele sonore: papa- baba

transformarea cuvintelor prin nlocuiri de sunetet

analiza fonetic: indicarea primului sunet/ ultimul sunet al cuvatului

pronunarea ritmic

jocuri hazlii: c la mr, c la par, c la dinte, dinela, iei afar iepura.

framntri de limba: licurici cu aripi mici i cu lampa de pitici ce tot vezi pe


cmp aici?

Unele dintre aceste exerciii se pot realiza, cu uurin, mpreun cu prinii. Este
util ca acest lucru s se realizeze ct mai des, iar copilului s i se explice care este
rolul lor. Este important implicarea i motivarea copilului n vederea corectrii.
Dac se realizeaz colaborarea ntre prinii i logoped, respectiv educatoare, cu
succes, progresele vor fi sesizate mai curnd, i ele vor fi prilej de bucurie pentru
copil.

Corectarea tulburrilor de limbaj presupune un numr variabil de edine, n


funcie de dificultile pe care le ntmpin copilul, dar i de felul n care el
evolueaz pe parcurs. Fiecare copil are un ritm al sau i de aceea nu se pot obine
rezultate imediate.