Dr.

Hurjui Loredana
BIOMECANICA STUCTURILOR
DENTO-ALVEOLARE CTD I
2014-2015
BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Din punct de vedere anatomic, orice dinte

prezinta doua portiuni: coroana si radacina;
separate intre ele de linia de jonctiune intre

Dr. Hurjui Loredana

smalt si cement, care reprezinta coletul
anatomic al dintelui.
Radacina poate fi unica la dintii frontali, sau
poate fi multipla la dintii laterali :
-premolarii prezinta una sau doua
radacini;
-molarii prezinta doua sau trei radacini
(mai rar o singura radacina sau chiar
patru radacini, la unii molari de minte).
BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Prezenta radacinilor multiple la dintii laterali,

realizeaza suprafata radiculara mai mare la acesti

Dr. Hurjui Loredana

dinti fata de dintii frontali. Raportati la suprafata de
sectiune a coroanei, suprafata radiculara totala a
fiecarui dinte luata in plan orizontal este diferita,
fiind mai mare la dintii laterali si mai mica la dintii
frontali.
BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

! existenta unui numar mai mare de radacini

la dintii laterali realizeaza o suprafata

Dr. Hurjui Loredana

radiculara mai mare in raport cu coroana de
unde rezulta ca presiunea masticatorie pe
mm de suprafata parodontala este mai mica,
ceea ce confera acestor dinti o stabilitate mai
mare in alveole.
Dr. Hurjui Loredana
BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Linia de insertie a mucoasei gingivale pe dinte

reprezinta coletul clinic al dintelui care delimiteaza

Dr. Hurjui Loredana

coroana de radacina. Mucoasa gingivala acopera
complet radacina la indivizii sanatosi, iar in cazul
retractiei gingivale se observa o retrofie a osului
gingival, linia de insertie gingivala dezvelind o parte
din radacina.
BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Stabilitatea dintelui in alveola depinde de raportul

coroana clinica/radacina clinica, in sensul scaderii

Dr. Hurjui Loredana

acesteia, astfel cu cat bratul de forta (coroana clinica)
este mai scurt, bratul de rezistenta (radacina clinica)
este mai lung, iar punctul de sprijin (coletul clinic -
insertia gingivala) este situat in pozitie normala,
soliditatea implantarii unui dinte este mai mare.
BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Din punct de vedere mecanic, in functie

Dr. Hurjui Loredana

de intensitatea si directia fortelor care
actioneaza, in functie de punctul de
sprijin si in functie de raportul coroana-
radacina se pot forma parghii de gradul I
sau II.
BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

In masticatia normala apar forte care actioneaza in

axul lung al dintelui, dar apar si forte care actioneaza
oblic sau perpendicular, asa-zisele componente

Dr. Hurjui Loredana

orizontale care tin sa basculeze dintele in alveole.

Dintele normal se comporta ca o parghie de gradul I, in

schimb la indivizii care prezinta atrofii alveolare si
retractii gingivale, parghia de gradul I tinde sa se
transforme in parghie de gradul II (stabilitatea
reducandu-se).
BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Dr. Hurjui Loredana

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Dr. Hurjui Loredana

 BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-
ALVEOLARE
Daca asupra dintelui se aplica forte masticatorii de
intensitate mare (nu apar in masticatia obisnuita, doar
atunci cand intre arcade se afla corpuri dure : alimente,

Dr. Hurjui Loredana

obiecte), dintele actioneaza ca o parghie de gradul II
deoarece punctul de sprijin se deplaseaza catre apex.

Fibrele alveolare si peretii alveolari dispun de un

oarecare grad de elasticitate, permitand bascularea
mecanica a dintelui in raport cu apexul care ramane fix.
Aceasta baza teoretica justifica extractia dintelui prin
aplicarea unor miscari de basculare vetibulo-orale.
BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Stabilitatea dintelui in alveola de legaturile

Dr. Hurjui Loredana

anatomo-functionale dintre radacina dintelui si
structurile alveolare, realizate mai ales prin fibrele
ligamentului alveolo-dentar. Acestea realizeaza
preluarea, atenuarea si transmiterea presiunilor la
structurile osoase invecinate.
BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Dintre aceste ligamente:

Ligamentul circular al dintelui (al lui

Dr. Hurjui Loredana

Kollier) fibrele au directie orizontala fiind
aflate la nivelul coletului, inchizand ermetic
cavitatea alveolara
Ligamentul de suspensie fibrele au directie
oblica avand doua capete: unul se insera pe
peretele alveolei (orientat catre colet), iar
celalalt se insera pe cement (orientat catre
apex)
BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Subactiunea fortelor masticatorii, mai ales cele

de presiune verticala, dintele realizeaza o
miscare de intruzie in doua faze:

Dr. Hurjui Loredana

1. Prima faza: miscare rapida si ampla realizabila cu
ajutorul fibrelor care isi modifica starea de tensiune
si de tractiune pe peretii alveolari
2. A doua faza: miscare mai redusa permisa de
deformarea elastica a osului alveolar sub actiunea
presiunilor locale si datorita tractiunii fibrelor puse
in tensiune in faza anterioara.
BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

In urma presiunilor intermitente ce

actioneaza in lungul axului median al

Dr. Hurjui Loredana

dintelui la indivizii normal dentati, apare
o actiune stimulatorie si de restructurare
fortificarea asupra tesuturilor
parodontale cunoscuta clasic ca functie de
intretinere si profilaxie parodontala.
 BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-
ALVEOLARE
Intr-o ocluzie ideala, presiunea masticatorie
intermitenta actioneaza strict in axul median al dintelui,
efectuandu-se tractiuni egale prin microzonele ambilor

Dr. Hurjui Loredana

pereti : alveolar si cementer, totodata presiunea
hidrostatica a lichidului interstitial periodontal
provocata de infundarea dintelui in alveola se va
transmite uniform pe microzonele ambilor pereti.

Rezultatul: doua forte simultane de sens contrar care

tind sa se anuleze forta de tensiune ligamentara si
forta de tractiune hidrostatica.
BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-
ALVEOLARE

Presiunile masticatorii nu actioneaza strict in axul

Dr. Hurjui Loredana

median, astfel incat ca un dinte sa poata suporta
presiuni relativ mari,se schimba tractiunea
exercitata la nivelul peretilor alveolari de fibrele
ligamentului datorita intinderilor inegale.
BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Particularitati morfo-functionale ale dintilor si ale

parodontiului ce permit dispersarea presiunilor:
Suprafata ocluzala mai mica in raport cu cea

Dr. Hurjui Loredana

radiculara de sustinere
Raportul coroana clinica/radacina clinica in
favoarea radacinii
Puncte de contact cu dintii vecini

Inclinarea dintilor laterali pe arcade, cei inferiori cu

fata ocluzala catre oral iar cei superiori cu fata

ocluzala catre vestibular
Existenta cuspizilor si planurilor inclinate la dintii

laterali
 PATOLOGIE
Patologia dintilor si arcadelor dentare poate fi grupata
in urmatoarele aspecte:
Patologia dintilor in care locul central il ocupa caria dentaria si

Dr. Hurjui Loredana

pulpitele (cele mai frecvente afectiuni);

Patologia parodontiului parodontopatia (relativ frecventa) in care

sunt afectate structurile de sustinere ale dintelui;

Anomalii de implantare a dintilor pe arcade incadrate in grupul mai
larg al anomaliilor dento-maxilare;
Patologia edentatului partial sau total la care trebuie refacute
structurile pierdute;
Traumatismele dento-maxilare rezultate in urma traumatismelor

locale sau regionale

Patologie rezultata in urma unor greseli terapeutice, mai ales cele

care vizeaza reconstituirile locale (proteze), a caror frecventa

statistic pare sa creasca.
 Dr. Hurjui Loredana
CARIE DENTARA
 Dr. Hurjui Loredana
EDENTATIE
 Dr. Hurjui Loredana
PARODONTOPATII
TRAUMATISME DENTO-MAXILARE

Dr. Hurjui Loredana

PARTICULARITATI DE ACTIUNE A MUSCHILOR
APARATULUI DENTO-MAXILAR

Generalitati A.D.M.
Functiile A.D.M.

Dr. Hurjui Loredana

Muschii mimicii

Muschii masticatori + Trasaturi unice ale muschilor

masticatori
Musculatura limbii

Concluzii referitoare la particularitati motorii ale A.D.M.

Indexul neuro-muscular
 GENERALITATI A.D.M.
Aparatul dento-maxilar sau ADM este un ansamblu de tesuturi
care constituie prima portiune de import a materiei. Este
sinonim cu sistemul masticator, sistemul stomatognat si cu

Dr. Hurjui Loredana

sistemul oro-facial.
Aparatul dento-maxilar este compus din:
oasele maxilare
arcadele dentare
articulatia temporo-mandibulara
muschii mobilizatori ai mandibulei
muschii mimicii
musculatura limbii
glandele salivare
mucoasa cavitatii bucale
tegumentele regiunii crevico-faciale.
 FUNCTIILE A.D.M.

stabilizareadimensiunii verticale de ocluzie

Dr. Hurjui Loredana

sectionarea alimentelor

masticatie

stimulare gustativa

deglutitie

fonatie

mimica
Dr. Hurjui Loredana
 MUCHII MASTICATORI
Prezint fibre musculare de tip I-contracii lente- rezistente la
oboseal datorit unui metabolism aerobic bine dezvoltat.
Prezint fibre musculare de tip II-contracii rapide-obosesc

Dr. Hurjui Loredana

repede
Muchii masticatori sunt responsabili de nchiderea i
deschiderea gurii, de micrile de protruzie/ retruzie ale
mandibulei, precum i de micrile de lateralitate ale
acesteia, permind n acest fel desfurarea funciilor de
masticaie, deglutiie i fonaie
Toi aceti muchi primesc inervaie de la nervul mandibular,
ramur a trigemenului.
 Maseter:
inseria mandibular n regiunea molarului 2

prezint 2 poriuni: superficial cu fibre orientate inferior i uor

posterior i o poriune profund cu fibre orientate predominent
vertical.
contracia maseterului ridic mandibula, poriunea superficial fiind

Dr. Hurjui Loredana

activ i n propulsie
de asemenea stabilizeaz articulaia n timpul inciziei
 Temporal:
tendonul muscular se inser pe coronoid i n poriunea anterioar
a ramului ascendent
prezint 3 poriuni: anterioar (cu fibre verticale), mijlocie( cu fibre
oblice) i posterioar (cu fibre orizontale)
contracia lui ridic mandibula

Dr. Hurjui Loredana

 Pterigoidian lateral:
prezint 2 fascicule: inferior i superior contracia simultan
bilateral a fascicolelor inferioare (PLI) deplaseaz mandibula
nainte (propulsie)
contracia unilateral deplaseaz mandibula lateral

fascicolul superior (PLS) este mai mic, prezint fibre orizontale

Dr. Hurjui Loredana

care se inser pe disc, gtul condilului i capsula articular ce devin
active n timpul masticaiei
PL este alctuit predominent din fibre de tip I caracteristice
contraciilor lente.
 Pterigoidianul medial:
origine n fosa pterigoid, inserie pe gonion

impreun cu maseterul formeaz o ching muscular de susinere n

jurul unghiului mandibular
prin contracia sa ridic mandibula i dinii ajung n contact

intervine i n propulsie

Dr. Hurjui Loredana

contracia unilateral deplaseaz mandibula lateral spre linia
median.
 Digastric:
prezint 2 poriuni anterioar i posterioar

contracia simultan bilateral cu hioidul fixat de muchii supra-

i infrahioidieni determin rotaia posteroinferioar a mandibulei
fiind activ n deschiderea gurii
m. digastric i hioidieni ridic hioidul pentru deglutiie

Dr. Hurjui Loredana

Sternocleidomastoidian(SCM) , cervicali posteriori intervin
n relaia de postur.
 TRASATURI UNICE ALE MUSCHILOR
MASTICATORI

Dr. Hurjui Loredana

Au contractii mai scurte decat majoritatea
muschilor corpului.
Incorporeaza mai multe axe de muschi pentru a
monitoriza activitatea lor.
Nu au acel organ Golgi (receptor proprioceptiv
senzorial localizat in origini si insertii) pentru a le
monitoriza activitatea.
 TRASATURI UNICE ALE MUSCHILOR
MASTICATORI

Muschii ridicatori efectueaza contractii rapide

Dr. Hurjui Loredana

Nu obosesc usor.
Stresul psihic creste activitatea muschilor de inchidere a
maxilarului.
Interferentele ocluzale cauzeaza o hipertonicitate a
activitatii musculare sincrone.
Miscarea de inchidere este determinata de inaltimea
dintilor.
 MUSCULATURA LIMBII
organ muscular, participa la toate functiile A.D.M.
are 8 perechi de muschi si o nepereche

in functie de actiune, isi modifica forma si o mobilizeaza

actiunea: poate fi simetrica in fonatie, incizie, deglutitie, sau

Dr. Hurjui Loredana

asimetrica in masticatie
muschii sunt intr-un echilibru cu muschii mimicii

zona neutrala e plasata si se gaseste in arcada dentara

 Particularitati motorii ale A.D.M.

Ligamentele acioneaz pasiv, permit efectuarea unor micri

mandibulare n anumite limite.

Dr. Hurjui Loredana

Ligamentele nu sunt elestice. ntinderea lor excesiv
provoac lezarea integritii structurale.
Suprafeele articulare trebuie meninute permanent n
contact prin aciunea muchilor masticatori.
Efectuarea repetata a acelorasi miscari in conditii
asemanatoare, duce la perfectionarea miscarii legata de
perfectionarea conducerii nervoase.
 INDEXUL NEURO-MUSCULAR
Reprezinta un raport prin care se stabileste
momentul sosirii influxului nervos la nivelul
diferitilor efectori (muschi).
Se calculeaza prin raportul dintre lungimea
nervului (in cm) si grosimea fibrei nervoase (in

Dr. Hurjui Loredana

microni).
Sectiune sagitala In baza indexului neuro-muscular se pot
prin laringe explica multe fenomene ce tin de coordonarea
-vedere sup.-
actiunilor unui muschi inervat fiind de fibre
diferite ale aceluiasi nerv sau chiar de nervi
diferiti.
Ex: mecanismul prin care corzile vocale au o
miscare sincrona, deci primesc in acelasi timp
salvele de influx nervos, desi intre partea dr. si
stg. exista o diferenta apreciabila de lungime la
nervii recurenti.
 Dr. Hurjui Loredana
FORTE SI
PRESIUNI
MASTICATORII
FORTE SI PRESIUNI MASTICATORII

Sistemul stomatognat este un conglomerat de organe

si tesuturi de o mare varietate structurala, fiecare

Dr. Hurjui Loredana

dintre ele indeplinind functii specifice, dar toate
componentele sale concureaza impreuna la realizarea
unor functii proprii: masticatia, deglutitia, fonatia,
fizionomia etc.
FORTE SI PRESIUNI MASTICATORII

La om functia masticatorie incepe sa se desfasoare o

data cu formarea arcadelor dentare temporale. Pana la

Dr. Hurjui Loredana

varsta de 6 ani, la copil, predomina miscarile de
propulsie-retropulsie ale mandibulei. Dupa cea de-a
doua inaltare a ocluziei (aparitia M I permanenti) over-
bite-ul realizat de frontali blocheaza miscarile de
propulsie ale mandibului. Toate componentele
sistemului stomato-gnat incep sa se adapteze la noile
dimensiuni si reliefuri ale arcadelor dentare si la o
alimentatie heterogena care necesita contractii
musculare mai ample si mai energice.
FORTE SI PRESIUNI MASTICATORII
Adultul prezinta un sistem
automatizat de masticatie:
A. Tipul tocator la care

Dr. Hurjui Loredana

predomina miscarile de coborare-
ridicare ale mandibulei
B. Tipul frecator (diductor) la
care predomina miscarile de
lateralitate
C. Tipul propulsor la care
predomina miscarile de propulsie-
retropulsie
D. Tipul mixt cel mai des
intalnit, unde apar toate tipurile
de miscari
FORTE SI PRESIUNI MASTICATORII
Miscarile efectuate prin
contractia muschilor
mobilizatori ai

Dr. Hurjui Loredana

mandibulei sunt
complexe. Aceste miscari
se fac in vederea
prehensiunii, taierii sau
sfasierii alimentelor, in
scopul zdrobirii si
triturarii lor.
. FAZELE MASTICATIEI

Fazele mecanice ale masticatiei sunt:

incizia alimentelor

Dr. Hurjui Loredana

sfaramarea

triturarea

Aceste etape sunt precedate de acte motorii

ajutatoare:
echilibrarea capului si

prehensiunea alimentelor
ECHILIBRAREA CAPULUI

Dr. Hurjui Loredana

Echilibrarea capului reprezinta prima
miscare controlata si continua, pregatitoare a
masticatiei. Muschii flexori ai capului se
contracta iar in corelatie cu extensorii mentin
capul in pozitia optima
 PREHENSIUNEA ALIMENTELOR

Prehensiunea alimentelor se realizeaza in doi timpi

prin:
coborarea mandibulei cu deschiderea voluntara a

Dr. Hurjui Loredana

gurii, prin contractia controlata de catre SNC a m.
suprahioidieni, m.subhioidieni si pterigoidieni externi
(favorizata la om de forta gravitationala.) (condilul
mandibular face o miscare de translatie inainte si in
jos)
propulsia mandibulei contractia bilaterala si
simetrica a muschilor pterigoidieni ext si fas ant ale
temp, asociata cu relaxarea controlata a muschilor
retropulsori
SECTIONAREA ALIMENTELOR (INCIZIA)

Alimentele sunt sectionate de dintii frontali. Are loc

contractia puternica a fascicolului mijlociu al temp, a
m maseteri si a pteri-goidienilor int rezultand

Dr. Hurjui Loredana

inchiderea gurii in mod lent, continuu si puternic.

Miscarea de incizie este unica. In timpul inciziei,

incisivii inf aluneca pe fata palatinala a celor sup.
Incizia solicita incisivii la basculare in jurul punctului
de rotatie, miscare careia i se opune rezistenta osului
alveolar, m buzelor si limbii.
In timpul miscarii de ridicare mandibulei,
contractia muschilor ridicatori este de tip izotonic.
Cand ridicarea mandibulei este oprita de

Dr. Hurjui Loredana

obstacolul alimentar, contractia devine izometrica,
realizeaza o tensiune musculara crescuta,
suficienta pentru a invinge rezistenta alimentului
ZDROBIREA SI TRITURAREA ALIMENTELOR

Premolarii servesc la zdrobirea alimentelor. Ei

prezinta cuspizi ascutiti, care le faciliteaza
patrunderea in interiorul alimentelor, pentru a le

Dr. Hurjui Loredana

fragmenta in particole relativ mari
Molarii, prin suprafata ocluzala mare, au rol
important in faramitarea in continuare a alimentelor,
in triturarea lor, in special, prin miscari de
late'ralitate care se succed spre dreapta sau spre
stanga
Dr. Hurjui Loredana
FORTE MASTICATORII

Forta de contractie a muschilor masticatori este in

functie de gradul de dezvoltare al muschilor care
depinde de:

Dr. Hurjui Loredana

- rasa;
- tip regional: la eschimosi, care se hranesc cu
alimente crude, la nivelul molarilor fortele
dezvoltate sunt de trei ori mai mari decat la
subiectii ce folosesc o alimentatie preparata;
- varsta;
- sex;
- modul de pregatire al alimentelor
Contractia
muschilor maseteri
poate fi de tip
izotonic sau de tip
izometric.

Dr. Hurjui Loredana

In contractia izotonica se pun in
contact static supr triturante ale
dintilor antagonisti. Se realiz prin
contractia m. ridicatori ai mandibulei
si relaxarea m. coboratori.
Contractia izometrica se
realizeaza dupa 'prinderea'
alimentelor intre supr ocluzale si
dureaza pana cand tens dezvoltata in
minvinge rezistenta (duritatea)
alimentelor.
FORTE SI PRESIUNI MASTICATORII

Dr. Hurjui Loredana

FORTE SI PRESIUNI MASTICATORII

Forta de presiune verticala ce se exercita in

timpul masticatiei este transformata datorita

Dr. Hurjui Loredana

structurii parodontale in forta de tractiune si
transmisa asupra tesutului osos unde se vor
produce fenomene adaptativ-constructive.

Muschii mobilizatori ai mandibulei pot

dezvolta in timpul masticatiei forte foarte mari
FORTE SI PRESIUNI MASTICATORII
Presiunile verticale suportate de dinti:
incisivi:32 kg

Dr. Hurjui Loredana

Canini:35 kg

premolar II: 44 kg

molar I:45-70 kg

molar III: 64 kg.

ROLUL FUNCTIONAL AL MASTICATIEI

Concomitent cu faramitarea alimentelor are loc

amestecarea lor cu saliva si formarea bolului
alimentar, pregatit pentru deglutitie.

Dr. Hurjui Loredana

Miscarile masticatorii reprezinta si un stimul
mecanic ce favorizeaza evacuarea salivei din
glandele salivare
ROLUL FUNCTIONAL AL MASTICATIEI

Insalivarea alimentelor permite dizolvarea

constituentilor alimentari si stimularea
receptorilor gustativi cu urmatoarele consecinte:

Dr. Hurjui Loredana

- realizarea senzatiei gustative;
- aprecierea calitatii alimentelor;
- stimularea secretiei salivare;
- stimularea secretiei gastrice, pancreatice,
prin declansarea reflexelor neconditionate.

Triturarea corespunzatoare a alimentelor

asigura o digestie optima
.