Sunteți pe pagina 1din 8

Goanta Niculina Alina

Ion Cristina-Elena

PIPP anul II, grupa 2

Metodologia cerectarii

Poziionarea cadrelor didactice n raport aspecte ce in de


relaia dintre profesor-elev i motivarea elevilor

Copiii sunt in mod natural curiosi si motivati de dorinta de a explora, de a interactiona cu


ceilalti si de a-si intelege mediul. Foarte rar prescolarii pot fi caracterizati ca fiind nemotivati. Pe
masura ce cresc, pasiunea lor pentru cunoastere pare sa se micsoreze, invatatul asociinduse mai
mult cu experiente neplacute, comparative cu cele ale copiilor de varste foarte mici. Abandonul
scolar este o problema majora a invatamantului romanesc, dar chiar si in cazul copiilor prezenti
fizic la scoala se observa o scadere a atentiei si interesului, un fel de absenteism si neimplicare in
activitatea de invatare.

De aceea este foarte importanta constientizarea atitudinilor elevilor, precum si determinarea


modului in care acestia invata si se dezvolta, identificarea factorilor care ii motiveaza, pentru a
reduce apatia scolara.

Motivatia elevilor are legatura cu dorinta lor de a participa la procesul de invatare, dar este
strans legata si de motivele si scopurile acestora. Desi motivatia in sine este importanta, la fel de
importante sunt si sursele ei.

In general motivatia este de doua feluri: intrinseca (unde activitatea se desfasoara datorita
placerii provocate de acea activitate si pentru sentimentele de implinire pe care le provoaca) si
extrinseca (unde activitatea se desfasoara pentru a obtine o rasplata sau recompensa sau pentru a
evita o pedeapsa).

Motivatia de a invata poate fi definita un pic diferit: este semnificatia, valoarea, beneficiul
actului de a invata indiferent daca motivatia celui care efectueaza acest act este intrinseca sau
extrinseca. Acest tip de motivatie se desfasoara pe termen lung, pe durata extinsa a procesului
de invatare.

Motivatia de a invata este o competenta pe care elevii o achizitioneaza prin experiente


generale, este stimulata direct prin modelarea comportamentelor, comunicarea asteptarilor si
instruirea directa sau socializarea cu ceilalti (mai ales parinti sau profesori).
Familia si cadrele didactice au o influenta covarsitoare in ceea ce priveste motivatia
elevilor de a invata- intr-un grad destul de mare elevii vor invata daca profesorii si parintii lor au
pretentia ca ei sa invete.

De aceea este important sa aflam care este parerea profesorilor in legatura cu motivatia de
invatare a elevilor.

Pentru a determina pozitionarea cadrelor didactice in raport cu aspecte ce tin de relatia


profesor-elev si despre identificarea mijloacelor de a-i motiva pe elevi in procesul de invatare,
am oferit spre completare cadrelor didactice din invatamantul primar si prescolar un chestionar
cu 14 itemi.

Intrebarile din chestionar au fost de tip inchis (permitand alegerea unei singure variante
de raspuns), de tip semiinchis (unde se puteau allege mai multe variante de raspuns) si de tip
deschis (unde raspunsul oferit era la alegerea cadrului didactic, nefiind oferit anterior in
chestionar).

Chestionarele au fost completate de un numar de 11 persoane.

Itemii prezentati in chestionar au fost:

- Mediul in care se afla institutia de invatamant : urban in 10 cazuri si rural intr-un caz:

Mediul n care se afl instituia de nvmnt n care activai


urban
1
rural

10

- Genul participantilor: toate cadrele didactice care au participat au fost de sex feminin.
- Experienta de predare: 3 persoane aveau sub 4 ani de experienta, 3 persoane intre 4 si
10 ani , 5 persoane peste 10 ani

Experiena n nvmnt
Sub patru ani
ntre patru i
3 zece ani
5
Peste zece ani
3

- Numarul elevilor inscrisi la clasa: o clasa cu mai putin de 20 elevi, 7 clase cu 21-25
elevi, 3 clase cu mai mult de 25 elevi

Numrul de elevi nscrii n clasa dvs. este


a) Sub 20
1 b) 21-25
3
c) peste 25

- Masura in care elevii sunt motivati sa invete: majoritatea cadrelor didactice au


considerat ca elevii lor sunt motivati intr-o mare masura (10 cazuri) sa invete

1. n ce msur considerai c elevii dvs. sunt motivai s nvee?


n foarte mare n mare masur
masur
1 n mica masur n foarte mic
masur
Deloc
10
- Majoritatea cadrelor didactice au considerat ca asteptarile lor influenteaza motivatia
pentru invatare a elevilor (10 cazuri)

3. n ce msur considerai c ateptrile dvs. influeneaz motivaia pentru nvare a elevilor?

n foarte mare n mare masur


masur
1
n mica masur n foarte mic
masur
Deloc
10

- Majoritatea cadrelor didactice apreciaza pozitiv elevii, indiferent de rezultatele scolare


obtinute (9 cazuri)

6. n ce msur apreciai pozitiv elevii indiferent de rezultatele colare?


n foarte mare n mare masur
masur
2
n mica masur n foarte mic
masur
Deloc
9
- Cadrele didactice au apreciat rolul comunicarii deschise intre elev si profesor ca avand
un grad mare(3 cazuri) sau foarte mare(8 cazuri) de importanta in motivarea elevilor
pentru a invata

7. n ce msur credei c o comunicare deschis dintre profesori i elevi influeneaz motivaia elevilor pentru nvare?

n foarte mare
masur
3 n mare masur
n mica masur
n foarte mic
masur
Deloc
8

- Adaptarea si personalizarea activitatilor de invatare in raport cu nevoile elevilor a


primit raspunsuri mai nuantate: 7 cadre didactice au considerat ca activitatile scolare sunt
adaptate si personalizate intr-o mare masura, restul apreciind ca adaptarea si
personalizarea fiind realizate intr-o masura mica (2 cazuri) sau foarte mica (2 cazuri)

8. n ce msur activitile de nvare desfurate sunt adaptate, personalizate n raport cu nevoile elevilor?

n foarte mare masur


2 n mare masur
n mica masur
n foarte mic masur
2 Deloc
7
- Toate cadrele didactice au fost de accord cu oferirea de recompense, in afara
calificativelor, pentru activitatile desfasurate la clasa

- Majoritatea cadrelor didactice(8 cazuri) utilizeaza recompense pentru a-i motiva pe


elevi sa invete

10. n ce msur utilizai recompense pentru a motiva elevii s nvee?

n foarte mare masur


n mare masur
3
n mica masur
n foarte mic masur
Deloc
8

- Cele mai multe cadre didactice (11 cazuri) au recompensat elevii pentru implicarea la
ora, rezolvarea temelor (7 cazuri), punctualitate (6 cazuri) si pentru rapiditatea finalizarii
exercitiilor la clasa (4 cazuri)

12. Care sunt aspectele pentru care recompensai elevii?


e. Altele, 4

d. Rapiditatea cu care finalizeaz exercitiile la clas 4

c. Rezolvarea temelor 7

b. Implicarea la or 11

a. Punctualitate 6

0 2 4 6 8 10 12
- Recompensele cele mai apreciate de catre elevi au fost bulinele (9 cazuri), bomboanele
(7 cazuri), stelutele si stampilele (fiecare 6 cazuri)

13. Ce tip de recompense credei c sunt apreciate de elevi?


Altele 3

d. Bomboane 7

c. Stelue 6

b. tampile 6

a. Buline 9

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Desi istoricul propriu al motivatiei pentru invatare al elevilor are o importanta majora,
cadrele didactice reprezinta exemple de socializare si modele active capabile sa-i stimuleze si
sa-i incurajeze pe elevi in a-si gasi si a-si mentine motivatia pentru invatare.

Climatul si atmosefra clasei au o importanta deosebita, Daca elevii experimenteaza un


mediu cald, prietenos, incurajator, unde simt ca isi gasesc locul, unde sunt apreciati si respectati
nu doar pe baza rezultatelor obtinute ci mai ales pe baza efortului depus, ei vor avea tendinta de a
participa mai activ in procesul de invatare.

Gradul de dificultate al sarcinilor si relevant acestora joaca de asemenea un rol


important, invatarea contextualizata si cu aplicabilitate practica ii ajuta pe elevi sa inteleaga
aplicatiile in lumea reala a cunostintelor predate.

Recompensele extrinseci, desi eficiente intr-o mare masura, ar trebui folosite cu precautie,
pentru ca pot conduce la scaderea motivatiei intrinseci.

Desi ceea ce se intampla la clasa este important, clasa in sine nu este izolata ci este in
relatie directa cu restul institutiei de invatamant si cu restul societatii. De aceea scopurile,
practicile, telurile educationale trebuie sa fie congruente cu ideile societatii : competitie si
colaborare, dezvoltare continua, utilizarea preactica a cunostintelor teoretice, comunicare si
cautare de solutii.