PROIECT LA MANAGEMENTUL CONSERVARII

SI PROCESARII PRODUSELOR
ALIMENTARE

I n d r u ma t o r : C o n f . D r. U n g u r e a n u G e o r g e
S t ud e n t : Ciuc (Manoliu) Alina Florentina

1
 TEMA PROIECTULUI
ORGANIZAREA I OPTIMIZAREA
PRODUCIEI LA
S.C. PRO JUICE S.R.L

2
 Cuprins:
Capitolul I: Conceptul de baz al managementului produciei alimentare

1.1 Locul i rolul industriei alimentare n economia rii noastre.

1.2 Definirea. Rolul. Atributele managementului n cadrul ntreprinderii.
1.3 Structura industriei alimentare.
1.4 Stadiul cercetrilor n tehnologia de prelucrare a fructelor i legumelor.

Capitolul II: Evoluia societii comerciale S.C. ProJuice S.R.L. i diagnosticul acesteia

2.1 Amplasare, administare i descrierea firmei.

2.2 Obiectul de activitate al firmei.
2.3 Capacitatea de producie a firmei.
2.4 Obiectivele urmrite.
2.5 Producii realizate.
2.6 Producii prognozate
2.6.1 Analiza sezonalitii vnzrilor i prognoza acestora pe baza indicatorilor de
sezonalitate.
2.6.2 Proiectarea costului de producie i al preului de vnzare.
Capitolul III: Stabilirea amplasamentului i dimensiunii ntreprinderilor agroalimentare
3.1 Stabilirea dimensiunii suprafeelor de producie i depozitare
3.2 Metode de dimensionare a suprafeelor necesare
3.3 Etapele procesului de amplasare a ntreprinderii
3.4 Schema tehnologic a tehnologiei de procesare a fructelor i legumelor
3.5 Descrierea fluxului de producie
Capitolul IV: Optimizarea produciei cu ajutorul metodelor economico-matematice
4.1 Metode clasice i moderne de optimizare
4.2 Optimizarea cu ajutorul factorilor de producie
4.3 Programare liniar
Concluzii i propuneri
Bibliografie

3
4
 Introducere
Obiectivul central al managementului produciei este reprezentat de gestionarea
eficient a ntregului ansamblu de resurse n vederea obinerii produsului final. Aceasta
nseamn c n sfera de responsabilitate a managementului produciei intr toate activitile
prin intermediul crora se planific, organizeaz, coordoneaz, antreneaz i controleaz
utilizarea resurselor necesare realizrii produselor i serviciilor.
n condiiile privatizrii, restructurrii si retehnologizrii, ntreprinderea industrial, ca
sistem economic i social trebuie s fie dinamic, capabil s se transforme continuu s tind
spre forme flexibile de organizare i conducere.
Managementul produciei se constituie ca o premis pentru condiia managerial,
asigur punerea n oper a mijloacelor i metodelor necesare pentru armonizarea resurselor
umane, materiale i financiare n scopul obinerii unor bunuri materiale i servicii, cerute pe
pia n condiii de eficien maxim.
Scopul acestei lucrri este de a oferi o analiz a proceselor de produciei utilizate de
compania S.C. ProJuice S.R.L. Iai precum i analiza eficienei economice a proceselor de
producie. Punctul de pornire al acestei lucrri a fost baza de cunotine teoretice despre
procesul de producie. Toate unitile de producie au ca obiectiv principal producerea i
valorificarea bunurilor materiale i serviciilor n condiii de eficient.
n primul capitol, va fi prezentat stadiul de dezvoltare actual al industriei alimentare
precum si metodele de organizare a produciei realizate.
n al doilea capitol este redat scurt prezentare a companiei S.C. ProJuice S.R.L i a
istoricului acesteia, pentru a nelege mai bine obiectul su de activitate i pentru a cunoate
valorile dup care se ghideaz, precum i principalele obiective ale organizatiei. Vor fi
abordate , de asemenea si aspectele referitore la capacitatea de producie a firmei, produciile
realizate precum i proiectarea costului de producie i a preului de livrare.
n capitolul trei va fi analizat strategia prin care s-a stabilit amplasamentul
ntreprinderii , iar in urmatorul capitol vor fi prezentate detaliat fluxul tehnologic de obtinere a
painii, materiile prime si cele auxiliare utilizate, precum si principalele caracteristici ale
produsului finit.
n ultimul capitol vor fi prezentate principalele procedee de optimizare a produciei cu
ajutorul metodelor tehnico economice.

5
 Capitolul I: Conceptul de baz al managementului produciei alimentare
1.1 Locul i rolul industriei alimentare n economia rii noastre.

Indiferent de natura lor, vegetal, animal sau mixta, alimentele sunt indispensabile
pentru om, dat fiind faptul c acestea asigura energia i substanele nutritive de baz, foarte
necesare pentru buna desfurare a proceselor metabolice, creterea i dezvoltarea individului.
Se manifest astzi pe piaa intern i internaional fenomenul de diversificare extrem a
categoriilor de produse alimentare care tot mai complexe i colorat ambalate atrag tot mai
muli consumatori. Cu toate acestea trebuie sa spunem c produsele alimentare au compoziia
complex, greu de desluit uneori de ctre consumatori si c asociate cu o alimentaie
incorect, srac n nutrieni necesari organismului, pot avea urmari negative asupra
populatiei.
Departe de noi, de a fi considerai agro-centriti dimpotriv, abordm problematica
contribuiilor agriculturii la dezvoltarea economic de ansamblu, descompunnd aceste
contribuii n opt funcii importante pe care le ndeplinete aceast ramur, din dorina de a
puncta i argumenta ntr-un mod ct se poate de limpede rolul agriculturii n dezvoltarea
economiei romneti.
n legtur cu aceste funcii trebuie subliniate prerile lui Kuznets n acest domeniu: el
consider c respectivele funcii trebuie judecate i apreciate prin prisma participrii
agriculturii la creterea PIB, prin producia agricol propriu-zis, prin participarea sa la
schimburile pe pia, prin totalitatea cumprrilor i vnzrilor att n cadrul economiei
naionale i n afar, ct i prin furnizarea de mn de lucru i capital sectorului industrial.
Rolul agriculturii n accederea spre dezvoltare este fundamental, pentru c fiind
sectorul dominant este firesc ca dezvoltarea sa s fie condiia creterii economice. S-ar putea
vorbi n aceast accepiune i de efectul de antrenare global a agriculturii asupra celorlalte
sectoare, efect cu att mai puternic cu ct agricultura are o greutate relativ mai important n
economie (cazul de fapt al Romniei). Trebuie subliniat i faptul c funciile agriculturii
evolueaz proporional i cu gradul de industrializare dar i n funcie de specificul fiecrei
ri, caracterizat prin propria sa structur economic i social.
Adugnd ceea ce unii autori ignor (cei care abordeaz aceast problem din punct de
vedere funcionabil) faptul c n mod logic conform circumstanelor istorice diferitele funcii

6
ale agriculturii nu sunt ntotdeauna compatibile ntre ele, configuraiile funcionale ale
agriculturii trebuie analizate n raport cu specificul lor temporal i spaial.
n cadrul economiei naionale, aflat ea nsi n ara noastr ntr-un proces general de
restructurare, agricultura ndeplinete mai multe funcii, determinate de aportul su la
dezvoltarea economiei naionale, ca una dintre ramurile cu mare capacitate de regenerare.
Trecem n revist funciile sau contribuiile agriculturii subliniind n special faptul c,
coninutul i configuraia lor evolueaz n timp i spaiu.
1. Principala funcie a agriculturii este aceea de furnizoare de produse agro-alimentare
pentru consumul intern al populaiei sau mai simplu aceea de a asigura alimentaia populaiei.
Acest rol vital al agriculturii are un statut deosebit, recunoscut n toate societile. Dar
aspectul nutriional al alimentaiei ascunde alte funcii, scoase n relief prin analiza ricardian.
Dup Ricardo, bunurile agricole sunt bunuri salariale i acolo unde exist o ofert agricol
abundent, bineneles c i preurile agricole sunt joase, ceea ce permite practicarea unor
salarii joase rezultnd profituri ridicate. Pe aceast cale indirect agricultura faciliteaz
acumularea de capital n sectoarele non agricole.
Aceast funcie a agriculturii st la baza eforturilor de realizare n ara noastr a
dezideratului privind asigurarea unui consum alimentar apropiat de cel din unele ri din
Europa Occidental.Problema garantrii securitii alimentare nu se reduce numai la
asigurarea cantitativ a necesarului de consum, ci se refer i la asigurarea unei anumite
structuri calitative i sortimentale.
Pentru Romnia, norma medie de consum dup prevederile F.A.O. stabilite pentru
trile europene este de circa 2 700 kcal. i minimum 55 g de proteine, din care circa 50 %
trebuie s fie de origine animal, deoarece au o valoare biologic ridicat.
Agenda alimentar a Romniei se caracterizeaz n prezent prin instabilitatea ofertei de
produse agricole, prin structura calitativ deficitar a consumului de produse agro-alimentare,
n special n ceea ce privete produsele animale. n ultimii ani s-au accentuat dificultile
asigurrii i cu alte produse (zahr, ulei, cartofi, cereale etc.).
Securitatea alimentar a rii a fost afectat de descentralizarea brutal a sistemului agro-
alimentar, de nivelul nesatisfctor al produciei agricole i de mutaiile structurale din
economie, care pentru o perioad de timp au un impact negativ att n amonte ct i n aval
fa de agricultur.
2. Agricultura particip la satisfacerea nevoilor de bunuri de larg consum ale populaiei
i pe calea aprovizionrii cu materii prime agricole a industriilor prelucrtoare .
Aceasta constituie de fapt cea de-a doua funcie a agriculturii furnizoare de materii prime
pentru industriile prelucrtoare. ntre acestea i agricultur exist o dependen direct, dar i

7
relaii de condiionare i influenare reciproc. Nivelul de dezvoltare i diversitatea industriilor
prelucrtoare depind nemijlocit de volumul i sortimentul de materii prime furnizate de ctre
agricultur.
Stagnarea creterii produciei agricole, ca i diminuarea cantitativ i sortimental a
produselor n ultima perioad a acionat ca o frn n creterea i dezvoltarea produciei n
industriile prelucrtoare de materii prime agricole.
3.Agricultura constituie n acelai timp o important pia de desfacere pentru
mijloacele de producie create n amonte de agricultur precum i pentru bunurile industriale
de folosin ndelungat, necesare mbuntirii condiiilor de via ale rnimii.
n procesul de modernizare a agriculturii, de perfecionare a bazei tehnico-materiale, are loc
un consum continuu de mijloace de producie: maini i utilaje agricole, tractoare,
ngrminte, erbicide, insectofungicide, diverse materii i materiale. n acelai timp, odat cu
creterea nivelului de trai al populaiei rurale sporete cererea de bunuri de consum de
provenien industrial (aparate de radio i tv., frigidere etc.). n felul acesta agricultura
reprezint o vast pia de desfacere, stimulnd producia industrial i creterea economic
de ansamblu.
4.Agricultura a constituit i va constitui i n continuare o surs important de creare a
acumulrilor generale ale statului prin sistemul de impozite, taxe, tarife, preuri etc.
5. n perioada comunist numai o parte redus din aceste acumulri se foloseau n
agricultur pentru reproducia lrgit, cea mai mare parte a lor fiind transferat din agricultur
spre industrie, completnd aa numitul Fond central de investiii al statului. Acest fond se
redistribuia n funcie de cerinele economiei naionale n ansamblu, de fapt statul dirijndu-l
cu prioritate spre industrie.
n perioada imediat urmtoare de industrializare a agriculturii, fluxul acumulrilor se
inverseaz, fapt demonstrat de experiena rilor dezvoltate.
6. Prin crearea de surplusuri de productie destinate exportului, agricultura ndeplinete
i o funcie social de mare nsemntate pentru creterea economic din celelalte ramuri ale
economiei naionale, prin aceea c este nc furnizoare de for de munc. Dei au intervenit
mutaii spectaculoase n structura populaiei ocupate pe ramuri n ara noastr (chiar n
agricultur a crescut ponderea populaiei active de la 28 % n 1989 la 34,5 % n 1996),
agricultura alturi de industrie va contribui la asigurarea resurselor de munc pentru prestrile
de servicii att n mediul urban ct i n mediul rural.
n ultimii ani s-a nregistrat o tendin de scdere a contribuiei agriculturii la
exporturile rii noastre, la asigurarea unor resurse suplimentare de valut necesare dezvoltrii
rii. Sporirea produciei agricole va permite ca agricultura s participe ntr-o msur mare la

8
dezvoltarea comerului exterior al rii n condiii de competitivitate i de eficien ridicat,
dar numai dup satisfacerea integral a necesitilor de consum alimentar al propriei populaii.
7. n condiiile accenturii tendinelor de poluare a mediului nconjurtor agricultura
ndeplinete o important funcie ecologic, contribuind la refacerea i ntreinerea mediului
nconjurtor.
Armonizarea dezvoltrii agriculturii cu protecia mediului necesit msuri ndreptate
spre creterea contribuiei pozitive a agriculturii fa de mediul nconjurtor, reducerea
polurii provocat de agricultur mediului, adoptarea unor politici agricole care s in seama
de mediul nconjurtor.
Aceast funcie a agriculturii, fundamental, este rareori inclus n cadrul rolului
sectorului agricol n creterea economic. Ea capt un rol strategic din ce n ce mai mare pe
msur ce poluarea i deertificarea zonelor rurale atinge praguri intolerabile pentru societate,
pentru nsi sistemele productive.
Conservarea resurselor naturale va obliga s nu se generalizeze agriculturile de tip
industrializat, mari consumatoare de energie, de humus, de ap, ci, din contr, s se gseasc
ci de conciliere ntre rentabilitate i agricultura conservatoare de mediu, ca modalitate de a
prezerva natura i de a asigura sustenabilitatea.
Noiunea de sustenabilitate (sau de durabilitate) va trebui extins i asupra
aspectelor de densitate a populaiei direct i indirect legat de activitatea agricol mai mult
dect n sensul strict al conservrii i proteciei resurselor.
Revendicrile actuale ale ranilor pentru venituri decente, pentru oprirea falimentelor
agricole, sperana n stabilirea unui nou raport de fore, fa de puterea public i de ansamblul
societii graie intrrii n contiina colectiv a caracterului vital al funciilor agriculturii, n
aceste momente cnd ea este supus unor serioase dificulti, apar ca fiind absolut normale.
8. n ansamblul funciilor pe care le ndeplinete agricultura este necesar s fie
menionat i cea care se refer la participarea nemijlocit la crearea, dezvoltarea i
mprosptarea periodic a rezervelor de stat de produse agricole necesare pentru situaii
neprevzute.
Industria alimentar n Romnia
Pe aceasta structur a sectorului agricol ce avantajeaz Romania i o poziioneza
alturi de state ale Uniunii Europene precum Frana, Polonia, Spania i Italia, s-a construit o
industrie alimentar bine articulat n perioada economiei socialiste, aceasta fiind principala
contribuitoare la plata integral a datoriei statului romn pentru mprumuturile externe din anii
70.

9
 Din nefericire, aceasta industrie se prabueste imediat dup 1989 urmarind de aproape
faramitarea marilor exploatatii agricole de stat, subfinantarea incurajarii lucrarii individuale a
loturilor si a neincurajarii procesului de asociere libera a acestora. Primele care se vor prabusi
vor fi depozitele de cereale plasate de obicei in apropierea garilor, urmate de pepinierele
pomicole si statiunile de cercetare, ambele care vor accelera declinul contributiei agriculturii
si industriei alimentare in PIB. Au urmat cntrelele de morarit din mediul rural, sectoarele
industriale de panificatie si conservare a fructelor si legumelor.
Industria alimentara din Romania a inregistrat o cifra de afaceri de aproape 9,76
miliarde de euro in 2010, avand o contributie de 8% in Produsul Intern Brut (PIB) si asigurand
locuri de munca pentru aproape 185.000 de angajati, potrivit datelor Federatiei Patronale
Romane din Industria Alimentara - Romalimenta. Ramura de procesare a carnii detine cea mai
importanta contributie in sectorul industriei alimentare, cu o cifra de afaceri de 1,3 miliarde de
euro, urmata de panificatie, cu 1,1 miliarde de euro, si de bauturile racoritoare nealcoolice, cu
un miliard de euro. De asemenea, cu o pondere de 840 de milioane de euro in total industrie
alimentara se afla ramura de productie a carnii, iar produsele lactate inregistreaza o cifra de
afaceri de 800 de milioane de euro.

1.2 Definirea. Rolul. Atributele managementului n cadrul ntreprinderii.

Definirea
ntreprinderea industriala reprezinta o unitate economica de baza n cadrul economiei
nationale. Ea este veriga primara, de baza a economiei, la nivelul careia se desfasoara
activitatile de productie specifice profilului ei.
ntreprinderea de productie industriala este veriga organizatorica unde are loc fuziunea
dintre factorii de productie (resurse umane si material-organizatorice) cu scopul de a produce
si desface bunuri economice n structura, cantitatea si calitatea impusa de cererea de pe piata
si obtinerea de profit.
Unii autori sunt de parere ca ntreprinderea este un sistem care produce bunuri si
servicii destinate vnzarii, realizate cu ajutorul mijloacelor fixe si umane, avnd structura si
finalitate economica, precum si autonomie decizionala.
ntreprinderea industriala, ca forma specifica de ntreprindere, reprezinta o unitate
economica n care se desfasoara n mod direct, nemijlocit, procesul de productie industrial. Ea
mai poate fi definita si ca reprezentnd o unitate de baza a eco nomiei nationale, care dispune
de resurse fizice, umane si financiare, pe care un colectiv de oameni le foloseste pentru
realizarea procesului de productie pe baza principiilor de eficienta si rentabilitate, n vederea

10
obtinerii de bunuri, executarii de lucrari si servicii cu caracter industrial destinate satisfacerii
cerintelor pietei interne si externe.
Scurte definitii: Vom defini unii termeni folositi n descrierea activitatilor care au loc
n cadrul ntreprinderilor, cu scopul de a ntelege mai bine complexitatea acestora.
Prin fabricatie se ntelege acea parte a activitatii de productie care consta n
folosirea mijloacelor de munca existente, astfel ca, pornind de la anumite materii prime, sa se
obtina produsele finite la o calitate superioara, un cost scazut si la termenele de executie
prevazute.
Procesul de productie al unei ntreprinderi cuprinde totalitatea actiunilor constiente ale
oamenilor ndreptate cu ajutorul mijloacelor de munca asupra obiectelor muncii n vederea
transformari lor n bunuri materiale destinate pietei.
Procesul de productie reprezinta o componenta de baza a unui sistem de productie.
Fabricatia este o activitate de productie care transforma materiile prime n produse finite de
un nivel calitativ ct mai ridicat si cu costuri ct mai reduse.

Procesul de productie este format din:

- procesul tehnologic;
- procesul de munca.
Procesul tehnologic este format din ansamblul operatiilor tehnologice prin care se
realizeaza un produs sau repere componente ale acestuia. Procesul tehnologic modifica att
forma si structura, ct si compozitia chimica a diverselor materii prime pe care le prelucreaza.
Procesele de productie sunt:
- elementare;
- complexe.
Procesele de productie elementare sunt acele procese prin care produsul finit se
obtine printr-o singura operatie tehnologica.
Totalitatea activitatilor legate de fluxul material, adica de miscarea materiei
prime n transformarile succesive pna la obtinerea produsul ui sau lucrarii finite,
constituie functiunea de productie. Din punct de vedere al rezultatelor si al existentei
societatii comerciale aceasta este functiunea principala.
Deoarece procesul de productie necesita, uneori, pe lnga efectuarea proceselor de munca si
actiunea unor procese naturale, putem afirma ca procesul de productie cuprinde totalitatea
proceselor de munca si a proceselor naturale ce concura la obtinerea produselor care constituie
obiectul activitatii ntreprinderii.

11
 Pe lnga procesele de munca n unele ramuri industr iale exista si procese naturale n
cadrul carora obiectele muncii sufera transformari fizice si chimice sub actiunea unor factori
naturali (industria alimentara - procese de fermentatie, n industria mobilei - procese de uscare
a lemnului etc.).

Rolul
Rolul principal al unei ntreprinderi consta n fabricarea de bunuri, executarea de
lucrari sau prestarea de servicii pentru a satisface cerintele pietei, n conditiile unui context
relational economic client-furnizor, n care ntreprinderea joaca alternativ unul din aceste
roluri.
Privita n ansamblul, ca unitate organizatorica constituita pentru realizarea unei
activitati industriale, specifica ramurii sau subramurii din care face parte, ntreprinderea este
att utilizatoare de resurse, ct si sursa de bogatie si detinatoare de puteri economice.
Prin obiectul activitatii ei, o ntreprindere industriala are rolul de a administra cu eficienta
maxima mijloacele de care dispune, de a asigura ndeplinirea ritmica si integrala a productiei
prevazute, ridicarea calitatii produselor, folosirea completa a capacitatilor de productie,
modernizarea proceselor tehnologice, cresterea productivitatii muncii, reducerea continua a
cheltuielilor de productie si sporirea pe aceasta baza a profiturilor.
n contextul noilor abordari ale conceptului de ntreprindere n economia de piata,
aceasta este privita ca un grup de persoane, organizat pe baza unor criterii juridice, economice
si tehnologice, care concepe si realizeaza un proces de productie specific, n vederea oferirii
pe piata a produselor executate pentru satisfacerea anumitor nevoi si cerinte ale clientilor sai.
n functie de profilul activitatii ntreprinderii, produsele executate se pot prezenta sub forma
de bunuri materiale pentru consum productiv (materii prime si materiale, energie,
echipamente de productie etc.) sau individual (bunuri alimentare, de larg consum, de folosinta
ndelungata s.a.), lucrari (tehnologice, de montaj, de reparatii sau de alta natura) si servicii
(personale, de afaceri, publice sau pentru alte necesitati).

Atributele ntreprinderii.
Prognoza reprezint evaluarea probabil, efectuat pe baz tiinific, a evoluiei
viitoare a componentelor cantitative i calitative ale unui domeniu de activitate, pentru o
perioad delimitat de timp (civa ani). Prognoza furnizeaz factorilor de decizie soluii
alternative (variante) de natur strategic, reprezentnd ci posibile de urmat fr a avea un
caracter imperativ. Esena prognozei este s ofere ntreprinderii o strategie

12
 Planificarea cuprinde un ansamblu de activiti orientate spre stabilirea i
fundamentarea, pe baz de studii i analize, a obiectivelor (derivate i specifice) i surselor
necesare realizrii lor pe o perioad determinat (trimestru, semestru, an sau mai mult de un
an).
Instrumentele planificrii sunt planurile de medie i de scurt durat. Pe baza planurilor se
face legtura dintre orientrile generale oferite de strategie i cerinele curente.
Principala sarcin n elaborarea unui plan este stabilirea obiectivelor derivate i a etapelor
necesare realizrii i determinrii duratei fiecrui obiectiv n parte. n legtur cu aceasta se
pot pune urmtoarele ntrebri: Ce se va realiza cu prioritate? Ce mijloace sunt necesare? Cum
i de unde se asigur mijloacele necesare? Cnd este momentul pentru a aciona efectiv? n
cadrul planului, obiectivele se exprim n forme cantitative i valorice.
Programarea reprezint defalcarea obiectivelor coninute n planul ntreprinderii pe
perioade scurte de timp (lun, decad, sptmn, zi) i n spaiu (compartimente de munc,
persoane), precum i coordonarea activitilor care concur la realizarea obiectivelor. Ca
urmare, nainte de a se trece la aciunea propriu-zis, se impune stabilirea unor obiective
operaionale cu scopul ca fiecare subunitate organizatoric / salariat al ntreprinderii s tie ce
trebuie s fac i ce se ateapt din partea lui. Avnd ca baz de plecare fiecare obiectiv al
planului (obiectivul general sau un obiectiv derivat) se stabilete o ntreag reea de obiective
specifice i individuale.
Instrumentele programrii sunt programele operative i bugetele; aceste instrumente descriu
reeaua de obiective specifice i individuale.
Organizarea este atributul procesului de management care asigur coeren acional,
disciplin, ordine funcional i capacitate de adaptare a ntreprinderii la schimbrile mediului
ambiant.
Spre deosebire de previziune, care vizeaz punerea n oper a deciziei adoptate,
organizarea urmrete s genereze un cadru adecvat pentru realizarea procesului de
management, s ordoneze sarcinile i activitile, s fixeze legturile necesare n scopul
dirijrii tuturor eforturilor de stabilire i atingere a obiectivelor fixate.
Organizarea de ansamblu se concretizeaz n stabilirea structurii organizatorice, a
sistemului informaional (intern i extern), precum i delegarea autoritii i descentralizarea
activitilor ntreprinderii. Aceast subdiviziune a funciei de organizare este exercitat de
managementul de vrf al ntreprinderii.
Organizarea principalelor componente ale ntreprinderii se refer la organizarea
activitilor coninute de funciunile majore ale ntreprinderii: cercetare-dezvoltare, producie,

13
comercial, resurse umane i financiar-contabil. Aceast subdiviziune a funciei de
organizare este realizat la nivelul managementului mediu i inferior.
Coordonarea - Armonizarea i sincronizarea aciunilor individuale i colective din
cadrul ntreprinderii i orientarea acestora spre ndeplinirea obiectivelor, n condiii de
profitabilitate maxim, formeaz coninutul funciei de coordonare. Coordonarea permite
diferitelor subuniti sau pri componente ale ntreprinderii s asigure orientarea eforturilor
spre un scop general comun.
Funcia de coordonare realizeaz cu funciile de previziune i organizare un schimb
intens de informaii i se condiioneaz reciproc. De exemplu, planul constituie cel mai
important mijloc de coordonare. Organizarea, prin nsi coninutul su, reprezint un
instrument de coordonare cu caracter dinamic. Coordonarea prin organizare se realizeaz, n
principal, pe baza procesului de analiz i raionalizare a sarcinilor i operaiilor, utiliznd
metodele i tehnicile specifice managementului.
Funcia de antrenare este strns legat de relaiile interpersonale ale managerilor cu
subordonaii i const n stimularea lor, n organizarea participrii eficiente la stabilirea i
atingerea obiectivelor, pe baza lurii n considerare a factorilor care i motiveaz pe oameni.
ndeplinirea corespunztoare a funciei de antrenare presupune nelegerea de ctre manageri a
rolului i particularitilor factorului uman n cadrul ntreprinderii, a motivaiilor oamenilor,
practicarea unui stil corespunztor de management i stabilirea unor comunicaii interne
eficiente.
Funcia de antrenare are un pronunat caracter operaional i rspunde la ntrebarea: De
ce personalul ntreprinderii particip la stabilirea i realizarea obiectivelor? sau: Ce trebuie
ntreprins pentru ca personalul ntreprinderii s participe la stabilirea i realizarea
obiectivelor? Analiza acestor ntrebri ne conduce la concluzia c fundamentul antrenrii l
reprezint motivarea. Prin motivare trebuie s se asigure corelarea satisfacerii necesitilor i
intereselor personalului cu ndeplinirea obiectivelor i sarcinilor atribuite.
Atributul de control-evaluare se refer la ansamblul activitilor prin care
performanele (rezultatele) ntreprinderii i ale subsistemelor sale sunt msurate i comparate
cu obiectivele i standardele stabilite iniial, n vederea indicrii nivelelor de ndeplinire,
precum i a identificrii msurilor corective pentru nlturarea abaterilor.
Din definiie rezult c funcia de control-evaluare relev dou laturi nedisociabile:
pasiv i activ-reactiv. Latura pasiv implic doar operaii de nregistrare i evaluare a
performanelor. Latura activ este strns legat de aciunile corective care sunt luate nainte de
a se face simite consecinele unor decizii. n sfrit, latura reactiv este atunci cnd
rezultatele sunt cunoscute iar coreciile nu pot influena dect operaiile viitoare.

14
 Pentru a fi eficient, funcia de control-evaluare trebuie s aib un caracter: continuu,
preventiv, corectiv i flexibil (adaptiv).
Caracterul continuu al funciei de control-evaluare const n aceea c exercitarea acestei
funcii nu se limiteaz doar la perioadele de ncheiere a planului sau programului, ci se
realizeaz de-a lungul perioadelor de ndeplinire a obiectivelor planificate sau programate.
Caracterul preventiv const n capacitatea funciei de control-evaluare de a
prentmpina deficienele

1.3 Structura industriei alimentare

Alimentaia este o nevoie biologic fundamental i un drept fundamental al omului
statuat n Cartea Naiunilor Unite, care nseamn de fapt dreptul la existen al acestuia.
Industria alimentar, prin ponderea important ce o deine n cadrul ansamblului
industriei, este prima dintre industrii care poate crea locuri de munc pentru diverse categorii
ale populaiei apte de munc, dispunnd de largi posibiliti pentru valorificarea att a
diversitii materiilor prime, ct i a resurselor umane.
n cadrul aciunii de sporire a volumului de producie alimentar, o atenie deosebit s-a
acordat valorificrii superioare a resurselor de materii prime. Acest lucru s-a realizat pe trei
ci principale:
- Prelucrarea n faze multiple a materiilor prime agricole,
- Diversificarea sortimentelor,
- Valorificarea rebuturilor i a deeurilor.
Industria alimentar este una din ramurile industriale cu cel mai redus consum de
energie i de fonduri pe unitate de produs, ceea ce-i ofer un potenial apreciabil de
eficientizare, un randament ridicat i o productivitate a muncii aferent.
Dac inem seama de faptul c n sectorul industriei alimentare capacitile de
producie nu sunt folosite integral, rezult c aceast ramur a industriei are suficiente rezerve
pentru a-i crete contribuia la asigurarea consumului intern i la export. Vizat ca sector
prioritar de politica de privatizare a guvernului, industria alimentar urmeaz s-i
fundamenteze strategia pe baza unor obiective cum sunt: participarea industriei alimentare la
formarea reelei de ntreprinderi mici i mijlocii pe baza vnzrii de active i restructurarea
unitilor mari pentru privatizare, orientarea unor credite guvernamentale pentru finanarea
unor obiective de investiii de o importan deosebit, rolul capitalului strin i orientarea
acestuia ctre ramurile care obin produse alimentare de baz, stimularea concurenei i
eliminarea situaiilor de monopol.

15
 Structura industirei alimentare din Romania tinand cont de codurile CAEN
industria alimentara poate fi grupata in urmatoarele subcategorii:

PROCESARE CARNE
Productia si conservarea carnii
Prelucrarea si conservarea carnii de pasare
Fabricarea produselor din carne
PROCESARE PESTE
Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor
FABRICARE CONSERVE VEGETALE
Prelucrarea si conservarea cartofilor
Fabricarea sucurilor de fructe si legume
Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor
PROCESARE GRASIMI
Fabricarea uleiurilor si grasimilor
Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare
PROCESARE LACTATE
Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor
Fabricarea inghetatei
MORARIT- PANIFICATIE
Fabricarea produselor de morarit
Fabricarea amidonului si a produselor din amidon
Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie
Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de
patisserie
Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similar
FABRICARE DULCIURI, CEAI, CAFEA, ALTE ALIMENTE
Fabricarea zaharului
Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase
Prelucrarea ceaiului si cafelei
Fabricarea condimentelor si ingredientelor
Fabricarea de mancaruri preparate
Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice
Fabricarea altor produse alimentare
FABRICARE HRANA PENTRU ANIMALE
Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma
Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de companie
FABRICARE BAUTURI
Distilarea, rafinarea si mixarea bauturilor alcoolice

16
 Fabricarea vinurilor din struguri
Fabricarea altor bauturi nedistilate, obtinute prin fermentare
Fabricarea berii
Fabricarea maltului
Productia de bauturi racoritoare nealcoolice; productia de ape minerale si alte ape imbuteliate

1.4 Stadiul cercetrilor n tehnologia de prelucrare a fructelor i legumelor.

Fructele i legumele se pot consuma n stare proaspt sau pot fi supuse unor procedee de
conservare (pentru a mpiedica alterarea lor) pentru un consum mai ndelungat.
O analiz asupra produselor vegetale procesate, n comparaie cu cele neprocesate, conduce
la concluzia c diversele metode de conservare reduc coninutul de substane nutritive al
acestora. Cu toate acestea, trebuie subliniat valoarea produselor prelucrate, chiar dac le sunt
diminuate principiile nutritive, ele sunt de nenlocuit n extrasezon, cnd nu sunt direct
disponibile. n fapt, scopul conservrii acestora prin diverse metode: sterilizare, congelare,
murare etc., este acele de a asigurara o nutriie la valori apropiate de cele naturale
Legumele i fructele constituie o important surs de materii prime pentru industria
conservelor. Aceasta a dat posibilitatea de a dezvolta ntreprinderi mari, integrate, de producere
i industrializare a legumelor i fructelor. Cantiti importante de legume i fructe sunt utilizate
de industria alimentar ca materie prim pentru obinerea unor produse conservate.
Produsele prelucrate se prezint sub form de conserve sterilizate, legume i fructe
congelate, deshidratate, concentrate, sucuri de legume i fructe etc.
nainte de a intra n procesul de prelucrare propriu-zis, legumele i fructele sunt supuse
unor operaiuni pregtitoare, precum: recepie, sortare, curire, splare, oprire, prjire etc.

Capitolul II: Evoluia societii comerciale S.C. ProJuice S.R.L. i

diagnosticul acesteia

2.1 Amplasare, administrare i descrierea firmei.

Societatea a fost nfiinat n anul 1997, sub numele de Feuit Juice SRL, prin aportul
direct al asociatului unic Rusu Andreea Adina. n septembrie 1997 a fost pus n funciune
fabrica de producere a sucului din concentrat de mere, n Bivolari, la adresa la care
funcioneaz i acum, pe un teren de 19.000 mp la nceput nchiriat, astzi proprietate a
firmei.
De la nceput i pn n prezent societatea a avut ca obiect de activitate principal,
declarat i realizat, prepararea sucurilor de legume i fructe.

17
 Materia prim de baz este reprezentat de merele proaspete pentru industrie,
colectate, n principal, din regiunea Moldovei, precum i din Republica Moldova. Activitatea
de producie este sezonier, desfurndu-se n perioada august noiembrie (perioada de
recoltare a merelor). Capacitatea de procesare a fabricii este de 450 tone de mere pe zi.
Produsele finite rezultate sunt sucul, concentratul din mere i aroma de mere.
Producia medie, pe un sezon, este de 3.000 tone de concentrat i 100 tone de arom de mere.
n ultimii cinci ani de activitate aceste produse au fost exportate n proporie de 100%.

2.2 Obiectul de activitate al firmei.

S.C. ProJuice S.R.L. are ca obiect de activitate principal prelucrarea fructelor si legumelor.

1039 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor, include urmatoarele activitati:

- Fabricarea de siropuri de zahr

- Fabricarea produselor alimentare continand in principal fructe sau legume

- Fabricarea sucurilor de fructe sau legume

S.C. PROJUICE S.R.L. cu sediul social n comuna BivolarI, Judetul Iai, nregistrat
la Oficiul Registrului Comertului n data de 05.01.1997, cod unic de nregistrare 14517318,
numr de ordine n registrul comerului J5/2066/1997, cu obiectul principal de activitate-
Prelucrarea fructelor si a legumelor.

2.3 Capacitatea de producie a firmei.

Capacitatea de producie cumulat reprezint aproximativ 50% din capacitatea societii
ProJuice. Practic aceste societi nu constituie concurena amenintatoare atata vreme cat
capacitatea de prelucrare a fructelor si legumelor pentru ProJuice este de 540t/24h (159.300
tone mere pe an la un fond de timp de 295 zile).

ProJuice este liderul pietei romanesti in procesarea de fructe si legume, avand:

-2 fabrici cu 3 linii de fabricatie, cu o capacitate anuala de 480.000 de tone pentru mar, sfecla
si capsuni
-1 linie de imbuteliere completa cu o capacitate de 4.000 de sticle pe ora

18
-5 silozuri cu o capacitate de stocare de 225.000 de tone
Materiile prime utilizate sunt: mere, sflecla pentru zahar si capsuni
Procesarea celor 1500 de tone pe zi de fructe este axata in Iasi pe procesarea de mere
si in Targul Frumos pe procesarea de sfecla pentru zahar si capsuni.
Pe parcursul celor nouasprezece, investitiile au depasit cifra de 38 milioane de euro,
fiind directionate spre cresterea capacitatilor de stocare, imbunatatirea calitatii si
performantelor fabricilor, dar tinand cont tototdata si de respectarea cerintelor Uniunii
Europene referitoare la protectia mediului.

2.4 Obiectivele urmrite

Creterea capacitii de producie
Creterea productivitii muncii
Productivitatea actual a muncii este de 8, iar plin implementarea proiectului, creterea
capacitii de producie i a numrului de angajai se va ajunge la o productivitate a muncii de
26.3.
Creterea i meninerea locurilor de munc n spaiul rural
S.C. Zuli S.R.L. prin realizarea acestei investiii va crea 3 locuri de munc noi pe o
perioad nedeterminat n comuna Bivolari, judeul Iai. Aceste noi locuri de munc vor
conduce la creterea veniturilor familiilor angajailor i la reducerea ratei omajului n spaiul
rural.
Considerente asupra mediului
Prin implementarea acestui proiect societatea comercial S.C. ZULI S.R.L. i
propune s protejeze mediul nconjurtor prin introducerea unor instalaii care au un consum
de ap i energie electric mai mic.
Creterea calitii produselor obinute
n urma implementrii proiectului i asamblrii noii linii de procesare a sfeclei de
zahar calitatea produselor obinute va crete prin nlturarea neceitii foloirii conservanilor
datorit tehnologiilor foloite.

2.5 Producii realizate.

Intre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa existe relatii de legatura
si conditionare. Printr-o structura de productie eficienta, societatea devine competitiva pe
piata.
Structura produselor care sunt obtinute la societatea SC ProJuice SRL este una
foarte diversificata .Societatea are productie principala si secundara, produsele rezultate fiind
urmatoarele:
Productia principala:
- Suc de mere
- Concentrat de mere
- Concentrat de zahar

19
 - Suc de capsuni
- Concentrat de capsuni
- Mix de fructe

Nr Produsul Cantitate
crt Tone/an %

1 Suc de mere 11034 9,088

2 Concentrat de mere 27312 22,496

3 Concentrat de zahar 18171

14,967

4 Suc de capsuni 7000 15,765

5 Concentrat de capsuni 16528 13,613

6 Mix de fructe 3556 2,929

Total 121407 100

2.6 Producii prognozate

Se prognozeaza o marire a capacitatii de productie in urmatorii ani cu cu un procent de 18%,
ceea ce ii confera intreprinderii sa isi mareasca capacitatea de investitie .

Nr Produsul Cantitate
crt Tone/an %

1 Suc de mere 13256 11.3

2 Concentrat de mere 30025 22.1

3 Concentrat de zahar 20123 15.4

4 Suc de capsuni 7156 6.1

5 Concentrat de capsuni 25365 15.3

6 Mix de fructe 10025 8

Total 185246 100

2.6.1 Analiza sezonalitatii vanzarilor de marfuri

20
 S.C. ProJuice S.R.L. a inregistrat in perioada 2012 -2016 urmatoarele vanzari de marfuri cu
amanuntul:

An Trim I II III IV TOTAL

2013 12000 12000 14000 18000 56000
2014 19000 16000 16000 15000 66000
2015 20000 21000 11000 11000 63000
2016 16000 12000 11000 22000 61000
TOTAL 67000 61000 52000 66000 246000

2.6.2 Proiectarea costului de producie i al preului de vnzare.

ACTIV 2012 2013 2014 PASIV 2012 2013 2014

Active permanente 573 6388 57685 Pasive permanente 13580 89924 82276

Active Pasive
curente/temporale 308339 666815 662047 curente/temporale 295332 583279 636456

Active de Pasive de
trezorerie 20490 7627 1704 trezorerie 0 0 0

TOTAL 308912 655203 700732 TOTAL 308912 655203 700732

Indicatorii de echilibru:

Indicatori de echilibru
2012 2013 2014
financiar:

FR 13007 83536 24591

CAN 13007 83536 24591

NFR -7483 75909 22887

TN 20490 7627 1704

CF - -12863 -5923

AE 13580 89924 82276

D NFR - 83392 -53022

21
Interpretarea valorilor indicatorilor de echilibru:

Fondul de rulment
FR = Pasive permanente Active permanente

Valoarea pozitiva a FR de-a lungul tuturor celor trei ani analizati este o situatie
favorabila, deoarece se respecta regula de finantare a nevoilor permanente din surse durabile,
ramanand o parte din aceste surse si pentru finantarea activelor circulante, contribuind astfel si
la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt in partea de jos a bilantului financiar.

Activul curent net (Activul circulant net)

ACN = Active curente Pasive curente

Cum ACN este egal cu FR inseamna ca inseamna ca in perioada 2012-2014 valoarea

ACN va fi pozitiva ilustrand o situatie favorabila a firmei.

Necesarul de fond de rulment:

NFR=(Active curenteActive de trezorerie)(Pasive curentePasive de trezorerie)

Indicatori 2012 2013 2014

CA 250716 409552 533015
Cheltuieli din exploatare (fara am si proviz) 228815 334862 522838
Amortizari si provizioane 1000 1000 1000
Dobanzi 0 0 3027

Solduri intermediare de gestiune in varianta anglo-saxona:

INDICATORI 2012 2013 2014

EBITDA 21901 74690 10177
EBIT 20901 73690 9177
EBT 20901 73690 6150
PN 17557 61899 5166
Prag de rentabilitate 229815 335862 523838
Imp/profit 3344 11790 984
CAF 18557 62899 6166

Se observa ca firma a inregistrat valori pozitive doar ale CF-ului de exploatare, in 2014
datorita CAF-ului mare (datorat profitului net inregistrat) si in 2013 datorita valorii negative si

22
foarte mari a variatiei fondului de rulment.CF-ul de finantare este negativ in 2013 datorita
dividendelor distribuite.CF-ul de investitii este negativ in 2013 deoarece firma a facut
investitii in imobilizari.

Indicatori 2012 2013 2014

PN 17557 61899 5166
Kpr 13580 89924 82276
ROE 129.28 % 68.83 % 6.27%
Dobanda 0 0 0
Datorii financiare 0 0 3027
Rdob 0 0 0
AE 13580 89924 82276
RAE 129.28 % 68.83 % 6.27 %

PN
ROE=Rata rentabilitatii financiare = K
pr

dobanda
Rdob= datorii. financiare

PN dobanzi
RAE=
AE

Rata rentabilitii economice msoar performanele resurselor angajate n procesul de

exploatare fr a lua n considerare mecanismul de finanare (proveniena surselor de
finanare), rezultatul excepional i incidena fiscal (impozitul pe profit).

Rata rentabilitii financiare msoar performanele resurselor proprii angajate n

procesul de exploatare, innd cont de influena politicii de finanare a firmei

Pentru a exprima ct mai exact dependena ntre rata de rentabilitate financiar i cea
economic, cea mai potrivit expresie pentru rata de rentabilitate financiar este cea care are
la numrtor profitul curent (varianta cu profitul brut are n vedere neglijarea cheltuielilor
excepionale, iar varianta cu profitul net face n plus abstracie de impozitul pe profit.).

Efect
* Rata de rentabilitate = Efort =

Re zultat CA Pasiv Re zultat

* *
CA Activ Capital .investit Capital .investit

23
Indicatori 2012 2013 2014
Rezultat (PN) 17557 61899 5166
CA 250716 409552 533015
Activ(A. Imobilizate) 573 6388 57685
Capital ( propriu) 13580 89924 82276
Rata de marja 7.002% 15.11% 0.96 %
Viteza de rotatie 437.54 64.11 9.24
Rata de structura 129.28% 67.33% 6.13%

Indicatori 2012 2013 2014

CApre 229815 335862 523838
CAprg 233159 347652 524822
Pozitia relativa fata de pragul 0.09 0.21 -0.009
de rentabilitate de exploatare
Pozitia relativa fata de pragul 0.07 0.17 -0.01
de rentabilitate global

Indicatorii de Lichiditate
ActiveCurente
a) Lichiditate curenta =
PasiveCure nte

Acest indicator vizeaz capitalul circulant si ofer garania acoperirii datoriilor curente
din active curente. Valoarea recomandata pentru acest indicator este n jurul valorii de 2

ActiveCurente Stocuri
b) Lichiditate imediata =
PasiveCurente

Acest indicator se mai regsete sub denumirea de Testul acid si are aceeai semnificaie cu
indicatorul anterior, dar pe o arie mai restrnsa.

ActiveCurente Stocuri Creante

Lichiditate cash/instantanee =
PasiveCurente

24
 Capitolul III: Stabilirea amplasamentului i dimensiunii
ntreprinderilor agroalimentare

3.1 Stabilirea dimensiunii suprafeelor de producie i depozitare

S.C. ProJuice S.R.L. isi desfasoara activitatea in unitati diferite dupa cum urmeaza:
Fabrica de prelucrare a fructelor, amplasata in str. Mihai Viteazul, nr. 12, Iasi;
Depozit en-gros Iasi, Botosani;
Magazine de desfacere situate in municipiul Iasi;
Prin hypermarketuri (Carrefour, Selgros, Metro, Real, Kaufland, Interex) in Galati,
Bacau, Targu-Neamt,Suceava,Vaslui,Botosani, Iasi, Focsani.
Parcul auto al firmei este constituit din:
- 2 autocisterne transport suc;
- 8 autoturisme distributie;

Stabilirea dimensiunilor suprafeelor de producie i de depozitare

Suprafata
Mijloace fixe
mp
Cladire procesare 2500
Hla depozitare 1800
Cladire administrativa 100
TOTAL 4400

Datele de baza necesare elaborarii planului general:

Profilul de fabricare a intreprinderii;

Procesul tehnologic;
Fluxurile tehnologice;
Structura constructiilor intreprinderii;
Nivelul de specializare si cooperare;
Perspectivele de dezvoltare a intreprinderii.
Cunoasterea profilului de fabricare a intreprinderii este punctul de plecare a analizei

25
pentru elaborarea planului general. Pentru aceasta, e necesar sa se cunoasca exact
nomenclatorul produselor ce urmeaza a fi executate, cantitatea de executat din fiecare produs,
precum si calitatea produselor.
Pe baza datelor referitoare la programul de productie al intreprinderii se elaboreaza
procesul tehnologic si se apreciaza fluxurile de materiale si de oameni. Prin planul general de
organizare, pe langa procesul tehnologic general, se vor elibera si procese tehnologice partiale
sau de detaliu.
Procesul tehnologic general poate fi definit ca reprezentand totalitatea operatiilor
necesare de prelucrare a materiilor prime, din momentul iesirii din depozit si intrarii in
procesul de prelucrare si pana in momentul iesirii din fabricatie sub forma de produs finit.
Procesul tehnologic partial sau de detaliu reprezinta totalitatea operatiilor care se
efectueaza in interiorul unei sectii sau al unui atelier, deci pe o anumita faza a procesului
tehnologic.
Prin planul general de organizare, procesul tehnologic este reprezentat grafic printr-o
schema a procesului tehnologic sau schema a fabricatiei, care va arata drumul pe care il
parcurg materiile prime, semifabricatele si produsele finite in procesul de fabricatie, precum si
legaturile functionale care se stabilesc intre diferitele unitati de productie ale intreprinderii.
Caracteristica esentiala a unei astfel de scheme de fabricatie o constituie faptul ca ea
reprezinta grafic numai procesul tehnologic pe faze, fara a implica si desfasurarea spatiala,
concreta pe teritoriul intreprinderii, sau a reprezenta la o anumita scara, unitatile de productie.
Elaborarea planului general necesita, de asemenea, cunoasterea si precizarea fluxurilor
tehnologice si de oameni.
Fluxul tehnologic este drumul parcurs de diferite materiale in decursul prelucrarilor. In
raport cu specificul procesului tehnologic pot fi adoptate trei tipuri de fluxuri tehnologice:

flux tehnologic orizontal;

flux tehnologic vertical;
flux tehnologic mixt.

3.2 Metode de dimensionare a suprafeelor necesare

In vederea dimensionarii suprafetelor necesare activitatii viitoarelor intreprinderi se

folosesc urmatoarele metode:

A. metoda prin calcul;

26
 B. metoda prin transpunere;
C. metoda prin elaborarea unui proiect sumar;
D. metoda pe baza normativelor de utilizare a spatiilor;
E. metoda pe baza tendintei coeficientilor si a extrapolarii.

Metoda prin calcul - este cea mai exacta metoda de dimensionare a spatiilor si consta
in stabilireanecesarului de masini, utilaje si instalatii si a necesarului de suprafata pentru
fiecare tip de utilaj in parte. Petotal, pentru toate utilajele, pe baza normativelor de suprafata
existente, se determina suprafetele necesarepentru servicii de intretinere, depozitare, circulatie
a materialelor, etc. Suprafata totala se obtine adaugand lasuprafetele de productie, suprafetele
necesare serviciilor auxiliare, suprafetele destinate administratiei, etc.
Folosirea metodei de proiectare a suprafetei de productie pe baza de calcul, necesita
stabilirea, inprealabil, a unui inventar al masinilor, utilajelor si echipamentelor
necesare.Necesarul de masini si utilaje se poate calcula prin metode adecvate, sau poate
rezulta din gradul deproiectare tehnologica, pentru instalatiile sau agregatele unitare,
constituite intr-un flux continuu defabricatie. Celelalte date referitoare la dimensiuni,
performante, etc. se gasesc in fisele tehnice ale acestorasau ale unor utilaje asemanatoare.
Determinarea numarului necesar de masini, utilaje sau instalatii se faceutilizand relatii de
calcul care tin cont de caracteristicile tehnice, de exploatare, normele tehnico economice, de
timpul disponibil de functionare, etc.
Metoda prin transpunere - consta in aceea ca se pleaca de la marimea suprafetelor
afectate diferitelormasini sau sectoare de activitate, de la un proiect similar existent, care se
ajusteza tinand cont de necesitatilenoii intreprinderi si se corecteaza cu anumiti coeficienti de
multiplicare, in raport cu cerintele ce se urmarescpentru obiectivul proiectat.
Stabilirea suprafetei dupa un proiect sumar - consta in aceea ca se elaboreaza un
prim proiect de detaliucu caracter sumar, care sa ofere o prima orientare asupra spatiilor
necesare, in raport cu solutiile adoptate,precum si asupra proportionalitatii spatiului intre
zonele de activitate si echipamentele respective, urmand cape parcurs sa se faca ajustarile
necesare in functie de necesitatile noii intreprinderi.
Metoda pe baza normativelor de utilizare a spatiilor se foloseste in mod frecvent in
cazul in careanumite tipuri de suprafete se repeta de la un proiect la altul. Pentru aceasta
categorie se stabilesc anumitenormative sau standarde, care vor fi folosite la fundamentarea
suprafetelor necesare. Exemplu: normativepentru tipuri de masini, suprafete auxiliare, spatii
administrative.

27
 Metoda pe baza tendintei coeficientilor si a extrapolarii se pot stabili o serie de
coeficienti utilipentru proiectare: raporturile dintre suprafetele ocupate de constructii si cea a
terenului, raporturile dintresuprafetele ocupate de constructii si suprafata utila sau coeficientul
care exprima raporturile dintre spatiu sifunctiune.Suprafata necesara pentru o anumita
activitate se poate calcula pe baza unor astfel de coeficienti siprin extrapolare, tinand seama
de tendinta valorii acestora in viitor.

3.3 Etapele procesului de amplasare a ntreprinderii

Fundamentarea amplasrii sistemului de producie necesit rezolvarea urmtoarelor
probleme:
- alegerea zonei economice;
- alegerea locului de amplasare n cadrul zonei economice.
Alegerea zonei economice trebuie s ia n considerare dou categorii de factori i
anume factori tehnico-economici i factori sociali.
Factorii tehnico-economici sunt:
- apropierea de sursele de materie prim. Acest factor are o pondere
nsemnat n situaia n care procesul de producie necesit un volum mare
de materiale, al cror transport este costisitor;
- existena resurselor de combustibil. Locul de amplasare va fi stabilit n
raport cu locul i capacitatea de extragere a combustibilului, n funcie de
distana de la punctul de extragere la locul de prelucrare, de caracteristicile
combustibilului i de costurile specifice;
- posibilitatea alimentrii cu energie electric sau cu alte forme de energie.
Se va urmri reducerea distanei fa de furnizorii de energie electric,
abur, aer comprimat.
- existena unor resurse suficiente de ap industrial i costul aprovizionrii
- Se va stabili: necesarul de ap, sursele de alimentare, costul unui m3 de
ap, investiiile necesare conectrii la sursa de ap i costul reelelor
proprii de alimentare cu ap. Analizele vor lua n considerare resursele
locale de ap, apele de suprafa, pnzele subterane. Se vor efectua
cercetri hidrologice, topografice, sanitare i altele.

Metode de amplasare
Lucrarile de specialitate prezinta mai multe metode prin care decizia de amplasare poate
fi optimizata:

28
 a) tabelul comparativ al principalilor factori de influenta;
b) metoda utilitatilor aplicata analizei amplasarilor ;
c) analiza dimensionala a amplasarilor ;
d) metoda pragului de rentabilitate;
e) metoda centrului de greutate programarea lineara, algoritmul de transport;

Metoda centrului de greutate

Metoda presupune alegerea poziiei de amplasare pe baza distanei medii fa de
beneficiari/furnizori, aceast distan calculndu-se n raport cu un punct de origine arbitrar
ales. Aceast distan se poate afla pentru situaii uni, bi sau tridimensionale. n caz
unidimensional se msoar distanele de-a lungul unei axe (est/vest). n cazul bidimensional
distantele se msoar pe dou axe N-S i E-V. Dac nu se dau i alte date privind tarifele sau
volumele de transportat, poziia de amplasare, denumit i centru de greutate, este dat de
distana medie a beneficiarilor/furnizorilor fa de origine. Dac ns volumele, tarifele
variaz ntre amplasamente, atunci se vor lua n calcul i factori precum volum - distan sau
tarif - greutate - distan.
Pentru exemplificare, s presupunem c se amplaseaz un depozit care va primi
produsele de la mai multe uzine i apoi le va distribui ctre mai muli beneficiari. Pentru
simplificare s presupunem c se consider trei firme A,B,C cu urmtoarele date:
- A furnizeaz firmelor B i C 700 tone la un pre de 2.3 u.m./tkm;
- B este aprovizionat cu 650 tone la un pre de 0.6 u.m./tkm;
- C este aprovizionat cu 50 tone la un pre de 1.7 u.m./tkm.
Coordonatele centrului de greutate se calculeaz pe baza formulei urmtoare:

T i *Vi * zi
T *V
i i

n care:

T; reprezint tariful de transport pe ton i km pentru fiecare amplasament i;

Vi - cantitatea ce urmeaz a fi transportat de la sau pn la fiecare amplasament i;

Zi - distana n km, ntre o origine arbitrar aleas i fiecare punct i;

Rezolvare

Dac considerm doar distanele fa de origine i calculm distana medie, iar a ine seama
de diferenele de tarife i de volume de transportat, punctul va avea coordonatele W'(45,33 ;
75).

29
Aplicnd n schimb metoda centrului de greutate, pe baza datelor prezentate n tabelul 3.1,
punctul ales va avea urmtoarele coordonate:
TA *VA * X A TB *VB * X B TC *VC * X C
X
TA *VA TB *VB TC *VC

=2.3*700*40 + 0.6*650*45 + 1.7*260*50 = 104050=42.6 km est

2.3*700 + 0.6*650 + 1.7*260 2442

=2.3*700*50 + 0.6*650*100 + 1.7*260*150= 185800=76.08 kmN

Tar i f d e Dist. Dist.fa

transporCant. de
t fa de origine pe
B/F v axa T VX T V Y T U
T - origine
tone pe axa Nord (Y)
um/tkm Est
A 2.3 700 40 50 64400 80500 1610

B 0.6 650 45 100 17550 39000 390

C 1.7 260 50 150 22100 66300 442
Tot al 104050 185800 2442

W 45.33 75
Coordonatele
centrului de
42.6 76.08
greutate (W)

Se observ c punctul ales (W) este mai apropiat de firma A n comparaie cu W'. Dat
fiind faptul c firma A nregistreaz costuri ridicate de transport i cantitile transportate sunt
mai mari, este normal ca depozitul s fie amplasat mai aproape de aceast firm. Aadar
depozitul va fi amplasat la 42.6 km distant spre Est i 76.08 km distan spre Nord n raport
cu punctul de origine ales.

Metoda comparrii costurilor totale

n cazul acestui model de analiz, problema este alegerea unui amplasament din mai
multe predeterminate n funcie de costuri, dar nu de cele de distribuie, ci n funcie de
costurile fixe i variabile ale unittii agro-alimentarei. Pot fi luate n calcul i costurile de
distributie, dar cestea constituie doar o parte a costurilor fixe i/sau variabile ale
ntreprinderii.
Costurile totale ale unei firme se mpart n costuri fixe i costuri variabile. Costurile

30
fixe sunt acele costuri independente de volumul produciei, respectiv de cererea de produse
manifestat pe pia. Se includ aici cheltuielile cu chiria cldirilor, a terenului ocupat,
cheltuielile cu amortizarea, cu nclzirea i iluminatul general al unitii, cheltuielile cu
impozitele pe cldiri i pe proprietate etc.
Costurile variabile sunt dependente de volumul produciei, volum dimensionat i n
funcie de cererea pietei. n aceast categorie intr cheltuielile cu forta de munc (cu
disponibilitate diferit de la o zon la alta), cheltuielile cu materialele necesare pentru
producie (mai mult sau mai putin accesibile), cheltuielile de transport, care pot fi sensibil
diferite de la un amplasament la altul. Paii care se parcurg n rezolvarea acestui gen de
probleme sunt urmtorii:
- se stabilesc mai multe variante de amplasare;
- se estimeaz costurile fixe i variabile pentru fiecare alteinativ la diferite
niveluri ale cererii;
- se reprezint grafic alternativele, trecnd pe abscis nivelurile cererii iar pe
ordonat costurile totale pentru fiecare alternativ;
- se stabilete punctul de intersecie al graficelor corespunztor acelui nivel al
cererii pentru care costurile totale ale diferitelor variante de amplasament
sunt egale;

Fundamentarea elaborrii planului general de organiazare a firmei

Odata stabilit locul de amplasarea al viitoarea intreprinderi, se trece la proiectarea

lucrarilor de contructii- montaj si de instralatii, precum si la proiectarea tehnologica si de
productie. In ambele cazuri se ridica probleme specificare care .de regula sunt rezolvate de
grupe diferite de specialisti dar intre aceste grupe se strabileste un flux permanent de relatii si
conditionari proprii tehnologiei de proiectare si de exceptie a viitoare intreprinderi.
Din asnsablum problemelor solutionate , in procesul de proiectare a viitoare
intreprinderi, cele privind organizarea si amenajarea spatiala a nivelului intreprinderii sunt
cuprinse si rezolvate in cadrul planului general de organizare a intreprinderii.
Planul general de organizare a intreprinderii este lucrarea de proiectare prin care se
stabileste desfasurarea spatiala a porcesului de productie, amplasarea caldirilor, constructiilor
si instalatiilor in stransa coordonare cu relieful, cu necesitatile de amenajare a terenului si cu
sistemul de transport intern ce vor fi lolosite intr-un tot unitar tehnic si arhitectural in vederea
functionarii eficiente a viitoarea intreprinderi.

31
 Elaborarea unui plan general de organizare a intreprinderii preiznta o importata
economica deosebita. Astfel, decalitatea solutiilor adoptate prin intermediul acestuia depinde
atat realizarea in bune conditii a activitatii de proiectare si constructie a intreprinderii
respective, cat si modul de desfasurare a proiectiei si eficienta economica a activitatii
productive a intreprinderii dupa punerea sa in functiune.

Planul general de organizarea a intreprinderii este format din planuri care solutineaza
mai multe grupe de probleme care privesc :

Incadrarea in zona sau platforma industriala

Zonificarea teritoriului intreprinderii
Asigurarea unei retele de transport adecvate
Lucrarile de terasament necesitate de intreprindere;
Instalatii sanitare, de alimentare cu apa, canalizare etc;
Instalatii energetice;
Instalatii electrice;
Instalatii si amenajari speciale;

Spatii verzi, plantatii, zone de protectie, locuri de odihna;

Organizarea lucrrilor de executie;

La elaborarea planului de organizare a intreprinderii trebuie avute in vedereanumite

difereniteri, cum sunt cele date de felul ramurii din care face parte intreprinderea, de gradul de
integrare al acesteia, de tipul de productie, de gradul de concentrare si specializare,cooperare
sau combinare, de natura proceselor tehnologice desfasurate.
De asemenea pentru elaborarea unui plan general eficient este necesar sa se tina seama
de o serie de elemente de baza, care pot fi grupate dupa continutul lor in urmatoarele categorii
care se refera la:
Procesul tehnologic .Prin proiectarea viitoare intreprinderi trebuie sa se prevada
folosirirea celor mai avansatesi eficiente procedee si echipamentte tehnologice si sa asigure un
grad ridicat de mecanizare, automatizare si robotizare a procesului de productie;
Circulatia materialelor si a oamneilor pe teritoriul intreprinderii. Este necesar ca
fluxul de materiale sa aiba un caracter continuu, sa fie cat mai scurte posibil si sa se evite
intoarcerile sau strangularile de flux. Fluxurile de oameni pe teritoriul intreprinderiitrebuie sa
fie cat mai scurte, fara a exista incrucisari ale acestora cu fluxurile de materiale.

32
 Alimentarea cu diferite utilitati. Se impune stabilirea unei structuri si amplasari
rationale a instalatiilor si retetelor energetice necesare pentru asigurarea diferitelor forme de
energie (electrica, termica, abur etc) atat in afara cat si in interioru intreprinderii.
Conditiile naturale, climatice, geologice,hidrologice si topografice.Amplasarea
constructiilor si caldirilor intreprinderii trebuie facuta tinand seama de pozitia fata de punctele
cardinale, asigurandu-se o iluminare naturala optima si de directia si frecventa vanturilor
dominante in regiunea reswpectiva, pentru a se evita imprastierea diverselor degajari (fum,
gaze etc)pe teritoriul intreprinderii.

3.4 Schema tehnologic a tehnologiei de procesare a fructelor i legumelor

3.5 Descrierea fluxului de producie

Pstrarea fructelor.

Este cunoscut c o dat cu desprinderea din pom, n fructe au loc procese biochimice
ichimice care n final conduc, mai devreme sau mai trziu, la degradarea lor complet.
Totuldepinde de starea fructelor i de condiiile de pstrare. Lumina solar i cldura, care au
fostelemente eseniale pentru obinerea fructelor, ncep s acioneze asupra acestora, imediat
ce au fost desprinse din pom, in mod distructiv.

Se mai tie c n fructele recoltata i depozitate temporar, n vederea prelucrrii, au loc

procese de respiraie i transpiraie. n procesul de respiraie, se absoarbe oxigen i se elimin
bioxid de carbon. In acest timp zaha-rurile din fructe sufer transformri, prin care pot ajunge
chiar i la alcool etilic i bioxid de carbon. n timpul acestor reacii are loc degajare decldur.

Paralel cu fenomenul de respiraie are loc i cel de transpiraie ce const n eliminare

deap prin lenticelele de pe suprafaa fructului. Aceste procese snt influenate puternic de

33
condiiile de depozitare i anume de temperatur i compoziia mediului ambiant. Lenticelele
snt porii prin care se asigur permeabili tatea membranei, prin care are loc respiraia i
transpiraia fructelor.S-a stabilit c n cazul merelor, respiraia este de o intensitate foarte
redus la 0C dar sedubleaz imediat ce temperatura crete peste 10C.Atunci cnd n fructe
nu poate ajunge oxigenul necesar procesului de respiraie (cnd snt nchise ntr-un spaiu lipsit
de aerisire), acestea degaj un amestec de substane volatile, printre care i aldehida etilic (o
substan care accelereaz procesul de maturare).

Transpiraia la fructe mai este influenat i de starea higrometric a atmosferei (de umiditatea
din depozit).

Sortarea.

Fructele se sorteaz n vederea ndeprtrii celor alterate (mucegite, fermentate,

putrezite etc). Se vor ndeprta din fructe poriunile alterate i strivite, mai ales acele poriuni
care au cptat culoare brun (oxidate). La aceast faz principiul de baz este s se
ndeprteze toate fructele i poriunile din fructe care nu se pot consuma ca atare, n stare
proaspt. Printr-o sortare sever a fructelor se asigur obinerea de sucuri fr gusturi i
mirosuri strine, neplcute. In acest sens, trebuie reinut c foarte mici cantiti de fructe
alterate pot imprima sucurilor nsuiri organoleptice neplcute.

Splarea fructelor.

Se realizeaz cu ap potabil i se efectueaz cu scopul ndeprtrii ele pe suprafaafructelor a

impuritilor cum snt : pmntul, nisipul, resturile vegetale i microorganismele.

Este foarte important ca fructele s fie bine splate i de substanele fito-sanitare cu

care au fost tratate n livezi.Pe suprafaa fructelor se pot afla milioane de celule de drojdii
diverse, bacterii imucegaiuri. Ele nu pot fi vzute cu ochiul liber, dar efectul lor de distrugere
se poate constatacu uurin acolo unde integritatea fructelor a avut de suferit, unde snt loviri,
crpturi. Prin splare temeinic se poate ndeprta cea mai mare parte din ncrctura
microbian de pesuprafaa fructelor.

Modul de splare este determinat de specia de fructe ; merele, perele i alte fructe
cutextura tare se spal cu jeturi de ap sau prin scufundare repetat, cu schimbarea apei de
cteori este nevoie. Practic, splarea continu pn cnd, prin compararea n dou pahare a apei
dela ultima splare cu apa potabil, nu se constat nici o diferen, n czul fructelor

34
perisabile,cum snt zmeura, cpunele, coaczele i altele, care nu pot suporta multe
manipulri acestease spal prin scufundarea de 2 3 ori, n ap proaspt, cu ajutorul unui
co. Fructele care plutesc, cum snt fragii i altele, snt introduse n ap, se agit apa i apoi se
scot cu ostrecurtoare ; pmntul i nisipul de pe ele cad pe fundul vasului

Indeprtarea codielor, smburilor, dezbrobonirea.

Fructele splate i zvntate snt supuse n continuare unor operaii premergtoare celei
dezdrobire i extragere a sucului. Aceste operaii snt determinate de specia de fructe i
demsura n care dorim s obinem sucuri n condiii cit mai uoare i mai bune.

La cpune, coacze, struguri i alte fructe asemntoare se procedeaz mai nti

landeprtarea codielor, caliciului, sau se dezbroboneaz. Prin executarea acestor operaii, la
extragerea sucului va fi evitat mbogirea lor cu substane strine ca cele care se afl
ncodie, ciorchini, rahis etc, care, n general, imprim gusturi aspre, astringente, gusturi
imprimate de substanele taninoase. Aceste substane trec uor din diferite pri ale fructelor in
suc, n timpul extragerii sucului.

Zdrobirea fructelor.

Fructele se zdrobesc pentru nlesnirea extragerii sucului. Deoarece la executarea

acestei operaii se cere s se evite inerea n contact pre lungit al fructelor zdrobite cu aerul, se
recomand ca zdrobirea fructelor s se fac numai pe msura trecerii lor n faza urmtoare de
prelucrare. In general, toate fructele se zdrobesc, mai puin cpunele i zmeura.

Capitolul IV: Optimizarea produciei cu ajutorul metodelor economico-

matematice

4.1 Metode clasice i moderne de optimizare

Programare liniara
Programarea liniara este folosita in optimizarea alocarii resurselor.Aceasta
metoda de optimizare a productiei tine cont de doua elemente :
- obiective
- restrictii
Programarea liniara poate fi folosita in gestiunea productiei pentru rezolvarea unor
probleme :

35
 - de repartizarea a productiei pe diferite masini in conditiile maximizarii profitului
- privind transportul produselor intre locurile de munca si intre acestea si punctele
de distributie
- de determinare a cantitatilor din diverse bunuri ce trebuie produse.
Conditiile care stau la baza utilizarii acestui model sunt urmatoarele :
- variabilele modelului trebuie sa fie cuantificabile (in unitati naturale, valorice sau temporale)
- relatiile dintre variabile trebuie sa fie liniare, adica o schimbare petrecuta intr-o anumita
variabila provoaca o modificare proportionala in alta variabila;
- relatiile dintre variabile trebuie exprimate sub forma de ecuatii matematice;
- ecuatiile sunt insotite de restrictiile pe care trebuie sa le respecte variabilele decizionale;
- variabilele si relatiile dintre ele sunt cunoasute si controlabile de catre decident;

Metoda PERT ((Program Evaluation and Review Technique Tehnica Evalurii

Repetate a Programului)

Se aplic n cazul produciei de unicate complexe i de mare importan, la care

operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de prioritate i de termene.
Diagrama PERT conine informaii despre sarcinile dintr-un proiect, perioadele de
timp pe care se ntind, i dependenele dintre ele. Forma grafic este o reea de noduri
conectate de linii direcionale (numit i reeaua activitilor). Nodurile sunt cercuri sau
patrulatere i reprezint evenimente sau borne (milestones) din proiect. Fiecare nod este
identificat de un numr. Liniile direcionale, sau vectorii care leag nodurile reprezint
sarcinile proiectului, iar direcia vectorului arat ordinea de desfurare a sarcinilor. Fiecare
sarcin este identificat printr-un nume sau printr-un indice, are reprezentat durata necesar
pentru finalizare, i, n unele cazuri, chiar numrul de persoane responsabile i numele lo

36
37
 Modul de folosire al analizei PERT: Cel mai important concept al analizei PERT este
drumul critic
Drumul critic = acel drum de la nceputul la sfritul reelei, a crui activitate
nsumeaz un total de timp mai mare dect orice alt drum din reea.
Drumul critic este o baz pentru stabilirea calendarului unui proiect, deoarece durata
total a unui proiect nu poate s fie mai mic dect timpul total al drumului critic.
Totodat ntrzierile n activitile componente ale drumului critic pot pune n pericol
ntregul proiect. De aceea este necesar ca acestor activiti s li se acorde o atenie mult mai
mare.
Etapele n analiza PERT:
1. Planificarea:
- identificarea sarcinilor i estimarea necesarului de timp pentru acestea
- aranjarea sarcinilor i a evenimentelor ntr-o secven fezabil
- desenarea diagramei
2. ncadrarea n timp:
- stabilirea, acolo unde este posibil, a datelor de nceput i de sfrit
3. Analiza:
- calcularea datelor minime posibile, a datelor maxime permise i a marjelor de timp pentru
fiecare eveniment. Acest lucru se face lucrnd de la stnga la dreapta i apoi de la dreapta la
stnga diagramei ;
- evaluarea oportunitii planificrii propuse i, dac este necesar, revizuirea ei;

38
Metoda CPM (metoda drumului critic)
Principiul analizei drumului critic const n divizarea unui proiect (aciuni complexe)
n pri componente, la un nivel care s permit corelarea logic i tehnologic a acestora,
adic s fac posibil stabilirea interaciunilor ntre prile componente. Aceste pri
componente sunt activitile unor aciuni complexe.
La definirea listei de activiti specialistul care particip la aceast operaie folosete
experiena sa pentru a rspunde, pentru fiecare activitate la ntrebrile:ce alte activiti
succed sau preced n mod necesar aceast activitate ?; care este durata activitii ?.
Ia natere n acest fel un tabel care conine activitile proiectului,
intercondiionrile ntre activiti i duratele acestora.
Un astfel de tabel trebuie s conin cel puin urmtoarele elemente:
- activiti: n aceast coloan se enumer activitile proiectului, fiind puse n
eviden printr-o denumire sau printr-un simbol (codul activitii);
- condiionri: se precizeaz, pentru fiecare activitate, activitile imediat
precedente, prin simbolurile lor; activitile de start nu au activiti
precedente, n csu fiind trecut o liniu;
- durata: pentru fiecare activitate se precizeaz durata de execuie, ntr-o
anumit unitate de msur. Durata unei activiti este o constant.
Modelele de analiz a drumului critic se bazeaz pe reprezentarea proiectului printr-un
graf, elementele tabelului asociat acestuia fiind suficiente pentru a construi graful
corespunztor.
Printre avantajele metodei CPM (i n general ale analizei drumului critic)
evideniem:
- determinarea cu anticipaie a duratei de execuie a proiectelor complexe;
- pe timpul desfurrii proiectului permite un control permanent al execuiei acestuia;
- explicitarea legturilor logice i tehnologice dintre activiti;
- evidenierea activitilor critice;
- evidenierea activitilor necritice, care dispun de rezerve de timp;
- permite efectuarea de actualizri periodice fr a reface graful;
- ofer posibilitatea de a efectua calcule de optimizare a duratei unui proiect, dup
criteriul costului;
Dezavantajele acestei metode sunt n principal:
greutatea desenrii grafului, fiind foarte greu de reprezentat exact toate condiionrile
din proiect, n condiiile n care acestea sunt foarte complicate iar desenul trebuie s fie
destul de simplu i clar nct s fie inteligibil i deci util;
chiar dac se respect toate regulile de construire a grafului, rmn nc destule
variante de desenare astfel nct dou reprezentri ale aceluiai
proiect fcute de doi indivizi pot s nu semene aproape deloc.

39
Din cele de mai sus se vede c reprezentarea este greoaie chiar dac toate condiionrile ar fi
de tipul "terminare nceput" cu preceden direct, ncercarea de a forma graful n condiiile
existenei i a celorlalte tipuri de interdependene ducnd foarte repede la un desen extrem de
ncrcat i greu de folosit.
Activitatile direct
Nr.crt Activitatile proiectului precedente Durate
(conditionari)
1 A - 3
2 B - 2
3 C A 2
4 D B 6
5 E B 4
6 F C,D,E 4
7 G E 1

Lista activitilor care urmeaz a fi ntreprinse n cadrul programului de producie:

Activiti Durata
Simbolul
Coninutul activitilor direct activitii
activitilor
precedente (in zile)
A Luarea deciziei de lansare a produsului - 1
B Selecionarea ideilor privind noul produs A 15
D Realizarea prototipului produsului B 30
E Realizarea mai multor variante de ambalaj D 17
Cercetarea calitativ(teste de produs, de ambalaj i de
F C, E 12
marc)
G Alegerea mrcii i a variantei de ambalaj F 1
H Cercetarea cantitativ( anchet de pia) F 30
I Definitivarea produsului G, H 20
C Studiul documentar A 10
J Pregtirea capacitilor de producie I 30
K Pregtirea produciei seriei de lansare I 15
L Stabilirea preului de vnzare H 2
M Fixarea zonei teritoriale de lansare H 1
N Stabilirea canalelor de distribuie M 1
O Organizarea vnzrii N 12
P Selecionarea i contactarea intermediarilor N 10
R Negocieri cu intermediarii L,O, P 20
S Producia seriei de lansare J, K, R 20
T Realizarea ambalajelor R 15
U Distribuia seriei de lansare S, T 22
V Desfurarea campaniei promoionale S 20
W Lansare U, V 1

Metoda Just in Time (J.I.T)

40
 Aceasta metod este considerat de specialiti ca o condiie important pentru
obinerea unei organizri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie la reducerea
costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese i subansambluri.
Ea a aprut ca o replic la metodele clasice de organizare, care au la baz existena stocurilor
tampon, constituite n vederea contracarrii diferitelor evenimente cu caracter negativ care pot
s apra n derularea produciei (opriri accidentale ale utilajelor, absena personalului,
desincronizri ntre ateliere, defecte de calitate etc.)
La baza metodei J.I.T. st principiul reducerii la minimum sau eliminarea stocurilor de
materii prime, materiale, piese, subansamble i producie neterminat i implicit reducerea
global a costurilor aferente acestor stocuri, indiferent de volumul produciei. Minimizarea
tuturor categoriilor de stocuri se face concomitent cu creterea calitii produselor. Conform
acestei metode trebuie s se produc numai ce se vinde i exact la timp.
Implementarea metodei J.I.T. presupune realizarea a ase aciuni fundamentale:
- amplasarea raional a verigilor organizatorice cu scopul de a reduce costurile aferente
operaiilor care nu creeaz valoarea ( n principal operaiile de transport);
- reducerea timpilor de pregtire-ncheiere n scopul realizrii unui timp optim de
schimbare a seriei;
- realizarea unei fiabiliti maxime a mainilor n scopul reducerii costurilor aferente
staionrii determinate de cderile accidentale ale acestora;
- realizarea unei producii de calitate superioar realizarea activitii de control al
calitii dup principiul control total n condiiile controlului selectiv
- realizarea unei relaii de parteneriat cu furnizorii;
- educarea i formarea forei de munc utiliznd cele mai eficiente metode.
Metoda J.I.T. se bazeaz pe principiul numit producia cu fluxuri trase conform
cruia toate comenzile de fabricaie trebuie transmise ultimului loc de munc al procesului
tehnologic (de regul montajul general), acesta transmind necesarul de piese i
subansambluri locului de munca precedent i aa mai departe. Prin acest mod de lucru, metoda
J.I.T. se deosebete de sistemele clasice de producie, care se bazeaz pe principiul producia
de fluxuri mpinse conform cruia piesele realizate la primele locuri de munc sunt mpinse
nainte, fr s intereseze daca ele vor intra imediat n fabricaie sau se vor stoca n magazii
intermediare.

Arborele de decizie
Arborii de decizie sunt instrumente utile pentru reprezentarea problemelor
decizionale cu mai multe stadii. Aciunile posibile din orice moment sunt prezentate ca ramuri
care pornesc dintr-un punct decizional, reprezentat de un ptrat mic. Diversele rezultate

41
posibile ale unei aciuni apar ca ramuri ce pornesc dintr-un punct ans, marcat printr-un nod
sub forma unui cerc, la captul ramurii corespunztoare unei aciuni. Fiecrei ramuri i este
asociat o probabilitate de la un punct ans spre un rezultat. Valorile asociate fiecrui rezultat
sunt reprezentate la captul ramurilor corespunztoare.
Dup construirea arborelui, se poate identifica derularea aciunii prescris de
criteriul valorii ateptate, prin folosirea metodelor de nfurare napoi i retezare (elagaj).
nfurarea napoi const n calcularea valorii ateptate pentru fiecare nod. Se ncepe cu
nodurile care nu au succesori, cele mai ndeprtate n viitor. Pentru un nod decizional fr
niciun succesor de tip ans nu exist incertitudine la alegerea aciunii. Valoarea nodului
decizional reprezint profitul aciunii respective. Unui nod ans fr niciun succesor de tip
decizional i se atribuie valoarea ateptat a profiturilor asociate ramurilor care ies din el.
Pentru un nod decizional ai crui succesori ans au fost evaluai, se alege aciunea
care conduce ctre nodul ans cu cel mai mare profit. Toate celelalte aciuni posibil asociate
respectivului nod decizional nu mai sunt luate n considerare, ramurile fiind retezate. Nodului
decizional i se atribuie valoarea pe care o are nodul ans aflat la captul aciunii selectate.
Pentru un nod ans ai crui succesori decizionali au fost evaluai, se calculeaz valoarea
ateptat a tuturor nodurilor decizionale succesoare.
Acest proces se repet n mod sistematic pn cnd se evalueaz nodul decizional
aflat n rdcina arborelui, ce reprezint decizia care se va lua. Acele pri ale arborelui de
decizie care pot fi atinse pornind din rdcin i urmnd ramurile care nu au fost retezate ofer
o soluie complet a problemei multi-decizionale.

Fig. Structura generala a agborelui de decizie

42
 succes
121.700.775 lei
lansare 0,300
36.510.232
eec lei
-250.000 lei
0,700

succes
121.700.775 lei
0,060
0.5
7.302.046 lei
eec
-250.000 lei
0,940

Vnzare produs nou succes

0,280 121.700.775 lei
testare 0.25
34.076.217 lei
eec
-250.000 lei
0,720

succes
121.700.775 lei
0,800
0.25
97.360.620
eec
lei -250.000 lei;
0,200

renunare
0 lei

Concluzii si recomandari

Conditiile in care se desfasoara procesul de fabricatie respecta in totalitate cerintele

igienico-sanitare, fiind in conformitate cu cele mai riguroase standarde occidentale,
implementarea sistemului de management al calitatii si al igienei ISO 9001 si HACCP,
certificat de organismul TUV CERT THURINGEN din Germania, a venit ca un pas firesc in
evolutia companiei.
Succesul clientilor lor este o marime clara a calitatii produselor si muncii lor,
aceasta influentand calitatea vietii consumatorilori. Ei stiu ca atunci cand vine vorba despre
alimentatia noastra si a familiilor noastre alegem cu grija carnea si produsele din carne pe care
le cumparam. Suntem atenti la prospetimea si calitatea lor pentru a fi siguri ca noi si cei dragi
noua beneficieaza de o hrana sanatoasa si gustoasa, produse in conditii de igiena sila cele mai

43
inalte standarde de fabricatie, de aceea ei doresc sa observam ca la baza tuturor actiunilor lor
stau principiile specifice organizarii unei familii, in care fiecare veriga este la fel de
importanta si care se afla intr-o relatie de interdependenta pentru a obtine cele mai bune
rezultate.Politica privind calitatea la nivel de organizatie promoveaza trei valori fundamentale
care stau la baza activitatii firmei, parte integranta a personalitatii acesteia. Aceste valori sunt:
-etica si integritate in relatiile de afaceri ;
-atingerea excelentei in tot ceea ce facem si crearea de valori superioare in
ochii clientilor nostri;
-atingerea inovare si independenta in adoptarea de noi abordari in conditii de
libertate si actiune.
Forta companiei lor se bazeaza pe profesionalismul si daruirea colectivului care
s-a format in timp, pe respectul relatiilor interumane, pe asumarea deplina a responsabilitatii
actiunilor lor, pe abordarea performantei in tot ceea ce ntreprind, incurajul si increderea in
actiunile pe care le desfasoara pentru a depasi obstacolele inerente in obtinerea excelentei
in afaceri.
n Romnia ntlnim o fragmentare destul de ridicat a marketingului agricol i
alimentar, care creeaz mari dificulti procesatorilor i comercianilor de produse alimentare,
astfel c apare ca o necesitate obiectiv integrarea proceselor de producie i comercializare a
produselor agricole i agroalimentare, care ar contribui la reducerea importurilor i la
relansarea agriculturii romneti.
Alegerea mixului de marketing, produs, pre, plasament, promovare, trebuie
corelat cu influena factorilor exogeni i endogeni, fapt ce impune cunoaterea, nelegerea i
alinierea la evoluia acestora.
Prin gama tot mai mare de metode i tehnici de studiere i anticipare a schimbrilor pieei, de
servicii logistice, de tehnici i metode promoionale, agromarketingul poate deveni o instituie
care s orienteze structura produciei agricole i alimentare n funcie de nevoile de consum i
n acelai timp s recomande momentele, locurile i metodele de valorificare a produciei n
cele mai bune condiii, att pentru productori i procesatori, ct i pentru consumatorii
efectivi i poteniali.

44
 Bibliografie
http://www.deprezentare.ro/referat.php?lg=fr&referat=Economia-si-gestiunea-
intreprinderii&is=992294&val=9
http://www.ziarullumina.ro/reportaj/pentru-producatorul-roman-de-lactate-anul-acesta-este-
foarte-greu
http://agroromania.manager.ro/articole/diverse/statistici-piata-laptelui-2013-cantitatea-de-
lapte-colectat-in-primele-4-luni-ale-anului-14121.html
http://www.univ-st-lupascu.ro/resurse/Tematica_licenta_2010/Managementul_productiei.pdf
http://www.antreprenor.su/2012/12/cum-alegem-amplasarea-unei-intreprinderi.html
http://www.scritube.com/management/STRATEGII-IN-AMPLASAREA-INTREP13469.php
http://facultate.regielive.ro/download-175057.html

45