Test3

Contractul de asigurare

1,1Notiunea politei de asig

. (n sistemul financiar) Act prin care o persoan dispune debitorului ei s plteasc o

sum de bani unei alte persoane sau la ordinul acesteia; trat. Poli n alb = poli2
(1) pe care nu figureaz numele beneficiarului. Expr. A plti (cuiva) polia = a se
rzbuna (pe cineva). 2. (n sintagma) Poli de asigurare = document emis de ctre o
instituie de asigurare, prin care aceasta certific ncheierea unui contract de asigurare a
vieii sau a bunurilor materiale ale cuiva. Polita de asig sret un documnt unlateral semnat
de asigurator care contine promisiunea acestuia de a plati o anumita indemnizatie la
roducerea evenimentului in cadrul perioadei stab.

`1.2Pentru incherea contr.de asigur.asiguratul prezinta cererea scrisa aiguratorului sau

declara vernbal ca doreste sa inchie verbal contr.de asigAcest contr poate i incheiat in
favoarea mai multor benefeciari el se incheie in scris Se va indica num prenu m domiciliu
ob asig risc ce se asig durata asig sumele asig.Acest contr nu poate fi dovedit prin
martori chiar daca exista o dovada scria .Dovada inchiri cont polita de asig certiicat din
cererea de plata a inscrisului prin care se constata efectuarea acestei plati .

1.3 Stabilticoraportul ;

polita de asig mai sus -contract de asigurare-asiguratul se oblig asiguratorului sa

plateasca o prima de asigurareiar acesta se obliga sa sa plateasca la producerea riscului
asigurat

plata primei de asigurare asiguratul este obligat sa plateasca doar la eliberarea politei

subiectul2

2.1In cazul mostenirii legale, optiunea trebuie exercitata in termenul prevazut de lege de
toti succesibilii cu vocatie eventuala, indiferent de clasa de mostenitori din care fac
parte . Dintre mostenitorii acceptanti, in final, vor fi chemati efectiv la mostenire cei
indicati de regulile aplicabile devolutiunii legale, testamentare sau contractuale a
mostenirii.Acceptarea pura si simpla a mostenirii. Notiune. Formele acceptarii pure si
simple. Este o manifestare de vointa a mostenitorului, in sensul de a pastra titlul de
mostenitor;are un caracter unitar.Forme:a) acceptarea pura si simpla voluntara-este actul
juridic prin care mostenitorul , manifestandu-si vointa , isi insuseste titlul de
mostenitor;ea poate fi expresa sau tacita.b)acceptarea pura si simpla fortata-
Conditii:mostenitorul sa fi dosit bunuri ale mostenirii;sa existe o intentie frauduloasa a
mostenitorului in detinerea clandestina a bunurilor;nu se cere ca fapta mostenitoru

Mostenirea se considera acceptata de catre cind mostenitorul depune la notar locul

deschiderii mostenirii o declaratii scrisa de acceptare a mostenirii sau cind mostenitorul
intra in posesiabunurile din mostenire .Aceste actiunitrebuie facute in decurs de 6 luni de
la data deschideri mosteniri.In asemenea cazuri mostenitorii de calsele3 si 4 treb sa
accepte moastenirea in parioda de timp ramasa din termenul stabilit pentru
acceptarea .Daca aceasta perioada de timp ramaa din term stab pentru acceptare .Daca
aceasta perioada este mai mica de 3 luni ea se prelungeste cu 3 luniAcceptarea pura si
simpla a mostenirii. Notiune. Formele acceptarii pure si simple. Este o manifestare de
vointa a mostenitorului, in sensul de a pastra titlul de mostenitor;are un caracter
unitar.Forme:a) acceptarea pura si simpla voluntara-este actul juridic prin care
mostenitorul , manifestandu-si vointa , isi insuseste titlul de mostenitor;ea poate fi
expresa sau tacita.b)acceptarea pura si simpla fortata-Conditii:mostenitorul sa fi dosit
bunuri ale mostenirii;sa existe o intentie frauduloasa a mostenitorului in detinerea
clandestina a bunurilor;nu se cere ca fapta mostenitoru

Subiectul3

3.1Enumerati elementele cont

Partile:fiduciantul,fiduciarul

obiectul:actele juridice si cele materiale pe care le sav fiduciarulin procesul de executare

a contr.termenul-pe o perioada nedeteminata

forma scrisa

pretul

3.2 obiectulin calitate de ob a acestui contr apar intreprinderile privit drept complexe
patrimoniale unice bun mob si imob titlurile de valoare drept patrim .pot fi transmise in
adm fiduciara si obiecte ale proprietati intelectual Legea nu obliga ca patrim trannsmis sa
existe la momentul incheri contr deaorce ob material poate fi dobindit si pe viitor

pretul conte de adm fiduciara este cu titlu gratuit remunertia pntru srv de asdminale
fiduciantului umeaxza a fiplatite de cater fondator .In cazul adm fiduciare oneroase
partile contractate propun anumite modalitati suma fixa de bani procurarea unei parti a
bunurilor,procente fata de venitul obtinut prin administrare de fiduciar

3-3Deoseb si asemanri contr de mandat

Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat , posibil si licit, ca la orice contract . In

toate cazurile , mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juritice de
catre mandatar , acte materiale putand avea numai caracter accesoriu.Iar actele juritice
cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatarIn ceea ce priveste intinderea,
mandatul poate fi special sau general. Mandatul este special atunci cand se da peste o
singura operatie juritica sau pentru anumite operatii determinate , si general cand
mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandatului.Pentru
de dispozitie se cere un mandat special. Specializarea nu trebuie dusa insa la extrem;
mandatul va fi cu suficienta special daca va indica natura operatiei juritice si obiectul
ei .Actele de conservare sau de administrare pot fi incheiate de mandatar pe baza unui
mandat general.
ComisionObiectul lui este negocierea de afaceri comercialeActele juridice se incheie cu
terte persoane pe seama persoanei care a dat imputernicirea

servicii-il reprezinta furnizarea de servicii

test 7depozit bancar

1.1o parte depozit bacar banca sau o alta institutie autorizata conff legii primeste de la
clientul sau (deponent)sau de la un tert in folosul deponentullui o suma de bani pe care
se obliga sa restituie deponntului dupa un anumit termen sau la cerere.

Caracterele juridice

-real se consid inchiat si produce efecte din momentul varsamintului in fonduri banesti si
contul de depozit deschis la banca

-unilateral oblig din contract revin bancii ea este obligata sa primeasca banii asupra carei
partile au convenit in contract

-titlu oneros banaca plateste deponentului o dobinda daca partile nu contravin altfel

-executare succesiva banca efectuiaza prestatii ce se desfasoara in timp

1.3elementele contract banacar

Partile banca sau alta inst financiara si deponentul-orce persoana fiz cit si p j ,min cara nu
a implini v de 14 ni are dr sa faca de sine st depuneri

Obiectul- obligatia bancii de a primi o suma de bani de la deponent si de a restitui aceiasi

suma la cerere sau la termenul stabiltprecum si oblig de a plati dobina aferenta in caz
daca este perv,in contracat

Forma contract-in scris ,,,prin semnarea unor formulre tipizate si redactate de banci.O
forma este libretul si certif de depozit

1.3 imprumut -ambele au ca obiect transmiterea banilorcu conditia restituiri lor ,ambele
sunt reale,ambele sunt cu titlu oneros si cu titlu gratuit

deosebiri

D.bancar -subiect banca...imprumut orce persoana;DB-titlu oneros ...ISe prezuma

gratuit;DB-poate fi atit la termen cit si la vedre ,,,I-se incheie la termen

Depozit asmanari in ambele cazuri banca este in drept sa utilizeze sum depusr iar la
scadenta sau la solicitare sa le restituie in aceiasi suma de bani

Deosebiri:Db-depozitar este todeauna banca ,,,depoz sun fondurile banesti 2 db- are ca
finalitate patrarea in siguranata a bunurilordeponentului depozitarul in cazul depozitului
cu titlu oneros primind pentru aceasta o remuneratie
Subiectul 2

2.1Suma asigurat este stabilit prin lege sub forma unor norme de asigurare ceea ce
nseamn c asigurarea obligatorie este o asigurare normat. La asigurarea facultativ
suma asigurat se stabilete de comun acord ntre pri, ns ea nu poate depi
valoarea real a bunului asigurat din momentul ncheierii poliei;Valoarea unui bun,
sustinea K.Menger, este importanta pe care acesta o prezinta pentru om. Dar cum poate
fi cuantificata marimea acestei valori ? n conformitate cu 2 factori:

subiectiv ce loc in ierarhia nevoilor ocupa nevoia satisfacuta de bunul dat;

* obiectiv cte unitati de bun, care satisfac nevoia data, se afla la dispozitia
noastra.Suma asigurataAceasta nu trebuie sa depaseasca valoarea reala a bunurilor in
momentul incheierii contractului de asigurare. Suma la care sunt asigurate bunurile
trebuie sa fie in deplina concordanta cu valoarea reala a acestora.Pentru prevenirea
subasigurarii, majoritatea societatilor de asigurare aplica principiul raspunderii
proportionale.Prin valoarea bunurilor la data asigurarii se intel 1 la cladiri si constructii -
valoarea de inlocuire (costul constructiei sau achizitionarii cladirii respective sau a uneia
similare la preturile uzuale pe piata locala) din care se scade uzura (in raport de vechime
si starea constructiei);

2.la mijloacele fixe si obiecte de inventar - valoarea de inlocuire a acestora, din care se
scade uzura (in raport de vechime si starea de intretinere a acestora);

la materii prime, materiale, produse finite, marfuri - pretul de cost sau de achizitie al
acestora;

colectii si obiecte de arta - valoarea de circulatie (de piata) determinata pe baza de

cataloage sau expertiz

Subiectul3

Rasp pentru opreg iz sporrit-

Test 4

1.1notiunea si caracterele juri

Contractul de transport este acel contract prin care o parte, cruul profesionist, se
oblig, n schimbul unei remuneraii, s efectueze o deplasare de persoane sau de bunuri
pe o anumit distan cu un vehicul corespunztor.Aceast definiie provenit din dreptul
roman nu mai corespunde situaiei n prezent. A reduce contractul de transport la o
simpl nchiriere nseamn a-i deforma semnificaia, contractul de transport fiind cu
adevrat o locaiune de servicii.. caracterele;a) este un contract bilateral (sinalagmatic),
chiar de la ncheierea lui valabil, dnd natere la obligaii reciproce i interdependente n
sarcina
prilor contractante: cruul se oblig s transporte dintr-un loc n altul ncrctura sau
o anumit persoan, iar expeditorul sau cltorul se oblig s plteasc preul
transportului;

b) este un contract cu titlu oneros, fiecare parte contractant urmrind s obin un folos,
un echivalent, o contraprestaie n schimbul obligaiei asumate. Expeditorul urmrete
deplasarea mrfurilor ctre destinatarul desemnat de el n contract (sau cltorul s
ajung la destinaie), iar cruul dorete s primeasc preul convenit (tariful de
transport);

c) este un contract comutativ, prile cunoscnd ntinderea obligaiilor reciproce pe care

i le asum chiar din momentul ncheierii contractului i pot aprecia echivalena acestor
prestaii reciproce;

d) contractul de transport de persoane este un contract consensual.

Consimmntul st la baza raporturilor ce se stabilesc ntre ei i d natere tuturor

obligaiilor corelative.

e) contractul de transport de mrfuri, cu excepia celui maritim, are un caracter real,

pentru ncheierea valabil a contractului consimmntul

prilor trebuie s se materializeze n predarea (remiterea) efectiv mrfurilor care

urmeaz s fie transportate de ctre cru.

f) contractul de transport ncheiat ntre ageni economici este un contract cu coninut

economic, cruia i se aplic principiile generale privind regimul acestor contracte, precum
i legislaia de drept comun n vigoare n aceast m

1.2 DREPTURILE SI OBLIGATIILE CARAUSULUI

Carausul se obliga:

1. sa ia in primire marfurile, conform mentiunilor din scrisoarea de transport, daca nu se

mentioneaza rezerve cu privire la starea marfurilor se prezuma ca acestea nu prezinta
vicii de ambalare;

2. sa predea marfurile destinatarului la termenul de .....................;

3. sa restituie expeditorului un exemplar din scrisoarea de transport semnata si

stampilata, fapt ce confirma ca bunurile se afla in posesia carausului, fiind raspunzator de
ele;

4. sa raspunda de pierderea sau deteriorarea marfurilor ce i-au fost incredintate spre

transport din momentul in care le primeste si pana in cel al predarii lor
destinatarului;Carausul este exonerat de raspundere, daca probeaza ca pierderea sau
deteriorarea marfurilor a fost cauzata de forta majora sau caz fortuit, de fapta culpabila a
expeditorului sau destinatarului ori chiar de viciul propriu al marfurilor sau dupa natura
lor.Carausul are dreptul de a retine marfurile transportate pana cand primeste pretul
convenit pentru transportul efectuat.Carausul, mai are drept de retentie asupra
marfurilor, daca nu i s-a restituit exemplarul scrisorii de trasura semnat de el. Carausul
are privilegiul asupra marfurilor transportate pana la predarea lor destinatarului.

1.3Drept sa :sa priocre bile pe ruta rulanta,sa transporte bagaje,in cazul itreruperi
calatoriei din anumite motive sa rentoarca banii,

obli sa achite la timp,sa respecte ordinea sa respecte regulam

Subiectul3

3.1componenta obectiv s subectiva

contractului de antrepriza, una dintre parti, numita antreprenor, se obliga sa execute pe

riscul sau si in mod independent o anumita lucrare pentru cealalta parte, numita client in
schimbul unui pret

3.2Trmenul are imp pentru ambele patideaorece intersul clientconsta in receptionarae la

timp

termenul general de executare a lucrari

termenul de executare a unor lucrari ce poate fi reprezntata sub forma de plan

termenul final la care lucrarea trebuie terminata si predata clientului .odata ce aaceste
termene au fost prev in contr ele sunt oblig

3.3Retributia se consid. convenita in mod tacit in rapotrt cu imprejuarile asemenea

prelucrari sise face doar in schimbul retributiei.Devizul-la inch coontr pretul lucrarilor a
facut obiecul unei evaluari antreprenorul trebuie sa justifice majorarea
retributiei.Benificiarul nu este in drept sa plateasca majorarea decit in masura ce rezulta
din lucrari

test 9

Sub 1Societatae civil

1,1Contractul de societate civila este acel contract prin care doua sau mai multe
persoane fizice sau juridice inteleg sa puna in comun aporturile lor material, banesc,
de munca spre a constitui un fond, in vederea atingerii unui scop patrimonial comun,
foloasele sau pierderile fiind impartite intre ele.Contractul de societate este actul juridic
prin care doua sau mai multe persoane convin sa puna bunuri in comun, cu scopul de a
realiza o anumita activitate si de a imparti eventualele foloase ce ar rezulta din aceasta
activitate (art. 1491 C. civ.)

caracterele

a. Contractul de societate este, dupa caz, bilateral (sinalagmatic) sau multilateral.

b. Contractul de societate este un contract cu titlu oneros. In schimbul aportului sau,
asociatul nu va primi o contraprestatie de la ceilalti asociati, ci va participa la impartirea
eventualelor castiguri realizate din activitatea societatii.

c. Societatea civila este un contract comutativ.

d. Contractul de societate se incheie intuitu personae. Prin urmare, asociatii nu pot sa

cedeze drepturile lor in societate, sa-si substituie sau sa-si asocieze o alta persoana decat
daca au acordul tuturor asociatilor.

e. Societatea este un contract consensual.

. Societatea este un contract cu executare succesiva, in timp, durata fiind de esenta

acestui contract.g. Contractul de societate este un contract civil, supus regulilor Codului
civil si legilor speciale mentionate mai sus. Societatea civila este lipsita de personalitate
juridica

1.2Contributiile asociatilor reprezinta elementul economic care le da dreptul de a

participa la distribuirea profitului realizat din asociere. Codul Comercial roman nu impune
restrictii cu privire la tipul de bunuri care pot forma aportul la asociere, asa incat aportul
poate consta in bani, contributii in natura (bunuri mobile sau imobile, corporale sau
necorporale, inclusiv creante), sau contributii in industrie (licente, know-how).

Datorita faptul ca prin asociere nu se creaza o entitate juridica, bunurile aportate nu

formeaza patrimoniul asocierii, cum se intampla in cazul societatilor comerciale.

a. Contributia asociatului principal

Potrivit doctrinei si practicii, in privinta contributiei asociatului principal nu opereaza

niciun transfer de proprietate. Asociatul principal ramane proprietarul bunurilor aportate,
in aceleasi conditii ca inaintea asocierii (i.e. faptul aportului la asocierea in participatiune
nu modifica nici pozitiv nici negativ modalitatile dreptului).

b. Contributia asociatului secundar

Soarta juridica a contributiei asociatului secundar a suscitat controverse in doctrina

romaneasca, insa in prezent opinia cvasimajoritara este in sensul ca asociatul secundar
pierde prerogativele folosintei si dispozitiei, acestea fiind transferate asociatului principal
pe durata asocierii. Avand in vedere ca exista ambiguitate cu privire la transferul
intregului drept de proprietate de la asociatul secundar la cel principal, este indicat ca in
contractul de asociere sa fie stipulata reintoarcerea bunurilor aportate de asociatul
secundar o data ce contractul inceteaza.

1,3 Prevederile legale referitoare la materia societatii civile sunt aplicabile in urmatoarele
cazuri:

a. asocierea intre doua sau mai multe persoane fizice in vederea construirii unor case
ori alte imobile;
b. asocierea intre doi sau mai multi meseriasi in vederea practicarii in comun a meseriei;

c. asocierea, dupa caz, intre doi sau mai multi avocati definitivi in societati civile
profesionale (art. 5 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de
avocet);

d. asocierea intre mai multi notari in cadrul unui birou notarial, in vederea practicarii in
comun a activitatii notariale (art. 14 din Legea nr. 36/1995, a notarilor publici si activitatii
notariale);

e. asocierea intre mai multe persoane in vederea exploatarii terenurilor agricole,

cresterii animalelor, aprovizionarii, dezvoltarii, conditionarii, prelucrarii si vanzarii
produselor, prestarii unor servicii sau alte activitati agricole (art. 2 din Legea nr. 36/1991
privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura);

f. asocierea intre doi sau mai multi executori judecatoresti in cadrul unui birou (art. 12
din Legea nr. 188/2000 privind organizarea si desfasurarea activitatii

g. societatea civila medicala, constituita din doi sau mai multi medici asociati

h. asocierea a doi sau mai multi arhitecti cu drept de semnatura (Legea nr. 184/2001
privind organizarea si exercitarea profesiei de architect).

Subiectul 2

2.1tipuri de testament

Testamentul olograf este acel tip de testament care, pentru a fi valabil trebuie scris
integral, datat si semnat de testator. Acest tip de testament are avantajul ca poate fi
folosit de catre orice persoana care stie sa scrie, se poate intocmi fara contributia vreunei
alte persoane, inclusiv martor, nu necesita vreo cheltuiala, asigura secretul deplin al
dispozitiilor de ultima vointa si poate fi usor revocat prin simpla distrugere.

Prezenta unei alte persoane alaturi de testator la momentul intocmirii testamentului nu

afecteaza valabilitatea acestuia. Nu este nici o problema daca o asemenea persoana il
ajuta pe testator la intocmirea testamentului (in sensul ca ii ofera un model de testament
sau il ajuta la formularea corecta a dispozitiilor testamentare). Esential este insa faptul ca
aceste dispozitii sa reflecte numai vointa testatorului, mai exact, prezenta tertului nu
trebuie sa influenteze si consimtamantul testatorului, deoarece testamentul (indiferent in
ce forma este intocmit) este un act esentialmente personal. Daca testamentul contine
clauze scrise de o alta persona, aceste dispozitii nu pot produce efecte juridice

Testamentul autentic este acela care a fost investit cu forma autentica de catre notarul
public. Teritorial, precizam ca notarii publici au competenta generala de autentificare a
testamentului. Acest tip are avantajul ca prin el pot testa si persoanele care nu stiu sa
scrie si totodata se bucura de forta probanta a actelor autentice. In acelasi timp,
deoarece un exemplar se pastreaza in arhiva biroului notarial, nu poate fi distrus sau
ascuns de persoanele interesate, iar daca a disparut, poate fi obtinut un duplicat sau
poate fi reconstituit. Inconvenientul ar fi acela ca necesita anumite cheltuieli si un anumit
consum de timp.

Testamentul mistic poate fi scris de testator sau de alta persoana, dar trebuie semnat de
dispunator, ulterior fiind sigilat si prezentat judecatoriei in vederea efectuarii
formalitatilor de suprascriere. Pe hartie sau plicul sigilat judecatorul este obligat sa
intocmeasca un proces verbal in care se consemneaza prezentarea testatorului
(identificat de judecator) si declaratia acestuia ca testamentul este al sau si este semnat
de el.

2.2 De aici rezult c oricare ar fi coninutul testamentului, adic n interesul cui acestuia
este fcut, succesorii de clasa I inapi de munc vor avea cel puin o doime din cota parte
ce li s-ar fi cuvenit n cazul succesiunii legale.

Pentru a putea pretinde la dreptul de motenitor rezervatar, trebuie s fie ntrunite

urmtoarele cerine:

- s existe un testament;

- s fie succesor de clasa I;

- s fie inapt de munc.

Pentru a nelege mai bine aceast norm legal, aducem un exemplu n acest sens.
Astfel, dac dup decesul celui ce a lsat motenirea s-a constatat c motenitori sunt
doi copii din care unul bolnav din nscare cu gradul de invaliditate 1 i inapt de munc,
precum i soia decedatului. Defunctul a lsat prin testament toat averea unui singur
copil al su, nemenionnd nimic n testament pentru al doilea copil care s-a nscut
bolnav i are grad de invaliditate. n aceast situaie intervine dreptul la rezerva
succesoral a copilului inapt de munc i cota lui se va calcula n felul urmtor: conform
dispoziiei legale n cazul lipsei testamentului toata averea urma s fie mprit - o
doime din toat averea se cuvine se cuvine soiei decedatului, iar cealalt o doime
urmeaz s fie mprit egal ntre soie i cei doi copii, adic cte o treime fiecruia.
Avnd n vedere c defunctul a dispus prin testament toat cota sa unui singur copil,
cellalt copil care este inapt de munc va avea dreptul numai la rezerva succesoral care
va fi de o doime din o treime cota succesoral ce i s-ar fi cuvenit, adic n cazul nostru
motenitorul testamentar va lua 5/6, iar rezervatarul adic copilul inapt de munc va
moteni 1/6.

Dreptul la rezerva succesorala apare din momentul deschiderii succesiunii, adic

momentul decesului defunctului, sau n cazul dispariiei fr veste - data rmnerii
definitive a hotrrii judectoreti n cazul declarrii morii acestuia.

Dreptul la rezerva succesoral se transmite prin motenire, adic intervine

reprezentarea drept despre care am vorbit n emisiunea precedent.

Mrimea rezervei succesorale este determinat n funcie de ntregul patrimoniu

succesoral. La determinarea cotei din rezerva succesoral pentru fiecare motenitor
rezervatar, se iau n considerare toi motenitorii legali chemai .

Subiectul 3

3.1 Contract de intermediere -o parte care este numit inermediar se obliga fata de
cealalta parte client sa actioneze in calitate de mijlocitor la inchiriere unui sau mai multor
contracte intre acesta si tert

Caracterele juridice;

consensual,cu titlu oneros,sinalagmatic,comutativ,executare succesiva

3.2Elementele

Partile:clientul(urmeaza sa dispuna de capacitate prevazuta de lege pentru inchierea

contractului ce il intermediaza) si intermediarul(orce persoana care capacitatea de
acontracta)

Obiectul:totalitatea actiunilor intermediarului indreptatae spre facilitar inchierea

contractului dorit de client si tert

Pretul- se numete remuneratie ea poate fi achitata intr-o suma fixa Forma (forma actului
juridic)

3.2deosebirile

Mandat si intermedire- mandantul este, in principiu, un contract cu titlu gratuit(uneori

poate fi si gratuit),pe cin interm cu titlu oneros.Obiectul mandatului trebuie sa fie
determinat , posibil si licit, ca la orice contract . In toate cazurile , mandatul nu poate
avea alt obiect decat incheierea de acte juritice de catre mandatar , acte materiale
putand avea numai caracter accesoriu

comision-CONTRACTUL DE COMISION Contractul de comision este un contract prin care o

parte, numita concesionar, se obliga ca pe baza imputernicirii celeilalte parti, numite
comitent, sa incheie anumite acte de comert in nume propriu, dar pe seama comitentului,
in schimbul unei remuneratii. Pentru mai multe detalii cu privire la continutul contractului,
downloadati varianta in format

test nr 20

Subiectul 1

1,1 Notiunea mostenirii

Prin mostenire sau succesiune se intelege transmisiunea patrimoniului unei persoane

decedate la una sau mai multe persoane in viata. Persoana decedata, al carei patrimoniu
se transmite prin succesiune, se numeste, de cujus, prescurtare a expresiei romane, ,,is
de cujus succesione agitur (cel despre a carui mostenire este vorba). Persoanele care
dobandesc integral sau partial patrimoniul celui care a lasat mostenirea sunt denumite
generic, ,,succesori sau ,,mostenitori.

1.2 Felurile mostenirii

Prin urmare motenirea (succesiunea sau ereditatea) este de dou feluri: legal i
testamentar.

Motenirea este legal atunci cnd transmisiunea din cauz de moarte are loc n temeiul
legii. Motenirea legal intervine atunci cnd cel care las motenirea nu a dispus de
averea sa total sau parial prin act de ultim voin, n timpul vieii, adic prin testament.
Motenirea este testamentar cnd se ntemeiaz pe testament ca act de ultim voin al
defunctului.

n cazul motenirii testamentare, cel care dispune de averea sa prin testament se

numete testator, iar persoanele gratificate se numesc legatari.2.Succesiunea
testamentar este cea care se face n virtutea voinei persoanei decedate, manifestate pe
timpul ct aceasta a fost n via prin una din formele de testamente prevzute de lege.

1.3Obiectul transmisiunii succesorale este constituit din patrimoniul succesoral adica din
ansamblul drepturilor si obligatiilor, inclusiv bunurile si valorile la care se refera acestea,
pe care le lasa o persoana fizica la incetarea sa din viata.

Prin transmisiune succesorala se intelege transmiterea catre uneia sau mai multor
persoane in viata, in intregime sau in parte, a patrimoniului unei persoane fizice care a
decedat.

Patrimoniul succesoral este compus din :

activul mostenirii adica totalitatea drepturilor patrimoniale ale de cujusului,

pasivul mostenirii adica obligatiile patrimoniale ale de cujusului.

Transmisiunea succesoral se opune transmisiunii ntre vii, deoarece patrimoniul unei

persoane fizice este intransmisibil n timpul vieii acesteia. Transmisiunea prin actentre
vii, spre deosebire de transmisiunea succesoral, nu poate avea ca obiect un patrimoniu,
obiectul acesteia,constituind doar bunurile, drepturile sau obligaiile, privite izolat.
Transmisiunea succesoral poate fi att activ ct ipasiv.ntruct patrimoniul celui care
las motenirea este privit ca un tot unitar, rezult c i motenirea este, nprincipiu,
unitar. Prin urmare, transmisiunea succesoral este guvernat de aceleai norme
juridice, fr a se face deosebire ntre bunurile succesorale dup natura i originea lor.

Subiectul 2

2.1Adm.fiduciara-o parte fiduciant se oblig sa preadea bunuri in administrare fiduceara

cele parti fiduciar iar acesta se oblig sa administreze patrimoniul in interesul fondatorului
administrari.Rap jur de administ apar in baza contractuala adica se nasc prin actul de
vointace presupune liberul consimtamint al partilor contractante,
2.2Caracterele jur

real-se considrea inchiat la momentul predari catre fiduciar a bunului in administrarea

cu titlu gratiut au oneros-potrivit carei administ fiduciar nu este remunerat pentru

activitatea sa daca partile nu au convenit alfelsau daca nu rezulta din lege,caracterul
oneros poate fi determinat atit din contract cit si din lege

unilateral sau sinalagmatic

cu executare succesiva fiduciarul savirsind acte juridice si materiale pe intreg parcursul

perioade de actiune a contract

Contr de aadminist fiduciara presupune sav de catre adm fiduciar atit a actelor juridice cit
si a celor mateeriale in ceia ce priveste bunurile transmise.@actele intreprinde de
fiduciarin ordinea administrari bun fiduciantsunt sav in numele sdm fiduciar3 cont de
administrare fiduciara poate fi executat atit in interesul fondatorului adm fiduciare cit si
in interesul unei terte persoane.

2.3speta

Subiectul 3

Contract de asigurare

3.1Contractul de asigurare- este acel act juridic prin care o parte, numita asigurat, se
obliga sa plateasca o prima unei alte parti, numita asigurator, iar aceasta din urma se
obliga ca, la producerea unui anume risc, sa plateasca asiguratului sau beneficiarului
asigurarii despagubirea ori suma asigurata (indemnizatie), in limitele si la termenele
convenite.2 3.2Caracterele juridice ale contractului de asigurare

a. Contractul de asigurare este un contract bilateral.

b. Contractul de asigurare are un caracter oneros, intrucat asiguratul doreste ca, in cazul
producerii riscului asigurat, sa obtina o despagubire pentru paguba creata suferita.

c. Contractul de asigurare este un contract aleatoriu, deoarece atat survenirea, cat si

momentul la care se va produce riscul asigurat sunt incerte la data contractarii.

d. Contractul de asigurare are un caracter consensual, cu toat cere expres intocmirea

unui inscris in momentul inchirierii contractului de asigurare. Cerinta este prevazuta doar
ad probationem.

e. Contractul de asigurare este un contract cu executare succesiva, deoarece asiguratorul

isi asuma o obligatie continua (suportarea riscului asigurat). In cazul asigurarii de bunuri
si asiguratul isi asuma o obligatie continua, aceea de a intretine bunul asigurat
f. Contractul de asigurare este un contract de adeziune, intrucat, de cele mai multe ori,
clauzele contractuale nu sunt supuse negocierii intre parti, ele fiind prestabilite de catre
asigurator, asiguratul putand opta intre a le accepta sau nu.

3.3Asiguratul este persoana fizica sau persoana juridica care se asigura impotriva
producerii unui anume risc, fie in temeiul legii, fie in temeiul vointei sale, prin incheierea
contractului de asigurare

Beneficiarul este persoana care, desi nu este parte in contract, va primi indemnizatia de
asigurare (suntem in prezenta unei stipulatii pentru altul).

Contractantul este persoana fizica sau persoana juridica care incheie contractul de
asigurare si care se obliga fata de asigurator sa plateasca primele contractuale (de
exemplu, un sot incheie un contract de asigurare prin care asigura viata, integritatea
corporala sau bunurile celuilalt sot);

Agent de asigurarre- Meseria implica crearea si administrarea unei retele de detinatori de

asigurari si de a-i asigura pe acestia mpotriva riscurilor, de a le plati despagubiri si de a
emite acoperiri n politele de asigurare, conform politicilor societatilor de asigurari.

Brokerul de asigurare este persoana juridica romana sau straina ori societatea mutuala
autorizata in conditiile legii, care, pentru clientii sai, negociaza sau incheie contracte de
asigurare si acorda alte servicii in legatura cu protectia impotriva riscurilor sau cu
regularizarea daunelor.

test8

1.1Prima de asigurare-Prima de asigurare- reprezint suma de bani pe care o primete

asigurtorul de asigurat n schimbul proteciei pentru riscurile asumate. La stabilirea
cuantumului primei de asigurare se ine cont de influena urmtorilor factori:

tipul i natura riscului asigurat;

numrul, mrimea, intensitatea i gradul de dispersie al riscului;durata asigurrii i

teritoriul acoperit;suma asigurat, nivelul franizei i modalitatea de plat a primei (n
tran unic sau ealonat n rate);

evaluarea posibilelor daune pe baza istoricului acestora, pe un anumit numr de ani ;

vrsta, sexul, starea de sntate i durata asigirrii la asigurrile de persoane;

limita de rspundere la asigurrile de rspundere civil. Pe o perioad de timp

determinat, de obicei un an, asigurtorul i elaboreaz propriile tarife de prime. Dc
prima se pltete ntr-o tran unic, asigirtorul poate s ofere o reducere. Exist, astfel,
prima unic, care se pltete o singur dat i prima periodic, care se pltete la
anumite intervale de timp, n funcie de perioada de asigurare.
Pe parcursul derulrii contractului de asigurare, mrimea primei de asigurare nu se
recalculeaz i deci nu se modificn practica asigurrilor se utilizeaz i alte expresii
legate de prim, cum ar fi prima curent sau efectiv, referitoare la perioada anului n
curs prima fix, ce reprezint prima pe unitate de sum asigurat tarife de prime- prime
fixate pe feluri de asigurri, riscuri etc.;discount-ul de prim,care const n diminuarea
primei cu o anumit sum, n funcie de: fregvena de plat a primei, mrimea primei,
inexistena daunei n perioada anterioar etc.

1.2uma asigurata este suma maxima in limita careia asiguratorul este obligat sa
plateasca indemnizatia de asigurare la ivirea cazului asigurat . Prezenta in contract a unei
sume asigurate este necesara deoarece, in afara faptului ca reprezinta o limita a
despagubirii si deci pune in aplicare principiul indemnitar, ea constituie baza de calcul a
primei de asigurare. In asigurarea de bunuri, suma asigurata este stabilita cu ajutorul
unei operatiuni care se numeste evaluare de asigurare. Suma asigurata prevazuta in
contract, care reprezinta limita maxima a despagubirii in caz de sinistru total al bunului
asigurat, poate fi mai mica sau egala cu valoarea reala a bunului. Nu se admite o suma
asigurata mai mare decat valoarea reala a bunului asigurat, deoarece aceasta ar putea
trezi interesul asiguratului pentru producerea riscului, intrucat ar obtine un beneficiu.
Bunul poate fi asigurat la valoarea declarata de asigurat si pe care asiguratorul si-o
insuseste sau la o valoare agreata, valoare stabilita de parti de comun acord, printr-o
expertiza.

Suma asigurata este valoarea pentru care asiguratorul si asuma raspunderea n cazul
producerii riscului asigurat. Stabilirea acestei sume se realizeaza prin operatiunea
denumita evaluare de asigurare. Pe baza sumei de asigurare se vor calcula ulterior
primele ce trebuie platite de asigurat.

1.3Despagubirea platita de asigurator

este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului in vederea

compensarii pagubei produse de riscul asigurat. Despagubirea de asigurare poate fi in
limita sumei asigurate egala sau mai mica decat paguba in functie de principiul de
raspundere al asiguratorului.

Se intalnesc trei principii:

1. Principiul raspunderii proportionale

In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se stabileste in aceeasi

proportie fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului asigurat.
 2. Pricipiul primului risc

In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare este egala cu paguba fara a
putea depasi nivelul sumei asigurate.

3. Principiul raspunderii limitate

In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se acorda numai daca

paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte stabilita.

Partea din valoarea pagubei dinainte stabilita, care cade in sarcina asiguratului poarta
denumirea de fransiza. Ea poate fi de doua feluri: atinsa si deductibila.

-In cazul fransizei atinse, asiguratorul acopera in intregime paguba pana la nivelul
sumei asigurate - daca aceasta este mai mare decat fransiza

-Fransiza deductibila se scade in toate cazurile din paguba indiferent cat este
volumul acesteia din urma.

Existenta fransizei il determina pe asigurat sa manifeste mai multa grija pentru

prevenirea pagubelor.

Subiectul 2 Mostenirea legala

2.1clasele de mostenire legala-Codul civil se stabilesc patru clase de motenitori : I. clasa

I clasa descendenilor n linie dreapt, alctuit din copiii defunctului, nepoii,
strnepoii, etc fr limit de grad; II. clasa II clasa descendenilor i colateralilor
privilegiai, cuprinde prinii defunctului, fraii i surorile, precum i descendenii acestora
pn la gradul al IV-lea; III. clasa III clasa ascendenilor ordinari, cuprinde bunicii,
strbunicii, etc. defunctului, fr limit de grad; IV. clasa IV clasa colateralilor ordinari,
alctuit din rudele n linie colateral ale defunctului, altele dect cele din clasa a II-a,
pn la gradul IV, inclusiv : unchii, mtuile, verii primari, fraii i surorile bunicilor
defunctului

sub 3cont de servicii turistice

3.1Cont de srev turistice o parte agntul turistic se obliga sa aacorde celeilalete parti turist
serv stipulate iar acesta se obliga sa-i achite costul.turismul reprezinta domeniul
economieie nationale .

Caracterele cu titlu oneros odata ce ambele parti urmares obtinerea de foloase

,sinalagmatic ,consensualconsiderindu-se inch. din momentul in care partile au convenit
in forma prev de lege ,caracter de adeziune si caracter public de regula clauzela sunt
redactate de agentul turistic si nu pot fi negociate

3.2Agentul turistic are un sir de de oblig legale

este dator sa execute unele obligatii informationale atit pina cit si dupa inchierea
contractului.Pina la inchierea trebuiie sa prezinte clientului in scris informaatii despre
regimul de vize si pasapoarte precum si despre cerintele de asigurare de sanatate si
durata de calatorie .este obligat sa anunte clientul despre timpul si locul stationarii
intermediare ,datae;le de identificar a reprezentantilor locali ,in caz cal minorului dataele
de caontact direct cu minorul sau cu persoana responsabila cu el la locul de detinatie
,posib procurari piolitei de asigurare carae sa se acopere in caz de accident sau boala
,legile tari de aflare temporara,obiceiurile .

3.2

prestari srviciii-

subiectul12 Prejudiciul moral

1.1Prin noiunea de prejudiciu moral se neleg suferinele
psihice sau fizice cauzate prin aciuni sau omisiuni care
atenteaz la valorile nepatrimoniale ce aparin persoanei din
momentul naterii sau la bunurile dobndite prin lege (prin
fapte ce atenteaz la drepturile personale nepatrimoniale
(dreptul de a folosi propriul nume, ...)
1.2 Compensarea prejudiciului moral. Prejudiciul moral, dei nu este
susceptibil de evaluare pecuniar, se compenseaz prin echivalent bnesc.
Dreptul la compensarea prejudiciului moral l au numai persoanele fizice.
Persoanele juridice nu pot cere compensarea prejudiciului moral, cu excepia
cazului cnd numele sau reputaia profesional de care se bucur au fost
lezate. Diferena de structur juridic ntre persoana fizic i persoana
juridic (formaiune fictiv) explic de ce ultimei nu i se pot cauza suferine
fizice i psihice. Dreptul la compensarea bneasc a prejudiciului moral l au
nu numai persoanele prejudiciate direct, ci i persoanele apropiate acesteia.
Este posibil de a acorda despgubiri bneti pentru prejudiciul moral afectiv
cauzat terelor persoane apropiate persoanei vtmate, legate de aceasta
printr-o relaie afectiv, familial. Potrivit art.1423, mrimea compensaiei
pentru prejudiciu moral se determin de ctre instana de judecat n funcie
de caracterul i gravitatea suferinelor psihice sau fizice cauzate persoanei
vtmate, de gradul de vinovie al autorului prejudiciului, dac vinovia
este o condiie a rspunderii, i de msura n care aceast compensare poate
aduce satisfacie persoanei vtmate. Stabilind cuantumul compensaiei
pentru prejudiciul moral, instana de judecat trebuie s evalueze att
despgubirea destinat reparrii acestuia, ct i prejudiciul moral suferit de
persoana vtmat (caracterul i gravitatea suferinelor fizice sau psihice).
Evaluarea prejudiciului moral nu presupune determinarea preului
suferinelor fizice i psihice'', care sunt inestimabile, ci aprecierea
multilateral a tuturor consecinelor negative ale prejudiciului i a
implicaiilor acestora pe toate planurile vieii sociale ale persoanei vtmate.
Trebuie s se aprecieze ce a pierdut persoana vtmat pe plan fizic, psihic,
social, profesional i familial att pentru moment, ct i pentru viitor. La
determinarea compensaiei pentru prejudiciul moral trebuie s inem cont de
importana valorii morale lezate pentru persoana vtmat. n cazul suportrii
unui prejudiciu moral fiecare persoan vtmat acord o preuire diferit
valorilor lezate. Persoana vtmat preuiete acele valori sau activiti care i
satisfac anumite necesiti sau aspiraii1,3
Subiectul 2
2,1forma actului juridic
2.2Prin contractul de comision comisionarul se oblig s ncheie AJ n nume
propriu, dar pe contul comitentului, iar acesta s plteasc o remuneraie
(art.1061). Din definiia dat rezult c contractul de comision este
sinalagmatic, d/e d natere la obligaii pt ambele pri, consensual, d/e ia
natere prin simplul acord de voin, i cu titlu oneros, d/e ambele pri
urmresc obinerea unui echivalent n schimbul prestaiei la care se oblig.
Subiectul 3
Bunuri de consum
Reprezinta bunurile economice cu existenta corporala, fizica, pe care
indivizii sau menajele (familiile) le achizitioneaz pentru folosul sau
consumul personal (alimente, imbracaminte, mobila etc.).

test5

principaalele notiuni de asigurare

1.1 Literatura de specialitate clasifica riscurile ce pot aparea in viata de toate zilele, din
punct de vedere al interesului asiguratorului. Astfel, din punct de vedere al
asigurabilitatii, riscurile asigurabile sunt de regula riscurile pure, cele care nu produc
decat prejudicii si niciodata castig. In aceasta categorie intra explozia, accidentele, furtul,
naufragiile, cutremurele, etc. si asiguratorii le accepta in procesul de
contractare.Asiguratorii nu accepta riscurile speculative deoarece acestea pot produce si
castig.

1.2 Dupa implicatiile lor de nivel social-economic riscurile sunt riscuri fundamentale si
riscuri particulare.

Evenimentul asigurat este un eveniment viitor si nesigur care, daca se va produce, va

genera producerea riscului asigurat si in consecinta prejudiciul a carui acoperire se va
face prin efectul contractului de asigurare incheiat de parti. Evenimentul asigurat este de
regula o intamplare care producandu-se, genereaza materializarea riscurilor contractate.
Acest concept este cel mai frecvant, dar nu este si singura manifestare a evenimentului
asigurat.

Un eveniment asigurat este si o reclamatie formulata de partea pagubita impotriva

celui care i-a creat un prejudiciu din furnizarea culpabila, neprofesionista a serviciilor
pentru care a fost angajat. Astfel, in asigurarile de raspundere profesionala (raspunderea
medicilor, avocatilor, expertilor, contabililor autorizati, a directorilor etc.) o reclamatie
formulata de persoana pagubita de serviciul defectuos al acestora constituie evenimentul
asigurat care determina producerea riscului asigurat si in final al prejudiciului suferit de
acesti profesionisti care pot plati daune pentru consecintele materiale ale acestor acte
profesionale defectuoase.

1.3Cazul asigurat este evenimentul in acrei producere de despagubiri legislatia si

contractul prevad acordarea despagubirilor asigurate

Risc asigurat Evenimentul in urma caruia se produc pagube. Pentru ca un eveniment sa

fie considerat risc, acesta trebuie sa fie intamplator, independent de vointa asiguratului si
generator de pagube. Riscul asigurat este cel inclus in contractul de asigurare. Exista
tipuri de asigurare care vor specifica anume riscul asigurat, cum ar fi o asigurare de viata
care asigura decesul sau invaliditatea. Dar exista si tipuri de polite de asigurare care
asigura un anumit risc provocat
subiectul 3

1.1 elem contr de depozit

partile deponentul,depozitarul

ob al contractului pot fi bunurile mobile si corporale

pretul denumit remuneratie apare ca element al contract ,remuner se stab prin acord
partilor

Forma depozi prestat de cam de pastrare se atesta prin chitanta de bagaje iar la lombard
chitanta nominalizata de depozit

termenul poate fi inchiat pe o perioada de \terminata sau nedeterminata camere;le

primesc bun la pastr nu mai mult de 30 de zile lombar deasemenea inc pe o peri
determinata

Magazinajul

3.1Depozitul hotelier este un contract oneros, ceea ce face ca raspunderea depozitarului

sa fie severa, in sensul ca acesta este tinut responsabil pentru orice culpa; totodata,
depozitarul (hotelierul) raspunde si pentru cazul in care lucrurile depozitate sunt furate
sau distruse de catre personalul hotelului sau de catre persoane cazate in hotelul
respectiv.arietate a contractului de depozit constand in incredintarea unui lucru, asupra
caruia exista un litigiu, spre pastrare unui tert numit depozitar sechestru, pana la
solutionarea litigiului dintre parti. Lucru pus sub sechestru poate fi un bun mobil sau u