Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.ARGUMENTUL
1.Notiune de luminotehnica
2.Intocmirea schemelor si planurilor instalatiilor de iluminat si
3.Dimensionarea elementelor instalatiei electrice de lumina si prize
Pentru executarea unei instalaii electrice, chiar foarte simpl, este necesara ntocmirea
unui proiect de execuie.
Proiectul se executa de specialiti, iar execuia trebuie sa fie avizata de furnizorul de energie
electric. Proiectul de execuie este insotit de scheme de distribuie principale si secundare,
planuri ( pe niveluri, cu traseele coloanelor si circuitelor, locurile de montaj ale tablourilor
electrice si ale receptoarelor ) si detalii.
1. NOTIUNI DE LUMINOTEHNICA
a. Natur
a luminii
* Fluxul luminos. Daca o sursa de lumina emite simultan radiatii luminoase pe mai multe
lungimi de unda, aceasta va crea o senzatie de aceeasi intensitate ca si puterea.
Puterea poarta numele de flux luminos. Unitate de masura este wattul luminos (Wl). In
fotometrie, in sistemul international se utilizeaza o alta unitate de masura, lumenul (lm), care este
de 680 de ori mai mica decat wattul luminos.
Sursele cu filament incandescent au eficacitatea de 10-17 lm/W, iar cele fluorescente, de 34-
70 lm/W.
I =
unde este un unghi solid foarte mic in jurul directiei, iar este fluxul luminos cuprins in
acest unghi solid.
Unitatea de masura a intensitatii luminoase este candela (cd), care este echivalenta cu fluxul de
un lumen cuprins intr-un unghi solid de un steradian.
Nu exista norme care sa fixeze un mod obligaoriu de amplasare a corpurilor de iluminat.In cele
ce urmeaza se vor indica numai cateva reguli simple de amplasare a corpurilor de
iluminat,acceptate in tehnica iluminatului:
Amplasarea simetrica se adopta cand numarul de corpuri de iluminateste mare, arhitectura
plafonului permite aceasta si cand suprafata ferestrelor sunt sub 30 % din suprafata
peretelui pe care acestea se gasesc.Distanta dintre corpurile de iluminat este dubla fata de distanta
dintre ultimul rand de corpuri de iluminat si perete(pe ambele directii).
Amplasarea asimetrica se adopta cand unul din pereti este mult variat.Asimetria va fi numai pe
o directie; tot campul de corpuri de iluminat se apropie de peretele vitrat,astfel ca distanta 0,8-1
m. Daca incaperea are doi pereti perpendiculari mult vitrati, asimetria se va extinde pe ambele
directii.
Amplasarea corpurilor de iluminat fluorescente
-in incaperile de lucru se amplaseaza, cu axa longitudinala paralela cu peretele vitrat;
-pe culoare se amplaseaza cu axa longitudinala perpendiculara pe axa acestora.
a. Clasificare
Instalatia electrica pentru iluminatul de siguranta, care serveste pentru alimentarea cu energie
electrica a unor corpuri de iluminat in cazul defectarii instalatiei electrice pentru iluminatul
normal.
Iluminatul de siguranta poate fi:
-pentru continuarea lucrului, care se prevede in incaperile unde functioneaza receptoare
electrice de categoria zero.
-pentru evacuarea personalului din cladire, care se prevede in incaperile si pe caile de circulatie
din cladire cand in si pe aceasta se afla mai mult de 50 de persoane simultan.
-contra panicii, care se prevede in incaperile cu aglomerari mari de persoane: peste 400 de
persoane.
-pentru circulatie, care se prevede in incaperile cu aglomerari de persoane si cu multe obstacole
pe caile de evacuare.
-pentru veghe, care se prevede in incaperile in care pe timpul noptii se efectueaza serviciul de
supraveghere -pentru marcarea hidrantilor, care se prevede pentru a permite identificarea usoara
a pozitiei hidrantilor pe timpul noptii.
-de paza, care se prevede in cladiri sau in incintele acestora, p0entru a le asigura mai usor
securitatea.
b. Conditii pentru alimentarea corpurilor de iluminat si prizelor
Pi
In =
Uf cos
Pi
In =
3 U cos
In general, curentul de rupere este cu mult mai mare decat curentul nominal si de aceea conditia
care se pune pentru alegerea intrerupatoarelor este:
Ini In
Fac exeptie de la aceasta regula intrerupatoarele manuale tip parghie, pentru care Ir < Ini , iar
conditia de alegere a lor este :
Ir I n
cs Pi
In =
3 U cos
Principalele etape in executia instalatiilor electrice de lumina si forta dintr-o cladire sunt:
- montarea tuburilor de protectie si a conductelor electrice
- montarea tablourilor electrice
- montarea receptoarelor
- montarea prizei de pamant si a retelei generale de legare la pamant
- executarea legaturilor la tablourile electrice si la priza de pamant
- punerea sub tensiunea instalatiei.
Inainte de a se trece efectiv la executarea instalatiei electrice propiu-zise au loc cateva actiuni
care pot fi considerate ca lucrari pregatitoare:
* verificarea pieselor desenate ale instalatiei electrice.
Instalatiile electrice se reprezinta in scheme de distributie:
- in planuri
- in detalii de executie
Este necesar ca toate aceste piese sa fie verificate daca sunt corect executate, daca corespund cu
modul de executare al constructiei, daca se completeaza in mod logic intre ele.
Aceste santuri se executa cu dalta lata si ciocanul sau cu masina electrica universala pentru
strapungeri, pe care se aplica o dalta in loc de burghiu.Adancimea santului este cu 8-10mm mai
mare decat diametrul maxim al tuburilor, iar latimea este cu 10-20mm mai mare decat suma
diametrelor tuburilor ce se monteaza impreuna.
1.MONTAREA TUBURILOR DE PROTECTIE SI A CONDUCTELE ELECTRICE
Tuburile de protectie(din PVC sau metal)se aduc pe santierul de constructii in lungimi fixe,de
regula de 3 m.Pentru a putea fi montate este necesar ca acestea sa fie
prelucrate:taiate,filetate,indoite si imbinate.Se executa astfel portiuni din traseul instalatiei ,care
apoi se monteaza pe elementele de constructii si se imbina intre ele.
Taierea tuburilor se face la bancul de lucru,dup ace tubul a fost prins in menghina.Tuburile
din PVC se taie cu ferastraul de mana cu pinza lata pentru lemn,iar cele metalice,cu ferastraul de
mana cu panza pentru metal,cu aparatul de sudare autogena,sau la masini speciale,cand taierea se
executa in atelierele de prefabricate.Dupa taiere,marginea tubului se curate de bavuri cu ajutorul
unei pile.Locul in care are loc taierea se stabileste prin masurare.Daca tubul nu-si schimba
directia masurarea este simpla.
Indoirea tuburilor se face atunci cand nu se poat utilize coturile sau curbele prefabricate.
Indoirea se poate face:
-la cald, pentru tuburile din PVC si metal. Tuburile cu diametrul peste 32mm inainte de
indoire se umplu cu nisipuscat. Se astupa unul dintre capetele tubului si se toarna nisip la celalalt.
In tot acest timp tubul se bate pe toata lungimea sa cu ciocanele de lemn pentru trasarea nisipului.
Cand tubul sa umplut, se astupa si capatul al doilea. Tuburile din PVC se incalzesc cu aer cald, in
flacara unui arzator de aragaz sau chiar flacara unei hartii aprinse. Dupa indoire, tubul se raceste
brusc prin introducerea in apa rece sau stergere cu carpe ude. Tuburile cu diametrul mai mic de
32 mm nu se umplu cu nisip atunci cand se executa indoirea lor. Tevilemetalice se incalzesc la
forja rotindu-se permanent pana la atingerea temperaturii de indoire. Atunci cand indoirea tevii
trebuie sa se faca la pozitie se va folosi pentru indoire aparatul de sudura cu flacaraoxiacetilenica.
Lungimea pentru care se incalzeste teava pentru indoire (l) este in functie de diametrul ei.
Lungimea pentru incalzire se marcheaza cu creta pe teava. Teava se prinde in menghina si se la
un capat si se trage in celalalt capat pana se realizeaza unghiul dorit. Masurarea unghiului se face
cu un sablon.
-la rece, pentru tevile metalice. Acesta se realizeaza la prese mecanice, daca forta omului
este amplificata de un system hydraulic. Presele mecanice se folosesc pentru diametre de pana la
32 mm, iar cele hidraulice, pana la 65 mm. Peste aceste dimensiuni se utilizeaza curbe
prefabricate executate fie dintr-o bucata, fie din mai multe segmente sudate.
Montarea tuburilor sub tencuiala. Tuburile se monteaza intr-un sant executat in zidarie,peste
care se asterne tencuiala.O data cu tuburile de protectie se fixeaza si dozele de ramificatie si de
aparat.In cazul dozelor individuale,doza se aseaza in golul sapat special pentru ea in zid,se
fixeaza cu ipsos si se introduc tuburile de protectie in doza(circa 5mm).Dupa aceasta se fixeaza
bine cu ipsos tubul si doza de o parte si de alta a dozei pentru ca montajul sa reziste mai tarziu la
tragerea conductelor in tuburi.In locul in care se monteaza o doza se executa mai lat pentru a
distanta tuburile de protectie intre ele.In cazul dozelor centralizate,toate tuburile se intruduc in
doza.Doza este de dimensiuni mari si se fixeaza cu console in zid cu sarma si cuie.
Montarea tuburilo sub placa plafonului. Pana la turnarea sapei tuburile se protejeaza contra
loviturilor mecanice cu un strat de mortar,de o parte si de alta.In acest fel se poate circula pe
placa fara a se deplasa si distruge tuburile.Tubul va urma fie un traseu vertical pe perete,fie va
strapunge placa printr-un gol special realizat.
Montarea tuburilor aparent. Acesta este un procedeu de montaj foarte frecvent,in special in
subsolurile tehnice,in sonstructiile industriale.
Fixarea tuburilor pe elementele de constructie se poate face in foarte multe moduri,in fuctie de
numarul de tuburi,marimea lor,poibilitatile de prindere.Tuburile de PVC se fixeaza direct pe
constructie,iar cele metalice se fixeaza pe console prinse in constructie.Prinderea consolelor se
face folosindu-se:
-mortar,ipsos sau ciment
-dibluri de lemn(foarte rar)
-bolturi impuscate
-dibluri din material plastic
Prinderea tuburilor direct de zidarie se face cu scoabe.Scoabele sunt executate din banda de otel
de 15 x 2 mm2 si se pot prinde de constructie si consoale.
Fixarea tuburilor pe console se face cu bratari executate din platbanda de otel de 20 x 2
mm2.Fixarea bratarilor de console se face cu suruburi cu piulite.
Dozele,in cazul montarii aparente,si se fiexeaza printr-unul dintre procedeele aratate.Dupa
montarea tuurilor si ozelor se trece la tragerea conductelor in tuburi.
Conductele sosesc in santier in colaci. Din acestea se taie lungimea dorita cu clestele
universal. Dupa introducerea conductelor in tuburi, in fiecare doza se afla un numar de conducte
cu capetele dezizolate. Legarea conductelor se face astfel:
- conductoarele de cupru se curata de oxid cu cutitul, se apropie intre ele, se rasucesc cu
clestele universal si se lasa in afara dozei la distanta de celelalte legaturi.
- conductoarele de aluminiu nu se leaga prin matisare, ci prin cleme triunghilare pentru
legaturi in doze.
Legaturile sunt permise numai in doze. Nu se admit legaturi in interiorul tuburilor de
protectie. In multe cazuri conductele montate in tuburi de protectie. In multe cazuri conductele
montate in tuburi de protectie sunt inlocuite cu conducte INTENC sau cabluri electrice.
* Montarea conductelor INTENC se face direct pe zidarie inainte de a fi tencuita, pe placa
pardoselii inainte de a se executa sapa de egalizare sau in placa de beton armat. Prinderea si
fixarea acestora se realizeaza la fel ca pentru tuburile de protectie.
* Montajul ingropat este pretentios din punctul de vedere al executiei si nu ofera accesul usor
la elementelecorpului de iluminat. Acest montaj permite realizarea unui finisaj mult mai bun al
elementelor de constructii si o marire a gradului de confort.
* Montajul aparent este cel mai des utilizat datorita accesului usor la toate partile corpului de
iluminat, ceea ce permite curatirea, schimbarea lampii din corp, efectuarea reparatiilor.
* Montarea motoarelor electrice consta in general in turnarea fundatiei, fixarea sasiului in
fundatie, prinderea motorului de console cu suruburi cu piulita si cuplarea arborelui motorului cu
arborele utilajului antrenat.
Pentru evitarea accidentelor se folosesc mai multe metode de protectie, dintre care cele mai
importante sunt:
- metode de legare la nulul de protectie, utilizate cand punctul neutru al retelei
electrice este legat la pamant.
- metode de legare la pamant, utilizata cand punctul neutru al retelei electrice este
izolat fata de pamant. In acest caz toate partile metalice ce ar putea ajunge in mod
accidental sub tensiune se leaga la pamant.Lagatura se face prin intermediul unei
retele generale de legare la pamant.
Fiecare dintre metodele de protectie de mai sus este suficienta pentru a evita pericolul de
electrocutare. Cu toate acestea, pentru o siguranta mai mare, se utilizeaza ambele metode, una ca
metoda de baza si cealalta ca metoda suplimentara de protectie. Este necesar in acest caz ca priza
de pamant sa fie aceeasi pentru legarea nulului de protectie si a retelei generale de legare la
pamant.
5. EXECUTAREA LEGATURILOR LA TABLOURILE ELECTRICE
SI PRIZA DE PAMANT
Instalatia electrica se pune sub tensiune in conditiile in care legaturile in doze sunt
provizorii. Dupa punerea sub tensiune se verifica comportarea instalatiei prin aducerea in stare de
functionare pe rand a tuturor receptoarelor. La punerea sub tensiune se mai verifica cu multa
atentie:
- daca tablourile electrice sunt corect echipate, bine fixate, legate la nulul de protectie;
- daca s-au utilizat materialele prevazute in proiect;
- daca receptoarele electrice, prizele, intrerupatoarele au pozitiile prevazute si sunt bine fixate
Instalatia se repune sub tensiune numai la receptia provizorie a ei. Pentru aceasta se vor lua
masuri de a nu se permite accesul la tabloul general al instalatiei.
S.S.M.
In tara noastra sunt elaborate Normele republicane de protectie a muncii care cuprind
cadrul general de tehnica a securitatii muncii si normele de igiena a muncii. Acestea sunt
obligatorii pentru toate ministerele, organele centrale ale administratiei de stat, cooperatiste si
obstesti.
Personalul care lucreaza la instalatiile electrice sub tensiune va folosi totdeauna mijloacele
individuale de protectie impotriva electrocutarii si actiunii arcului electric.
Acestea sunt:
- mijloace de protectie izolante, care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia
fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pamant.Cele mai importante mijloace de acest
fel sunt: clesti, scule cu manere electroizolante, manusi, cizme, galosi, covoare, presuri si
platforme electroizolante;
- indicatoare mobile de tensiune, pentru a verifica prezenta sau lipsa tensiunii;
- garnituri mobile de scurtcircuitare si legare la pamant pentru protectie impotriva aparitiei
tensiunii la locul de munca;
- panouri, paravane, imprejmuiri si semnalizari sau indicatoare mobile, folosite pentru a
delimita zonele protejate si zonele de lucru;
- placi avertizatoare care au rol:
- de avertizare a pericolului pe care il prezinta apropierea de elementele
aflate sub tensiune;
- de interzicere a unor actiuni care ar putea duce la accidente;
- de siguranta;
- de informare cu privire la unele puncte de lucru;
De asemenea, la locurile de minca pentru diferitele lucrari in instalatiile electrice se vor afisa
instructiuni de protectie a muncii, de acordarea primului ajutor in caz de electrocutare si de
prevenire si stingere a incendiilor.
Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este necesar sa se cunoasca urmatoarele:
- atingerea cu mana a unui conductor aflat sub tensiune provoaca in majoritatea cazurilor o
contractare convulsiva a muschilor, in urma careia degetele se strang atat de tare, incat mainile nu
pot fi desprinse de pe conductor;
- cel care intervine nu trebuie sa vina in contact direct cu accidentatul aflat sub tensiune;
- prima masura care se intreprinde este scoaterea rapida de sub tensiune a partii din instalatie
cu care accidentatul a venit in contact.Este necesar ca scoaterea de sub tensiune sa fie completata
de masuri ca:
- asigurarea securitatii accidentatului daca acesta se afla la inaltime;
- asigurarea unui iluminat corespunzator, utilizand o alta sursa de
energie;
- daca deconectarea nu se poate realiza rapid, se indeparteaza accidentatul de partile aflate
sub tensiune, de aceea se interzice tragerea de picioare sau de haine daca acestea nu sunt bine
uscate;
- pentru tragerea accidentatului se pot utiliza manusi din cauciuc electroizolant si galosi din
acelasi material;
- pe cat posibil se recomanda a se actiona cu o singura mana;
- daca accidentatul nu si-a pierdut cunostinta, dar a stat un timp indelungat sub curent,
trebuie sa i se asigure o liniste perfecta pana la venirea medicului;
- daca accidentatul si-a pierdut cunostinta, dar isi pastreaza respiratia, va fi intins comod. I se
vor descheia hainele pentru a se crea un curent de aer proaspat;
- daca lipsesc semnele de viata accidentatul nu trebuie considerat decedat. I se va face
imediat respiratie artificiala fara intrerupere. Regulile
de efectuare a respiratiei artificiale sunt urmatoarele:
- respiratia artificiala se aplica numai atunci cand accidentatul nu respira deloc;
- inainte de a incepe respiratia artificiala, accidentatul este eliberat imediat de hainele ce-i
stingheresc respiratia si i se deschide gura;
Respiratia artificiala poate fi efectuata in doua feluri:
- prima metoda:se aplica cand cel ce efectueaza respiratia artificiala
este singur. Accidentatul se aseaza cu spatele in sus, cu capul pe o mana, cu fata intr-o parte, iar
cealalta mana de-a lungul capului; se aseaza palmele pe spinarea accidentatului, pe coastele
inferioare, apucandu-l lateral. Numarant "unu, doi, trei" , corpul persoanei care da ajutorul se va
apleca treptat inainte in asa fel incat greutatea corpului sa se sprijine pe mainile intinse, si, in
acest fel, se vor apasa coastele inferioare ale accidentatului. Dupa ce va numara "patru, cinci,
sase" , persoana care da ajutorul se va apleca din nou cu greutatea corpului sau pe mainile intinse
numarand "unu, doi, trei"
- a doua metoda:se utilizeaza cand ajutorul este dat de doua
persoane.Se aseaza accidentatul pe spate, punandu-i-se sub omoplati un pachet de haine, in asa
fel incat capul sa-i atarne inapoi. Trebuie sa i se scoata limba si sa i se mentina afara, tragand-o in
jos spre barbie. Una din cele doua persoane se aseaza in genunchi langa capul accidentatului,
apucandu-l de maini langa coate si se lasa incetisor pe partile laterale ale pieptului acestuia.
Numarand "unu, doi si trei" , ridica mainile accidentatului si i le da peste cap. Numarand "patru,
cinci, sase" , apasa din nou mainile pe piept.
Executarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor electrice se vor face numai de catre
electricieni calificati.
Persoanele care deservesc instalatiile electrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa fie sanatoase din punct de vedere psihic;
- sa nu sufere de boli
- sa posede cunostinte profesionale si de tehnica a securitatii muncii;
Pentru o buna insusire a cunostintelor de tehnica securitatii muncii, de prevenire si stingere
a incendiilor, de scoatere de sub tensiune si de acordare a primului ajutor, personalul muncitor
este supus la urmatoarele instructaje:
- instructajul introductiv general, care se efectueaza la angajare.Dupa instructaj, se face o
verificare a cunostintelor de protectia muncii al carei rezultat se mentioneaza in fisa individuala
de protectia muncii;
- instructajul la locul de munca, care se efectueaza la locul unde a fost repartizata persoana
nou incadrata. Durata instructajului va fi de cel putin 8 ore. Verificarea cunostintelor se face de
catre seful ierarhic suparior al celui ce a facut instructajul. Numai daca acestea au fost insusite in
mod corespunzator persoana este admisa la lucru;
- instructajul periodic care se efectueaza la locul de munca de catre conducatorul acestuia.
Acesta se efectueaza la termenele fixate sau in urmatoarele cazuri:
- daca lucratorul a suferit un accident de munca soldat cu incapacitate temporara ;
- daca lucratorul a lipsit mai mult de 40 de zile de la locul de munca;
- cand se modifica procesul tehnologic, conditiile de munca, cand se introduc utilaje, tehnici noi;
- cand s-au modificat Normele departamentale de protectie a muncii.
I.S.U.