Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Ghid de terapie ABA Nr. pagini: 143. Ghid de terapie ABA (vol. 1). Strategii
de modificare a comportamentului copiilor autistic.Veti afla regulile de baza
ale modificarii comportamentale, dar si principalele greseli de care e bine sa
va feriti cand incercati sa dezvatati copilul de comportamente nepotrivite. Sunt
prezentate pe larg regulile de recompensare.
hid de terapie ABA (editia a II-a)Prima parte descrie pe larg cele mai dificile
comportamente cu care se confrunta parintele unui copil cu autism: crizele de furie,
autostimularea, problemele de somn si alimentatie, folosirea toaletei. Autorii
prezinta intr-un limbaj accesibil regulile de baza ale modificarii comportamentale,
dar si principalele greseli care e bine sa fie evitate atunci cand parintii sau
specialistii isi propun sa dezvete copilul de comportamente nepotrivite.Partea a
doua prezinta programele de lucru pentru terapia intensiva comportamentala, fise
de lucru, tabele pentru strangerea datelor in timpul sesiunii terapeutice, dar si
tabele de evaluare a terapeutului sau a programelor. Programele de lucru sunt
prezentate in detaliu: obiectivele specifice fiecarui program, criteriile de incepere,
criteriile de succes, prompturile necesare, precum si toate etapele de parcurgere a
programului, de la cea mai simpla la cea mai avansata. Programele sunt foarte
diverse, de la imitatie, potriviri sau desen pana la conversatie, interactiunea cu alti
copii sau invatarea prin observare.
monitorizati progresul
Cuprins:
Prefata
Introducere
Capitolul 1 Reducerea dependentei pe termen lung
Capitolul 2 Identificarea diferentelor individuale
Capitolul 3 Cum stabiliti ce s predati si cand
Capitolul 4 Stabilirea unui context pentru invatare
Capitolul 5 Cum v motivai copilul s invete
Capitolul 6 Instrumente utile de lucru
Capitolul 7 Evaluarea progresului
Capitolul 8 Imbracatul si igiena personala
Capitolul 9 La masa
Capitolul 10 Toaleta
Capitolul 11 Planificarea generalizarii
Concluzie
Bibliografie
Anexe
Anexa A Inventar de autoservire
Anexa B Probleme frecvente si posibile solutii
Anexa C Cinci abilitati de care copilul are nevoie inainte de a incepe lectiile
Anexa D Cum se scrie un plan instrucional
Anexa E Model de fisa pentru planul instructional
Anexa F Model de fisa de analiza componentiala
Cuprins:
- Partea I. Diagnosticarea
Multiplele fete ale autismului.
Cine ii pune copilului meu diagnosticul?
Cum sa intelegeti manifestarile copilului dvs.
TSA date, teorii, studii si informatii de care ar trebui sa dispuneti.
- Partea a II-a. Tratamentul
Cum sa luati decizia corecta in ceea ce priveste tratamentul si interventia de care
va beneficia copilul dvs.
Tratamente si interventii standard pentru TSA.
Dumneavoastra detineti puterea: trebuie sa va sustineti copilul in ceea ce priveste
drepturile legale pe care le are.
Pe locuri, fiti gata start tratament!
- Partea a III-a. Adaptarea la situatia existenta
Inceputul: adaptarea la diagnostic, la problemele legate de diagnostic.
In interiorul si in afara casei: adaptarea la viata de zi cu zi.
Frati si surori: adaptarea la problemele pe care le are fratele/sora.
Aspecte legate de viata personala: adaptarea la relatiile cu prietenii, situatia
casniciei, situatia in ceea ce va priveste pe dvs insiva.
Sfaturi pentru cei dragi legate de adaptarea la situatia existenta.
- Partea a IV-a. Vindecarea
Ganduri legate de vindecare.
Dupa ce copilului dvs. i s-a pus diagnosticul de autism, dupa o perioada initiala de
stres si panica ce ar putea include un tratament minune zadarnic si dupa ce socul
diagnosticului s-a atenuat puteti sa luati in considerare urmatoarele sfaturi. Exista
mai multe abordari diferite care pot fi potrivite pentru a imbunatati simptomele
tulburarilor din spectrul autismului. Analizati-le cu atentie pentru a gasi cea mai
buna solutie pentru copilul si familia dvs.
In aceasta publicatie veti gasi exemple concrete de interventie terapeutica prin care
copilul va invata sa interactioneze cu cei din jur si sa se bucure de interactiunile
sociale, sa comunice si sa se joace. Toate strategiile care sunt prezentate au la baza
studii stiintifice formale care contribuie la dezvoltarea accelerata a copiilor atunci
cand modelul Denver de interventie terapeutica timpurie este aplicat in mod
consecvent.
Prima parte a cartii cuprinde cateva studii de caz pe baza carora autoarele ofera
cititorilor mai multe sfaturi care trebuie urmate de parinti imediat ce copilul lor
este diagnosticat cu o tulburare din spectrul autismului. De asemenea, sunt
furnizate o serie de resurse importante, generale care pot fi utile pentru parintii care
sunt coplesiti de diagnostic si doresc sa obtine cat mai multe informatii despre
acesta.
Partea a doua contine o serie de strategii zilnice care pot fi folosite pentru a ajtua
copilul sa relationeze, sa comunice si sa asimileze noi achizitii. De asemenea, sunt
oferite recomandari despre modul in care pot fi transformate activitatile sociale de
tip senzorial in momente amuzante in scopul de a stimula copilul sa invete, este
subliniata importanta comunicarii non-verbale, sunt impartasite sfaturi utile pentru
cresterea gradului de atentie dar si a capacitatii de imitatie a copilului, sunt
explicate principii de baza si strategii fundamentale ce pot implica micutul in
diverse activitati pentru a-l incuraja sa invete si sa comunice, sunt exprimate
diverse metode prin intermediul carora sa poata creste numarul oportunitatilor de
invatare in timpul jocului cu jucarii, in cadrul interactiunii parinte-copil si sa fie
sustinut jocul cu jucarii astfel incat acesta sa devina constructiv, independent si
variat, sunt concentrate strategii care pot ajuta copilul sa isi insuseasca si
imbunatateasca jocul simbolic in mod spontan si creativ si sunt formulate solutii
pentru a ajuta copilul sa foloseasca si sa inteleaga limbajul verbal.
Iata mai jos cateva sfaturi care au un caracter general care ar putea fi utile pentru
parintii copiilor care sufera de tulburari din spectrul autismului.Nu uitati ca
termenul de autism include un spectru larg de caracteristici si ca fiecare copil este
unic. Probabil ca micutul dvs. nu prezinta aceleasi caracteristici sau acestea nu se
afla la acelasi nivel ca si ceilalti copii despre care ati citit in diverse surse.
Incercati sa depistati care sunt sensibilitatile senzoriale ale copilului si tineti cont
de nevoie acestuia. In cazul in care anumite zgomote sau texturi agraveaza
manifestarile celui mic, incercati sa le evitati sau sa-l protejati de acestea.
Implicati-va in diverse grupuri de discutii (chiar si online) si petreceti cat mai mult
timp discutand cu oameni care se confrunta cu provocari similare cu ale dvs.
Familia si prietenii va pot sustine dar aveti nevoie ca din viata dvs. sa faca parte
oameni care inteleg cu adevarat situatia in care va aflati, care va asculta si care
dispun de experiente dar si informatii cat mai recente legate de domeniu.
Evaluati periodic copilul, mai ales daca observati ca se inrautatesc anumite aspecte
sau apar probleme noi (tulburari de vorbire, dificultati de socializare etc.). In acest
mod puteti interveni la timp si sansele de recuperare cresc considerabil.
Pentru orice copil, jocul este foarte important. Cu atat mai important este pentru
copiii care sufera de tulburari din spectrul autismului. Fiecare micut este unic,
poseda puncte forte si puncte slabe. In timpul jocului cei mici dobandesc
comportamente adecvate, isi dezvolta imaginatia, invata sa finalizeze o sarcina, sa
isi astepte randul, construiesc relatii interpersonale, isi consolideaza atentia si
capacitatea de imitatie, isi formeaza un limbaj adecvat si vor descoperi
functionalitatea unor obiecte.
In plus, atunci cand un copil este angajat intr-o activitate complexa care ii dezvolta
activitatile de baza isi consolideaza si bagajul de concepte.
Deseori, copii care sufera de tulburari din spectrul autismului nu stiu sa se joace cu
alti copii si prefera jocul individual si repetitiv. Rareori vor initia un joc interactiv.
De aceea, va fi nevoie de perseverenta, inteligenta, flexibilitate si mult umor pentru
ca acesti copii sa se joace impreuna sau cu adultii.
Nu renuntati daca cei mici nu interactioneaza imediat. In cazul in care capacitatea
de a verbaliza este redusa incercati sa exagerati expresiile faciale si sa ii atrageti
atentia prin sunete interesante. Bucurati-va la fiecare reusita si valorizati-l.
De la o stiuatie la alta, copiii prefera diverse obiecte pe care doresc sa le implice in
joc, care le capteaza atentia.
Indiferent care din jocurile de mai sus vor fi preferate de catre copil este esential ca
acestea sa fie initiate in mod constant. In acest mod, cei mici isi vor putea dobandi
abilitati care ii vor ajuta sa se dezvolte intr-un mod cat mai sanatos.
Cuprins:
- Partea I. Psihopatologia dezvoltarii
-- I Simptomatologie. Diagnostic. Epidemiologie
-- II Etiologie
A. Cauze genetice i ambientale
B. Mecanisme cerebrale: anomalii de structura / functie
Procesarea informatiei contextuale de ordin superior. Teoria cerebelara a
autismului
C. Deficite neuropsihologice
Procesarea figurii umane
Perceptele fara concepte sunt oarbe. Conceptele fara percepte sunt goale.
Coerenta centrala
Atentia sociala
Judecata sociala. Theory of Mind
O lume cu lucruri i oameni: Continuum autism psihoza?
Functiile executive
D. Informatii sociale vitale: micarea biologica
Simpla maimutareala?
Nous parlons avec lhemisphere gauche. Afaziile
Cum nvata copiii sa vorbeasca?
Oglinda sparta. Autismul
-- III Evaluarea neuropsihiatrica
Semne precoce i moduri de debut
Regresia precoce
Detectarea precoce a tulburarilor din spectrul autist
Etape de diagnostic n autism
- Partea II-a Principii de terapie
Neuroplasticitatea
-- IV Farmacoterapia
-- V Interventii educationale validate
ABA
Lovaas
TEACCH
PECS
-- VI Alte tipuri de interventie cu eficienta studiata
Interventii pe judecata sociala
Interventii de interactiune
Interventii insuficient studiate
-- VII Oglinda-oglinjoara De ce nu poate fi animat girusul fuziform?
Bebeluul simulat al lui Triesch
A doua parte a cartii descrie programele de lucru, dar si problemele care ar putea sa
insoteasca tratamentul. Sunt descrise modalitatile utile pentru eficientizarea
imitatiei dar si tehnicile de predare a limbajului.
A treia parte a cartii cuprinde programe necesare invatarii limbajului expresiv dar
si programe care pot contribui la identificarea corecta a emotiilor.
Multi dintre copii care sufera de tulburari din spectrul autismului nu reusesc sa
aiba grija de igiena personala. Pentru acesti copii regulile de igiena nu sunt la fel
de simplu de invatat ca in cazul copiilor tipici. Mentinerea igienei personale poate
fi o provocare pentru copiii diagnosticati cu autism.
Uneori spalatul dintilor, dusul, pieptanatul, purtarea hainelor curate sau alte
comportamente similare se pot transforma in adevarate lupte. Cauza care sta la
baza acestei atitudini este faptul ca cei care sufera de tsa au nevoie de un motiv
pentru a face orice lucru. Chiar daca atitudinea lor poate fi deranjanta pentru cei
din jur, pentru a-si mentine igiena, pentru copii cu autism, lucrurile trebuie sa aiba
un sens, sa le inteleaga.
Copii cu tulburari din spectrul autismului nu pot asimila la fel de usor indiciile
sociale. De aceea le va fi mai dificil sa faca aceleasi lucruri ca si copii tipici, la
aceeasi varsta. De asemenea, daca parintele nu insista asupra invatarii regulilor de
igiena personala, copiii nu vor fi constienti, nu vor sti si nu vor putea copia cu
naturalete comportamentul celor din jur.
O alta cauza pentru care copiii care sufera de tulburaril din spectrul autismului isi
neglijeaza igiena personala este sensibilitatea senzoriala. Periatul parului, dusul pot
fi incomode si neplacute, pasta de dinti ar putea avea gust ciudat si ar putea
declansa reflux gastroesofagian, deodorantele sau parfumurile utilizate pe corp sau
la axila le-ar putea oferi senzatii greu de suportat. De aceea, este important sa se
gaseasca modalitati prin care pot fi evitate comportamentele legate de igiena.
Iata cateva modalitati prin care il puteti ajuta pe copil sa isi mentina curatenia
personala:
- faceti micutului baie, spalati-l pe dinti si pieptanati-l in fiecare zi, de la o varsta
cat mai frageda. Transformati momentul baitei intr-unul interesant: aduceti jucaria
preferata a copilului in baie sau cumparati o jucarie speciala astfel incat acesta sa
fie nerabdator sa faca baie.
- cumparati o periuta de dinti cu un personaj preferat din desene animate si
inventati impreuna un cantecel, placut pentru copil, pe care sa-l cantati impreuna
cand se spala copilul pe dinti.
- asigurati-va ca cel mic intelege importanta activitatilor de igiena. Un copil cu
autism, comparativ cu unul tipic va actiona doar atunci cand lucrurile conteaza
pentru el, daca ii aduce beneficii. Nu va accepta explicatia: "spala-te pe dinti
pentru ca asa ti-am spus sau pentru ca toata lumea face asa". Explicati-i copilului
ca atunci cand nu se spala, corpul sau miroase urat, iar mirosul ii poate deranja pe
cei din jur. Iar datoria lui este sa isi mentina igiena pentru ca oamenii sa nu simta
aceste mirosuri. Oferiti copilului o haina murdara, care miroase urat si una curata.
Intrebati-l care ii place mai mult, ce miros prefera.
- lasati copilul sa isi aleaga obiectele de igiena, daca le place unele dintre ele. Unii
dintre copii prefera produsele fara parfum sau cu anumite parfumuri.
- amintiti frecvent copilului de ce si cand trebuie sa utilizeze sapunul sau
deodorantul.
- pentru spalatul dintilor copiii pot folosi chiar si pasta de dinti fara gust sau doar
bicarbonat de sodiu. Forta mecanica a periutei de dinti este mai importanta decat
solutia cu care se freaca dintii, spun specialistii.
- lasati copilul sa testeze mai multe tipuri de sapunuri sau samponuri, cu diverse
ingrediente, care nu irita pielea.
- in cazul in care micutul agreaza ideea, schimbati in fiecare saptamana sau luna
mirosul sapunului sau samponului pentru a face si mai distractiv actul imbaierii.
- unii dintre copii care sufera de o tulburare din spectrul autismului inteleg mult
mai bine lucrurile daca au repere vizuale. Aratati-le imagini in care sunt prezentate
lucrurile pe care le au de facut si descrieti-le activitatile respective: cu peria se
piaptana parul, cu sapunul te speli pe maini pentru a fi curat etc. Puteti scrie o
poveste sociala in care sa explicati rolul activitatilor de igiena.
- deseori copiii sunt mai receptivi la explicatiile altor adulti decat cei din familie.
Fiti consecventi, faceti o rutina din activitatile presupuse de igiena personala,
explicati copiilor relevanta acestora, luati in considerare intelegerea cu dificultate a
comportamentelor sociale dar si sensibilitatea senzoriala a copiilor cu tulburari din
spectrul autismului si veti observa ca lucrurile se vor imbunatati.
Tipuri de terapie
Terapia ABA
autoservirea independena
Terapie ABA
Terapie 3C
Terapia 3C
AUTISM SEVER
Contactul vizual este inexistent sau este stabilit cu dificultate pentru perioade
foarte scurte de timp
n cele mai multe cazuri este prezent dorina de a iniia activiti motrice n
mod autonom
ntrarea n autostimulari este de cele mai multe ori controlat i are c motiv
oboseal acumulat sau refuzul de a participa la exerciii
Perioada minim de migrare ctre ncadrarea ctre un nivel superior este de minim
6 luni. Unii din factorii favorizani n migrare sunt frecvena (aceast fiind de
minim 3 edine pe sptmna) i consecven orelor de terapie.
OBIECTIVE GENERALE
Schema corporal
Lateralitatea
Are ca principal obiectiv dezvoltarea ambidextriei, respectiv a capacitii de
a utiliza cu aceeai eficien toate segmentele corpului.
Structura spaial
Spaiul general este acel spaiu n care copilul se mic innd cont de cei din
jurul, iar spaiul personal presupune propriile micri ale copilului asupra crora i
concentreaz atenia.
Organizarea spaial
De fapt, motricitatea este prima i cea mai important problem care trebuie
adresat.
Kinetoterapie
Kinetoterapie
La nceput, copilul nva pronunarea sunetelor prin imitaie i prin joc, apoi
realizeaz cuvintele, propoziiile i frazele. n acest proces de nsuire a limbajului
oral, aproape toi copiii mici prezint probleme de tip dislalic. Unele trec
neobservate, dar altele, netratate la timp pot crea complexe, pot mpiedica
nvarea colar i pot constitui o piedic n procesul dezvoltrii personale.
Exerciii de mobilitate pentru limba: jocuri cu limba : pisica bea lapte , tic-
tac-ul ceasului, pronunarea repetat i rapid a silabei la
Educarea respiraiei.
Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin care sunetele vorbirii
sunt percepute c elemente semantice sau foneme. Tulburarea auzului fonematic se
refer la lipsa de maturizare a acestei particulariti i la lipsa de exersare a laturii
expresive a limbajului verbal.
nainte de a-l nvaa pe copil s pronune corect trebuie fcute exerciii de analiz
auditiv a sunetului afectat. Aceste exerciii se vor face mpreun cu exerciiile de
articulare a sunetului.
pronunarea ritmic
Unele dintre aceste exerciii se pot realiza, cu uurin, mpreun cu prinii. Este
util ca acest lucru s se realizeze ct mai des, iar copilului s i se explice care este
rolul lor. Este important implicarea i motivarea copilului n vederea corectrii.
Dac se realizeaz colaborarea ntre prinii i logoped, respectiv educatoare, cu
succes, progresele vor fi sesizate mai curnd, i ele vor fi prilej de bucurie pentru
copil.