Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Omul foloseste animalele pentru a transforma n lapte, carne, oua etc. produsele vegetale
pe care nu le poate folosi direct (fn, pasune, paie...).
N.Filip (1909) a apreciat "perioada de aur" pentru productia animala pna la tratatul de la
Adrianopol (1829).
Tot ce valorifica omul de la animale se numeste produs, iar cantitatea totala de produse
obtinute de la un animal ntr-un interval de timp se numeste productie.
Produsele de care beneficiem de pe urma animalelor sunt: lapte, carne, oua, lna, piele,
blana, miere, matase naturala.
Daca productia pe cap de animal este mare, exploatarea este rentabila (pretul de cost al
productiei este mic). n acest caz, productia globala mare se va realiza cu numar mic de
animale si, de aici, rezulta cheltuieli mai mici cu hranirea, ngrijirea, adapostirea,
exploatarea, salarizarea......
nsusirile biologice care duc la un randament economic mare sunt expuse mai jos.
Exteriorul si constitutia
Opusul precocitatii este tardivitatea, cnd animalele ating dezvoltarea de adult la vrsta
naintata; de obicei animalele primitive sunt slab productive.
Rasele precoce de taurine fata prima oara la 24-25 de luni, pe cnd cele tardive la 30-34
de luni; gainile precoce ncep ouatul la 5 luni, fata de cele tardive la 7-8 luni.
De exemplu: la porcine, o scroafa din rasa Marele Alb realizeaza 10-12 purcei/fatare; la
ovine, oile din rasele Friza, Landrace finalandez, Romanov dau 2-3 miei/fatare.
Rasele precoce, comparativ cu cele tardive, au o mai mare putere de valorificare a hranei.
De exemplu: vaca este exploatata 8-9 ani pentru lapte; calul 15-20 ani pentru munca;
porcul pentru bacon se sacrifica la 8-9 luni.
Productia de lapte
Laptele este elaborat de glanda mamara - organ simetric, format dintr-un numar de unitati
glandulare ce corespund la exterior cu tot attea mameloane (sfrcuri). De exemplu: iapa,
oaia, capra au o singura pereche de mameloane; vaca si bivolita au doua perechi; scroafa
5-7 perechi; cteaua 5-6 perechi.
Unitatea glandulara are sistem de secretie (alveole glandulare - lobuli glandulari - lobi
glandulari - unitatea secretoare), sistem de evacuare (canale) si stroma conjunctivo-
adipoasa (vase sanguine si nervi cu rol n functionarea glandei mamare).
Eliminarea laptelui are loc n doua faze: depozitarea pasiva a laptelui ca urmare a
diferentei de presiune si evacuarea laptelui, determinata de excitatiile tactile (supt, muls).
Carnea este rezultatul unor procese fiziologice privind cresterea si dezvoltarea, care
intereseaza ntregul organism. Chiar de la constituirea zigotului (fecundarea celulelor
sexuale) procesul de crestere se realizeaza prin diviziuni si diferentieri celulare ce duc la
formarea tesuturilor si organelor.
energia de crestere;
viteza de crestere;
intensitatea cresterii;
coeficientul de crestere (vezi ndrumatorul de lucrari practice).
Factorii care influenteaza productia de carne si grasime pot fi de natura ereditara (interna)
si de mediu (externa).
specia: de la mamifere obtinem mai multa carne pe cap de animal dect de la pasari,
dar, avnd n vedere prolificitatea si vrsta de sacrificare a pasarilor, n final acestea
dau mai multa carne (de exemplu: curca si gaina);
tipul morfoproductiv: tipurile de carne si mixte produc mai multa carne si de calitate
dect cele pentru lapte, lna, oua...;
rasa: rasele specializate pentru productia de carne dau mai multa carne dect cele
mixte; sunt precoce, au mare putere de valorificare a hranei, au randament mare la
sacrificare (de exemplu: taurine Charolaise, Hereford; porci Landrace, Marele Alb
(Plansa 1); oi Southdown; gaini Cornish; curci Bronzata cu pieptul larg);
individualitatea se refera la vrsta, sex, precocitate, dezvoltare corporala si stare de
sanatate. Masa corporala evolueaza ascendent cu vrsta (fig.5.5.).
Fiecare rasa are o vrsta optima la care sacrificarea este cea mai economica. Masculii au
greutatea corporala mai mare si randament la sacrificare ridicat, dar mai frageda si
apreciata este carnea femelelor.
Dupa cum valorifica furajele decurge si precocitatea. Dau cantitate de carne mai mare
animalele cu dezvoltare corporala mai buna, care au trunchiul lung, larg, adnc, cu
musculatura bine dezvoltata si sanatoase.
Productia totala de carne ce se poate obtine depinde de numarul de animale sau densitatea
la 100 ha teren arabil si productia medie pe animal sacrificat. Daca densitatea la 100 ha
este mare si productia de carne este mare (parametri direct proportionali). Cu ct
animalele au greutatea mai mare si randamentul la sacrificare ridicat, cu att productia
medie de carne pe cap de animal este mai mare.
Controlul productiei de carne este prezentat n ndrumatorul de lucrari practice.
Lna este produsul pilos cu nsusiri textile, caracteristic oilor (fibrele de par de pe cap si
extremitati formeaza "jarul"); n aceasta grupa ncadram si parul de camila, lama, yac,
capra Angora si iepure Angora.
Parul, fara nsusiri textile, se obtine si de la cal si porc, fiind folosit la confectionarea
periilor etc.
rasa: influenteaza cantitatea si calitatea (de exemplu Merinos, pentru lna fina);
vrsta: adultele dau mai multa lna;
sexul: berbecii produc mai multa lna (au dezvoltarea corporala mai mare) dect oile;
regiunea corporala: linia superioara a trunchiului, spatele, coapsa si coastele sunt
acoperite cu lna cantitativ si calitativ mai buna;
alimentatia: insuficienta hranei ncetineste cresterea fibrei de lna, producnd
strangularea ei - "lna nfometata";
sistemul de ntretinere: pasunatul favorizeaza obtinerea lnii de calitate si n cantitati
mari.
Controlul productiei de lna se face din punct de vedere cantitativ (vezi ndrumatorul de
lucrari practice), ct si calitativ - determinarea nsusirilor fibrei, ale suvitei si cantitatii
totale.
Pieile si blanurile se obtin de la ovinele adulte (si alte specii) si de la tineretul ovin dupa
sacrificare si jupuire.
Prin depilarea si prelucrarea pieilor se obtine materia prima pentru confectionarea
obiectelor de mbracaminte, marochinarie....
Blanuri si piei superioare se obtin de la ovinele cu lna fina si semifina: Merinos, Spanca,
Tigaie.
specia: taurinele furnizeaza 90% din materia prima n industria de pielarie; pieile de
oaie si capra se folosesc pentru mbracaminte si marochinarie;
rasa: piei de calitate buna furnizeaza taurinele (Baltata romneasca, Bruna), oile
(Merinos si Tigaie) si capra (Carpatina);
sexul: de la femele se obtin piei dense si elastice;
vrsta: adultele furnizeaza piei mari, groase si uniforme;
starea de sanatate: piei bune se obtin de la animalele sanatoase;
ntretinerea: ntretinerea defectuoasa a animalelor duce la obtinerea de piei subtiri,
uscate, cu elasticitate redusa;
stadiul I este cuprins ntre 110 si 122 zile, cnd aspectul general al nvelisului pilos
este complet ntins sau "lins", format din fibre scurte si drepte, cu luciu redus,
caracteristic celui de ied, fapt pentru care acest stadiu poarta numele de Golear sau
Golas;
stadiul al II-lea este cuprins ntre 115 si 130 zile, fibrele primare nregistreaza primele
schimbari ale directiei lor de mplntare (dupa 120 zile), devenind usor curbate mai
ales pe regiunile gtului si a cefei. Concomitent are loc eruptia celei de-a doua serii
sau "avalansa fibrelor secundare" care se extind pe 60-65% din suprafata corporala,
avnd directia oblica de nplntare (cap-coada) si alternnd cu prima serie a fibrelor
primare cu directie inversa de mplntare (coada-cap). Acum se pun bazele aspectului
estetic de "moarat" cu o dispunere sinuoasa a microsectoarelor de fibre cu reflexe
stralucitoare - n special ntre 130-135 zile, acest stadiu purtnd numele de
"Karakulcea sau Breitschwanz" - pielicele de tip "avorton" foarte solicitate n comert.
n trecut, n scopul obtinerii acestui sortiment de pielicele, se provoca avortul oilor
Karakul prin metode brutale, apoi prin cezariana;
stadiul al III-lea este la 135-140 zile, cnd lungimea fibrelor ajunge la 5-6 mm si
acestea ncep sa se dispuna n bucla mai nti sub forma de valuri, apoi de coame mici
din care vor apare cte doua tuburi (de fiecare coama), stadiul find denumit "Karakul-
Karakulcea";
ntre 145 si 150 zile, se instaleaza stadiul al IV-lea, de "Karacul normal", pielicica
cuprinznd un numar mai mare de tipuri de bucle n curs de maturare, n functie de
gradul de "precocitate a stadialitatii ereditare" individuale a mieilor;
ultimul stadiu, al V-lea, este cel de "desfacere a buclajului" care n cca.10 zile (cel
tubular), trece prin fazele de: tub, bob dispersat, inel, tirbuson si suvita desfacuta.
Ritmul de desfacere depinde de gradul de maturitate a buclajului la nastere, de nivelul
de selectie dupa aceasta nsusire si de tipul de alimentatie din perioada de gestatie a
oilor.
Productia de oua face referire la numarul, greutatea si calitatea oualor depuse de o pasare
ntr-un interval de timp.
Productia numerica este discontinua si are caracter aritmic (alterneaza perioade de ouat
zilnic cu perioade de ntrerupere a ouatului).
Pentru consum curent sunt cele de gaina; ouale de curca si gsca se folosesc de obicei
pentru obtinerea puilor si bobocilor de carne; ouale de rata prezinta pericolul de a
produce toxiinfectii, recomandndu-se pentru incubat (obtinerea bobocilor pentru carne).
Oul, ca aliment, ntr-un volum mic contine numeroase substante nutritive, avnd mare
digestibilitate, fiind considerat - alaturi de lapte - un aliment complex.
Oul este format din albus (52-57%), galbenus (33-35%) si coaja (10-13%), variatile fiind
date de specie. Din punct de vedere chimic, oul de gaina contine 27% SU si 73% apa .
Continutul de proteina este de 4 ori mai mare n ou dect n lapte, iar grasimea de 3 ori
mai mare.
Unele rase de gaini au productia de oua (kg) pe an de 8-10 ori mai mare dect greutatea
lor vie.
specia: de la gaini se obtin cele mai multe oua, urmate de rate, curca si gste, iar
greutatea oului invers (la gsca este mai mare - 200 g si la gaina mai mica - 60 g);
rasa: dau cele mai multe oua gaina Leghorn, rata Campbell, curca Alba si gsca Pekin;
vrsta: gaina si curca dau cele mai multe oua n primul an de ouat, rata n al doilea an,
iar gsca n anul al III-lea;
clocitul: influenteaza negativ productia de oua, ouatul ntrerupndu-se; dupa desclocit
se reia ouatul la aproximativ 20 zile;
naprlirea: reprezinta rennoirea penajului - gaina si curca naprlesc o data pe an, rata
si gsca de doua ori - cnd productia de oua scade;
hrana: daca nu se asigura furajarea corespunzatoare, productia de oua scade cu 10-
12%, iar lipsa de apa poate duce chiar la ncetarea ouatului;
temperatura: la temperatura mai mica dect optimum se obtin productii mari de oua cu
consum sporit de hrana;
lumina: de cnd galbenusul cade n oviduct si pna la expulzare se scurg 24 ore;
durata zilei lumina are influenta stimulatoare asupra ouatului; astfel ca, pentru
cresterea intensiva a pasarilor, se foloseste iluminatul artificial;
starea de sanatate: starea maladiva scade si chiar nceteaza ouatul.
Productia de energie
Animalele (cai, boi, bivoli, magari, catri) pot executa diferite lucrari agricole si se
folosesc pentru economisirea combustibililor calorici n agricultura. Detin ponderea
cabalinele, a caror capacitate energetica este determinata de:
efortul de tractiune (forta unui animal nhamat pentru deplasarea unei greutati): la un
efort normal, animalul nu ajunge la epuizare;
coeficientul de rezistenta: este o "cifra" ce exprima gradul de rezistenta opusa de
vehiculul tractat;
lucrul mecanic util (kgf/m): ca si-n fizica, exprima efortul unui animal de a deplasa
ceva la distanta;
viteza de deplasare (m/s): ct parcurge calul n unitatea de timp; este dependenta si de
felul mersului (mai mare la "galop", mai mica la "pas").
Evidenta cailor de tractiune se tine n fisele de lucru; pentru herghelii evidenta se tine n
Registrele genealogice.
Productia de gunoi
Cantitatea zilnica de gunoi este dependenta de specie si categoria de animale (40 kg/zi la
bovine adulte; 25 kg/zi la cabaline; 6 kg/zi la porcine; 3,5 kg/zi la ovine), de felul si
cantitatea asternutului, de hrana administrata etc.
O alta amenajare, bazinul de purin, strnge mustul de gunoi, fecale + apa folosita la
curatire; se construieste din piatra, caramida sau beton, la aproximativ 10 m de grajd si se
acopera cu capac din metal. Purinul se scoate cu pompa din bazin, se dilueaza si se
mprastie pe cmp din cisterna cu care se transporta, pentru fertilizarea, cu precadere, a
pasunilor.